ANUL VI. No. 8. 22 FEVRUARIE 1865 PENTRU PROPAGAREA SCIINȚELOR POSITIVE ÎN ROMANIA. Redactori: Dr. C. ESSARCU si Lt. D. ANANESCU. a CoFniMDBnB: Instrucția și educația. Educația physică. Curăția în raport cu atneliorația socială. Despre principul creștere! vitelor. Necrologie. Comunicații științifice. Domni Abonați care nu priimesc regulat jurnalul Natura, sunt rugați a reclama la Redacțiune, Strada Seraphim ce ’i țlice și'a Pensionatului (lângă Colțea) Nr. 10. INSTRUCȚIA PUNCTUL DE PLECARE Ne «e poco io vi țiîa, da imputar sono Che quanto io posso dar, tutto vi dono. Ariosto. Daca pucin ve dau nu sânt de imputat, j Căci cât pot da tot vă dau. — Este sau nu adevărat, bunul și indulgen- tul meu cititor, că faptele unui om Sunt consequen- tele, sunt effectele unor cause care se află în fa- cultățile intelliginți și instinctele inimel, adico mo- tori acestor fapte? —- Fără îndoială da. Intelligința care dă nas- cere ideilor, le analysă, le compară și le judecă; Inima care are instincte și impulsii; : Voința care realisă și pune în lucrare ideile, se supune instinc- telor saă le combate, iată agenți, iată motori ac- telor nostre. — Prin urmare ca să isbutim a vedea actele ndstre, conduita ndstră, viața ndstră ameliorându- se, trebue maiânteiu.să cătăm apune ameliorațiea în agenți de care atîrnă aceste acte,-acestă condu- ită, acestă viață; trebue în' alte cuvinte să luminăm intelligința, să înnobilim și să înfrumusețăm inima, sa întărim voința și prin urmare să formăm caracterul dându’i mai multă indipendență și maî multă demnitate. Dacă în Intilligință va fi ignoranță, confusie și zăpăcelă, inevitabil acestă ignoranță, confusie și zăpăcelă vor trece și în acte. Dacă în Inimă va fi baseță și mîrșăvie, ine- vitabil acestă baseță și mîrșăvie se vor întîlni și în conduită. Dacă Voința va fi slabă și Caracterul nedemn, servil și innobil, inevitabil vom vedea...... aceea ce din nenorocire fdrte des împrejurul nostru vedem... — Nu este așa că înțellegi fdrte lămurit, a- SI EDUCAȚIA , POLITICA CEA BUNĂ tențiosul meu cititor, acest raționament ce e tot așa de evident și tot așa de riguros ca o axiomă și ca un raționament de geometrie? Să mergem mai departe. Este sau nu adeverat că corpul social, că cor- pul politic, ca societatea împreună cu guvernul, că Națiea, că un cuvînt nu este decât un individ collectiv? — Fără îndoială da. — Prin urmare ceea ce era adeverat pentru individul isolat, este și trebue să fie adevărat și pentru individul collect; prin urmare ca să aspirăm a vedea regenerarea corpului nostru social și po- litic, trebue să facem pentru densa ceea ce am gă- sit că trebue să facem pentru individ, trebue „să „luminăm intelligințele, să înnobilim și să înfru- „musețăm inimile, să întărim voințele și prin ur- „mare să formăm caracterile dându-le mai multă „indipedență și mai multă demnitate." Dacă în Intelligințele cetățenilor va fi ignorență confusie și zăpăcelă, inevitabil acestă ignorență, con- fusie și zăpăcelă vor trece în actele viețeî ndstre, sociale și politice. Dacă în Inimi va fi baseță, servilism și mîrșăvie inevitabil acestă baseță, servilism și mîrșăvie se vor întîlni în relațiile cetățenilor între dînși, în rela- țiile lor cu guvernu, în rellațiile funcționarilor cu superiori lor etc etc... Dacă Voința- va fi slabă și caracterul nedemn, și innobil, inevitabil vom vedea...... îți cer scuse, indulgentul mett cititor, că me repet și insist așa’de mult asupra unui adever atât de 58 — activitatea către acest scop. Iacă primul pas, cel d’al duoilea va veni in urmă! Cum creții că ’țf va fi cu putință, naivul meu copil, de a te transforma într’o ții în mare om de stat, capabil de a guverna pe omeni în societate, de a regenera în câte-va țlile țerra intregă când n’ai învățat ânco= carte, când n’ai început mai ân- teiu să te regenerezi pe tine, când abia ai deschis ochi și ânco ești amețit de confusia pucinelor idei ce ai avut timpul să dobîndesci. Cum creții că’ți va fi cu putință, presumțio- sul meu june, de a deveni de o dată luminătorul opiniei publice șl conducătorul țerrei, când lumina nu s’a făcut ânco în spiritul teu și nu ești capa- bil de a’ți conduce chiar propria ta vieță. Cum creții, nobilul meu boer, că’ți va fi cu putință de a juca un rol în societate dacă te a- bandoni unei viețe de indolența și de far-niente de petreceri continui și de desfrînări, când te a- răți indifferent pentru tote silințele ce se fac cu scopul de a mări nivelul intellectual și moral al nației ? Cum speri că vei redobîndi stimă conside- rație și prestigiu în țerra ta ? când nu faci nimic pentru densa Și nu vei sci a face nimic pentru densa cât timp intelligința^ ta va fi apăsată de a- buri grei ai ignoranței, cât timp din inima ta va lipsi noblețea sentimentelor și nu se va găsi într’en- sa decât pasiunele infime, cât timp voința și ca- racterul teu vor fi tară demnitate și fără tărie. Cum sperați, mult bine intenționați noștri omeni de stat, (suposăm că studii profunde, cugetări îndelungate asupra legilor ce domină societățile în diversele lor phase de desvoltare, experiență, cu- noștință de țerră, de omeni, de lucruri, de insti- tuții... etc. etc. au făcut din voi intr’adever omeni de stat,) cum sperați că veți putea cu înlesnire organisa țerra, închiega (') natiea, când elementele de orgahisare, când chiagul, când cimentul nu se află decât în putină quantitate în țerra ce aveți marea și nobila misie de a organisa și de a în- chega. Cum sperați, scumpi mei concetățeni, că veți forma o nație mare și gloriosă când intelligința vostră, când inima vostră nu s’au luminat și nu s’au înnălțat din regiunele infime ca să înțel- legă acest adever, adico că o nație nu se formețlă și nu se închiagă decât, când aceia care o com- pun sunt uniți prin idei comune, prin aspirații (') Expresia D-lui Bosianu actuala! president al Consiliului de Miniștri. lămurit și atât de evident, me tem însă că aceste rinduri să nu cațlă din întâmplare în mâinile vre unui om pretins practic sau în mâinele unu- ia din aceia care s’a ocupat totă viața lor de acea politică despre care am vorbit în numărul trecut și pe care am comparat’o cu acea bestie descrisă de Dante care „are natură atât de rea și crudă, încât „împiedică intelligința omenilor atâta încât o ucide') Chiar subt acestă formă de raționamentul cel mai lămurit și de o evidență mathematică, ideea nostră cu anevoe va fi înțellesă de cei pretinși practici de aceea pe care ciuda și reoa bestie ’i-a frămîntat în încărcatele, ’i dar tot costelive și nesațiose pînteci. Tu însă, amabilul ;meu ^cititor, a cărui| cu- getare e liberă și nu e nici frămîntată, nicljper- vertită, îl vei înțellege cu cea mai mare înlesnire și vei constata înpreună cujioi că punctul de plecare este și trebue să fie: Regenerarea intelectuală și morală. Instrucția și Educația. Că daca o nație se întorce și se învirtesce în cercului vițios al acellorași rătăciri, al acellorași zăpă- celi, al acellorași descurageri, demoralisații și neno- rociri, acesta provine din causă că a început zidirea de la vîrf iar nu de la basă, că a aruncat in aer petrele edificiului sau lea așețlat fără sciință și fără artă pe un terrîm nisipos, nestabl și fără nici o consis- tență; acesta provine din causă că conducători el n’aii a- trasu attenția seriosă a tutulor asupra adevărului care le arată că,omul social și politic repausă pe omul intel- lectual și moral precum vîrfulrepausăpe fundament; acesta provine din causă că luminătorii ei^n’au cu- noscut 'sau’au perdut din vedere legea fondamen- tală ce ne arată Philosopliia istoriei^ și'care'-] se desfășură lămurit din studiul aprofundat al tutulor societăților umane, lege ce se pdte formula în chipul următor: „Există un rapport constant între starea in- „tellectuală și morală, între starea mintală a po- „ polilor, și starea lor socială și politică care ine- vitabil se modelă dupo cea d’âtnâiu.„ Și pentru că starea mintală a Nației nostre a foștii neîngrijită, regenerarea socială și politică a fost anarchică, chaotică sau himerică. încă o dată să ne adresăm la causă, iar nu la effect și toți patrioți Români, toți publiciști, toți omeni noștri de Stat, toți omeni de bine să nu Încetele de a’și îndrepta totă intelligința și totă ') Tanto io impedisee ehe l'uccide. - 59 — comune, prin sentimente comune, prin interese co- mune, astfel încât într’o circunstanță dată tdte spi- ritele să se pasioneze pentru aceeși idee, tdte ini- - mile să bată pentru același sentiment! Când aceia care pretind a fi omeni noștri practici cred că e bine ca fie-care să intre in egoismul seu, consilie pe. toți a se concentra într’ensul din care, ^ic ei, nu e bine ca cine-va să ese de cât să răpescă și apoi să țse grabescă, asemenea unui animal de pradă, a intra în antrul (vizuină) seu ca să dormă sătul și îmbuibat... Cum sperați..........dar mă opresc și termin cum am început: Regenerarea intellectuală și morală, Instrucția și educația. Iată punctul de plecare, iată drapelul împre- jiurul căriea trebue să se stringă compact toți dmeni de bine, voi mai ânteiu profesori de facul- tăți și de collegiuri cu elevi voștri, iată scopul la care trebue să aținte tdte sciințele, farul către ca- re trebue isă șe îndreptețle toți pași, Steaoa către care trebue să se ridice tdte privirele......iată politica de care mai presus de tdte trebue să ne ocupăm în tdte filele și cu un zel constant, obstinat, nefatigabil. Domniata, D-le Ministru al Instructiunei pu- blice, ești sau poți deveni politicul cel mai mare al societăți ndstre. N’avem a (lice nimic în contra grabei ce ai arătat de a ameliora starea judecăto- rilor din Tribunalele și Curțile ndstre, presintând Adunări Legislative proectul de mărirea lefilor lor, dar reclamăm solicitudinea Domniei-talle și pentru starea Instrucției și Educației, pentru starea pro- fesorilor și institutorilor și mai cu semă instituto- torilor învățâmentului secundariu și a. profesorilor din collegiuri cari au grămădite pe capul lor trei sau patru clase cu câte patru sau cinci sciințe dif- ferite (un singur și acellași professor însărcinat cu patru sau cinci sciințe differite 1!!) și cu o re- munerare nici de cum conformă cu ostenelile și muncele lor. Vom reveni asupra acestor questiuni. E. EDUCAȚIA Aî băgat de semă, atentivnl meii cititor, că în tdte articolele ce subt rubrica de Intrucția și Educația aii apărut în capul fie-căria număr al jurnalului nostru, nu ne am ocupat de cât de partea spiri- tuală a ființei ndstre. Partea corporală sau physică merită însă și ea a atrage atenția ndstră. De o potrivă depărtați de exagerațiile unui spiritualism transcendental și de grosolanitățile unui materialism degradator, suntem pentru doctrinele dualiste care consideră pe om ca o resultaniă a spiritului și a materiei, a suffletului și a corpului Spiritul are trebuință de materie ca să se mani- feste. Materia ca să intre în acție și în joc are tre- buință de spirit ca s’o anime. E o legătură intimă între spirit și materie, între partea spirituală și partea corporală a omului pe care nimeni nu o pdte tăgădui. Daca spiritul are o influență immensă a- supra corpului, corpul asemenea exercită din parte’I o influență neconstestabilă asupra spiritului. Tdte pretențiile exagerate ale doctrinelor exclusiv spiri- tualiste vin să se isbescă și să se sfărâme în contra realități factelor. Recundscem însă și constatăm superioritatea spi- ritului asupra materiei, a suffletui asupra corpului, în jurnalul nostru prin urmare primul Icc, locul de ondre va fi ocupat de articolele avend în vedere PIIASICĂ. formarea, desvoltarea, progresarea facultăților părți inte’Jectuale a ființei ndstre. Partea corporală însă nu va fi neîngrijită, și sub rubrica de Educația phy- sică vom căta în fie-care număr (daca spațiul ne va permite) al jurnalul nostru a tracta questiunele im- portante ce se raportă la un asemenea subiect. Sci- ințele naturale precum și sciințele medicale le vom pune la contribuție ca să ne lumineze asupra acestor questiuni.... Nu te speria însă, bunul meu cititor, crețlend că te vom împovăra de istorie naturală și de medicină, și te vom speria prin termen și prin expresiile cu care adesea învețați sperie pe aceia pe care eiîi numesc, cu un superb orgoliu, și dispreț vulg. Sciința ndstră va fi lămurită, și lămurite expressiile ndstre. Tendința tutulor spiretelor cellor bune este de a respîndi sciința prin tdte chipurile, de a o vulga- risa, de a o îmbrăca cu forma cea mai simplă, cea mai atrăgătdre, cea mai pitorescă și mai elegantă de va fi cu putință, de a face ca toți s’o întelleagă și a convoca ast-fel pe toți la banchetul nobililor, juisențe (bucurii) ce ea procură. în articolul ce urmețlă, bunul meă cititor, vei vedea expuse căte-va idei generale asupra curățiel physice și asupra băilor. Confratele nostru ca- ria îi voiu fi dator aceste idei, intitulă acest arti- col: Curăția în raport cu ameliorația socială..-.. — 60 — Daca ai fost în Roma, amabile cititor, a! ve^utcă ruinele celle mai vaste sînt ruinele edificiurilor ce vechi Romani consacrau băilor publice destinate curăției și desvoltări physice: ruinele băilor lui Caracilla, lui Titus, lui Diocletian etc... Romani venea în aceste stabilimente ca să ia băi și să se exercite^e în lupte și exerciții corporale. Prin grija ce aducea în educația physică a popului, politici ro- mani ne dau o idee înnaltă de înțellepciunea și tactica lor. Clima Romei, vara mai cu semă este împovărătdre și moleșesce, Romani moderni sunt moleșiți și leneși căci clima îi face ast-fel: în- grijind forte pucin de educația physică, clima și influențele exteriore își exercită imperială lor. Fa- talitatea Naturei în alte cuvinte neîntelnind nici o resistență, nici o luptă din partea libertăți u- mane, devine 'dominantă și popolulu întregu efără. forță și fără vigore atât în physic cât și în moral. Romani moderni, dau ast-fela un argument theoriilor acellor istorici fataliști care consideră pe popoli ca o resultanță a influențelor exteriore, ca un produs ce resultă din combinații ce nu atirnă de voința și libertatea lor, acellor istorici ce con- sideră diversele țerri ca niște laboratorii, unde na- țiile sunt aruncate întocmai ca corpurile physice, ca să producă cutare combinații și să ajungă la cutare resultate prevețlute și fatale. Romani cei vechi însă ne dau unu argument puternic îiț contra acestor doctrine. Prin voința, prin activitatea, prin libertatea lor, ei sciau să se lupte în contra influențelor exteriore, în contra fa- talități Naturei, ca s’o învingă, ca s’o domine, ca s’o subjuge. Libertatea pusă în fața Fatelități era mai puternică decât densa. Omulă în privința Na- tureî era mai mare decât ea............. Dar ne oprim aci cu aste considerații, temen- du-ne de a nu supăra prea multă pe cei duoiine- mici ai noștri: pe pretinsulu omu practică • și pe âcella ce nu vrea să aurlă pe nimeni vorbind de cât de.......politică..... de politica cea rea, cea vătemătdre, cea coruptrice căci noi, pretindem ca în colonele jurnalului nostru nu ne ocupăm decât de politică, de politică cea bună, cea utilă, cea morală. Când îți voiă spune, pretinsule om practic, și pretinsule politic, că legionarul roman, adico executorul politicei Romei, datorea curagiul, vi- gorea și resistență sa cellor mai aspre lucrări și întreprinderi, grijei'ce Romani în adevăr politici, aveaă pentru educația physică, vei înțellege pote orcum (căci cruda și reoa bestie ce o cunosc! nu’ți permite ânco să înțellegi cu desăvîrșire), vei înțel- lege (jic ore cum că de politică ne ocupăm când scrim și vorbim despre Educația Physică, și che- mămă attenția Romanilor asupra acestui punctă im- portant al vieței unei nații. E. ■ CUBATIA W BAPOBT CU ’ . BĂI RECI Cea d’ânteiu condiție a sănetățel este curăția. Omul se simte cu totul alta când corpul lui este curat, vestmintele lui cu- rate, casa, curtea și orașul în care locu- esce assemenea curate. Deosebim duoe- , feluri de curați!una physică și alta mo- rală între care se află o strânsă legătură. Curăția physică. La cei vechi curăția corpului era o trebuință de tdte cjilele ca și mâncarea, din care făcuseră chiar un fel de cult; fie-care om mal ’nainte d’a prâncji, mergea de lua o baie și avea ânco obiceiul d’a ’și unge corpul cu parfumuri, și astăcjl asiatici păstredă o- biceiul acesta; pe fie-care di turcul trebue să ia o ba;e căci religia așa le prescrie, și credincioși Iul Mahomet speră că, spă- AMELIOBATIA SOCIALA . ȘI CALDE ’ lând corpul curăță și sufletul; d’aceea nici I nu merg sa și facă rugăciunea înainte d’ași 1 spăla corpul. Curăția contribuie mult la sănătate, d’a- ceea în orașele mari stabilimentele de băl sunt mal așa de desse ca și restaurantele (birturile) și cu prețiuri forte moderate. Grecii și Romani mal cu semă, aveau un mare numer de băl publice, cuprețiul așa de scădut în cât se considerau ca gratis (la Roma săracul era priimit la baie c’un creițar). împărații Romani cjidiră un mare numer de băl în favârea populară. Dorim în interesul salubrităței publice să avem și noi mal multe băl în capitală precum și ’n cel mal mic oraș, câte un stabiliment de băi publice. Pentru că băile sunt folositâre salu- — 61 — britâțel publice, ne propunem a da lec- torilor noștri câteva cunoscinte generale despre băl. Sub raportul temperatureldeosebim duoe teluri de băl: reci și calde. Băile reci se Iau obicinuit în ape curgetdre, în rîurl și ’n mare, și sunt folositdre pentru maladii nervdse, pentru inflamațiunl, scrofuli etc.; temperatura apel băilor reci este de la 10°—20°: esercițiul înotări contribue mult a mări bunele effecte. Băile de mare escită la început prin deosebitele săruri ce se află în apa mări, care din causa acesta este și mal grea, foldsele însă se ved la urmă. Băile calde sau temperate se iau ca un micjloc de - Hygienă pentru curăția cor- pului, sunt calmante, măresc transpirația și repausă mal bine de cât celle reci; elle sunt folositdre dmenilor irritabill. . Băile de vapor (abur) lucredă prin căl- dura combinată cu apa în formă de va- por, încărcată sau nu cu materii aroma- tice. Nu se înalță temperatura lor mal sus de 5G°—70° c. Se recomandă mult pentru dureri rheumatismale și pentru maladii de pele. Băl rusescl. în Russia, dmeni iau baie într’o sală unde se află un furnal (cuptor) de fontă (fer) plin cu pietri de gârlă roșite în foc. Vărsând apa asupra petrilor, sala din uscată devine umedă.; persdnele care fre- quentă aceste băl se pun pe banchete sau pe saltele de fân. Băile rusescl sau in- trodus de curând în orașele celle mari alle Europi și mal cu semă în Paris unde au ajunsă Ia dre-care perfecțiune; dupo baie se pune de frecă tot corpu, apoi priimesce dușe rece. Băile turcesc! se încălzesc tot cu vapori aduși prin canaturi și așecjațl pe pereții unei sale tăiată în piatră, avend în mijlocii o masă mare de piatră pe care se întinde in- dividul ca să primescă fricțiunile. Să coceni câte-va cuvinte și asupra băilor de ape minerale a căror acțiune a- supra organismului a fost cunoscută din timpii antici: Băi de ape minerale. Apele minerale în- cărcate cu materii streine sunt adessea în- trebuințate în medicină ca băuturi, băl, saă dușe. Când au o temperatură mal innaltă de cât a isvdrelor ordinare, iau numele de ape thermale (ape calde). Substanțele ce apele minerale țin în dissoluție (topire) sunt gaze, precum acid carbonic, azot, acid sulfhydric; săruri neorganice, precum carbonate de cal- ce, sulfate de calce și de magnesie, chlo- rur de sodium (sare de bucătărie), sulfat de fer și materii organice de naturi diffe- rite. Aste substanțe provin din rocele și terremurile ce aste ape întîlnesc în tra- jectul (drumul) lor sutferan. Se, găsesc is- vdre de ape minerale în deosebite terrâmurl, și sunt de mal multe feluri dupo natura ma teriilor ce conține: Apele sărate sunt caracterisate prin abun- danța sărurilor ce conțin, precum sunt apele dela Aixîn Francia, dela Sedlitz în Bohemia etc. Apele gazăse acide au un gust, acri- șor și conțin afară de materiile saline de natură variabilă, acid carbonic liber ce se degage (ese afară) în formă de be- sicl ca spuma de bere și cu mic sgomot. Ast-fel sunt apele din Ducatul Raden, Carl- bad ‘Seltz, Vichy (Francia). Apele Ferruginăse sau marțiale sunt re- marcabile prin gustul lor de negrelă, din causa quantitățel de fer ce coprind. zXsse- mene ape se găsesc în mal multe țerrl din Europa, precum și la noi la Baia de aramă, CalimănescI, la Caciulate (lângă monastirea Cozia) etc. Apele sulfwrose se deosebesc prin culd- rea lorgălbinie și prin mirosul lor neplă- cut (ca de ouă stricate), provenind din aci- dul sulfhydric liber ce se află într’însele. As- semenea ape se găsesc în mal multe lo- curi, în țerra ndstră precum: Ia Pucidsa, Câm- pie a, CalimănescI etc.; dar nici într’o parte a lumi i u sunt așa de ne’ngrijite ca la noi. Ne putem servi în orl-ce timp de ape minerale naturale transportate de la isvo- rul lor, dar numai când este timpul frumos; vara s, e. se folosesce cineva mal bine mer- gând să le la pe loc. Multe din aste ape mi- nerale se pot imita artificial, mal cu sdme celle — 62 — gazdse, precum este apa de Seltz care este întrebuințată ca purgativ. Curația physică contribue mult la salu- britatea publică și are o influință însemnătdre asupra ameliorațiel sociale; d’aceea bine s’a gândit cine a^is că; numerul băilor și cu- răția orașelor arată gradul de civilisație al popul ului. Altă dată vom vorbi și despre curăția morală și psyehică cu care cea phy- sică stă în raport intim. A. Propuindu-ne a consacra în colonele jurnalului nostru un loc instorlel naturale, culturel, creșterel și îngrijirel animalelor domestice precum și acellora ce s’ar pu- tea aclimata in țerra ndstră, reproducem aci, cu o introducere la aceste studii articolul următor pe care îl scdtem dintr’un jurnal de agricultură frances întitulat: Agricultura progresistă: Acest articol iatăl: Despre principul creștere! vitelor u. Cel mal sigur mijloc de a îmbună- tăți practica creșterel viteloră moșiiloră nd- stre, este de a respândi pe cât se pdte principile esacte ale acestei părți impor- tante ale zootecnii. Specialitatea celui-ce cre- ște vitele va fi cu mult mai folositdre, când căușele de succes și nesucces în creșterea viteloru, vor fi bine înțelese, și când unele efecte nu vor mal fi conside- rate ca Intîmplări, ca anomalii, mal presus de puterea omului, ci numai ca niște re- sultate naturale ale unor cause. Creșterea viteloru, devenind atunci mal positivă, va fi asemenea mai lucrativă. Mărturisim dar că subiectu acestui ar- ticolă este unuia din cele mal importante pentru agricultură. Cultura propriu cpsă și creșterea vite- loru au fostă o dată socotite ca duoă ramuri deosebite ale esploatațiel agricole: în cât șciința creșterii și a economiei vitelor, se socoteau ca nefolositdre cultivatorului, și erau rezervate numai agricultorului păsto- ralu. O schimbare însemnată s’a făcută cu încetu în aceste materii; îmmulțirea con- tinuă a populației țerrel ndstre cerea de multă timpu o asemenea îmmulțire în pro- ducția cărnt și dupo cum sistemul păsto- rală este neschimbător; astă îmmulțire a producției animale s’a făcută numai în mo- șiile arabile prin introducția culturel rădă-| ciniloră (adicd sfecle, morcovi, etc.,) ast- felu în cât astădi Distrectele arabile produc anuală o mal mare cuantitate de carne de cât districtele păstorale. In starea actuala a moșiiloră arabile, o mal mare întindere de pământă este con- sacrată hranei viteloră și prin urmare o mal mică surfață remâne pentru grăne, însă producția acesforă din urmă s’a mărită ase- menea, fiind-că cuantitatea gunoiului produsă, s’a mărită într’un modă prea în- semnată. Ast fact s’a înrădăcinat așa de mult, în cât a trecut în proverb: fără vite nu e gunoiu, fără gunoiu nu e grâu. Cererea cărui, prin îmmulțirea conso- matorilor și trebuința gunoiului, așa de bine înțelesă de cultivator, e o îndoită causă care tinde la împrăștierea ăstui si- stemă, și nimeni nu maî pdte tăgădui că agricultura cea mai folositdre e aceea a căria sistemă cere un mal mare nurner de vite. Ast-fel în Anglia, în cei din urmă trei-zecl de ani, cuantitatea viteloră între- ținute, pe unu ectaru (2 pogdne), s’o îndoită și se pdte încă îndoi. Spre a stabili ade- vărul astei aserțiuni, n’avem de cât să con- siderăm ce s’a întîmplat de curînd în deo- sebite moșii unde s’a introdus sistemul unei culturi raționale și în acelea unde s’a păstrată cultura înapoiată. Multe moșii pa- storale de miei nu întrețină mai mult de cinci miel pe ectară; în vreme ce chiar în pămenturile de rând, pe moșiile unde se urme'dă unu sistem rațională, se găsește cincl-spre-zece miel pentru duoă ectare și un bou pentru trei ectare; și în alte moșii, constatăm o producție de 300 chilograme de miel.pe uuu ectaru. •. O deosebire așa de mare observată în- tre moșiile care aă vite de rase îmbunătă- (1) Gunoiulu în aceste State, are cea maî principală rolă în cul- tura pămentului. — 63 — țite, și acelea care n’au de cât rase native ale țerri. Ast fact se învedereză mai cu semă în cercetările anuale ce se fac prin districtele unde s’a introdus rase îmbu- nătățite. Ast-fel resultatul cel mal folositoru al exposițiilor arată ast contrastă, și su- perioritatea viteloru de rase perfecționate a- supra raselor de rând au mărit emulația multor cultivatori. Cât sunt de defavora- bile unei țări și unul cultivator creșterea și îngrășarea raselor de rând ! De am su- poza că un animal bine conformat, pdte produce în carne a opta parte mai mult de căt un animal de rând, cu aceeași cuan- titate de hrană, la ce țifră însemnată se ri- dică perderile particulare și naționale la câ- teva milidne de vite fie rase de rănd ce s’ar putea îmbunătăți ? în Anglia s’a tăcut un mare progres în creș- terea vitelor, mal cu semă pentru ol, îmbună- tățindu-se sau prin rase locale, sauîntroducend rase îmbunătățite. (Acest din urmă mod ajun- ge mult mal iute la scopul îmbunătățiri unei rase). Dar de și s’a lucrat mult în ast sens, remâne ănco mult a face. Trebue numai a căuta să înțelegem principurile îmbunătăți- re! vitelor și a ne iniția, pe cît se pdte, legile care cârmuesc aste îmbunătățiri. Scopul celui ce se ocupă cu creșterea vitelor, este de a forma un animal care să ’I dea cel mal mare beneficiu precuniar ; ast scop este comun la tdte felurile de rase și trebue a coprinde într’însul cunoștința cuali- tăților care sunt în realitate cele mal sti- mate. Dualitățile ce sunt de dorit adobîndi în producția creșteri vitelor, nu difer pentru deosebitele rase. Aceste cualitățl sunt: 1, Capacitatea de a produce, cu aceeași cuan- titate de hrană, de fînu, spre esemplu, cea mal mare cuantitate de carne și de gră- sime. 2, Grămădirea cărni să se facă pe părțile corpului care sunt mal mult stimate' pentru mâncare,- ast-fel un cap mic, picidre scurte, dse mici și o pele subțire, sunt ca- litățile cerute pentru măcelărie. Vacile întreținute pentru lapte, sau unt și caș, trebue să aibă caracterile precedente țiind în semă mărimea ugerului. în ceea ce privește calul, cualitățile precedente nu se pot aplica. Aci niște mușchi desvoltați, dse mari, picidre grdse, sunt calitățile unul calu de trăsură; în vreme ce unu corp ușure, mușchi tari, nervii bine esprimațl, arată un cal de călărie. „Un fel naște un altu asemenea" este oaxsiomă ce nu se pdte contesta. Ar fi ri- dicai a spera progenituri, (prăsilă) sănătdse și bine făcute din părinți nesănătoși și răă făcuțl. Defecte]e se transmit mal lesne și mal sigur de căt cualitățile. Defectele părinților pot câte o dată să dispare în cea d’ănteiu și cea dea duoa generație, dar se ivesc din nou la a treia generație. Ast-fel trebue a alege pe reproducători cu cea mal mare băgare de semă. Citim c’o profundă întristare în jurna- lul Europa celle următdre: „Sciința perde în Francia unul dintre cel mal eminențl representanțl al sei, care dis- pare în momentul când, numele lui prea mult timp lăssat în umbră, începea în fine a deveni popular în țdrra sa. Cartea sa a- supra Anatomiei Comparate a syștemulul nervos ’l făcusse celebru în lumea savantă a tuturor țârrilor. D. Petru Gratiolet, professor la Facultatea de sciințe din Paris (Sorbonna), a părăsit lumea în câte-va ore, printr’un atac de a- poplexie în 16 Fevruarie. Savant distins, scriitor abil și malpre- sus de tdte admirabil professor, D. Grati- olet datdrea modestiei selle și independen- ței salle de caracter d’a împlini în timp de mal mulțl ani, funcțiunea ingrată de supleant. Sub titlul acesta a ocupat la Mu- seu și la Colegiul Franciel Cathedrele DD. de Blainville și Duvernoy, unde apIaudeU — 64 — auditorului seu ’l despensa de uitările of- ficiale.“ Sunt câțl-va ani numai de când b- cupa cu multă demnitate în numele Iul Cathedra de Zoologie, ocupată mal ’nainte de Geofiroy st. Hilair, când mdrtea veni să ’l ia în mijlocul triumfurilor oratorii ce ob- ținea în fie-care lecție. Illustrul și respectabilul nostru professor D. Gratiolet atingea al 50-lea an: El lassă în urmă o veduvă și trei copil mici al căror singur heritagiu e- ste numele onorabil al tatălui lor, recu- noscința publică le va fi de ajuns a’l susține Din parte’ml ca elev al seu sunt dator și dupo mdrte’l recunoscință familiei, căci cu densul în timp de duol ani am lucrat a - natomia comparată la museul din grădina plantelor. Anul trecut mergând se’ml iaO dioa bună,, de la densul între altele, savantul natura- list mi dice: iubite Ananescule privesce a- cel cimitiriu (eram în balcon și se vedea o mare parte a Parisului, având în facia marele cimitiriu Pere Lachaise^) când eram june mi se părea prea departe în cât abia ’l 4ăriam; a- cum din (ți în 4* ve4 ca cimitiriul se a- propie cu repe4iciune de mine. Acestă presimțire fatală se realisă, căci nu trecură 7 luni d’atuncl și cimitiriu îl înghiți. A COMUMCAȚlI Vocea peștilor. Totă lumea scie că pes- cil nu scot voce; cu tdte astea sunt unii pesci care produc nisce mici sonurl ca a- nimalele superibre și acesta provine din disposiția particulară a besicei înotătbre ș’a unor nervi ce es din măduva spinărei, care nu se găsesce la cel-l’alțl. Pescil aceș- tia sunt prea pucinl, el nu trăiesc în țdr- ra ndstră și porta numele degrondinl, tri— gla, etc, Un nuoii gândac de mătase în America me- ridionale. Există acum un nuou gândac de mătase în America cu gogdșe deschisă, și se nutresce cu fol d’un fel de mîmdsă (arbor mic ce se- măna cu dafinul). Gândaci aceștia sunt ca o- midile de culdre portocalie cu puncturl ne- gre; gogoșile sunt assemenea portocalii când sunt prdspete, dar o perd prin pldie, sau la lumina sdrelul. Gogdșa lor este fdrte mare ovală și deschisă din care ese un flu- ture galben.. Acest gândac de mătase are o talie gigantică și este cel mal mare din câți s’au vecjut pen’acum în Europa. S’a cercat să’lîi SCHKȚSFICE acclimateze în Francia dar n’a reușit pî- n’acum. Chârtie de sticlă. Chârtia se fabrică din trențe de bumbac de in sau de cânepă, din rufe vechi, petice de hiaine vechi, paie de orez etc. Cea mal bună chartie se face din trențe, de in, și de cânepă; cea de bumbac acestea introducând ²/₁₀ sau ³/₁₀ trențe de in cea mal bună chârtie; bumbacul ’i dă a- tuncl o prea bună albeață și ’lu face să • priimescă tipărirea gravurilor. Țrențele devenind din 4i în 4* ma* rari și mal scumpe, au căutat să le înlo- cuiască prin alte materii filamentdse precum: paie, papură, licheni, sc6rțe de trestie, ti- gele de cartofi, remășițe; din pulpa guliilor dă o chârtie mole și iară corpu; cu tdte sau de cânepă în pasta de bumbac, dobândim dar tdte aceste substanțe nu dau de cât chârtil comune și grdse, forte inferidre producturilor de câaipă și de bumbac. Chârtia de sticlă este aceea care este acoperită cu praf de sticlă, și se servă cu densa a rdde lemnul și metalele, se între- buințe4ă mal cu semă a ascuți creidnele ca să nu ne mânjim pe mână. Typographia Stephan RassWescu, Strada Nemțescă, Hotelul Germany, No. 2