ANUL VI. No. 7. 15 FEVRUARIE 1865 PENTRU PROPAGAREA SC1INȚELOR POSITIVE ÎN ROMANȚA. Redactori: Dr. C. ESSARCU și Lt. D. ANANESCU. CoriasDBitK: Instrucfia și educația. O tendință a J societăți ndstre mult vătămătdre. Cohesiunea, Afflnitatea, Amorul. Paserea Agatni. Intoxicarea Domni Abonați care nu priimesc regulat jurnalul Natura sunt rugați a reclama la Redacțiune. INSTRUCȚIA SI EBUCAȚIEA O TENDINȚĂ A SOCIETĂȚI NOSTRE MULT VĂTĂMĂTORE. Ne ie poco îo vi țlis, da imputar sono j Che quauto io posso dar, tutto vi dono | Ăriosto, ¹ Daca pucin vC dau nu sunt de imputat Căci cat pot da tot v<5 dau Să ’mi dai voie, bunul și indulgentul meii ci- titor, de a ’ți face cunoscută o reflexie, ce am luat libertatea de a exprima în public și căriea ii dau ore-care importanță. Acesta reflexie, iat’o: • Ar putea cine-va să se mire constatând că inspirațiile celle înnalte, că cugetările celle mari și utile ale popolilor se găsesc «in primi lor ani, daca acesta n’ar fi adevărat pentru fie-care om in parti- cular. Revelația pură a Adeverului se manifestă in primi ani, în junețea, iii dimineța vieței, atunci când trebuințele coruptrice nu sunt âncb cunoscute, când pasiunele celle relle nu s’aă coborît âncb in inimă, când spiritul nu e ânco îndoctrinat sau per- vertit. Atunci un Ideal de Adever, de Frumos, de ceia ce este mare, se ivesceîn inima fie căruia. Glo- rios și demn și într’adever viril e acella care îl ur- me jă ; meschin, mediocru și pusillanim acella care ’l abandonă. Nația română înnainte de, 48, în juve- nila ei deșteptare, găsise o nobilă inspirație, o cu- getare innaltă, un Ideal de care începuse să se pa- sioneze: Limba, litteratura, sciință, poesia, desvolta- rea intellectuală și morală c’ un cuvint, renascerea Patriei Române prin ceea ce face adeverata viață și adeverata glorie a Națiilor; iată de ce Români începuse a se ocupa cu. o nobilă ardore înnainte de 48. Să reluăm dar inspirațiea cea innaltă, cugetarea cea bună și folositdre nației a Romanilor de atun- ci, să ne ocupăm de limbă, de sciință, de litteratura și inimele ndstre să devie capabille de a înțellege acea ardore generosă, acelle entusiasme juvenile ce produc lucrurile celle mari și nobile! ' Dar de politică să nu ne ocupăm? Spusu-ți-sa vre o dată într’un mod lămurit, bunul meii cititor, ce este acest animal despre care toți vob- resc și pe cari ’l numesc Politica ', in conștiință îți dai bine socotelă despre acestă vorbă și de sen- sul ce ea are și trebue să aibă? Aceia care s’au ocupat o mare parte din viața lor de politică 'ți au deslușit vre o dată în ce consistă politica? ■ Nu in colonele acestui jurnal vom avea a trac- ta questil de asemenea natură. în qualitatea nds- sră insă de om de observație și de analysă nu ne putem opri de a constata că politica ast-fel precum a tbst și este âncb înțelesă de mulțî la noi în țer- ră, a întors Nația din adeverata direcție ce ar fi tre- buit să ea, ne a oprit de a urmări cu succes des- voltarea litteratureî, limbel, științei, artei etc;, ne a paralysat iu mare parte in educația nostră, în in- strucțiunea ndstră, în des voi tarea intellectuală și morală a diverselor clase ale societăți;...... a' deș- teptat pătimi, a creat uri, ne a înverșunat pe uni în contra altora ast-fel in cât să ne cheltuim totă forța ca să ne combatem, ca să ne paralysăm, ca să ajungem la o mare confusie în spririte și Ia o confusie și mai mare în acte și să aruncăm neex- periența, zăpăcela, pasiunele, urile ndstre în mijlo- cul neexperiențel, zăpăcelel, pasiunilor și urilor e- xistânde. deja.. Politica acesta este rea și coruptrice și văteme- tdre desvoltări forțelor și prosperități țerreî. Ea absorbe totă activitatea, totă energia, totă junețea, toți vlastări, tdte florile nații ca să le consume, ca să le veștejescă, ca să le usuce, ca să le isbescă de sterilitate. Nu putem'compara mai bine politica ast-fel precum a fost și este ânco înțelesă de mulțî la noi in țerră, de cât cu acea lupoică de care vorbesce marele poet Florentin Dante, în divina sa poemă, cu acea lupoică nesațidsă ce opresce pe omeni din callea lor și le înghite tdtă virilitatea (bărbățiea) și tdtă inteligința, cu acea —\ 50 „Bestie ce e de natură atât de rea și crudă „cât nu’șl mal umple lacoma poftă, șf dupo mân- ,care ’I e și malmult fome decât înnainte." »Ed ha (Ia lupa) natura si malvagiae riâ Che mai non empie la bramosa voglia E dopo ’i pasto ha piu fame che pria „Cu acea fiară ce in tu rbata’I iome de și cu pîntecele neîncetat încărcate, dar tot sla- bă și costelivă este') și pe mulți omeni ’l-k'făciit miserl. j;-,--$.... Cu acea bestie ce nu lasă pe nimeni a’șl căuta de caile cri împedică atâta cât îl ucide* ² *) . Pe câți omeni, ferdsă " bestie,’ h’âi "oprif din callea lor, pe câți. n’ai. ucispecâți juni cu ta- lent n’ai întors din vocațiea lor ca să’l inghiți în încăr- catele ’ți dar tot nesațiose pînteci, pe câți bărbați ’ cu capacitate n’ai clătinat ca să’i dobori la păment și să’i înghiți și pe dînși. Unde sunt acei Juni ce înnainte de 48 cu o ardore generosă se 'aruncase- ră în nobilele lupte a le ■ litteraturei, • a le liinbei, ale sciințel? unde., sunt, acelle, talente născânde ce apăruseră pe orizontul nostru și care promiteau atât de mult ? unde sunt scrierile,’ unde ’cărțile, iiiide , lu- crările de litterațură, său.,de sciințe, sau "deartă’ cu care societatea'ndstrăș’a'îmbogățit, cu.care țerra să se mîndrescă, cu care ’ națiea să se bucure ? ' ’) Di tute b'iâih'e ¹ Sembiavâ carca. nellasua magrezzâ ’’ ‘ l’’ E molte genți fe-gia viver grame. *' ’ ' ; ' ' ’ ■ ; . ■ j ; ; j Ur ■ ’ ²)Non loscia altrui passar per la sua via ( Ma tanto lo impedisce che 1’uccide. . , । / j. . Mult, mult ai. înghițit' ferosă bestie în nesa- țiosa’țl fdme și tot încărcatele ’ți pîntece de o la- comă poftă sunt dominate! , \ i v în. numele Patriei, să se lupte- omeni noștri de bine în contra unor cause ce sunt de natură a produce asemenea resultate, să caute prin tdte mi ' . ' Care este ’ 'acesta politică ? ? ¹ ’ ‘ iE.' 1 ; ‘¹ ') Danie. . . • . •. , ■-tipir-zT-ț un,. ■ COHESIUNEA, ĂFFINITATEÂ,. - ATTRACȚIA, '—' AFFINli'ATl ELLECTIVEj -'/SYMPÂTHIA,-'/ ! ... ... 7^ ,'G AFFECȚIA, - AMORUi;, , ., ... '77 Astă dată, amabilul/meii cititor, vom căta împreună a descoperi legea fundamen- tală pe care este basat Universul întreg; o vom studia-o în diversele salle manifes- tări, în diversele salle moduri de a fi și, de o vom înțellege bine, ne vom da so- cotelă de-natura intimă a phenoinenelor ce întîlnim nu numai în Regnul; mineral, dar ânco în Regnul vegetal și’ Regnul ; ani luai, dârânco îu ființele pe au ondre de a face parte din Regnul uman sau moral sausocial. Putină atenție din parte’țl și 6re-câre claritate și mețhod.de, exposiție .din parte- ’ml vor fi indestul pentru a ajunge la sco- pul nostru. ! : ' /< ., , la, amabile cititor, o piatră ,. în mână (nu ca să arunci cm densa îu adversari’tel politici..) ci', ca, uitându-te la ea, să te în- trebi pentru ce ea are ,.și :’șl . păstredă for- ma sub -care iți se presintă; Pentru că ;>e- xista b foiță ‘care 'apropie; atfăgej ; unesce părțile, atdmemele sau- moleculele (părtice- lele infinit iniei: și indivisibile din- care se compune uir corp) pehtrii' că există‘ dic’ o forță care."unesce) moleculele din, care"pia- tra' se compune. Acestă forță se numesce : Cohcsilliie. ;' fi"¹¹'- ■ Cohesiunea este., forte mare. iii, corpu- rile’ solide.’ i(Ex. Piatra)’^ mal :slâ.bă"îiib cor- purile" liquide (ex.! Apa) ‘ și ’’fdrte ; mică¹ îh — 51 - corpurile gazdse (Ex. Apa). Așa dar cor- purile, ca s’o dicem în trecăt,- se presintă supt trei stărif -7; Starea solidă. - r;;; rMw ■' 2. Starea liquidă.' -- -’.up -’:9K < 3, Starea ga?:6să. - Nu mal este altă stare supt care fon corp se note presintă,-și celle tr< 1 stări pro- vine din' catisa - cohesiuner mal mult «său mai puțin «moifoi ce există în fie-care din ;Pe 'când' cohesiunea este o forță phy- sică și imesce părțile ale unuia și - acellu- iași corp, există o altă forță sau un : mod differit alle aceeșl forțe în virtutea căriea moleculele a a doe corpuri ne imeic și se combină între dînsele; Acăstă .forță se mi- mesce: ! Afjinitatl.- i h ; Acestă affinitate este mal măre sau mal mică dupo natura corpurilor. - Sunt corpuri între care ^f finita tea este forte, mare si între: altele affinitatea este • mal mică. Există un fel de amiciție, de af- fecție între unele corpuri ast-fel;încât pd- te cine-va c]ice că,.întîlnesce; în . corpurile celle mal.insensibile, în corpurile■■■■ ■ .-uă ;:ib o;;.. Amor.\ ,; / ; i Să ne oprim un minut asupra acestui fâcț ia: căriea importanță este «capitală... și a căriea explicare e de matură a face să cac|ă o’parte: dinuveluluce ne; ascundeamiycrsul, v.ecSă luăm.: un i a corpi»-cunoscut ’de ;;toțl: apa^(Ho) yjsăvluănfoun: alt corp cease.mu-- mesce acidul sulfufic;(So³). Aceste, doe cor- purlxau unul' pentru altul: o:.immensă affi- nitate. o immensă amiciție, o immensă af- fecție. Amestecându-se: Împreună, elle se corn-. bin, se îmbrățișe4, -se strîng unul pe. a cu atîta -forță și "cu atît amor încât orna- rei expensiune,' o: mare quantitate de căl- dură este producă. : - h -, Acestă - ;apă singură este rece: acest a- cid sulfuric singur este ;rece asemenea. Să ’l uniim împreună, șă mărităm, ? apa cu. a- cidul și în virtutea mare’I affinitățl ce ;e- xistă între aceste ;dpe corpuri, ei șe vor. încălzi unul, pe-altul și vor.produce o ma- re quantitate.dejpăldură, .. > . Apa represintă; elementul feminin, con- stituă- aceea .ce chimiști numesc o pasă căci Hydrogenul (ine adres către savanțl) acest; gaz ,care; este de 12 ori. mal ușure de cât aerul este și țrebue a fi considerat în chi- mie philosophică , ca un metal, fiind un corp toț așa de electro-ppsitiv ca și Potosium, (K) Sodiinn (Na). Calcium (Qa) Ferul (Fc) etc. Acest. metal dar numit, hydrogenul combinat cu Oxygenul constituă basa, con- sțituă elementul feminin.. ¹ .. Acidul sulfuricrepresintă elementul mas- culin, constituă un acid care unit cu basa produce un maritagiu ca șă formede aceea ce chimiști. numesc o.sare. , •Să mergem mal departe. -n Să luăm un alt corp; cunoscut aseme- nea de toți creta saii carbonatul de calce (Cao Co²). Acest corp este compus de o basă saă elementul feiheniri calcea (Cao) și de: un 'element masculin jcaro este acidul carbonic (Co²) Calcea are affinitate pen- tru acidul: carbonic, căci de aceea staîî com- binați împreună. Acestă affinitate însă este mică și legătura între: dânși, Toți seim că păstorii au câte un cal-1 ne ca să păzescă turma de ol veghind cu credință 4’oa ȘÎ ndptea asupra el; nu es- te adeverat eă i se va părea cuiva prea curios de ’I vom spune că se află în une- le țărrldin Americia o passere mică a nume Agami, dupo cum se vede în allăturatul tabloti, păzind oile cu acellașl curaj ca și căioele ciobanului? Ne propunem a satisface curiositatea lectorilor noștri făcend o scurtă descriere a acestei passeri, aretând caracterele el zoo - logice, intelligința șii nstinctele el. Agami întrece în întelligență pe tdte animalele domestice afară de câine. Astă passăre este de mărimea unui clapon, are penele negricedse cu reflete d’un violet stră- lucitor pe pept, capul și gâtul garnisit c’un — 54 — hnai mare înlesnire și devine unul din lo- cuitorii ceî mai sociabili al curți. Dioa veghia^ă la cotețu și ține buna ordine, gohesce găinile t0tă curtea' și po- rumbei din grădini/ seara inspectefiă și fid- ea lipsesc? vre 6 passere merge fi’o cântă; și' în fine face tdte micile serviciuri de care* este capabilă fără să‘ aștepte ca să i le pretincță.” ‘ ■ Câte odată stăpînul ’i confiâcjă 6 turȚ mă de găsce ca șa le conducă la câmp¹. Trebuie s’o vacță cineva atunci, câtă oste- nelâ ’și dă ca să ție ordinea polițiendscă în turmă, s’o conducă, s’o dirijeze, să gră- bdscă mersul, să facă a înnainta pe cei în- dărătnici, să se silescă a ajunge p’aceia care se depărtecță de drum ca să trecă în câmpiile vecine, alergă cu aripile întinse du- pă dânși ca să ’i aducă îndăret. Dar face și mai mult de cât asta: daca un păstor n’are câine ca să conducă berbeci se cjice ‘că duoă Agami pot prea bine să ’i ție lo- cul, și în cașul acesta desvoltă o intilli- gență și un zel admirabil, Nimic mal curios de cât să vecță cine ■ va nisce berbeci stupidl fugind de frică, alergînd, grăbiudu-se unii în contra altora și acesta spie a se supune ca nisce sclavi a- : brubisițl unei passere de șesce ori mal mior și de duoă-cțecl de ori mal puțin puternică de cât cel mai mic dintre dînși. Iată un exemplu despre immensa su- perioritate ce întelegința are asupra forței physice și despre abrutisirea ce aduce o lungă servitufime.., . ,. •... ..Ar fel de puf imitând catifeaoa", ciocul este puternic scurt și boltit, ochii mari străluci- tori expresivi și încongiurațl c’un cerc ro- șu, are privire dulce și este blândă ca o porumbiță; sbdră' greu dar aldrgă iute, ari- pile rotunde, cdda scurtă și cu pene moi, picidrelc lungi subțiri, avend degetul dinmid- loc .și cel de margine unit printr’o mem- brană. Așa dupo cioc, cddă și aripi semă- na cu o găină, dar dupb picidre și penele de la cddă sdmănă ' mai mult cu 'cocoru sau cu barza; este negră având o bandă galbenă pe spate. In stare selbatică trăies- ce prin pădurile celle mal desse alle Guya- nei din America în familii numerdse, se nutresce cu grăunțe, cu fructe și cu insec- te și face cuib în trunchiul arborilor. Cres- cută în domesticitate, recundsce pe cel ce o nutresce, se lipesce de stăpânul el, ’lu urmecjă pretutindeni, se supune la vocea lui și ’lu mângâie ca și un câne. Tot ca și acesta iubesce¹ și cată să pla- că și ca să ă ajunge acolo, se silesce să se facă folositdre. Ndptea păcjesce la pdrtă casei și surveghddă ceea ce se faee afară. Daca vr’un facetor de rele cercă prin în- tunerec să se introducă în casă, ea ca o sentinelă credincidsă deșteptă, dă de știre și face să se au4ă vocea sa sgomotdsă ce sdmănă cu lătrăturile unui căine. Afară de țipătul ei obicinuit, are înlesnirea, fără să deschisă ciocu, d’a scote unaltuain ân- tru surd și produs făr’îndoială de trachee- arteria (canalul prin care intră aeru în plâ moni) ceea ce a făcut d’a, o ᵣnumi la Gu- iana passerea trompetă; se domesticesce cu cea de care ținea printr’o causă bre-care și în urmă greutatea îl făcuse să cacjă. Ori cine ar fi putut face un: asemenea raționament, dar philosophul merse -mai departe, Se în- trebă daca arborele ar fi fost mult mal înnalt, mărul ar fi că^ut? fără îndoială că dă, : — Imaginația lui Newton mărind gra- dat, arborele îl înnaltă pânbla lună.ohln acest cas, ;se întrebă Newtonp.merul - ari fî cădut? Dacă ar cădea, își respunse el, lu- na ar trebui să '■ cadă ’ asemenea. Ori lima nu cade.... Atunci Newton îhcepînd a ou- — 55 — geta ca un philosopli șrca uri geometru des- coperi torța care ține luna atîrnată d’asupra pământului și »aeestăf forță o numi Atracția. Prin ajutorul¹ cellei mar simple geome- trii, ’Newtdîi' găsi;' că. dacâ’ âr fi cu p'utin- tă să punem un mer la îrinăltimealuhelși I am da b vitesă (repeziciune) egală cu vite- sa acestui planeț, mărul n’ar cădea nici odată, trebue să mărturisim că suntem mult datori ‘Unul mer; 'acellul fruct ; care pe de altă par- te ne a adus- multe felie de când’ șarpele perfid și; fallace (înșelător) â ' amăgit pri- ‘mâ fernee, 7. . Newton merse , mal departe, el probă că luna se•_ mișcăâmprejurul, pământului și sateliți . împrejurul .Iul Jupiter , și, Saturn, ■și tdte planetele ?se-învîftesc împrejurul sb- "relulț- el ltrâse' de aci acea făimdsă cohse- quentă că sbrele esteJ înzestrat de d fbrtă , attractivă< și că tot! .corpi . care' se mișcă ..împrejurul Iul; sunt, .împinși printr’o tortă că le modera mișcarea și care umple în- :tinderea. ’ ;■• "'‘Bu'ffou. în discursul; seu asupra Natu- rei, (Jîce că tdte planetele cii satelliti! lor, tărîtl printr’o , mișcare repede în acellașl sens, compune.,o.ji’.bă ,cu uri. yașț .diametru . a căriea osie; învîrtindu--seₙ cu repeziciune se -încăldesce; 'S?âprinde> și respândesce lu- mina pânb la extremitățile circonferintel. VedI, amicul meu cititor, cum tot sys- temul lume! fii explicat prin singura forța „care face să cadă .un mer pe păment. A- •cestă tortă mysteridsă..care p întîlnim pre- tutindeni; care-pătrunde tdte .substanțele -universului,'⁵ câte le domină ‘ șiielle• explică; "care pune'; uri miȘcafb'fnoeculele ' lor: și? le invită să se atragă' (cohesiurie) săse coni- . bine .(affinităte) să. se îmbrățișeze.(amor), forța care cristallișă;/,diamantul, .cștre nu desparte doe corpuri de cât să le unjkscămal bine între dârisile; forța care exercitâhdu-se în mari distante (u/flYtc^) susține globurile pe abysul spatiurilor ceresc! și le împiedică de ja .so rostogoli, ca să se sfarăme, .. Daca un . minut n’ar exista ace'stă foită, pămân- tul s’ar desagrega, s’ar sfărâma în.;rnif ide mii- 'de: bucăți și ar fi într’un' minut ’ spul- berat'cu tdte ființele ce se află pe supra- fața Iul. - '' ' ' Forța pe jCare o întilnim .in lumea mo- rală unde domenul seu devine iuimeas, unde dedalul.seu devine inextricabil, ma- nifestările salle nenumerdse și neanalysabile. ri'¹;Forța care, când ajunge in culmea sea, sfărâmă natura umană prin immensitateâfe- riciri ce dă dar care iarăși b pdte crud fră- mînta prin immense și nenarabile turmente! Acestă forța dar domină Universul în treg dela globul cel > mal gigantic pânb la atmoiil imperceptibil, dela flinta supremă pâno la mo- nada cea mal infimiă (cea mai de jos). Un poet exprimă acestă idee în câte-va ver- suri pe care cer permisiunea să le citeZ. J’aime! voila le înot; que, la nature entiere > . Crie au vent qui l’emporte, â l’oiseau bui Ie suit ! Soinbre et dernier soupir que poussera la terre, Quand elle tombera dans l’eternille nuit! Oh! vous le murmurez dans vos spheres sacrees " Etoiles du ihatin ce mot triste et charmant; ■■ ’ La plus faible de vous quand Dieu vous a cre’es, • A voulu traversei-Ies plaines etherees, , Pour chercher ,le soleil son imniortel amant Elle s’est; elancee. au sein des nuits profondes. , • Mai une autre l’aiinait elle mânie; — et Ies mondes Se sont, mis en yoyage autour du firinainent. Alfrcd de Musset. J ' Iubesc! iată cuventul ce Natura între'- gă strigă' către ventul ce ’lu ia, câtre pas- serea ce ’lu urmeZă, trist și ultim suspin ce va scote pământul când va cădea în ndptea eternă. — Oh, voi ’lu murmurați îri :sacrele-ve spliete , stelle matinale; acest trist și plăcut cuvânt! cea mal slabă din- tre voi; când DumneZeu v’a- creat a voit să' străbată câmpiile cerescl, ca să caute sdrele,' nemuritorul seu amant, ea s’a arun- cat în sinul nopților-profunde y dar ș’alta ’lu -iubea assemenea și lumile âtt început a călători împrejurul firmamentului- E, 56 INTOXICAREA (armare Cate odată otrava eliminată nu lasă nici o urmă în canalele prin care ea a eșit din corp, alt dată ea atacă organele exeretorie și înseinnecță prin alterați! calea el prin organismul. EliminareaP hosphoru- lui și a Plumbului produce în rinichi alte- rați! chimice și morpholologice (anatomice) cronici, cantharidele (găndăcel) producă in- lamația rinichilor. Procesul intoxicățiunel nu se. termină tot' deuna cu eliminarea otrăvi, ci alterațiile produse prin trînsa mal persistă un timp 6re care după depărtarea el și producă chiar mdrtea după ce otrava a fost depă- părtată cu desăvîrșire. Avem un interes osebit' de a lumina publicul nostru asupra eliminațielmatericlor streine din' organism. La noi este pre respîndită opinia că unele medicamente remîne pentru tot-de-una în corp, și că presanța loru provdcă patimi incurabile. Publicul uoctru, și chiar uni! medici confundă consequențele bălei nevindecate cu effectele medicamentului.¹ ¹¹ De o dată cu frigurele intermittente ob- servămu și mărirea volumului al splini și netămăduindu-șe bolnavul el remăne cu spli- na înfiată. Dacă medicul ’i dă sulfat de chinină or! mi alt preparat de chină în că- tățiml suficiente, apolsplina se reduce la vo- lumul normal, și bolnavul se însănătoșesce, daca pătimașul a luat o dosa insuficiente de chinină, atunci el accusă obicinuit medica- mentul,cjicând că a rămas cu splina înfiată din Chină. N’avemu alt mijloc sigur pentru cur- marea frigurilor, decât Chinină, și cu tdte acestea bolnavul ne cere „să 'ml tăieț! {ri- ngurile, dar să nu’ml dațl chină, căci repo- „satul X a rămas cu splina înfiată din chi« „nă, și a murit în fine de hydropică.“ In (țadar, rțicem că răposatul X a murit fiind că nu luasse la timp destulă chină, căci D- lul i u sc:e că sărurile , de chină se elimi- nă. curănd din organism și că după că- te-va cțile ele au eșit din corpul cu des- ăvîrșire fără de a fi lăsat altă urmă a a preseuțiloră; de cât reducerea volumului vnormal. al splini. . te se întrebuințe^ă obicnuit cățel și epurl alb. D-r. Felix professor. la scola de medicină. Typographia Stephan Rassidescu, Strada Nemțescă, Hotelul Germany, No. 2. și sfirșit.) Și care este rcsultatul acești! nesciința a publicului! 6fe toți medici se conformă cu dorința bolnavului și caută frigurile cu alte medicamente de cât cu chinină? — nici de cum și cel mal dibaci prescrie tot să- ruri de chinină subt altă numire și «tămăr duesc friguri fără chină.» : Alț! bolnavi, care au cunoscințe vage asupra eliminați! medicamentelor din or- ganismul, iau chiua cu condiție că după îndreptarea loru să le dea medicul un re- mediu «pentru scdterea chiui din corp.» De odată cu urina rinichii scdte și china din corp, fără intervenirea nici unul me- dicament, 'și nu esistă nici un remediu care ar putea grăbi aliiminarea chiui. Bănuim otrăvire la ori- ce bălă care în- cepe repede, cari! vehemență a cresce co iuțela estraordinare, și care produce mar- țea într’un timp prea scurt. ș Pentru a constata intoxicați cu precis- isiune ne serviinu de mal multe dovecțl d’odată,anume:de symptomcle (semnele) bâ- lci, delesiunile găsite în cadavru și de demon- strarea otrăvi. Symptoinelc provocate prin otravă sunt de multe ori nesigure și incom- plete, de multe ori însă ele suntu precise și distinse. Lessiunile găsite în cadavru sunt mi- ma! în puține cașuri sufficiente spre a de- termina singura causă a morți și a bdlel. Demonstrarea otrăvi în cadav ru nu es- te o dovadă sufficientă, daca ea nu se po- re raporta la symptomele bdlel și Ia leșini- le anatomice. Pentru descoperirea substanțelor toxice în cadavru ne servim de două mijldce di- ferite, adico: de semnele chimice, pentru a- cele otrăvi care se pot isola lesne și ca- re se caracteris&ță prin reacțimil chimice netede și sigure, (mal ales otrăvi neorga- nice), — și de semnele physiologice, car- resultă clin esperimentarea cu materii es- trase din cadavru, pentru care experimenl