ANUL VI. No. 6. 8 FEVRUARIE 1865 •ru»rvAiu₉ PENTRU PROPAGAREA SCIINȚELOR POSITIVE ÎN ROMANIA. Redactori: Dr. C. ESSARCU și Lt. D. ANANESCU. CoriUNDBnB: Instrucția și educația. Dare de semă dupo Lectura D. Em. B. O inspirație provocată prin citirea operilorD-luî Baraj. Intoxicarea Redacția invită pe DD. abonați de prin districte a grăbi trimiterea abonamentelor pe lângă car vor bine-voi a adăoga și duoî sfanți plata poști pe an. Gravura, care se afla în capul jurnalului nostru, (frontispiciu) ocupa mal totă prima pagină cu paguba materiilor ce trată acest jurnal. Avend trebuință de mai mult spațiu, am socotit de cuviință a o supri- ma în interesul ideilor ce dorim a respingi și că- rora vom căța a da o mai mare desvoltare. Vom consarcra în fie-care numer sub rubrica Instrucția și Educația un articol unde vom areta lipsele de care sufferă Instrucția ce se respîndesce în țerră și vom ataca cu moderație, dar cu curagiu vițiurile educației ndstre naționale. Tdtă cea-l-altă parte a jurnalului va remăne curat scințifică. IAWIWCȚIA SS EDUCAȚIEA UN PRETINS OM PRACTIC Ne ie poco io vi di a , da imputai sono Che quanto io posso dar, tutto vi dono Ariosto. Daca pucin ve dau nu sunt de imputat Căci cât pot da tot ve dau |[ Numărul trecut al jurnalului nostru, că- 4u din întâmplare (căci întâmplări suntem da- tori acestă favdre) în mâinile unul om pre- tins practic. îșl aruncă cu repeziciune o- chi asupra liniilor următdre: „Scopul principal al educației este de a desvoltă și a regula qualitățile și in- stinctele intelligințel și a le inimel. Sean- ța și Instrucția luminedă intelligința, dar Educația proprie 4lsâ trebue să ținte4e a desvoltă și a îndrepta spre bine instictele inimel. Deci unul din instinctele celle mal no- bile alle inimel umane, este instinctul seu către Just, Adevăr și Frumos....... Amorul Frumosului este principul cel- lor mal nobile ale ndstre sentimente........... La Greci, Arta juca un rol însemnat în educația privată și politică...... Prima educație, ce priimiau la Greci Co- pii, avea de țintă de a îndrepta spiritul și ini- ma către consciința și amorul adevăratului Frumos, șipopolul întreg căta să realiseîn via- ța și istoria sa versurile lui Homer și frumu- sețea statuelor -lui Phidias. Studiul și ana- lysa frumosului suprem era obiectul coiv stant al meditațiilor sublime ale lui Socrat și ale lui Plato........“ Aci pretinsul nostru om practică nu’șl mai putu ține mânia și aruncă cu dispreț jurnalul începând a vorbi ast-fel: Ce ne vorbescl, Domnule, despre Fru- mos și despre Artă, despre Homer și des- pre Phidias, de Socrat și de Plato, când înnotam pîno în ghît în homericele nordle ale capitalei ndstre, când cetățeni sunt ba- ricadați în casele lor, când, avend curagiul ca să iasă pe ulițe, sunt expuși de a fi resturnațl la fie-care pas cu periculul vie- țel, Când Dîmbovița ne amenință să ne înnece, când bani se cheltuesc în lucruri adesea fără profit, când contractele ce se fac pentru îm- bunătățirea stărel orașului și a țărel....... când justiția......ce’ml vil într’o aseme- nea stare, să’ml vorbescl despre Artă și des- pre Frumos?..... A! te recunosc pretins și periculos om practic! îți recunosc pretinsa’țl înțellepta argumentație. Fi-vel dre capabil de a eși un minut din strimta-țl spheră de idei în care te afli și să rațione4l un minut, dând o mal mare întindere vederi talie?.... De al inspira concetățenilor tei noțiu- — 42 — nea Justului și Onestului prin studii de mo- rală, de philosophie, de religie, spiritul ’tl- ar fi întristat cum este de pușina consci- ință ce se pune Ia facerea contractelor ?... înnota-vei curn înnoțî (practică, practică) în apele noroidse a le Bucurescilor, fi-va ’ți expusă inundări casa ta, sau a amicilor tel, sau a cunoscințelor talie ? Daca într’o societate junimea ar fi ca- pabilă să se intusiasmede, pentru Artă, pen- tru litteratură, pentru sciință, pentru ceia ce este Frumos cu un cuvânt, câte semințe nu s’ar depune în sînul acellel societăți, se- mințe. salutării care, supt influența divină, ar cresce, s’ar des volta, s’ar transforma în flori care să înveselescă inima, în fructe care să hrăuescă spiritul nației! Cată sere- nitate și fericire în familii!, cată speranța înveselitore în inimile acellora ce se îngri- jesc de viitorul Țerrel! Daca într’o societate ministrul, funcțio- narul, judecătorul, cetătianul, printr’o edu- cație anteridră, printr’o educație din tdte cțilele, trăind într’un mediu, într’o atmosphe- ră unde sunt respândite noțiunele despre ceea este nobil, demn, juts onorabil, fru- mos intr’alte cuvinte, ar fi pătrunși de a- ceste lucruri, daea aceste idei s’ar identi- fica cu denși, cu substanța lor, s’ar colori până in fundul inimel lor ca să stea aco- lo și să nu mal easă, atunci ministrul, func- ționarul, judecătorul, cetățianul ar apuca o caile și ar lua o; direcție a cărora conse- quente practice vor fi inevitabil utile, avan- tagidse și profitabile, atât lor individualmen- te cât și societăți in mijlocul căriea trăesc, cât și Naturei din care fac parte.......... Dar acestea, pretinsule om practic, sunt idei prea elementarii și prea lămurite ca să le intellegf de odată, Vom reveni mal târ- diu asupra lor. Astă dată ne grăgim a ceda pana con- fratelui nostru D. Ananescu pentru a’țl ex- pune o scurtă dare de semă de lectura ' D-luI Mm. Bacaloglu. Cu aste ocasie con- statăm ca publiciști luminați care se află în capul jurnalelor capitalei ndstre ar face un lucru util pentru cititori lor vorbindu- le despre ideile emise în cursurile de sera sau cu acestă ocasie tractând el questiu- nele la care elle pot da nascâre. Ar în- treține ast-fel deșteptare intelectuală ce se manifestă în o parte a populației ndstre și ar contribui ast-fel a înpinge Națiea spre adeverata caile ce credem că ar trebui să ea: desvoltare intellectuală și morală, ca primul pas, ca pasul indispensabil pentru a ajunge la desvoltarea și regenerarea so- cială. Fără cea d’ânteiu, acestă din urmă este o ilusie înșelătdre F DARE DE SEAMĂ' DESPRE LECTURA D. M. BACALOGLU Domnul Em. Bacaloglu în sdra din 14 Fevruarie, a vorbit despre proprietățile at- mosphere! adico: a stratului de aer ce încogidră pământul nostru. Demonstră mathematicesce forma el elipsoidă și înălțimea de 80 kilo- metre sau 20 leghe; probă apoi prin expe- riență că aerul este greu, că se pdte cân- tări cu bălanța ca orl-ce corp, și că a pasă asupra tuturor corpurilor materiale, le ține legate de pământ, ast-fel în cât nimic nu se pdte perde, nimic nu pdte eși din at- mosphera ndstră ca să se restogolescă în spa* țiurile planetare. Atmophera are o influință însemnă- tore asupra cădere! corpurilor și. asupra ferberi liquidelor, adico: un corp orl-care, cu cât va cădea de la o înnălțime mal mare cu atât vine mal repede apropiindu- se de pământ, fiind-căgrossimea atmosplierel cresce și pressiunea ei se măresce; iar li- quidele (apa spre es.) ferbe mal lesne pe vîrfurile munților de cât în văi, fiind că pressiunea atmospherel se micșorează cu a- tât mai mult cu cât ne înnălțăm în aer. --- Se scie că apa ferbe la 100°, iar pe vîrful unul mante înalt ferbe la 84° sau șimal jos. Arborul ca să ajjungă la înnălțimea ce o are, trebuie să se lupte cu pressiunea at - — 43 — mospherel; omul chiar duce în spinare o gre- utate de 17000 kilog., care l-ar strivi dacă nu s’ar contrabalanfa pr-npressiunea de jos în sus; c’un cuvânt tot ce respiră trebue să se lupte cu pressiunea atmospherel. Lupta este imagina viețe\ Composiția atmospheri. Aerul atmos- pheric este compus din duoe elemente prin- cipale: Oxygen și Azot.¹) pre lângă care se mal adaogă o mică quantitate de acid carbonic și vapori de apă. Aerul se pdte descompune în elemen- tele salle Oxg; și Az., dar nici într’unul, nici îa altul animalele nu pot trăi. In ox. cur;it ’) in 100 părți aer se coprinde 79 părți Azot și 21 0- xygenu, adico în proporție:: 1: 5. Elementul activii al aerului este oxygenul, și dacă azotulu se află in a șa ' mare quantitate, este ca să modereze puterea cea prea mare a oxygenului. corpurile aprinse ard, c’o flacare mal vie de cât în aer; o passere pusă în ox. este vesselă la început, dar nu ține mult fiind că ox. ’I arde plămânii și mdre; în Az. curat assemenea passerea nu pdte trăi. lată cum Natura din duoe elemente vătemătdre, din duofi otrăvi, ca să Z,c a~ șa, a făcut tot cș este mal indispensabil pentru ori ce ființă orgănisată, aerul, fără care un minut nu pdte trăi. D. Bacaloglu termină exprimându dorin- ța sa de a vedea și la noi, întinse și cul- tivate sciințele positive, ca în cel mal mic stat civilisat din Europa, și să ne putem bu- cura prin urmare, de foldsele immense ce. aduc cu densele sciințele. . A. O INSPIRATIE PROVOCATĂ PRIiV Deschizând cartea întitulată Minunile Naturei, citim phrasa următdre: „Natura vorbesce pretutindeni, dar pu- qinl sunt care înțelleg vocea el.“ Intr’adever, să ne imaginăm pentru un moment transportați într’una din celle mal frutndse și mal încântătdre posiții din munții noștri, în profund itatea unei văl, sau pe vîrful unul munte (între curtea de Argeșu și Câm- pu-Lung spre es*) să ne alegem una din celle mal frumdse dimineți din luna lui Maiu, și să contemplăm acest tablou incîn- tător al Naturei. Aurora risipesce pe nesimțite umbrele dulci ale nopți, și verdeața se arată fres- că, acoperită de roă, ca un tapet verde pre- sintând nuanțe variate și semănat cu puncturi lucitdre ca miriade de diamanțl: în vale se aude murma unul mic rîu c’o apă limpede ca cris- talu, selbele din prejur resună de imnele passcrilor care celebrecță amorul lorprinta- ♦) Avemu în țerra ndstră multe situații forte frumose care rivaliza cu celle din Elveția. CITIREA OPERELOR Or. RARACR [Uier, pe cdsta vecină se ivesc laboratori și turmele de ol cu păstorul lor. Sdrele res- pândesce radele salle purtătdre de viață peste tot orizontul și se înalță pe cerul se- nin; un parfum delicios se exhală din tdte părțile prefăcându aerulu într’unu balsamu nutritor. O voce dulce și misteridsă pa- re că ese din tdte părțile, invitând pe tdte ființele ce respiră la banchetul viețel. Ce ta- blou pdte fi mal frumos de cât acest specl- tacol grandios al Naturei? D’un assemenea spectacol s’a inspirat psalimistul când a strigat. «Cerurile spun gloria lui Dumnedeu, și lucrarea manilor lui o anunță firmamentul; peste tot pământul resună vocea lui dela răsăritul până la apusul sdrelul.» Sublime sunt aceste cuvinte pentru cel ce le înțellege; armonidsă este melodia Naturei pentru cel ce o aude și ’I merge pînă la inimă. Nici o poesie nu pdte ajunge la înnăl- țimea acellia'ce descrie frumusețile Naturei. — 44 — Ince altă poesie găsimu farmecul sublim de cât îu poesia păstorală și lyrică. In altă parte a Minunilor Naturei, Doc- torul Barasch se esprimă ast-fel: „Natura este tot-de-una gata a respunde la între- bările ndstre, dar să seim să întrebăm. “ Natura, dupo cum a dis celebrul na- turalist Baffon, este o carte mare în care sunt scrise, cu littere de foc, tdte veritătile și tdte legile eterne; ea tot-de-una stă deschisă înaintea ndstră. Ferice de cel ce pdte citi într'acesta carte și interpreta le- gile eterne, care suntu multu mal simple de cafti acella făcute de dmeni. Doc- torul Barasch a fost primul în țerra ndstrv care s’a făcut interpretul legilor Naturei: avea și rarul talent d’a descrie frumusețile naturei într’un ’styl poetic, și cu acesta a contribuit mult, pentru timpul în care a trăit, la inițiarea și introducerea gustului sciințelor de observațiune printre junimea română. In altă parte a uvragiulul seu doctorul naturalist descrie c’un entusiasm poetic ar- monia universului și admirabilul instinct al conservați unei ș’al sociabilități animalelor' Iată cum celebrul naturalist modern, decanul facultăți de la Sorbonna D.Milne Edwards termină lecția sa la facultatea de sciințe din Paris, vorbind anul acesta des- pre instinctul și intelligința animalelor.- „Trebue să ne mirăm cum in presen- ța unor fapte atât de insemnătdre, se mal află dmeni care vin să ne spuie că tdte minunile Naturei nu sunt de cât nișce fapte alle intîmplări sau mal bine consequințl alle proprietăților generale ale materiei; că mi- nunile astei naturi care formetjă materia lemnului saîî a pietri; că instinctele albi- nelor ca și concepțiunile celle mal ’nalte alle ’ geniului omului, nu sunt de cât resul- tatul jocului forțelor physice sau chimi- ce, care determină inghiețarea apel, arderea’ cărbunelui sau căderea corpurilor. Astehypo- tese zadarnice sau mal bine aste aberrați- uni alle spiritului, pe care une-orl le îm- podobim cu numele de sciințe positive, sunt respinse de adevărata sciință. Cât de pu- $in să pătrundă naturalistul in sutterrane- le intunecdse, unde se ascunde slabul in- sect, va audi lămurit vocea Providenței dictând fiilor sei regulile de conduită pe fie-care (|i- Pentru aceia care sciu observa și care raționeejă just, mâna Creatorului in- telligent și prevecjetor appare pretutindeni. Si decă îndoiala vine să ne turbure un minut spiritul, nu putem face mal bine de cât să studiem cu attentiune natura; căci pentru dmeni care au intr’enși sentimentul frumosului și al adevărului, spectacolul splendid al Creatiunel va risipi îndată nuo- ril indoeli, și va lăssa să strălucdscă lu- mina în tdtă puterea el.„ Numai prin studiul aprofundat al sci- intelor și mal cu semă al sciințelor Na- turei, ne vom rectifica spiritul și vom ve- dea lămurit justul, adeverul și frumosul, prin care se nobilecjă inima și ne predispu-ne la întreprinderea faptelor mari. Suntem datori respect și recunoscintă bărbaților acellora care contribue la propa- garea luminilor in tărră A. ’ INTOXICAREA „Otrăvirea este vmornî unei pnrsdne „prin întrebuințare de substanțe care pot ,,causa m6rte, mat curând saîî mai tar- ori și în cc mod ar fi fost între- ,,buințate sau date acelle substanțe?¹. Condica penale Art. 231. Art. II. Pulberea de Arsenic introdusă în sto- mac j roduce inflamatie. Soluția de Ar- senic întrănd îu stomac nu’l alterecjă, ci produce dupo absorbția numai lesiunl in: organe depărtate. Pulvere de camphora irrită stomacul, soluția oleosa de camphora se absorbe și produce fără, alterația sto- macului durere de cap și couvulsiunl. Do- — 45 — se mari de ether sulfuric introduce însto- macul provfică vărsături și diane, fără narcosa, (amețalu) de vreme ce.tot acelle dose de eter în formă de vapori res- pirate prin plămînl provfică nesimțire fără d’a irrita canalul digestiv. Mal multe să- ruri de Plumb și de Mercur ameste ca tu bine cu untură pătrunde prin pielea și producă intoxicația, de vreme ce frecân- du-se pielea cu acelle săruri în tot ace- leaș dose amestecate însă cu soluția de gum- mi arabic ori cu făină, ori neamestecate cu nici o altă substanță nu produc nici un effect. Acția substanțelor toxice se mal mo- difică prin gradul concentrației ori diluțil. Intr’oducerea în stomacul de puține pică- turi de Acid hydrocyanic (acid borussic) concentrat produce imediat mfirtea, de vre- me ce întrebuințarea acellui Acid prfi di- luat nu aduce nici o vătemare, precum în dulcfița de migdale amare, în Liquor Persico, în dulceța care conține simburl de cirfișe amare ori de vișine. O picătură de Acid acetic concentrat pusă pe limbă aduce alterații pre durerfise de vreme ce cătățiml mari de acel acid diluat subt for- mă de acet nu produc nici o lesiune. Effectul otrăvi variecjă dupfi modul și locul aplicări. Morphina, substanța care aduce somn în contact cu pielea integră nu șe absorbe, de vreme ce ea intră în organism prin pielea, dacă ea este jupuită de epiderm., Sărurile de Plumb aplicate pe piele nu produc in- toxicații, introduse în stomac ele se ab- sorb și provfică symptome toxice. Sulfa- tul de fer și de cupru (aramă) și alte Otrăvi me- tallice, introduse în stomac îndată dupo mîncare ’I irrită pucin, de vreme ce ele 1 atacă fdrte rău dacă nu este împlut cu alimente. Curara (otrava unor șerpi) în- trebuințată într’un mod care o aduce în . contact cu sângele și care inlesnesce in- trarea el directă în circulație, spre esempliij prin aplicarea el pe o rană,. otră>vesce in- dividul, de vreme ce dosa cea mal mare de curara introdusă în stomac nu produ- ce nici o intoxicati. > . Acția otrăvi depinde și. de Ia etatea individelor suppuse la intrebuiuaiea el. Dose mici de opium, care abia escită pe un om aciuit, pune un copil în narcosă și compromitte vieta lui. Cătățiml mici de Digitalină, care la un om în vîrstă de 20—40 ani nu produc alt effect decât mo- derarea contracțiunelor (bătaia) cordului, sunt de agiuns pentru otrăvirea unul co- pil ori unul om în vîrstă înaintată. Amu dis mal sus că acția generală a otrăvilor este o consequență a absorbițe și a transportărei lor la organe depăr- tate. Acesta se dovedesce prin esperimente; Otrava se pierde de la locul unde a^ fost aplicată și se găsesce iar în diferite alte organe și fluide ale organismului în sîn- ge, în lymphu, în lapte, în urină(ud), în fi- se și muschiă, în ficatu și splina,. în plă- mâni, în inimă, în creerl. Transportarea substanțelor toxice în mai tfite organele prin circulația se constată nu numai prin reacția chimică, ci și prin virulența (puterea de a otrăvi) ce dobîndeșce carnea animalelor o- trăvite. - Substanțele toxice se resorba prin vi- ne ; vasele chylulul și ale lymphulul jfică în resorbțiă numai un rol secundar. Vapori și gaze otrăvitfire să resfirbă prin plămînl, apoi otrava intră în inimă; și se împrăștie d’acolo în tot corpul. Cea d’ânteiu alterațiă produsă prin ab- sorțiă este acea a sângelui. Ea consistă ori în simplă presență a otrăvi în sînge, ori în composițil și descomposiții chimice care privescu -partea fluidă a sângelui, ori în dis- solvare sau deformarea părților solide, a globulelor sângelui. Arsenicul disolvă glo- — 46 bulele sângelui, Chiorul descompune atât globulele precum și albumina și fibrina fluidă diu sînge; mercurial (argintul viu) și cuprul (aramă) producă sărăcia sângele prin împu- ținarea atît a globulelor cât și a cellor-l-alte părți al sângelui; unele Acide coaguledă (în- chiegă) Albumina sângelui și împiedică cir- culația, astupîndu-se unele vase mici prin chiagu. ' Vasele săngifere (Inima, Arterile, Vi- nele) se menține în starea normală dacă sunt nutrite cu sînge sănătos. Sângele o- trăvit circulînd prin ele le irritedă, le nu- tresce reu și produce bdla chiar în sub- stanța lor. Arsenicul și sărurile de Oxyd de Mercuriu! provocă inflamația vaselor și muierea ori astuparea lor prin productele inflamației ; Brucina și Strycnina ’ (Alea loide din Turta Lupului) produc strimto- rarea vaseloru prin contracția spasmodică, în urma caria organele la care conduc a- celle vase sufferă, din causa că ele prii— mescu pucin sănge. Nicotină (principiul otrăvitor al Tutu- nului) lărgesce vasele prin paralysa păreți- lor și grămădesce ast-fel sângele în orga- nele la care conducu acelle vase. Dacă sângele încărcat cu otravă o des- carcă în difieritele organe, pătrundînd prin păreți vaselor, și dacă nu intră în circu- lație alte cătățimi de otravă, apoi sângele dup un timp dre care depune tdte sub- stanțele streine în differite părți ale corpu- lui și se purifică. Difieritele organe au o atracție diffe- rită pentru difieritele otrăvi. Ficatul reține substanțele toxice în cătățimea cea mal mare și cel mal mult timp. S’au constatat otrăvi în ficat dupo ce ele era eliminate din tdte celle-l-alte organe, și dup’ intoxicarea mumei însărcinate s’a găsit otrava în fica- tul pruncului. Unele organe nu se alterdeță prin de- punerea otrăvi în țesăturile lor; Arsenic Antimoniu Cupru depuse în ose, nu pro- ducă nici - dureri, nici alterați! anatomice a- le scheletului. Mușchi se luptă mal mult în contra otrăvitor depuse în substanța loru. Plum- bul produce convulsiunl și contracțiunl în mușchi în care s’a depus , abusul băutu- rilor spirtdse provocă inflamațil chronice ale muschiloru care se manifestedă prin prefacerea țesăturel lor. Substanțele toxi- ce depuse în creeri, în măduva spinări și în nervi provdcă, dupe natura lor, ori o simplă irritație fără prefaceri anatomice, ori differite grade ale inflamației. Strychni- na și Brucina (principii toxice ale Tur- tei lupului) producă contracțiunl în mușchi și convulsiunl, fără prefacere a sub- stanței nervdse; Digitalina (estrasă din er- ba Năpestrocelulul) tot prin influența asu- pra nerviloru face ca inimă să se contrac- te mal încet și mal rar, fără altă alterațiă în substanța creerilor, a măduvi spinări și a nerviloru. Plumbul paralisesă nervii ma- teriei în substanța cărora s’a depus, opres- ce mișcarea mal multor mușchi și a mem- brelor întregi și provdcă orbire ori epilep- siă ori delirii prin procese chimice și prin’ prefaceri anatomice prea fine care se‘ pe- trecu în substanța creerilor, a meduvel spi- nări și a nerviloru. Otrăvile depuse prin circulație în plă- mâni de multe ori se depărtecță din orga- nism de o data cu aerul espirat, făr a altera țesătura plămânilor, precum Campho- ra, Ether, Chloroform, Acid hydrocyanic, Ni- cotină, (principiul otrăvilor din erba Cu- cutei). alte substanțe toxice dupo conta- ctul lor cu plămâni produc differite gra- de ale. Catarrhulul și ale inflamației, precum: săruri de Amoniac, cantități mai mari de săruri de Antimon, de Mercur și de Iod. Multe substanțe toxice luate dc către o — 47 — femee însărcinată intră și în organismul pruncului și ’l potu chiar omorî. Multe otrăvi după intrarea lor în sînge se comunică lapte - lut și potu otrăvi copilul care suge acel lap- te, precum Arsenic. Mercur, Iod, Alcool. Consecuențele otrăvirel sunt: mor- tea dupe un timp scurt din causă că o- trava paralisă direct ori indirect funcția ini- mel ori a creerilor. însănătoșirea după intoxicațiunl nu este atât de rar precum se crede obicinuit. A- fară de cașul când substanța toxică prin calitatea ori cantitatea el produce mdrtea imediată, eliminarea otrăvi din corpul în- cepe îndată dupe intrarea el în organism# Otrava se depart&|ă din corp ori curînd dupe intrarea el în organele digestiu- nel, înnainte de a fi absorbite prin vine ș amestecate, cu sânge, prin vărsaturi ori după absorbțiune prin vapori de apă es- pirațl de către plămâni, ori prin udul exretat de rinichii, ori suddrea (nedușela) excretată prin piele. - (Sfîi-șitnl va urma). Dr. FELIX, ' professor la schola de medicină. COMMUMCATII SCIINTIFICE. Cutremiirid de păment simțit la Florenza în 11 Decembre anul trecut. Dupo nisce ploi abundente și venturl mari despre sud, ce au ținut o mare parte din luna Noembre, pe la finele astei luni, ventul seîntorse spre nord-est, și penă la 11 De- cembre urmă o serie de c| iile frumdse, cu cer: senin, pe când temperatura de mijloc a cțilei nu trecea peste 10°. în t|ioa de 11 Decembre, ventul .se întorse spre sud, dar cerul era destul de senin, temperatura me- die de 7° și barometrul arata 75. 6. La 12 Decembre, dela 9 ore de di’mi- neță a început o luptă între ventul despre sud (miaclă-4b) sud-vest și vânturile des- pre nord-vest, (miadă-nopte apusa nă) și pe la' 3 ore sera cerul deveni întunecos, thermometrul centigrad arată 11°, 7 și ba- rometru 75, 9; ventul era spre nord-vest. La 4 ore și 50 m. s’a simțit o sguduitură ondulatorie care ținu 10 secunde; la 5 ore 58 minute tu urmată dalta mal ușure și la 6, 50 d’o a treia abia simțibilă. îndată dupo sguduitură, cerul se întunecă și ba- rometru se coborî la ^75, 4; la 8 ore în- cepu a ploa și a ținut trei cțille. D. Professor Donati, directorul obser- vatorului din Florenza, a urmat trel-spre- dece sguduiturl care s’au sucedat de la o- rele 5 pînă ia mediul nopți și au prici- nuit perderl mal mult sau mal pușin con- siderabile. Ceea ce a făcut să fie vrednic de însemnat acest cutremur, a fost mal cu semă posiția centrului fenomenului, care pentru prima oră se arătă în straturile de calcar alle Apeniilor așeclate în nordul Florenței,- pe când penă astădl nu s’a simțit de cât încet și la o mare depărtare spre sudul Florenței în direcția staturilor pontificale: acest păment classic de feno- mene volcanice vechi și moderne ce ține de câmpiile Phlegreene (câmpii arcjătdre), și. ale vesuvulul. Datata dulce. ConsuluFrancel de la Ma- laga adresșesăo scrisdre către societatea de — 48 — Bcdimatațiedin Paris că se află acolo un tel de plantă a cărer cultură se respândesce din di în di mai mult, și care ar putea reuși și ’n partea meridională a Franți, la Niza spre es: Ră- dăcina astei plante j6ca un mare rol în ali- mentația publică prin prețul seu scădut. Asta este paiața dulce care se găsesce și ’n 'Unele ținuturi din Spania; este mal pupin -nutritivă de cat pâinea, dar pdte să-I ție locul, costisind pe d’altă parte mai pupin de cât pâiuea, este preferită de classele să- race și în timp de patru luni intră în con- sumație generală, îivcât pâinaril sunt siliți să scacjă prețiul pâine! pe jumătate. Pata- ta dulce cere o cultură îngrijită, începe a se recolta pe la finitul lunei lui Septem- bre și ține până la finitul lui Ianuarie. Conservarea beri. Pen acum berea se con- serva în pivnițe isolate unde se află și ghiața ca să ție o temperatură de 2 sau 3 grade sub zero, sau cum fac unii berari, pun înăuntru materii dulci ca să întreție fermențația (ferberea) alcoolică (Spirtdsă). D. Michel care a isbutit în Francia a conser- va bine laptele, crema și untu, simplică mult procedeurile de mal sus. Dându-i-se o bere ajunsă la ultimul period de fermentație al- coolică, ia astă bere, în ori-ce local se va afla, depune într’ânsa un princip fer- mentații care precipită (face să cadă la fund) materiile nesolubile (netopite) ce se află în liquid și care prepară o nuoă fer- mentație. îndată ce aruncă acest ferment complementar, se depune pe fundul vasu- lui un fel de drojdie, și berea remăne lim- pede, fără să mal fie supusă-la vr’o noă fermentație și ast-fel se pdte conserva mult timp. A. — Aceia care au citit prospectul jurna- lului nostru, văd că orthograpliia acestui nu- mără alu Naturel differă ore-cumu de ortho- graphia ce adoptassemu în acolu prospect. Ni s’a făcut într’adever observația că acea orto- graphie, nefiind destul de răspîndită, ar fi păte 0 causă care aropri ca jurnalul nostru să fie răspândit în mâinile celui mai mare numer de lectori către care îl adresăm. Acestă con- siderație ne a făcut să modificăm dre-cum, prima ortograpliie ce adoptasem; credem însă că acea ortograpliie este mai logică, mai con- formă cu geniul limbei și cu orthograpliia primitivă ce o găsim în primile nostre cărți bisericesc!, și arătă tot de odată mai bine ru- denia limbei nostre cu limba Latină și cu celle ce derivă dintr’însa. . • Invităm cu astă ocasie pe toți bărbați com- petenți asupra acestei materii de a se aduna și a se orgainsa într’o Societate Litterară pen- tru a discuta și a se ocupa de ace'stă mare questie a limbei. — Dorind a vedea gustul sciințelor natu- rale, desvoltate și răspândit cât se va putea de mult. Redacția anunță cu plăcere că, va distribui gratis, la cei d’ânteiu trei sute abo- nați primele lecțiuni ce D. C. Essarcu a fă- cut în annul acesta la Facultatea de sciințe din Bucuresci. Se va da iarăși cu prețul pe jumetate tuturor abonaților noștri: Collecția jur- nalului Natura pe anul 1862 și prima fasci- culă din Contemplația Naturei de D. Ananescu. jurnalul Natura va eși o dată pe săptămâ- nă. Abonația se face în Bucuresci. la redac- ție, Strada Seraphim ce ’i dice și a pensio- natului, No. 10 lîngă Colțea. Biuroul redac- ției este deschis de la 11 ore până la 7. Se priimesce abonamente și la librăria Da- nielopulo, Pasâgiul român, Podu Mogoșoi. Prețiul abonamentului este duoi galbeni pe annu. Typographia Stephan Rassidescu, Strada Nemțescă, Hotelul Germany, No. 2.