PENTRU PROPAGAREA SCIINȚELOR POSITIVE IN ROMANIA Redactai de Dr. C. ESSARCU și Lt. D. ANANESCU. Coprindere: Instrucția și Educația. Cerealele, Natura. Regnurile Naturel, înștiințări. INSTRUCȚIA și EDUCAȚIA Ne se poco io vi dia, da imputrir souo Che quanto io posso dar, tutto vi dono Ăriosta, (urmarea Discursului D-luI Essarcu) | IV Câtă glorie asemenea de cules pentru omeni noștri care pot deveni primi institutori a unul popol ce aspiră a trăi de adevărata viață și care reclamă locul seQ, la sdre. Câte varii și nume- rose elemente peițtru a desceptă o mare și nobilă ambiție și a chîștiga o mare și nobilă reputație- Să nu piardă însă din vedere, cum am rlis’o dejă, să nu piardă din vedere dmeniî noștri de stat veritatea istorică care ne arată că adeverata glo- rie și adeverata reputație precum și guvernele nu se fundează și nu se stabilesc de căt cu con- diția de a sc face represintanțl marelor operi și marelor trebuințe sociale ce interesă viitorul. Deci, credem că cea mal mare trebuință, trebuința vi- și alte passiuril rele înnăbusesce întrenși cuvîn- tul care remăne făro fruct. Semdnța în fie-care es- te semănată pe pămînt bun sunt aceia care, as- cultînd cuvîntul cu mintea pregătită, cu inimă cu- rata, ® păstrd^ă în conștiința lor adîncă și dati fruct așteptând cu paciență timpul maturălăți. Acestă parabolă a Evangelii, dictată sunt a- cum optu-spre-(Jece secolî, pare scrisă de erl: pare făcută ca să analyse lucrurile ce vedem, ca să descrie timpul în care trăim, ca să ne arate slăbiciunele și infirmitățile de care sufferim. Obstacolele ce întîlnesce în țdrra ndstră ori ce semeață de idei bune, ori ce element de re- generare sunt arătate în parabola Evangelii cu o admirabilă claritate și precisie. Cine din noi nu cunăs'ce pe aceia care se află pe marginea drumului, unde semânța cea bună este semănată, unde cuvîntul de adever și de sciință este pro- iiunțiat, și care trec făr’ atenție, lăsând spiritul reululca să ridice acfislă semânță, sau să astupe și să înnăbușdscă acest cuvînt? Cine n’a auțlit și nu aude mulțimea ignorentâ stiigînd și voci- ferând, călcând în picidre făro să scie ce face, 20 — semența ce ar fi nutrit’o, ce iar fi înnobilit ini- ma și, i ar fi înnălțat intelligință? Dar cine mai cu sdmă nu vede acelle pământuri ușuri și fără profunditate, acelle multe și numerdse în socie- tatea, ndstră persdne care priimescde o cam-da- tă cuvîntul, îl ascultă cu plăcere, dar care ne- avend rădăcini, neavdnd consistență îl lasă să piară și să se usuce, și dacă pîntre aceste per- sdne se află unele cu dre-care profunditate ast- fel încât semența cea'bună să se prințlă și să începă a da vlastări și flori, atunci nu sciu ce Vînt fatal, prin nu sciu ce sufflare rece și infer- nală, le isbesce de sterilitate, opresce întrînsele seva dătătdre de viață presintînd ast-fel ochilor noștri spectacolul cel mai trist și cel mfli lacri- mabil! • Să ne luptăm dar cu energie în contra a- cestor cause de paralysare, și de destrucție și să cătăm a ne asemăna pămîntului cellui bun și roditor, unde semințele de adevăr și de sciință căclend să dea, unele trei-^leci pentru una, altele șai-ijecî și altele o sută! (aplaude) Fine. Am promis cititorilor noștri o dare de semă despre lectorele de seră ce a desceptat așa de mult atenția publicului și care atrag în sala caselor lui Beizadea 0. Ghica, o mulțime necrezută de persdne din tdte clasele societăți. . Personagele celle mal considerabile din Bucu- rești au făcut, onore oratorilor ce au vorbit de a veni să asiste la cursurile lor. Marți 2 Fevruarie D. Ulysse de Marsyllac cu . vorba sa clară, lucidă și curgătore a vorbit despre poesia lyrică în secolul al XIX și Vineri 4 Fevruarie D. N. Racoviță a expus înnainte unui immens și sympathic auditoriu idei serios.e asupra artei și mu- sicei în general și în urmă asupra musicei naționale, în mai multe rînduri cuvintele D-lui Racoviță aii fost acoperite de aplaude. Abundența materiilor și locul, mai mare și mal exclusiv ce trebue să ocupe în colonele jurnalului nostru științele mai special positive ne opresc dea da o dare -de semă pe larg despre aceste duoe in- teresante seanțe. în numerul viitor cu tdte astea vom reveni asupra lor și vom reproduce în jurnalul nostru acelle din ideile emise de DD. Marsyllac și N. Racoviță care vor avea acel caracter de posi- tivism ce Natura, care a înscris pe frontispiciul seu: propagarea științelorpositive^ caută cu atâta aviditate — 21 — CULTURA CEREALELOR. ART. II. In filele ndstre cănd în mijlocul atâtor mi- .nuni născute de geniul omului vedem astă ad- mirabilă mulțime a seminței, aste spice care p un trunchiti subțire și flexibil dau cu prisos grăul ce le a făcut să nască, suntem îndemnați a crede că industria umană a perfecționat aici natura și că grăul de astă-ce: că cerealele ndstre nu s’au de- părtat de typul lor originar, Mulți pun patria grâ- ului în Asia centrală, de unde s’a respîndit în Europa. Nici un spectacol mal frumos de cât acella unde omul se luptă cu pământul brăsduindu’l cu aratru (plugu) ca să semene grăul, porumbul, or- țjul, secara sau meiul. Ce imagină încăntătdre ve- țlându’l aruncând in drdpta și în stânga semin- țele care vor rodi însutit Animalele de care se servă omul la lucrarea pămentului sunt boi, bivoli saă cai, și cu cât se ocu- pă cine-va de agricul- tură cu atât trebuie să îngrijdscă și de cresc- cerea acestor animale, căci există o legătură strănsă între culturapă- mentulul și crescerea animaleler domestice; așa spre esemplu; ve- xând cine-va un cal sau un bou frumos, pdte fi sigur că acolo și agri - (cultura este desvoltată; apoi pământul se îngra- șe unde pasc boi, cai și oile. Altă dată vom vor- bi despre importanta questie a cui turei ș’a crescerei animaleloră ndstre domestice și a- meliorarea raselor, ca să putem avea carne, lapte și lănă mal bună. La noi pământul se ară cu boi sau cu bi- voli, în alte țerri unde aste animale sunt pugine se întrebuința* cai dupo cum se vede în allăturata figură. Nu este departe timpul cănd câmpiile nds- tre vor fi străbătute de machine puse în mișcare de forța vapdrelor și nu vom mal avea trebuin- ță de animale. Iată la ce serva sciința, venind în ajutorul trebuințelor omului. Cultura grâului este d’o importanță cu atât mal mare în țdrra ndstră, cu căt ea constitue ba- sa fondamentală a avuțiilor ndstre, în comparație cu inferioritatea în care se află artele și industria. — 22 — Făr’a intra în lungi desvoltări asupra aces- tei materii așa de importante și așa de fecunde pe cari numai agronomici le pot descri mai pe larg, îmi propuifiafacce cunoscut principalele procedeuri de cultură obicnuite ca să avem grâu frumos. Pământul destinat pentru cultura grâului, tre- bue să fiă nici prea mult nisipos, nici prea mult argilos (humos); negreșit paiele afl trebuință de materii pietrdse ca să se întărească și să p6tă ține spicele încărcate cu bobe grele, dar să..nu fie în mare cuantitate, căci atunci vom avea mul- te paie tari și puține bdbe mici. De va fi iarăși pă - mântulfl prea mult argilos, spicele se vorfi desvoltă încărcate cu^bâbe mari și pâiele neavend destulă pu- tere ca să le suporte, se vor curba, spicele vor attinge pământul și nu se vor putea c6ce; asse- menea bâbe necdpte coprin^ehd și multă umidi- tate se vo'rfl lăsa a fi lesne altacate de insecte- le vătemătdre. Pământul României unesce tdte condițiunile de fertilitate, mai cn seamă pentru cultura grâu- lui, și n’are trebuință de îngrășemânt ca în alte țerri, unde nimic nu se pdte cultiva fără a’l sili acoperindul cu differite materii, animale, ve- getale sau și minerale (bălegar, igunoiu ameste- cat, ose pisate și var). Sâ (Jicem duoe trei cuvinte despre îngrășă- mânt și alternarea semănăturilor. întrebuințarea îngrășemântului cere o mare atenție și s’a observat în general, că nu sunt pământurile eelle maî grasse care dafl productu- rile celle maî bune; apoi prea multe sau prea pucina desvoltarea paielor vatemă bdbele. Preparația pământului este d’o mare importanță, dar numerul arăturilor ce precede grâul depinde de natura și de starea în care se află Pe un câmp în lesnit adico lăasatne cultivat mult timp mai n’ainted’a se - mâna grâu,este maî bine a’l precede cu alte semănă- turi și n’are trebuință să fie adânc arat, căci grâului ’i merge maî bine într’un pământ al cărui fond are dre-care putere. Nu este indifferent a precede grăul cu ori ce plantațiuni. Experiența ne învață că trifoiul prepară bine pămîntnl pentru grafi. Dupotrifoifi, lupulina este excelentă în locuri uscate, iar în celle tari putem cultiva înainte bob, pentru grăul de tdmnă, și varză pentru cel de primăvară, sfec- lele și guliile produc anco bune resultate, dar cul- tivatorii nu sunt ânco toți convinși despre acds- ta. Morcovi, rapiță, rișcă, napi și tabac, pot pre- cede cultura grâului, dar cartofii nu, fiind-că astă plantă slăbesce prea' mult pământii, afară numai dacă va fi bine: îngrășat. Alegerea semănței este fdrte importantă și cultivatorii preferă a întrebuința grăfl nofi , dar cercările multiple afl probat că graulfl de duor safl trei ani este, pdte și mai bun, d’aceea cul- tivatorii re’noesc semințele la duoî sau trei ani, semența trebuie să fie cdptă și neattacată. Dupo ce s’a ales semînța trebueciuruită’spre a scdte bdbele streine, apoi spălate cu apă de var spre a distruge germeni de cărbune safl de carie, (maladiile grâului). Quantitatea de grău trebuincidsă pentru o suprafacie determinată (un pogon spre es.) va- riată dupo terrăm. In pământul roditorii trebuie mai pngin de cat în celfl slăbitfl și de cualitate mediocră, și s’a observat că trebuie mal pucină semânță tdmna de cât primăvara; epoca semănă- turilor variată în differite țerri. La noi' tdmna se sdmănă din Septembre până în Noembre, iar primăvara îndată ce timpul permite. Grijile de care are trebuință grăulfl din e- J₍poca semănătureî până la recolte sunt nunlerdse și agricultorii practicanți le cunosc maî bine de cât cei ce le șerifi. Recolta safl secerata grâului se face la e- poca când a ajuns la complecta maturitate, cu toate ca unii sunt de opinie ca să se facă cu câte va țlile maî ’nainte de acdstă epocă, apoi ce tablou poate fi mai frumos de cât secerișul? vâ- țlînd câmpiele acoperite de bărbați și de femei îmbrăcațî în alb, cu fețele voidse tăind, legând și transportând snopii de grăfl. Dupo secerat vine treeratul care acum se face’cu machine, mult maî lesne și maî economice de cât cu cai. Dacă sunt o mulțime de îngrijiri și pre- canțîiinl ca să ajjungem aici, adico: să preparăm pământul; să ’lu arăm, să ’lu semenăm, să ve- ghiem asupra grâului eultivăndu-1 pînă la maturi- tate, apoi să ’lfl secerăm la timp și să’l treerăm ca să’lu reducem în bdbe; dacă ) Ve