PENTRU PROPAGAREA SCIINȚELOR POSITIVE IN ROMÂNIA Redactat de Dr. C. ESSARCU si Lt. D. ANANESCU. 9 Coprindere: Instrucția și Educația. — Natura. Regnurile Naturel.' INSTRUCȚIA Nb se poco io vi dia, da imputai* .«ono Chc qnauto io posso dar, tutto vi dono Ariosto. Joi sera la 28 Ianuarie sala cea mare din casele D-luI C. Ghica lingă Cismegiu presinta un spectacol înveselitor pentru i- nimele acellora care întrețin speranța dea vedea societatea ndstră prinzând gust pentru plăcerile intellectuale și apucând pe ocalle ca- re împinge pe cetățeni spre o viață mal intelli- gintă, maî demnă și prin urmare mai fericită. si EDUCAȚIA 9 . - 9 ■ - Publicul Bucurescilor era însciințat că cursuri de sera ast-fel precum se obicinu- esce în Engliterra, Elveția. Francia etc...... se vor deschide și în capitala ndstră și se vor face la o oră și într’un mod ast-fel, în cât tdtă lumea, ori care ’i ar fi ocu- pațiile, și ori cât de puțin ar fi prepara- tă, să pdtă sa le asculte, și să tragă dintrînsele orl-care profit și dre-care plăcere. Deschiderea acestor cursuri era annn- — 10 — țață la 8 ore sdra. Opt ore nu sunaseră âncă și mal mult de cinci sau șase sute per- sdne (uni dicu mal mult de o mie) se aflau în sală așteptând (dupo cum programmul o ara- tă) ca D. Essarcu să începă discursul de inau- gurare a cursurilor și să vorbescă apo* des- pre Natură și despre Regnurile Naturei. O mare parte din profesori și elevi fa- cultăților, mal mulți din membri Curțel de Casație, mal mulți deputațl și senatori, câte- pucin interesante vor fi pe acolo conversările va din sommitățile ndstre sociale, sciințif- daca aci în BucurescI sînt așa............El bine fice și litteraril ce nu facă parte din nici ide ce bărbați sau juni intelligențl dupo a- un corp constituit al Statului, un numer|colo să nu imite în bine capitala cum ni considerabil din damele societăți ndstre cel-! se spune că adesea o imită în ren și să Iei mal distincte și celle mal elegante, un mare numer cu un cuvînt de persdne din tdte clasele societăți lua parte la acestă serbătdre intellectuală. Acest concurs numeros, atenția cu care D. Essarcu a fostă ascultat, aplaudele de care cuvintele salle au fost în mal multe rînduri acoperite precum și mișcările de aprobare ce se manifestau ori de câte ori o idee justă era exprimată cu forța și cla- ritate, tdte acestea fi-vor dre semnele îna- inte mergătdre a acellel mișcări de viață, a acellor entusiasme juvenile, acellel arddre generdse care produce lucrurile celle mari și nobile si care se manifestă în sînulă u- nel societăți când i. se formulă într’un chip lămurit și luminos trebuința vitală de a ca- ria lipsă sufferă și lîngezesce, sau nu vor fi de cât nisce stelle că4ătdre a cărora lu- mină dispare chiar în momentul aparițiuni el? In ori ce cas, noi ne vom face datoria ori cât de pucin încurăgetore ar fi altitu- dinea publicului. Nu vom sta cu brațele în sîn și iarăși muți nu vom sta fiind chiar convinși că glasul nostru asemenea glasu- lui Cassandrel ’) saă al propheților biblici s’ar perde în pustie fără să 'deștepte nici un echo! Ne va rămânea acea satisfacție in- ternă (mal presus de care nu există altă 1) Cassandra , fillia iul Priam și a Hecubel. Ea avea darul de ᵥa predice viitorul, darii prophețiele salle nu erau nici o dată ascultate. Ea se oppuse, dar fă- ră succesu, la intrarea calului de lemnu în zidurile ce- tății Troe'i și avu nenorocirea de a vedea Patria sa în prada flăcărilor, cu tdte predictiele salle care ar fi scăpat Troea daca obstinați și rătăcițil sei compa- trioțl le ar fi ascultat. satisfacție) ce simte cine-va ori de câte or! îșl împlinesce datoria. Cu acestă ocasie să ne permită popu- lația intelligintă a orașelor ndstre de prin ju- dețe o invitare ce ’l vom adressa: Lungi și pu- țin delectabile (desfătătdre) trebue să fie seratele în micele ndstre orașe din provin- ție daca aci în capitală sînt așa de lungi și așa de puțin delectabile; puțin animate și nu Organise cursuri sau lecturi do sera ca- re să dea dre-care animație orașului, să o-- mdre urîtulu unora, să excite emulația a- tora, să aducă satisfacție, plăcere și profit tutuivr? Dac’acesre rînduri vor fi citite de un june intelligent în inima căruia pdte să nască o nobilă ambiție, sîntem convinși că ideea ndstră va fi îmbrățișată de dîusul. Mal multe persdne ne aă exprimat do- rința de a vedea publicat în coldnele a- cestul jurnal Discursul prin care D. Essar- cu a inaugurat lectorele din sala caseloru lui Beizadea Costache Ghica. Vom repro- duce aci acest discursă păstrându’l cât se va putea forma supt care a fost cțis. DOAMNELOR și DOMNILOR. I. Avînd a lua cuvîntul înaintea unei a- dunări așa de numerdse și așa de distinse ca acea în presența căriea am ondre de a me afla, având a me adresa către un au- ditoriu în micțlocul căriea ve4ă mal multe din somitățile ndstre sociale, litteraril și sciințifice, simță Domnilor, cât de mare es'- te micșorimea mea, simță câtă de pucin suntă capabil de a ve presinta idei de na- tură a ve interesa, simță în alte cuvinte câtă de mult am trebuință de indulgența D-stră, de indulgența cu care veți bine-voi a’ml face ondrea de a me asculta. Scopul adunări ndstre, Domniloru, este de a realisa, de a pune în practică o idee care în spiritul acelluia ce a conceput’o este destinată a deveni punctul de plecare a unor mari si fructudse resultate. — 11 — Un lucru mal presus de tdte isbesce mintea acelluea care, dupo o lungă ședere în țerrile civilisate ale Occidentului, se în- tdrce în țerra sa. Acest lucru este: lipsa de viață intellectuală. Nu relele de care ne plîngeîn și pe care le am putea întîlm în sphera socială și politică sunt de natu- ră a întrista pe observatorul serios: aces- te rele, într’un grad mal mult sau mal pu- cin mare, le întîlnesce cine-va în tdte țer- rile și sînt nedespărțite de natura societă- ților în diversele lor phase de desvoltare. Ceea ce este însă de natură a întrista pe aceea mal cu sămă ce se gîndesc la da- tinele viitdre ale țerrel, este pucinul loc ce ocupă în societatea ndstră lucrările intel- ligințel, indiferința pentru nobilele ocupa- ții ale spiritului, apathia intellectuală în ca- re trăim și prin urmare lipsa de ceea ce constituă adeverata viață, adevărata mări- me, adevărata glorie a națielor. II. Pentru a contribui, a combate acostă causă somniferă, (dătătdre de somnu) s’a conceput încă de mult ideea de a se organisa societăți sciințfice, litteraril, artistice pentru a da un scop și un aliment intelliginților, pentru a le opri de a cădea în apathle și în acellaș timpu pentru a apropia pe Români unin- du’l în idei și sentimente comune și dîn- du-le obicnuința ordini, a legalități, a dis- cuției collective. D. Dr. Crețulescua conceput în acelaș timp ideea de a se începe cursuri în ca- re profesori cel mal eminențl al Facultă- ților ndstre, precumu și toți aceia ce potu fi capabili, să vie a tracta înaintea publi- cului ce doresce a se instrui, questil de ști- ință de litteratură, de istorie, de economie politică, de artă, etc. etc. Aceste cursuri se vor face sera, ast-fel în cât să pdtă ori cine, în urma ocupațiilor și ostenelilor cji- lel, să vie aci a’șl recrea spiritul în timp de o oră sau o oră și jumătate, a’șl mări sphera ideilorG, a se sustrage pentru cât- va timp preocupațiilor vulgare a le exis- tenței, a se menține într’o regiune mal înal- tă de cugetări și a’șl procura ast fel no- bile și delicate juisențe (mal mult de câtă plăceri) Da, Domnilor, nu există juisentă mal nobilă și mal delicată de cât acea ce resultă din ocupațiile intelligințil, nu e sa- tisfacție mal complectă și mal pură de cât aceea ce în etică cine-va când simte că sphe- ra cunoștințelor se măresce, că spiritul se înnalță și inima se înnobilesce. Și când decepțiile vieței ne coprin 1, când illusiile dispar, când desgustnl existenței ne apucă și amărăciunea marilor și neveparabililoru întristări ni se cobdră pînă în sufflet, nu fe refugiG (scă are) mal siguru, nu e con- solație mal pură, nu e port care să ne a- dăpostăscă mal bine de cât înnoitele și se- ninele regiuni în care ne invită știința, arta sau litteratura. Seim cât e de anevoe în scietatea nds- tră în micțlocul preocupațiel absolute a in- tereselor material?, de a sustrage pe dineul de supt influența exclusivă a acestei preo- cupațil și a’l convoca la banchetul juisen- țelor intellectuale; seim că nu e lucru les- ne de a inspira gustul și amorul lucrului îu micjlocul indolenței unei viețe defar-ni- enie; seim cât de greu e de a trăi de via- ța inimel, a intelligențel și a imaginației în micțlocul calculelor complicate unei reci și egoiste speculații. Dar seim ânco și un alt lucru: seim că omul nu este în ade- văr mare de cât prin forța intelligențel și a caracterului și nu e în adevăr fericit fă- r’acest îndoit element de adevărată mă- rime și adevărată demnitate; și fiind-că sîntem convinși că există o forță care îm- pinge pe popoli spre ameliorare, chiar în mi(țlocul rătăciri și orbiri lor, și fiind-că suntem iarăși convinși că, când dmeni vor înțellege mal bine unde este adevăratul lor interes, adevărata serenitate a spiritului și fericire a inimel, curând sau mal târejiu vor apuca pe callea în care îl invităm a intra, de aceea nu ne desperăm și vom persista ori cât de mari și numerdse vor fi elementele de descuragiare ce vom întîlni: Perseverența, perseverența obstina- tă fiind secretul tutulor reușitelor. III. Dar tdte acestea, D-lor, nu sînt îndes- tule. Există un stimulant puternic, pen- — 12 — tru a .împinge pe omeni la. noi în țe'rră spre desvoltarea facultăților lor și prin ur- mare spre adăogirea valori ce pot avea în societate. Acest stimulant se află în mâinile Guvernului și gurernul trebue să’l întrebuintede cu profit, având în vedere nu numai ameliorația socială a țerri dar încă forța, stabilitatea și prestigiul seu. Nimic nu întristedă mal mult mintea acelluia ce are desvoltată în inima sa no- țiunea justiției, de cât de a vedea meritul și capacitatea neaprețuite și neresplâtite, iar nullitatea găsind protecție și favor. Guver- nul dar în interesul Nației și al seu (cad guvernele înțellepte și prevedâtdre nil des- part nici o dată aceste doe lucruri și tot- d’auna le identifică) Guvernul dar va pro- tecta meritul și va resplăti capacitatea o- nestă și consciențiosă lăsând nullitatea să cate prin studiu și prin muncă a deveni capacitate și în urmă a spera să fie îm- brățișată de Guvern. Guvernul scie că adevărata glorie și ade- văratul prestigiu nu se câștigă de cât cu pre- țul de a se înconjura de tot ceea ce țerra con- țipe mal capabil mal intelligint și mal onest. Mai există, D-lor, pentru a împinge pe omeni spre renascere și spre regenerare, un stimulant mal puternic pdte, dar făro în- doială mai dulce de cât celle enumerate pînă acum. Care este acest stimulant? Is- torici cu vederea pătrunejătore au recunos- cut că la diversele populații umane con- diția și influența femei este măsura pro- gresului social. In adeverii femeele, prin partea lor afectivă, exercită o influență con- siderabilă în dirigerea sentimentelor și nă- ravurilor. si când sentimentele sunt nobile și delicate, iar nu grosolane, năravurile pu- re, iar nu scandaldse, când inima este în- nobilită iar nu degradată, intelligința ase- menea ea o direcție către ide! mal nobile, caracterul devine mal demn, personalitatea umană cu un cuvînt se înnobilesce și chîș- tigă în forță și în mărime și ordinulu so- cial întregii deveni mai morală și mal fe- ricit transmitem! generațiilor viitdre o mo- ralitate și o fericire și mai mare și reali- sând ast-felu legea progresului Și ă civili- sațiuni (mișcări de aprobare). In restaurațiea morală, a țerriloru Ro- mâne, dice un illustru istorică frances, ce n’ar putea femeele române și ce puternic stimulant n’ar putea deveni pentru a îm- pinge pe bărbați spre o viață mal demnă, mal intelligiiltă și mal morală. Daca ori- ce om recunoscut mișel, netrebnic sau in- fam ar fi respins de dînsele, daca înpre- jurul lui sar face golul cum se vede în unele țeiri acesta singură resoluție a lor, ar fi mal puternică de cât tdte legile fă- cute de legislatori noștri (mișcări de apro- bare), „Pentru ce aceste fiice ale Orientu- lui, adaogă acelașă illustru istbricu, aspiră așa de mult a imita urîciunile și decrepi- tudinele ndstre? Elle vin din loculă unde nasce aurora, au frumusețea nonșalantă, vorbirea dulce ca mier°a, ochiul umed și arfletor, surîsul încântător ca farmecul, ar trebui să respîndescă pe calea și împreju- rul lor roșele matinale iar nu roșele deja vestejite ale tristelor nbstre sărbători." Acest illustru istoric se numesce Edgar Quinet. Aci D. Essarcu vorbesce de viața ce Quinet duce în retragerea sa din Elveția (Veytaux-Chillon) unde a avut ondrea și fericirea ca să’l cundscă, și arată cum il- lustrul proscris își găsesce fericirea și con- solațiea de amărăciunea exilului și a de- părtări patriei în intiir itatea unei demne și nobile consdrte. Acestă demnă și nobilă con- sdrtă este o damă română. Damele române, toți au avut ocasieaca s’o constate, devin, când cadă pe mâinele unor bărbați demni, celle mal grațibse și mai adorabile consdrte. Pentru regenerarea ndstră morală dar, continuă D. Essarcu damele române, ne vor da un puternic și dulce ajutor și vor avea gloria dea contribui'mal mult de cât toți dmi ni noștri de stat la renascerea Patriei Române. Dacă pîntre dînselele nu se află multe cari se vedă aci elemente de natură a descepta în inima lor amorul de glorie sau un just orgoliu, de curiositate cel pu- țin ar trebui să’șl încerce ; uterile și să în- cepă o lupta de rivalitate cu omeni noștri de stat, pentru a ne proba că prin surîsul lor, prin dulceța privirel, prin afecția ce vor distribui, elle pot-fi mal puternice de cât ei toți și decât tdte legile lor. — Aceia, 13 — D-Ior, care au cugetat asupra societăților [spirit cavalesc, și vor constata împreună umane se vor teri de a vedea în vorbele cu noi că exprimăm o mare și profundă udstre o adulație galantă dictată de un veritate. (Va urma). NATURA. - REGNURILE NATUREI. 10 grupa de cristalu dr qiiarlr. (I Regnul mineral). (III Regnul animal). (II Regnul vegetal). (IV Regnul human sau moral sau social). Amabile cititor, fi-vel ore dispus de aj(linistesce-te) nu va ține mult? El bine, face împreună cu mine o excusiuue depăr-1ia-me de mână și urmedă-me. tată, ftfrte depărtată te însciiiițed dar .care) Să ne suim pe înnălțimea linul munte — 14 — acest spațiu se află Materie, tot ce este în spațiu, tot ce vedem, tot ce pipăim se nu- mesce materie. în spațiul dar universal se află Materia universală și mal presus de * spațiul universal și de materia universală se află spiritul universal. Nu ne vom oc- cupa de spiritul universal. ii Materia este condensată în spațiă supt formă de globuri unele mal mari și altele mal mici. Noi ăștia care nu seim Astro- nomie le numim pe tdte stelle, și stella care da lumina pământului nostru o numim s6re‘ iar globul ce ne luminâdă ndptea îl numim lună. Adăogați la acestea și globul pă- mântului nostru, pe care ne aflăm și ast- fel avem materia universală răspândită în spațiu, răspîndită supt formă de globuri, suppuse la o îndoită mișcare de rotație și de translație. Nu voiă vorbi de astă în- doită, mișcare căci am deveni de o dată prea învățațl, și nu e bun lucru să devie cine-va de o dată învățat. Prea multă lu- mină de o dată, ne face reu la ochi, nu va să dică ânsă că lumina este un lucru reu, nici de cum, dar ast-fel este natura omului. Natura non focii saltus. Când scoți pe un prisonier dintr’o în- chisdre îutunecdsă, în care a stat multă vreme, să te feresci de a’l tronsporta tot de o-dată în lumina cea mare a sdrelul strălucitor, căci îl vei orbi. Și e păcat că tocmai când era să se bucure de lu- mina dilel a orbit. Nu trebue iară’șl unuia care e de mult timp flămând să’l dăm de o dată o mare cuantitate de alimente căci fără îndoială va su fieri de indigestie și se va îmbolnăvi: nu va să 41ca însă că hrana este un lu- cru reu, nici de cum, dar ast-fel este na- tura omului: Nutura non facil saltus. Nu voiu vorbi 'dar de îndoita mișcare la care sunt supuse globurile ce se află în cel mal înnalt după suprafața pământului și de acolo să nearuncăm o privire asu- pra Natură, și asupra Universului întreg, a- supra totalități obiectelor visibile, asupra u- niversalități lucrurilor create. Să ne înnăl- țăm mal ântâiu privirea asupra firmamen- tului, asupra bolțel cerescl și acolo unde ochi se opresc nemal putend vedea nimic, să însărcinăm imaginațiea de a continui drumul, și a merge să se percță în immen- sitatea spațiurilor cerescl. Imaginațiea va rătăci în infinit în spa- țiu căci caracterul spațiului este de a fi Infinit. Spațiul dice un philosoph și ma- thematic frances Pascal, este un cerc al căriea centru este pretutindeni și a căriea circonferință nu este nicăiri. Dar fiind că acestă expresie, acâstă imagine a lui Pas- cal, nu o vel înțellege pdte lesne (scusă'ml suposițiea) mal cu sâmă de nu vel sci multă mathematică, să’ml permițl să me serv de un alt exemplu ca să te tăcu să al o idee de immensitatea infinită a spațiului. Inchipuiesce-țl că ne vom pune într’o căruță cu cal de poștie (cal de poștie merg sau cel puțin mergea o dată fdrte repede căci nu sciu acum cum merg neavend de mult ocasie de a voiagea cu cal de poștie) sau, de voescl mai bine, într’un drum de fer. El bine de am merge o sută, o mie, un million, un bilion, un million de bilidne de ani, tot n’am ajunge la sfîrșitul spațiu- lui și daca dupd un voiagiu de un million de bilidne de ani ne vom repausa puțin și vom reîncepe voiagiul și vom străbate în aceeași direcție în timp de o sută, de o mie, de un million, de un bilion, de un! million de bilidne de ani, el bine tot nu vom ajunge la sfîrșitul spațiului și daca vom repeți continuând în aceea’șl direcție, acelaș voiagiu cu aceea’șl durată de un million de bilidne de ani, tot nu vom a- junge la sfîrșitul spațiului. Iată ce este spațiul, spațiul infinit. în — 15 spațiurl. Așu voi să te fac să înțelegi prin câte-va țifre cât de mare este micșo- rimea pămentului în rapport cu globurile celle mari numite stelle și în rapport cu immensitatea infinită a spațiului în care se află. Pământul este de un million patru sau cinci sute de mii de ori mal mic de cât steaoa care este mal aprope de noi și ca- re este sdrele, el bine acest sdre care este fle un milion cinci sute de mii de ori mal mare decât pământul este mal puțin de- cât un punct în immesitatea infinită a spa- țiului. Ce pdte fi atunci pământul în acest spațiu? un nimic un atom neperceptibil (ce nu se pdte zări) O picătură de apă în mi- dlocul ocenulul ocupă de o sută și de o mie de ori mal mult loc de cât pământul în mijlocul spațiului și omul pe suprafața lui și în rapport cu acest păment a caria micșo- rime este atât de mare în cât nu o pu- tem înțellelge este mal pucin¹ de cât un ni- mic. Ce este dar omul în rapport cu spa- țiul și cu materia care este conținută în- trensul? Mintea se perde în asemenea cal- cule și este isbită de o frică mysteridsâ. El bine, cu tdte astea omul este un lucru immens în midlocul creației și în presința materiei condensata sub forma acellor glo- buri, a cărora gigantică și formidabilă ma- să ne î.nspăimînță imaginațiea. Putem des- prețui micșorimea neperceptibilă (care nu se pdte zări) a pământului nostru, putem ’desprețui materia ori unde ne va afla cât de immensă ar fi gigantica sa masă, dar nu putem desprețui pe om, căci pe când materia este inertă, inanimată și fără con- sciință, omul se simte și are consciința de el însuși; omul conține întrensul o porțiu- ne de divinitate, o scliîutee devină îl ani- mă, spiritul seu domină materia, o explica și o subjugă și face ca personalitatea uma- nă pusă în fața Nuturel să fie mal mare decât Natura. Seim că exista o sciință materia- listă și nisce doctrine falșe care ne în- vață a nu vedea în om de cât materie, materie în mișcare și nimic mal mult; sci- ință și doctrine care ne conduc Ia dispre- țul omului și care au de consequență lo- gică ca cel mal tari și cel mal puternici să tracte4e pe cel mal slabi cu asprime, cu ne- păsare, cu disprețti. Nu ved pentru ce să am considerare și respect pentru o ființă în care nu constat decât argila, decât huma ce o calc supt picldre și nu ved Iarăși pentru ce când voiu putea, să nu o subjug, să nu o incaten, (s’o puiu înlanțuri) să nu mă serv de dînsa ca de o vilă machină pentru a’ml satisface plăcerile, pentru a’ml îmmulți voluptățile, pentru a’ml satura pasiunile. Când sciința însă cea adevărată (căci cea-l-altă sciință e falșă) vine să-mi dică că omul nu e compus numai de materie, de argilă, de humă, că el conține o porțiune de divinitate, că o schintee divină il anima, atunci incep a concipe respect pentru den- sul și personalitatea umană mi se pune îna- inte cu inviolabilitatea sa, cu drepturile sel- le imprescriptibile. Să ne servim dar de ceea ce face forța și mărimea ndstră, de spiritul ce ne animă (insufletesce) să in- țellegem și să studiem Natura. Să lăsăm acel spațiu cu immensitatea sa infinită, a- celle milidne de globuri a cărora numer și mărime ne a inspăimintat imaginația și să ne coborim privirea pe suprafața pă- mântului ca s’o studiem supt punctul de ve- dere al istoriei naturale. Numeral obiectelor și flintelor ce sea- flă pe suprafața globului nostru este atât de mare, mulțimea factelor atât de complicată incât de o camdată ni se pare impossibil de a cundsce și îmbrățișa acestă immensitate de numer, acestă complexitate de pheno- mene. Cu tdte astea spiritul uman ă putut îmbrățișa acestă întindere și a putut’o a- nalysa in celle mai mici ale salle ame- — 16 — nunturî; Dupo ce a observat, a simțit tre- -buințâ de a alerga la analysă, de a divide, de a împărți pentru a domina mal bine, ■obiectul studiului și investigațiilor (cerce- tările) salle. Divide et impera, desparte, desbină și ^domină, iată maxima, iată politica prin ca- re vechi Romani a imvins lumea intregă ; și au doininato, iată, politica de care ne ' vom servi și noi ca să ivingein și «ă dc- ' minăm- prin sciință Natura. Midldcele insă de care ne vom servi pentru a-ajunge la sco- ■ pul nostru vor putea priimi sancțiunea mora- lei cellei mai rigurdse, ceea, ce mr se in- tiinplă¹ și- nu sepdte dice t< t-dauna 'in po- litică. Vom divide-dar natura mal ânteiii în câtc-va mari divisil primare pe care le vom numi Regnuri. Căte sunt aceste reg- ' nuri⁹ ' " ' Când își aruncă cine-va ochi inpre- jurul șeii recundsce că tote aceste forme ' atât de diverse și atât de multiple ce ne înconjoră se pot reduce la câți-va typl și prima divisie ce s’a presintat spiritelor ce nu au aprofundat (adinei t) bine lucrurile, a fost divisiea ternară (în trei.) Piatră. Plantă animal. de unde 1 Regnul mineral. Regnul vegetal. III Reg- nul animal. Afară de astea numărul 7 și numeral 3 aveaO mare cult în timpurile me- diane, în spiritele tutulor și astă cult cou- stituă o tendința ce împingea pe toți a admitte divisia ternară. Pe lingă acestea ideile alchimiștilor a cărora influență era mare in veacul de mid- loc erau de natură a resturna divisia bi- nară a marelui naturalist al antiquități Aristotel, care admitea că ființele ce se a- flă pe suprafața globului se împart in duoe. 1 Ființe sau corpuri brute și neani- mate. 2 Ființe animate. Pentru dinși nu e- xistau corpuri brute și neammate, activita- tea vitală, era pretutindeni in animale și ’n plante precum și in minerale cu differiuța numai că in minerale viata este imperfectă și obcură iar nu vegetativă și sensitipă. A- cestă idee este una din basele doctrinei al- chimiștilor idee ce a fost susținută de uni din philosophi: cellei mal veche antiqnitătl și’ adoptată chiar de mal minltl învătâtt in timpurile moderne. Tournefbrt în secor Iul XVIII adresa Academiei de'sciinte a- supra stalactitilor din Antyparos și labyrin- tulul din Candia mâl multe memorii în ca- re vorbesce de nascerea, viata și generația mineralelor. Nu există prin urmare corpuri neanimate și corpurile animăte se. dividu în trei regaturl sau regnuri, și dupo ideile ce dominau atunci fia-care regn își avea rebele seu. Regnul mineral: aurul regele regnului. . Regnul vegetal: Vița sau -vinul idem. ■ Regnul animal: omul idem. Acestă divisie a Naturel în trei regnuri a trecut în scimță și a priimit sancți- unea mal a tutulor naturaliștilor. E. 1NSCIINTARE. Dorind a vedea gustul sciințelor naturale desvoltat și răspândit cât se va putea demult, Redacția anunță cu plăcere că, va distribui gratis, la cei d’ânteiu trei sute abonați pri- mele lectiuni ce D. C. Essarcu a făcut în an- J nul acesta la Facultatea de sciinte dinBucu- resci. Se va da iarăși cu prețul .e jumătate tuturor abonaților noștri: Collecția jurnalului Natură pe anul 1862 și prima fasciculă din Coutemplatația Naturel de D. Ananescu. Facem apel la toți foștii abonați ai Naturel. Jurnalul Natura va eși o: dată pe săptă- mână. Abonația se faâe în Bucuresci la Li- brăria Daniilopohi Podu Mogoșoi Passagiul Roman și la Redacția Strada Seraphim No, 10 ia.iîn districte la DD. Profesori și medici primari. Typographia Stephan Rassidescu, Strada Nemțescă, Hotelul Germany, No. 2.