PENTRU RBSPÎNDIREA SCUHȚELOR NATURALE ÎN ROMÂNIA Eledigeat de Professor Dr. luliu Barasch și D. Ananeșcu. Cuprindere: Căletorie în aer.—Viața Pasaerilor.—•Dialogul Naturei cu Filosoful.—Căletorie în Orient. MAREA CĂLETORIE ÎN AERU de la 5 Septembrie trecută. Este forte interesantă și instructivă d’a citi j Ecc’ ună asemenea rapportă făcută de D. din timpă în timpă raporturile căletoriloru în a- j Glaisher, celebrulu căletoră în aeru care a fă- eră prin balon: căci regiunile superidre sunt ăn-jcut pen’acum pdte penă la 400 căletorii în ba- ce pentru noi oamenii unu domenu pucinu cu- țIon. Ellu a întreprinsă în orașul Volverham- noscută, o lume fantastică. Ipton, la 5 Septembre trecută, o asemenea că- - 354 — letorie ; densul s’a suită într’ună balon deose- bita de mare, umplută de gaza idrogenfl, la ora 1 și 3 minute dup’ amedă-țli, la o temperatură de 26° R. va se ^ice într’o di fdrte caldă. Câ- teva minute mai tărcliu, țlice ellu, am ajjunsu în- tr’ună nuourn care avea o grosime de 1100 pi- cidre, aerul era acolo fdrte umedă ; cându am eșitu afaro din nuouri parecă înnotam într’unu o- cenu de lumină; am observat la orologiu, era la ora 1 și 17 minute. Peste capetele ndstre, a erulu era albastru și strelucitoră, dar departe cub picidrele ndstre ani ve^utu o mare adună- tură de nuori, care se presenta ea unu ocdnu turburată d’unfl uragan plină de valuri înalte și de văi adînce. Era unu speetacolu admirabile și am vrută să’lii. copie^ă prin fotografia; dar în desert; căci balonul nostru fugi si se sui c’o iuțelă așia de mare în cătu n’am putut ficsa nici o imagine. La ora 1 și 21 minute, eram la o înălțime de 2 mile anglese (10,000 picidre) pe- ste pămenfu: acolo temperatura aerului era deja fdrte rece, dar la orele 2 și 28 minute când am ajjunsu la o înălțime de 3 mile anglese (15,000 picidre) thermornetrul a arătată numai 8° R. la înălțimea de 4 mile (20,000 picidre) thermome- trul avea 2° R. și dup’ alte 10 minute cându am ajjunsă la înălțimea de 5 mile (25,000 pici- dre) thermometru era la 1⁰ R. sub zero. Penă la acestu momentu am putută să făcu observa- țiuni făr’ a fi genatu de frigă și de raritatea (subțiela) aerului și n’amu simțită nici o greu- tate la resuflare, pe cândă D. Coxwel care m’a accompaniat, și care a dirigeatu umbletul balo- nului, a simțită deja câteva minute 'nainte o greutate la resuflare. La ova 1 și 51 minute scala ba- rometrului a indicată 10 țoluri (police) și .8 li- nii, prin urmare oînălțime de 5³/ₛ mile anglese (fiind că, cu câtă colona mercurului scade în ba- rometru e’nnu țol, cu atât este dovedit că balo- nul s’a suită mai multă cu 2,500 picidre)); dar thermornetrul a arătată unu frigă de 3° sub zero. Vrândă ensă a consulta și celle-1 -alte thermometre care le ave'm cu mine, cu mirare m’am încre- dințat că ochii mei nu mai vedu colona mercu- rului ce se află întrenselo. Mi-amu stersu o- chii, am observat printr’ună ochianu, dar în de- șert, n’am vedut nimicu; dar peste pucine mi- nute, mirarea mea s’a făcut ănce mai mare, fiind că nici nu mai eram acum în stare să vedu a- rătătorii orologiului. Am chiemat pe D. Cox- wel în ajjutoru, am încercat să bău ceva dinromu care se afla lângo mine, dar n’am vedut nici sticla cu romă ; cu sforțiă mare m’am silită a obser- va acum ance o dată barometrul; dupo multe greutăți, am descoperită c’arată 9'7, police, prin urmare eram în aeră la o înălțime de 5³/ₜ mi- le englese de la pămcntu. Acum ensă am simțită că am perdut tdtă c~ nergia viăței mele, n’am putută să vorbesc nici să me scolii, nici capii n’am putută să’lii ținu dreptu, căci ’mi cădea când în dreptă când în stânga, unu velă negru s’a pusă uaintea ocliiloru mei, întocmai ea unii omu fdrte soinniirosu, ca- re nu mai pdte să se țiu de somnii; în acest minutii D. Coxwel s'aproprie de mine, eu nu’lu veddunl, ensă audianiă că me întrebă: „ce tem- peratură avemă ? u la care eu i-am respunsă că am perdutu iote simțirile mcllc: peste duoe trei minute, am auriii pe densul diccndu'mi „și eu a- semenea; mânele melie suntu parccă paralisate. u Ellu mi-a spusă atunci că în acesta înălțime, tdte fluidele cc craii în balomi s’au făcută ghiață. și totii balonulii s’a inveliAi intr’o brumă albă; că și ellu simția că viața lui se dace si că nu ne remâne alt midlocii dc scăpare de câtă să des- chide ventilulu (miculii copacii) al balonului ca să casă o mare parte a gazului, și atnnci balo- nulă se va pogorâ in josii‘;: dar vrendii a des- chide vcntilul. a vedut că mânele selle nu'i mai servia de nimicii: în acestă stare de desperare ellu a prinsă frîngia cu dinții, și așia cu tdte forțiele selle a ținută ventilulu câteva secunde deschișii, penă, cându a simțită că balonulii a în- cepută să se pogdre în joșii. Acestu actii este demnii d'unu omu curagiosu și resolutii ca D. Coxwel care păstrcșlă unu sânge răce admirabile în tdte siiuațiunile periculdse. D. Coxwel, pe câtii a putută vede, s’a încredințată că baro- metrulii a arătată între 7 —S police, prin urma- re înălțimea cea mai mare la care a ajjiinsu balo- nul nostru, era de 6'/, mile englese. Thermo- metrul în acestă înălțime a arătatii—5V" sub zero! Dupo ce ne’amii pogoritu câtva timpu, de și thermometrulii ni-a arătată numai 7° R., cu tdte acestea ui s’a părută că aerul e caldă; dar când — 355 — thermometrul a arătat 10° R. ni s’a părută că Când D. Alexandru de Humboldt s’a suită pe suntemă într’o căldură fdrte mare; ast felu ne-a muntele Chimborasso (în anul 1802) penă la o pătrunsă frigul din regiunile superidre: când am j înălțime de 19,286 picidre, tdtă lumea l’a ad- ajjunsă josu la păment, thermometrulă a arătată]mirat și a trecut 29 de ani (penă la 1831), 24° R! țpenă când un altu a cutesat a face acdsta. Cea Am luată cu mine în ballon 6 porumbițe; mai mare înălțime la care ună omă a ajjunsu uncia am dat drumu la înălțimea de 3 mile en- pen’acum cu picidrele sdlle, este aceea de 22,259 glese; ea a întinsă aripele și s’a dată josă cum picidre la care frații Schlagintweit aă ajjunsă cade o chârtie care o aruncă cineva în aeră; suindu-se pe munții Himalaya (în Asia) la o în- o alta am slobodit la o înălțime de 4 mile; ea: nălțime mai mare a ajjunsă Gag Lussac îutr’un a începută a face nisce cercuri mari în sboră, ballon în anul 1804, adico penă la o înălțime și s’a făcută neveijută, ensă la fiă-care cercă ea de 23,020 picidre. Cellă mai înaltă munte ce s’a lăsată tot mereu în josă ; pe atreia, am lă- esistă pe pămentu nu e cunostă nici acum; căci sat’o între 4—5 mile înălțime; ea a că$ut josu în țlillele ndstre s’aă găsită munți care sunt ance ca o petră; asia s’a urmat și cu a patra; din mai înalț! de câtă Davalalgiri (care are 28,500 celle două care a remasu eu mine în balon, una । picidre). Dar f'. Glaisher în cea dupo urmă că- era mortă când am ajjunsă jos, șicea-l-altă le-]letorie a lui aeriană, a lăsat pe tdte aceste în- șinată în câtă a avut trebuință de câtva timpă ; nălțimi multă în deretul lui; căci ellu s’a suită, penă cându ’și-a revenită în fire. ! precum am u numai galbiniișă, pe urmă intră. într’unu ca- nalii numită oviductu, acolo se încongidră și de albușu, pe urmă ântră în mitră (uterus) acolo se încongidră și cu coja și d’acolo esă afară cu verful lor ascuțit înainte printr’o uvertură comună pentru eșirea ouăloru și a tutulor escrementelor (Cloaca); forma, colorea și mărimea ouălor este fdrte differite la differită passeri. Oulu cellu mai mare face struții din care pdte să se sature doui d- meni la ună prămjiă, ouăle celle mai mici (ca ună bobă de mânere mică) face colibri, dar și cucul densa și o omora. O oddrc admirabile au vul- turii (pleșuvi) mâncători de mortăciuni; oddrea unui cetăcelu mort în mare, atrage pe Condor de la înălțimea munțiloru Andes la o depărtare de 2G,000 picidrc. Kața sălbatică și dropiea simte prin miros de departe apropierea vânătorului .și A- lexandru de Ilumboldt cdă rogă- ciunl. Cânaă s’a terminată asestă templu a fostă decorat pe din ăntru și pedin afaro cu ma- re lucsu. Suma fabuldse au costat pe împăra- tul, dar în celle din urmă dupo 16 ani de lucru monumentul fu terminat în anul 548 și inaugu- rat cu mare splendore. Dup’un marșu triomfal făcut pe Hippodrom si dupo mai multe distribu- țiuni făcute popurului împăratul, se îndrepta spre curtea templului strigând: glorie lui DumneZeă care m’a judecat demnă d’a împlini acestă lucru, te am învinsă Solomdne. Rugăciunile, jertfele, mesele publice și distribuțiunile de bani ținură patruspre-Zece Z'^e- Acdstă biserică a sufferit multe modificați - uni. Când Constantinopole s’a luat de către turci în anul 1453(') multă lume a căutat scăpare în 1) O legendă popularie între greci spune că în mo- mentul cănd intrau turcii, un preotu care sevărșia liturgia s’a făcut nevedut, eșind printr’o ușă a u- neî galerii împreună cu potirul ce ținea în mână; eră cănd sf. Sofia, addaoge acea legendă, se va în- torce la cultul creștin acea ușă se va deschide și preotul se va întore.e ca să severșască liturgia în- treruptă, ăntru, dar învingătorul a pătruns călare în ăntru bisericei strigând „Nu este alt DumneZeă decât DumneZeă și Mahomet profetul seă“. Ș’apoi d’e- tuncl a cănsacrat’o cultului musulmană. Nu putem intra aici -n mai multe amănun- te asupra acestei biserici, atât de renumită. For- ma ei esteridră este un pătrată, dar o mulțime de didirl lipite de densa mască planul el, bolta principale din ântru are un aspect general mai grandiosu de cât acella al sft. Petru din Roma. Principalele curiosități însemnele în sf. Sofia de tradițiunile musulmane sunt un bloc de marmo- ră roșie săpată care se crede c’o fost ieslea saă legănul lui Isus Chistos care ar fi fost adus dc la Betheleun împreună c’un vasu în care sf. Ma- riă spăla pruncii scă, In galeria superidră de- spre apus este o fereslră c’o placue de marmo- ră transparentă care devine strălucitdre când pri- imesc radelui sdrele d’aceea se inimesce petra strălucitdre. Una din curiositățile Constantinopole! este și târgul cellă mare sau marele bazar care co- prinde un mare spațiu de pămenlu. Acest ba- zar formedă ca un orasu mică în midlocul ce- 9 9 9 lui maie cu ulițile, uliciorele, passagcle, rescru- cile, piețele, nestricabilul labirinlh undo nu pdte cineva să se mai găsescă chiar dupo mai multe visite. Acest spațiu întinsă este boltită și lumi- na pătrunde pinfr’o mulțime de mici ferestrue puse pe bolțile acoperișului. Aici se găsesc a- șieZate făro nic’o rănduială fel de fel de lucru- ri orientale: lemne aromatice, mosc, lemn de san- tal, mătănii de jasp, etc. Din derătii se găsesc întinse esarpe de Tunis, covdre și șaluri de Pcr- sia, oglii-jli împodobite de sidefuri și de mărgă- ritar. Ulița principale a bazarului este împrej- muită de arcade cu petre albe și negre și bolți de gust turcesc rococo, ea ajjungc Ia un rescru- ciă unde se ’nalță o fontănă istorică și zugră- vită a cărei apă servă pentru spălare, căci tur- cii nu uită datoriile lor religidse chiar în miZ~ loculă tergului. Fiă-care uliță a bazarului are specialitatea sa. Aici se ’ntind cdlmalele, ciac- șiriî, papucii, halaturi de mătase de Brusa, hai- ne de copii cusute cu fir și fel de fel de lucru- ri orientale, în cât visitatorul are în ’naintea sa tot orientul în miniatură, dar sunt și obiecte eu- ropene d’un gustă deosebit. Tot aici se află gă- itane cu noduri grațidse împletite cu cochietărie și pe care anevoe s’ar putea imita de passeman- tăriile ndstre, turcii le fabrică în mână servîn- duse de degetul piciorului servindu-i de punct de resem și lucrând în public. A. (Va urma) Imprimeria Națională a lui St. Rasidescu. — 362 — â sbura. Mai tdte passerile cănd începu sbo- rulu loru de la pamentă, îl făcu într’o linie ob- licue sau spirale, asemenea urmd^ă și când se daă josu. Altele, mal cu sdmă acelle care sbdră fdrte iute, când au ajunsă lângă pămentă în- cepe să bate cu aripile ca să slăbdscă ceva iu- țdla sborulni loiă, căci altmintrelea s’ar fi sdro- bită lovindu-’șl corpul de pămentu cu tdtă iu- țela sbornlui loru. Unele passeri sbdră c’o ma- re înlesnire (s. e. răpitdrele) nici nu. mișcă cu aripile în aeră, pe cândă altele facă sforțe mari și bată mult cu aripile, când se sui seva în a- eră (s. e. găina). Unele passeri nopturne (s. e. bufnița, caprimulgus) au unu sboră asia de u~ șioră, încâtă nu se aude nimică. Câtă despre iuțdla sborului e cunoscută că porumba emigra- toriă (Columba migratoriă) care era și este ance întrebuințată ca curier de poște, are sbo- rulă cellă mai iute, căci aceste passeri (mai cu semă acelle din Nordul Americeî) facă în timpă de șdpte ore o călătorie în aeră de 150 mile geografice! Suntă passeri care, de și sbdră bine. însă nu pdte să sbdre multă timpă, pe când altele sbdră făro întrerupțiune mult timpă, s. e. pre- pelițele ndstre (Coturnie, căille), în emigrațiunile loră către Nordă, trecă într’ună sboră marea Mediterane în tdtă lărgimea ei! Passerile acuatice, care se țină în ape, în- ndtă prea bine, elle aă pentru acdsta o peliță întinse între degitele. picidreloră, care se nu- mesce membrana notătbre. Unele din passeri ședă peste ape (s. e. iebeda) ca o luntre rnajes- tdse; altele țină, numai capulă afaro, pe când totă corpulă loru este sub ape; er’altele se co- bdră sub ape și remănu acolo multă timpu cău- tândă nutrimentulă loră. Chiar porumbela pdte să remâie câtva timpii subt apă, și elle fugă și se ascundă sub ape când suntă gonite de vr’ună inamică. Numai găinele cu tdtă familia loră (gallinacdele) aă o mare antipatie în contra a- pei, d’aceea elle nu se scaldă nici o dată în a- pe, ci în loculu acestorfi băi, se tevălescă în pulbere. — Suntă passeri acuatice care dormă înnotândă în apă. Numai familia strix (bufnița) și mulgetoru] de capre (Caprimulgus) nu dorm ndptea, pe când cel le—1-alte passeri la apusulă sdrelui ’și pre- gătescă unu culcușă, ori între ramurile arbori- loră, ori în earbă, ori între stânci. Multe din passerile cântătdre pună atunci capulă sub aripi, se facă ca ună ftlă de glonțu, unele tragă unu picioru către corpii, altele ’Iu țină sus pe spi- nare. Passerile care dormă pe ramurile arbo- riloră, au priimitu din Natură o deosebită con- formațiune și posițiune a muschiloră dcgetiloru loră, asta face ca singura greutate a corpului acestora passeri, apăsîndu asupra picioreloru, ține degetele în flecsiune (îndoite] ; acesta este causa că aceste passeri țină strâns ramurile cu degitele cinară cându dormă, și nu cadă josu Somnulă passeriloră e ușio