PENTRU RESPÎNDIREA SCIINȚBLOR NATURALE ÎN R0I9ANIA Redigeat de Professor Dr. lulin Barasch și D. Ânanescu. Coprindere: Cânii din Groenlanda.— Viața Passeriloru.— Călătorie în Orientu CÂND DIN GROENLANDA. Acdstă rasă de câni este atât de celebră, aprinsă, are intelligință și tot d’o dată multă imper- iu câtă voim să vorbim aici despre dănsa ceva, tine nțe; cdda lui părdsă este curbată în sus, prin mai pe larg jcare arată că rasa (soiulu) lui este ânce scmi- Cânele din Groenlanda sămenă multă cu; sălbatică Este de differite colori, ensă cea nd- lupii; ellu este mare, are ună capu ascuțit, ure-'gră este cea mai stimată: căci pelea ndgră de chia scurtă și ascuțită, ochii vil și fisionomia lui. asemenea câni este cantată la poporul Escnimdu — 346 — din Groenlanda pentru blăni. Ellu nu latră, ci urlă ca lupu; urletulu devine ori forte tare, pe- trumjătoră ori jalnică, dupo simțirile momentane alle acestui animală. Este forte fecondă (rodi- tor) căci femela lui fată de duoe ori pe ană și la fiă-care ori face 10—14 păii. Acestă fecon- ditate nu cade greu nici de cum stăpînuku seă; căci Escuimoulă nu ’și dă grijă nici odată pen- tru nutrirea câniloră seî. Vara, aceste animale găsesc destule nutrimente în remășițele de 6se și de carne, liind-că Esquimoii mănâncă forte multă carne; apoi pe cămpă cânele găsesce scoici, și puii de pasere pe care i mânencă, dar iarna ellă este într’o mare strîmtorare în cât de multe ori este silit a mânca curele vechi și funii ve- chie care se găsesc aruncate împregiurul case- loră. De multe ori ei moru de f6me înaintea ochilor stăpînuiul nemilostiv și neprevetjetor; căci Esquimoulu care se nutresce mai cu semă de vî- nată. nu pdte să tacă nici un pasă făro cânele lui. In presința acestei neîngrijiri a omului pen- tru cânele seu. nu e de mirare, că s’a desvoitat acolo la aceste animale, unu gustă sălbatică de prada săngerose, întocmai ca Ia o fiară sălbatică; c’o furie îngroijitore ellă atacă pe ori cellanimal ce’l găsesce în drumulă seă, '1 omdră, ’l rupe în bucăți și ’I mănâncă în câteva minunte cu car- ne și pelea penă Ia ose; de multe ori atacă co- pil și i mănencă și chiar omeni mari sunt căte o dată victima lor. Dar nu numai a suferi de fome, ci si de frigă este sorta acestor animale. Dr. Rink dice că * dacă frigul nu trece gradul 20 subt Zero, acești câini dormă singuratici afară pe cămpă, și nu- mai când gerul devine mai îngroditori și mai cu semă însocită c’un vîntu. atunci se adună în gră- mezi și se culcă pe acoperișele bordeiloru d’a- colo; adico în ăntrulu unui bordeiu d’Esquimos locuescu multe familie și pe acoperișu locuescă multe cete de câni care apparține la aceste, fa- milii, ensâ cânii de differiți stăpâni nu se ames- tică împreună, ci remăne fie-carc cătă isolată pe seama ei. Este remarcabil eă aceste cete de câni tră- iescă într’un felu de ierarchie; fie-care cătă are ună șefă (capă), ellă este domnitorulu absolută al cetei, ellu pedepsesce pe cei rei și leneși și resplătesce cu mîngăere pe cei buni și activi câte o dată, ellu însuși este și judecător și căliă, căci, cu dinții sei proprii ellă rupe și omdră pe un câne revoluționar. Când duoi câini se căită pentru un osii, ellu face curînd pace întredănșii; căci ellă ia osu pe sema lui și conddmnă ia o tăcere absolută pe amîndoi prigonitori; se întîm- plă ânse, de și forte rară, ca dreptatea lui otă- reșce ca cutare saă cutare din prigonitori să prii— mdscă osu. Când s’aprinde o certă între duoe cete vecinate în privința teritoruliii lor respec- tiv. atunci începe o luptă singerosc între amin- duoe cetele, ensă pe capulă hiptătoriloră se afi’ă amînduoi șefii lor; când ună șefă este birui) saă omorît,,totă banda lui aplecă capă în jos și fuge, de și este pdte într’un numără mai mare și mai pu- ternică de căt ceti oppusă. Când șeful s’a îm- bătrânită, atunci câta vădăndu că lucrurile nu mai merg bine, cellu mai tare și puternic dintre denșii se scoiă, dă jos pe șefulă bătrân devenit necapabil și se pune în locul lui; dar în acestă revohițiune cânescă, revoluționarul se bate in pcr- sdnă cu șefulă legitim în facia cetei întregi; da- că revoluționarul a fost biruită, toți dau nevalc peste dînsu și ’l nimicesc, asigurând șefulă bă- trână în persdnă și prin¹! deputațiune de fideli- tatea lor nestremutată; din contra, decă revoluțiu- ne a biruit, revoluționarul este proclamat dc șefă: tdtă banda se așeașlă intr’o linie de paradă ca soldați!, și fiă-care se presentă înaintea stăpâ- nului nuoă cu semne de suppunere absolută, a- dico se trăntesce josă înainte,, lui, mișcă și în— vîrtesce din codă si arată un servilismii demnă d’un curtisan perfecții; dar sermanul bătrân, șe- fulă legitimă al cdtei, dacă n’a murită în aceslă luptă, tot vai de ellă cu totă legitimitatea lui; căei este batjocurit, gonit și meprisat de ,supu- si“ cei de mai’nainte si nui mai remâne alt nimic de căt să se ascunde înaintea ochiloră lumei într' ună colțișor întunecos și retrasă, acolo termine traiul seă miserabilă; dar, lucru curiosă, usur- pătorulă biruitorii, menage pe stăpănulă că- țlut și nui ordonă nici o dată. Ecc’ o delica- tețe. la usurpatoril cânesci, care n'o găsimă tot d’auna la usurpătorii omenesci. Ocupațiunea cea mai de căpetenei a câ- niloră din Groenlandâ este d’a trage sania. A- cestă ocupațiune este atăt de particulare și de curidsc, în căt merită aici o descriere cu amenuntu. - 347 — Sania locuitorilor din Groenlanda este fdrte simplă; ea consistă în duoe scânduri de mărime de 4—6 picidre, de lărgimea d’o jumătate pi- cior, sunt puse una lăngo alta și sunt legate cu căte-va bucăți de lemne puse în curme- (jișu: peste sanie ese întinsă o pele de cerbii, Renii sau o pele de ursă. Cânii sunt înhamați în ’naintea săniei cu curele. Numerul lor este de 9 penă la 14; căndă fugii, se depărtețlă unu d’altu la o distanțiă de 8—10 pași și atunci sa- nia fuge c’o iuțelă straordinarie; adică cănd za- pada este dreptă pe unu câmpii șesu, atunci 8 câni pot să străbată c’o sanie bine încărcată, calea de 4 mile geografice în timpulu d’o oră; ilar unde dnrnu nu e drepții, acolo face într’o di numai 24 de mile. Cncierul (visitiul) n’are in mână nici im friu și numai un biciii de cure- le lungi legate d’o codiță mică. Dar domina- țiunea omului asupra câniloru de Groenlanda ar fi fost fdrte necomplectă decă ellu n’ar găsi un ajjutor în șeful bandei (Basă). Eaccă în ce modă: Dupo ce s’a înhama* cănii la sanie, toți se culca într'un circă, ținând capetele lor în midloc. și formddă atunci o grămadă piină de desordine; in acestă stare, remîiiii penă când cucierulu s’a pusă în sanie și cu biciulă seu a dat semnă de înaintare; îndată toți cânii stau în picidre și că- lătoria începe; ens’ acum începe și un desordin îngrositor, duoi, trei câni s’aă apucat de păru unu pe allu; alțî duol, trei sencuică in curelele ha- murilor, cadă Josu și sunt feriți pe spinare și pe zepadă, prin cei-lalți; dr’ alții sunt leneși și nu trag nici de cum. Cncierul cu t6tă bataia lui ‘ nu pdte se facă nimică; în acestu momentu de desperare, ellu alergă la șefulă câniloru (basă); prin căteva lovituri de biciu ellu ’l înșeiințadâ că în imperiu! lui domină unu desordin teribilă, că suppușiî sel nu sunt destuii de complesenți pentru a trage cu suddrea lor, carul stăpânului streină de ndmă. Dup’ aedstă lecțiune neplăcută, șefulă aldrgă la ai sel, ia pe unu de peră, pe altu de cerbic, altuia ’i dă o trîntdlă si o bataie bună • *• ’ acum sâni., merge minunată, și carulă statului al șefului cânesoă, este scosă din văgașul -în care s’a cufundat. Ore aste nu ne aduce a minte de tristele, epoce când căprarii arinadiilor streine, băteă în sate pe aleși (jurați) și ei băteiî pe țerrani ca să tragă carele streinului? Este într’adever necreijibilă d’a vedd în ce abilitate și deprindere Escnimoulu scie să frecă bine peste locurile celle mal periculdse. Câte o dată mergând pe un rîă înghiețat, se prisentă pe drumă o crăpătură largă. în acest casă ellu sed- te cânii, dă săniei brânci în căt trece peste cre- pătură, acum ellă însuși sare peste grdpă și așa scapă toți. Când vădii că ghiața e prd subțire și se teme că să nu se cufunde sub greutatea săniei și atâtoră câni grămădiți, atunci ellu lun- gesce biciul și face ună semn particular, pe ca- re cânii ’Iu înțellegă prâ bine și îndată ei se ri- sipesc și așa se nșurdijă greutatea. Când sania ajjunge la o povirnire fdrte repede și eră pericu- ldse, atunci Esquimoul legă cânii cu picidrele lor de nainte îndărăt la sanie, care face ca, sa- nia fiind silită a tărî și cânii în josu, de aceea merge mai încetă și ajjunge josu fără vj’un ac- cident tristă. Când mergând pe drum vede, de- parte vr’unu vițel sau câni de mare (Phoca sau Robbe) atunci Esquimoul, care nu merge nici o dată făro arme stă și începe vânatul lui, și e cu- rios că în acest timpu cânii remînă în cea mal mare linisce, sciind că când vor face un sgomot, animaîu va fugi și nici ei nici stăpenulu lor nu vor avd nimica de mâncare. Este învederat că Europenii nu potă să se serve cu cânii de Groenlanda cumu face Es- quimouni; nu că cânii aceștia n’ar pute să trăias- că și în climele mai moderate alle Europei, ci fiind-că pen’ acum nici un European n’a putută să se înțellâgă cu șeful cânilor (Basă) groenlan- dei; apoi sunt și alte neconveniențe pentru un European să ție în casă acești câni sălbatici; a- șa s. e. la darea de mâncare a acestor câni ei trebuie să priimdscă regulat o porție de bataie mai mare ânce de cât porția de mâncarea ce o pri- imescu, altmintrelea s’ar omorî unu pe altu; cu- relele trebuie ascunse și pălite de ei, altmintre- le l’ar mânea; apoi ar fi și o altă neconveniențe mal seridsă pentru ună European, a vedâ într’o dimiuâță copilul lui mâncat sau ună picior ală lui rupt de către cânii sei proprii din casă. Intr’ adevăr, numai omnlă sâlbatic este în stare a um- bla eu ună animală sălbatic; numai cei cainoși pdte se biruâscă pe alțî cainoși. Pentru un Hoță (Corsar) dice proverbu franccs, trebuie un Hoțu si jumătate. B. — 348 — VIAȚA PASSER1L0RU. Passerile sunt sub multe puncte de vedere, animale priviligiate. Ddcă este un privilegii! d’a fi mai pre sus de câtu cei-lalți; passerile ati ne- greșit acest privilegii! pe când noi, mammiierile, reptiliile și pecsii umblăm „pe josfl“. Dde<5 es- te un privilegia a călători multu și iute și fără cheiltuială (ca alte date privilegiații noștri), apoi passerile ati negreșitii aceslfl privilegiu; daco era o dară la noi pentru unii unii privilegii! d’a umbla tot d’auna bine înbrăcatU în vestminte fru- mose și strălucitdre, făro a plăti nici croitorului nici ne- guțetorului de haine, acestu privilegiu l'are și acum tdte passerile; în fine dacă este un privilegii! adevărată preciosu pentru spirite adevărate nobi- le d’a petrece viața loru intr’ un amoră puru și într’o tan- dreță părintdscă, acest privi- legi ’lfl găsim iar la passere. Așa dar, aceste ființe pri- vilegiate merită ca să ne o- ccupăm cu dînsele ceva acum și a studia felulu trailui lor într’o serie de câți-va articol!. Passerile suntu animale vertebrate (cu șira spinare!) ănsă cu senge cald (prin acdsta se deosebesc de reptilie și pes- cl); săngele lor ănsă este încă mai caldă de căt al mamiferi- lor (săngele passerilor are 36° R. săngele mamiferilor este de 32° R. numai). Dar passe- rile se deosebesc din tdte celle-1—alte animale ver tebrate prin pennele și fulgii care le acopere corpu; căci mamiferile aă pără, pescii și reptilele aă solz! dar nici una din’trănsele n’are penne. în fiă-care pănă deosebim rădăcina, trunchiul și barba; rădă- cina este d’o materie cărnosă, transparintă și umplută c'o țesătură cellulari care se numesce inima pennei; acestă materie cflrndse se prelun- gesce și peste trunchifl, adico pe partea dosului a lui; la unele passeri (s. e. la cocoșulu sălba- tică) trece chiar peste trunchifl și formășlă ca o Passerea Harpie (Harpie ferox). foiță lucitdre pe vîrfulfl pennei. Dair trunchiulfl este făcut de duoă jumătăți cussute una d’altă ast-felfl în cât remăne o vargă în m i^loc care se trage în tdtă lungimea trunchiului. Dar bar- ba este formată d’o mulțime de foițe .mic! puse una peste alta în duoă rînduri la amăn duoă la- turile alle trunchiului; ănsă rîndul foiței or dep’n afară este tot d’auna mai înguste de câ tti cellfl dup’n ăuntru; aste cercnmstanțe înlesnește multă sborul passerei. Pennele aO felurimi de colori, unele ănsă sdniănă cu aurii, argintii și alte metale; aceste colori provine de nisce pigmente (văpsele) care se de- pune în ăuntru celulelor trun- chiului și a barbel; de aceea aceste colori se schimbă ade- se-orl în viațd passerei, ast- fel că în tinerețe passere» are nisce color! uniforme, nedeter- minatebine. în acest timp ea 1 pfirtă vestimentele sălle de ju- nime (Habitus juvenili»); toc- mai Ia vîrsta de 3 ani ea pri- imesce coldrele el perfecte îrd care remăne în tdtă viața e pănă la bătrînețe, cu pucine schimbări precum găsimfl a- cdsta la unii vulturi; s. e. A- stur nisus din Europa și mai cu sdmă la ginganticu Har- pie (Harpia ferox) din A- merica, a căruia figură o pre- sintămu aici. Dar și în toți anii passerile ’și schimbă vestimentele lor; a- dico primăvara în timpulfl amorului. Natura le îmbracă cu nisce vestminte de nuntă (Habitus nuptialis) care sunt în genere fdrte frumdse și strălusitdre. Dar găinele de zăpadă (Lagopus alpinus) au pentru fiă-care din patru sesdnele alle anului, unii deosebit vestmănt, întocmai cum la noi omenii, feciori! de bani gata și damele cochete. Sub pennele passerei, corpul ei este acope- rită cu fulgi; ba ăncă în tinerețe, ea possedă nu- mai fulgi pe corpfl; acest fulgii ii servă spre a’I — 349 — menține căldura necesarie mai cu sdmă in regiunile superidre alle aerului unde e frigă tare. Tot d’o dată, fulgii le face mai ușidre și inlesnesce ast-felu sborulu lor în aeru și mal cu semă în- notarea lor pe apă; de aceea, passerile acuatice aă fulgi mai bogați; dînsele au și o deosebită glandula (gilca) la partea dindărătu a corpu- lui care produce un felii de pomadă cu care ’și ungă corpu . (adico cu ciocu] ca sâ nu pdtă apa să pătrunde de desubtu fulgilor. Afaro de penne și tulgî, unele passerl pos- sedă și nisce penne deornamentă. S. e. moțulă pe capulă păunului, pennele celle lungi de din- dosul capuluipasserei Erodiu (Ardea); frumosul guleră al becaței de resbellu (Machetes pugnax); assemene și pennele celle lungi strelucitdre și matasdse de desubtul aripilor alle passerei pa- radisului (Paradisia apodes); assemene și penne- le celle lungi zugrăvite cu nisce ochii în cdda păunului (Pavo cristatus); asemenea penne d'or- namente le găsim și la gătulu cocoșului nostru mîndru și cochetă. în genere, tdte părțile moi alle passerei, sunt acoperite cu pene și fulgi; ensă la unele capul, gîtulă și picidrele sunt gdle. O pană care s’a ruptă saă s’a tăiat, numai cresce la locă ca părulă (asta este și una din differințe principale între peri și pene); ensă cănd dupo cât-va timpă acesta se va usca și va căde, o alta nuoe va cresce în locul ei. Câte o dată ensă se întîmplă o re’novire generale a fulgilor passerilor care se numesce sbîrlire (la mue) și aste se întîmplă la multe passerl, oii regulată o dată pe ană (tdmna), ori de duoe ori (tdmna și primăvara). Passerile emigratdre din climele nds- tre, schimbă penele la noî totu d’auna ’naintea plecărei lor, numai passerea numită loriot (ori- olus galbula) schimbă vestimentu seă tocmai după ceaajjuns în streinătate. Ea face ca nisce va- gabonzi și fugetoril între omeni care, în strei- nătate ’și schimbă haina, portu și chiar numele, în cât nui mai cundsce nimine. B. I--------:-----------il CĂLETORIE ÎN ORIENT ARTC. IV. Alhena. Pentelic s’a numit din timpul lui Pausania. și mai pe urmă Penteli saă Mendeli de grecii moderni, are o înălțime de 1,100 metri d’asu- pra nivelului mări, partea Iui meridionale, domină câmpia Athtnei, dră cea Septentrionale se încli-r nă către câmpia de la Maratbon. Despre resă- rit domină canalul Egripos. Verful nu este de cât o crdstă uscată bătută de ventul despre N. pucin spre resărit de grămada de petri, care o- cupă punctul culminant, se găsesc semne într’o rocă care însemnd(lă făro îndoială posiția Mi- Maratbon. Dincolo de vîrfulu principal de la nervei înălțată altă dată pe verful muntelui. Vederea de care se bucură călătorul din ver- ful acestui munte, este assemenea interesantă prin frumusețea și imensitatea unei panorame îneân- tătdre, prin nobleță și mărimea liniilor, și prin marile suvenirl ce descdptă. Despre S-O: este, câmpia Atticei, micul lanță al muntelui Lycabette, Athena, Pireă. Salamina, Egina, munții Moreî, lanțul munțiloru Corydal, și’ndărătu ei verfurile Citheronului; la apus Parnes, spre S-E. munte- le Hymette, tot promontoriul Atticei penă la ca- pul Sunium, dublu lanță al lui Laurium legat cu Anhydros prin lanțurile de la Lampra; dincolo de Laurium se înalță vîrfurile etagiate alle Cyc- ladeloru, apoi se observă mai cu sdmă cum se’n- clină muntele printr’o serie de colline ondulate spre câmpia de la Maratbon. Cdsta desemneZă unu vastă semicercă, care se termină la capul Parnes, se Z’eresc case albe, și turnurile gdmi- iloră de la Chalcis. Se vede în tdtă lungimea sa insula Eubea cu promontoriile și golfurile sdlle profunde, semenate de mici insule, domina- te de vîrfurile acoperite cu zepeZi de la Delii și de la Oncha. D’asupra acestoră planuri se Zieresce căte o dată spre s. vîrful muntelui Ida, la resărit peninsula Clazomena în Asia, la N. 350 — celle duoe vîrfurl de la Scyros, și strelucitiirele de Darius, apoi rediditu în timpulă lui Xerxes. zepedl de la Pelion și de la Olympul Thesalien Din colo de Abydos cana’ul se lărgesce din nuou; și Parnasul, putem ^ice oare? cum că din vîr- d’amănduoe părțile Asiei ș’alle Europei se ’nlind ful acestui munte se țlieresce mai totă lumea grecă. Acostă escursiune a fost una din celle mai interesante și celle mai frumdse ce am avut în călătoria din Orient. Dupo ce amu studiat solul și monumetele classicel Aihena m’am dirigiat spre Byzanți. Ple- când din portul Pireu de unde se vede ănce în depărtare Acropolu din Athena și dupo câteva câmpii roditdre, udate de mai multe miei rîulețe. Despre partea Europei se onservă locul vechiu- lui Aegos Potamds renumit pentru Victoria lui Lysandru ce cestigă asupra A'henienilor și care puse capătă resbelliilui Peloponesă. Pucin mai departe despre partea \siei se vede vechiul o- rașă Lampsac ce Xerxes dăruise lui Themis- tocle, lăngo care se țliert-sce unu mic sat Tchar- ore de plutire pe Archipelagu țlieriam munții dinjdak ce are o frnmdsă giamie. în facia lor des- insulile Eubeă și din Andros lăssănd spre resă-jpre Europa se ’nalțe orașul Gallipoli unde se rit mica insulă Psara saă Ipsara; totu mai spre|află ună fără frumosu rădicat p’o falcsă și se răsărit se țlierescc insula Chio și mergend cevajvedede la o mare distanție; spre sud dc orașu se mai ’nainte se (Țeresce capul Kara-banm din înalță câteva tumuli care trec dc morminte- Asia-mică. Dupo-duoe ore ajjunsserăm lainsu-:le vechilor regi Ihniri. la Lesbos și nu eram departe de capul Baba’ Din-colo de Gallipoli caualulu se lăr- din Asia. jgcsce și intrăm în marea de Marmura numită în A duoa ții de dimindțâ hb aflam între insu-j vechime P^ ponti da. Țermurile Europei sunt Iile Lemnos și Tenedos; țermurile Asiei ne'nfă-! uscate și ᵥ e. partea Asiei formeijă un golfu cișau o serie de colline acoperite cu păduri, pe-'d’un aspectu z.imbitor, in fundul căruia se ’nalță ste care abia se țlieriaă în depărtare vîrfurilejultimile vîrfuri alle lui Ida. Navigația pe ma- munților Ida. Micul port de la Tenedos are un irea de Manmara este cu jotul caracteristică: apa aspect prea pithoresc, cetatea este lipită d’o cds- mărei este limpede ca crist.ilu și’n tdtă întinderea tă unde se află o forterețe triunghiularie. Astă ei nu se vădă de căt insule acoperite cu vegi- insulă așiețlată la intrarea Dardanelelor produce Itațiuni plăcute, dar celle mai multe formate ds ună vină de tămăidsă stimată numit vină dejroce uscate presintănd forme variate turnuri de Tenedos. Cdstele Europei nu presintă de căt talese uscate și far’ interesă, ără alle Asiei pre- sintă ună aspect mat zimbitdr și mult mai pitho- rescu: câmpii roditdre, colline acoperite cu pă- duri unde se deosebesc mai multe sate pe pro- montoriu! Roeteum. Aici marea Egea se ’ugus- râtjă atât de mult îu căt sdmănă cu îmbucătura unul rîu și formdțlă strîmtdrea numită Helles- pontu sau a Dardanelelor, care desparte Propon- tifla saă marea de Marmara de marea Egea. Nu- mele de Dardariele ’I vine de la numele unui mică sată pusă la intrarea strîmtbreî unde se atiâ și ună mică paiață numit palatul din Asia. Ceva mai sus de satul Dardanele, Ia ună locă unde canalul cathedrale, castele, palaturi etc. îndată ce in- trăm în marea de Marmara întîlnim o grupă de insule, dintre care cea mai considerabile este insula de Marmara ce se ’nalță spre nord dc celle-1-alle înfăcișind o masă dc roce rîpdse. Nu- mele de Marmara sau .Marmara. vine pdte de Ia carierele de marmara ce se află într’acăstă insulă, care au dat materialul ) pentru monumentele stantinopolei și sunt ance și astădi obiectul esploatațiuni destul de considerabile. Trecerea mărei de Marmara se face tot Cos- unei d’a- una ndptea, ast fel că’n revărsatul (Jiorilor va- porul se află în facia Constantinopolei; aici se pre- sintă căletoi ului una din celle mai feerice vederi se ’ngustâijă mar multă am privit cu emoțiune ce’și p6te cineva închipui. La rCsărit Golful Is- colțul Nagara în Asia care însemnesă esact locul, mid, la imaȚă ști cdstele Bithyniei desfășură îna- vechiului Abydos, punctul cellu strimt al canalului, intea călelorului vîrfurile acoperite cu zepașli alle Aici altă dată Xerxes'a construit un podfl pen- muntelui Olympu. Pe când caută cineva cu ochii tril trecerea armiei selle în Europa. Abydois di-jorașui oriental al Constantinopolei este mai’ntăiu dită; d’o colonie de' Lesbienif arsă mai tărdiăicoprins de mirare d’a vede pe țermurile mări fa- brice, cn aspect europenii cu coșuri ’nalte de că- remițlî întocmai ca la Londra, Paris sau la Lyon. Dar trecend acesta suburbie manufacturieră, appar îndată cupolele și turnurile ’nalte alle giamiiloră. Se observă mai’nteiu palatul cellor șdpte turnuri șî vechile diduri crestate alle orașului, d’asupra cărora se distinge una dup’alta giamiile lui Ma- homed 11, a lui Laleli, îmmensul Suleimanyeh și înaltul tnrn Seraskierat, giamiile lui Bayazed, a lui Ahmed cu (i turnuri și didirea modernă a Uni- versităței care, mască vederea Sf. Sofii. Atunci vaporul se află în dreptul colbului saraiuluî. Astă edificiu este un șiră :!e șlidiri lungi cotțurate, albe, încongiurate cu chiparoși, cabineturi, avend ferestri le cu zebrele, kioscuri cu acoperișurile eșite afaro făro nic’o simetrie. Pe d’asupra arborilor se deo- sebesc o mulțime de cupole și turnul pătrat al seraiului. In facie de partea Asiei se presintă imensa casarmă de la Scutari, mai spre resărit se vede Kadi-Keni, antica Calcedonie: în fine fă- cend ocolul colțului seraiului vaporul înaintețjă în Bosfor și la intrarea cornului de auru. Aici se deslășură d’o dată înaintea ochilor una din celle mai minunate panorame assemenea unei decora- țiuno de operă. Cornul de aurii ieste unu golfu al cărui seraiu și scara de la Top-Hane formd- șlă celle duoe promontoriî care intră în orașul ce este șlidit în formă de amfitheatru p’amenduoe țermurile. Pe malul despre N. Top-Hand îna- intedă cu debarcadcra sa, fabrica de tunuri și giamia sa cu turnuri frumdse didită de Mahmond. !’e d’asupra se ’nalță în etage suburbia Pera cu edjficiele mărețe alle marilor ambasade, Galata cu înaltul seu turnă rotund. Pe malul despre Sud se întinde Stambulu saă Constantinopole cu- rată disti, pe cdstele căruia stă palatul ministe- riului affacerilor streine (înalta Pdrtă). Nici într’o parte din lume nu onduldsă între ceru și apă o linie așa de măreță acci- denlatâ ca aici. Solulă se ’nalță treptată de Ia mare și construcțiunile se presintă în amfithea- tru, giamiile cu ’naltele și ascuțitele lor turnuri întrec acestă ocdnu de verddță și case de tdte colorile, cu balcdne, cu turnulețe ascuțite, projec- tate dimindța p’unu ceru azuriu și transparent ca și al Greciei, dă orașului o fisonomie orientale si feerică, la care contribue mult lumina argintie ce se reflectă în undele din împregiurul lor. La Constantinopole nu sunt cheuri și orașul de tdte părțile este scăldat de mare;, corăbiile tuturor națiunilur, ce au aspectu! unei pădure marine, vin pen’aprdpe de case. In mijlocul cornului de auru (chrysokeras) și în larga stațiune a flotilelor va- pdrelor englese, fracese, turce, omnibus pe apă, Watermen al Bosforului, astă Tamisă a Constan- linopolei unde se concentra tdtă mișcarea și t6- tă activitatea orașului, mii de mici vapdre și ca- ice brăsduesc ca pescii în tdte sensurile apa a- zurie a golfului. Din nenorocire în urma aces- tui spectacol atât de surprinzător, veijut în de- părtare, călătorul desbărcănd cade în trista reali- tate a orașelor turcesci, intrând într’un labirint de ulicidre strimte, umede, întunecdse, pline cu no- roifi unde stau și se impută murdalicurile de tdte felurile, pe unde mătura n’a trecută nic’o dată, unde ia fie-care pas calcă cineva pe mortăciu- nile ce’și le dispută cânii flămînșli; ș’apoî locu- rile unde desbarcă căletorul la Galata și la Top- Hane sunt celle mai necurate din Constau- tinopole. Topografia generale. Orașulă curată dis saă Stambulu se divide ca si Roma în 7 9 « colline. Șdse dintr’ aceste colline se ’nalță în lungul laturei septentrionale a orașului despăr- țită de cinci văi. Neegalitățile solului se cu- nosc bine din vîrful turnului Galata saă de la Ok-Meidan Ia resărirea saă la apunerea sdre- lui din causa umbrelor care se ’ntind atunci în lungul văiloru. Collina cea mal orientale portă Seraiu, Sf. Sofia cu 4 turnuri, Hippodromul și giamia lui Ahmed cu:6 turnuri, valea care urma- șă acestei colline este ocupată de Ridurile din preigurulu Saraiuluî .despre partea uscatului și de S u bl i m a Pdrtă. A duoa collină are pe densa o coldnă de porfir numită coldna arsă; a duoa vale începe la pdrta Baluk-Bazar unde se află și giamia Validd Sultan țlidită pe marginea cornului.de aur. Frumdsa : giamie a Iui Bajâzeî, Zidită pe înălțimea care unesce collina a duoa cu cea d’a treia. . Astă collină portă vechiul seraiu (E s ki-S e- rai) acum numit Seraskierat, unde se află un turn enorm și imensa giamie a lui Solimau magnificul cu patru turnuri și o mulțime de mici cupole.; A treia ' vale care străbate tot promontoriul coprinde a- peducul lui Valens și bazarul cailor. A patra col- — 352 — lină pdrtă marea giamie a luî Mahomet conche- rantul și coldna lui Marcian. A cincea collină pdrtă giamia lui Selim, la pdlele acestei colline pe malurile Cornului de aură se află Phanaru saă cartierul grecă cu biserica patriarchale și o giamie. A șesea collină coprinde vechiul cuar- tier Hebdomon cu ruinile lui Tekir-seral, ve- chiul palat al lui Constantin. Dincolo de Ridu- rile orașului, în fundul cornului de aură se Rie- resce suburbia Eyoub avend o frumdsă giamie și un cimitiriu. In fine de partea cee-l-altă a Bosforului pe țermurile Asiei, este orașul Scu- tari care nu este de căt o suburbie a Constan- tinopolei. Nimic nu pdte fi mai frumos de căt privirea orașului Scutari de la podul giamiel Va- lidd-Sultane în- momentul cănd apune sdrele, es- te un ce într’adever feeric care răpesce sufletul: lucirea unei calde lumine reflectăndu-se asupra caselor colorate, pe gdmurile ferestrelor, pe turnu- rile giamiilor care ese afaro dnpo fundul întune- cosă al unei immense păduri de ciparosi ce îm- podobesc cimitirul de la Scutari. In mijlocul Bosforului, dar mai aprdpe de țermul asiatic, se află o rocă avend pe densa un tinse, plantate numai de ciparoși și cu platani gi- gantici în miRlocul cârorra ese făro nic’o ordine deosebite Ridiri saă kioșcuri care sunt în gene- ral d’o arhitectură elegantă, dar simplă. ț)idi- rile principale ocupă punctul cellă mai ’nalt al collinei. Se deosebesce de la o mare depărtare unu turnă pătrat ș’unu mare numer de mici boi- te. Caracterul general al acestei mărețe locu- ințe pare a fi nisce corturi de lemn aurit și tăia- te si jour; dră palatul întregii traduce caracterul populului turc: Contemplația și amorul Naturei. Acest instinctu d’a privi frumdse si- tuaținnl, umbre, isvdre, mări strălucitdre, orizon- turi immense încongiurate de munți acopcriți cu zepndă, este instinctul predominant al acestui po- poru. Se vede aci suvenirul unui populă păstorii și cultivator cărui place a’și aduce aminte de o- rigina sa și alle cărui tdte gusturile sunt simple și instinctive. Acest popolă a așiedat palatulu snveraniloril sei, capitala imperiului seu pe panta ;cellei mai frumdse colline care se află în tdtă țdrra lor și pdte chiar în tdtă lumea. A- cest paiață n’are nici luesul interior, nici miste- ridsele voluptăți alle unui palat din Europa, ellu turn pătrat numit turnul lui Leandru sail tumulii n’are de căt grădini întinse, unde arborii crescă Fetei; eră Bosforu curge ca un rîu immensă alle cărui țermurl sunt acoperite cu sate, cu palatnri și cu villas mărețe. Ast-fel este aspectul general ce acdstă vas - tă capitală a orientului presintă privirilor încân- tate alle călătorului modernă. Să intrăm acum și’n câteva amenunte, dar nu ne vom opri dc căt asupra cellor mai principale precum, palatul saă saraiul Sultanului, celebra Sf. Sofia, Bazarul, Pa- latul cușdpte turnuri (Yedi-Kule), Baluklu, Bos- forul și Scutari. Seraiul ocupă tdtă partea orientale a Stam- ! liberă întinRind crecile lor spre bolta azurie, ca într’o selbă virgine, unde apele murmură, unde porumbițele îngurhie; camere cu ferestre numerd- se și tot d’auna deschise; terasse planând asupra grădinilor ș’asupra mărci si kioșcuri cu grile, un- de Sultanii trîntiți în dosul persienelor, pot să se bucure tot d’o dată de singurătate și de aspec- tul încântător al Bosforului. Coutinuiud a face ocolulu înlinseloru Ridiri alle seraiuiui, ajjun- gemă într’ună largă aleiă de platani, de unde visitatorulu are o admirabile privire peste Bosfor. Despre partea seraiului se află un câmpă de ma- bulului Ia colțul grădinilor numită Chrysokeras nu-opere numit gu l-han6 c’un kioșcă de acel- dc cei vechi; acolo erau așiaRate anticul Byzanți lași nume. Aici în anul 1835 a fost proclamat hatti- și Acropolu. Aici pe țermurile Proppntidei aă' scheriful G-ul-Hand, nud constituțiă a imperiului, fost palatul împerătescei Plăcidia, al Paleologilor acordată de SuitanUl Abdul-Medjid. Asta câmpie mai pe nrmă, lăngo care se aflau și thermele presintă frumdse buchete de pini din Italia, la lui Arcadius. Seraiulă este încongiurat de td- umbra cărora se află un mică kioșcă c’un basin te părțile cu Riduri înalte acoperite cu turnuri de marmoră încongiurată cu drbă verde. Ter- pătrate. Despre partea mărei sunt chiar Ridurile, minând ocolulă seraiului ajjungem la pdrta au- cetăței în lungul cărora se află turnuri pătrate gustă, construită de marmură ndgră, împodobită și kioșcuri elegante. Despre uscat se află asse- cu firiRi ogivale din timpul lui Mahomet II. menea Riduri înalte care încongîdră grădini în- (Va urma). A. Imprimeria Națională a lui St. Rasidescu.