Anul V. No. 40 30 Octombre 1862. PENTRU RESPÎDIREA SCUNȚELOR NATURALE ÎN ROMANIA. Redigeat de Professor Dr. luliu Barasch și D. Ananescu. ———M—B——M——UWW———0——■—aa—SBMaMM— ■ Coprindere : Ocenul și interiorul seu. - Istoria furnicilor albe (tennes).— Asficsie prin gază de cărbuni.— Studii ’ethnografice.— Viața lui Bicliaf.— Comunicația»! sciințifice. OCEANUL SI INTERIORUL SEU II Geografia fisic'a Mărei. Geografia fisică a ocenului este o sciință cu totul nuoă și chiar despre definitițiunea acestei sciințe, ideile suni differite. Americanulu, C’apitan Manry, fondatorul acestei sciințe, coprinde sub acdstă numire alt ceva de cătu Carol Wilkes, care a contribuitfl și ellu la desvoltarea acestei — 314 — sciințe. Dur cea mai mare parte a fimeniloru de sciințe sunt de părere a coprinde sub numirea de Geografia fi sică a OcdnuluK mișcările selle, influința ocenului asupra circumstanțelor me- teorologice, climatologice și chiar mercantile a unui locu. Acostă sciință nuoe a făcut în (Jillele nostre progrese forte mari. Acum, navigatorii sciă ’nainte ce felu de ventil ei vor găsi în fiă care parte a ocenului la un timpă oțărîIii; ei sciu de ce în cutare sau cutare parte a ocenului nu ploă? De ce într’un altu loc ploă numai o data iar într’unu altu locu numai de duoă ori pe anu; ei sciu de ce împregiulu polului nordică trebuie să se găsdscă o mare deschisă (neînghe- țată). _Ei cunoscă composițiunea chimică a a- pei mărei, și sciă ce influințe are apa mărei, fiind serată, asupra climei și timpului; căci esta sciutu că decă apele ocfinului n’ar fi sărate, a- tunci alte .clime și alte circumstanțe ar domni pe continentu, de cată celle de acumfi. O parte importantă a Geografiei fisice a o- cenului este descrierea, animalelor microscopice care, dupo Ehrenberg trăiesc în mare. Ehren- berg, care prin admirabilele selle cercetări mi- croscopice a descoperit o lume nuoe, lumea micros- copică. ellă a rugată pe tote guvernările Euro- pene ca să ordone la comandanții lor de marină ca să’i trimită din differite stațiuni si locuri din mare, nisce bucăți de pămentu scfise prin son- dage din adâncimea ocenului, ca să le esami- ne și să ve'dă de ce natură sunt animalele mi- croscopice ce trăiescă aeolo. Guvernele euro- pene nici nu i aă respuns la acăstă cerere. A- tunci Ehrenberg s’a adresșatu la guvernulă Sta- turiloră Unite dm America. Acest guvernă repu- blicană a respunsă mai binelaacdstă cerere sci- ințifică și îndată toți comandanții militari și civili ai navcloră americane care plutescă pe ocen, aă priimit ordinul ca să trimită celebrului professor din Berlin (Ehrenbdrg) din timpă îu timpă sticle cu bucăți de pămentă scdse din fundulu ficenului. Pfite să ’și imagine cineva că aceste ani- male microscopice pe fuudulă mărei, n’aă nici o importanțe și studiulă loru este numai o curio- sitate teoretică; dar considerațiunile următdre ’lu voră convinge că nu este așa. Decă luămii totu numerulu animalelor ce trăiescă pe uscată, de la omă penă la omi- și la fluturi, acestu numeră cătu de mare și ’infinită să fie.; tote. nu este ni mi că pe lângo numerulu animaleloră microscopice care trăiescă în Ocenu. Aceste animale, fie moluschi, fie polipi (margeani) sau infusoriî, ’și clădescu casele lor de calcaru (varfise) în care trăiesc; pu- temu să (Jicem că aceste animale mici sunt, ca unii omeni amato’i de case: ei nu potă să trăi- escă făr’a poseda casele lor proprii. Dar de un- de iau aceste animale materiale pentru infinitele loru case ? Aici vedemu admirabila armonie a Naturei, căci asta se urmează în modulă ur- mătorii : Tote apele rîurilori cană var. și alte săru- ri minerale solubile: aceste materii forroădă un deposit de strate pe fundulu mărei. S’a calcu- latulu că acestă massă de minerale cărate este așa de mare in cătu iu cursuiă unui sccolu se go- lesc munți întregi și ce carră in mare; așa dar, în cursuiă secoliloră apa mărei a trebuit să se schimbe în composițiunea sa chimică, pole chiar că mai ea s’ar umple și ar înceta a esista; apoi este învederat că, cu încetarea asistenței mărei, ar înceta și tote ființele organice (plantele și a- nimalele) a esista pe continentu, fiind-că ocenuhî este marele regulatori! al climeloiîi pământesc! și isvorulă nesecată al circulațiunei apei in lume (prin ploi, zepețli, rfioă etc). Ca să nu se în- tîmple aedsta catastrofă, Natura a populat marea cu nenumărate mîlifine de animale mici care ’și clădescu casele loră de var și de alte sări solu- bile în apa mărei; așa dar prisosulu acostor ma- terii minerale, se desparte din apele măriei, întră în casele animaleloră marine și așa remăne apa ocfinului neschimbată în composițiunea ei. Dar și chiar mișcările apelor mărei, a de- monstrată Capitsn Maury că pi ovine din ^idirea caselor animaleloră microscopice marine. Apoi făr’ acestă mișcare, marea ar fi remas un inimensu lacu de ape stătătfire și putrede care ar omorî nu numai pe tote animalele ce trăiescă intrensa ci și pe tote animalele terrestre. Ecco dar că esistența animalelor microsco- pice marine, este cea d’ănteiă necesitate pentru tfită esistența lumei; într’adeveru, cănd uitătura nfistră se adîncesce prin telescopă în nenumeratele distanțe care desparte lumi de lumi îu goliciu- nea universului și când preumblăm prin mi- - 315 — croscopă ochii noștri în nevicea că: cănd apele Mediteranei se vor precipita în Marea Roșie unu cataclismă parțial va avea locă. A. Imprimeria Națională a lui St. Rassidescu.