PENTRU RESPANDIREA SCIINJELORU NATURALE IN ROMÂNI t. Redigeat de Professor Dr. luliu Barașu și D. Ananescu Coprindere: Toaleta domneloru. romane — Lupta Tauriloru. — Cursorii în Anglia. Ivulela damelor în jurnalulu nostru care, conform cu nu- mirea sa de „Natura'’’’ tractedă tot d’auna des- pre lucrurile naturale, vom tracta astadi despre un lucru.cu totul nenatural, fiind că falsifică na- tura; dupo conoscuta regulă că estremele op- puse, se întîlnescu in lume. Acestu lucru ne- *) Vedi. Raumer’s Almanach. în Roma antică*). natural despre care vom vorbi acum, este coa- fura și rumeneala, damelor antice. Un omu spiritual a dis că cuvântul de be- trănă și urîtă nu esiste pentru secsul fru- moșii; aste suntu nisce diceri care, fetele Evei se silescu tot d’auna- a le sc6te din lecsiconul dmnilor civilisați; dar pdte să’și închipuească — 282 — că tineri la acestă bătrânețe, fiind că aă făcută cură cu lapte de măgăriță 1 Dup’acestă mică escursiune hygienică des- pre lapte de măgăriță, să ne întdreemă la ddm- na ndstră romană spre a asista la toaleta ei de dimineață. Tdtă ndptea, obrazulă ei a fostă acoperită cu pasta (coca) cosmetică care, uscăndu-se, a crăpată în mai multe locuri și a dat obrazului înfăcișarea unei figure de gipsu crăpată. Dar printr’acdstă faimdsă pastă (invențiunca numitei împărătesc Poppaea) pelea s’a făcută fdrte ind- ie și delicată. Acum, ddmna se deșteptă și dă la o parte perdelele ușei dormitorului ei; 16 fete’ tinere sclave intră acumu ca să facă toaleta stăpânei lorii. Tocmai ca în Egiptii fiă- care parte a corpului omului avea mediculă lui, asia și fiă-care parte a corpului stepănci, avea o deosebită servitdre care în tdtă viața ei nu făcea altă nimică de cătu a se occupa și a se gîndi comă pdte să perfccționede mai bine par- tea precidsă a stăpânei selle care îi era confiată. Cea d’ănteia servitdre care se presinte, se ntimia Scaphion, ea mdiCuCdja obrazului cu lap- tele de măgăriță pr spălă și caldîi; pe urmă vin fetele ,,pictdre“ care pun pe obrazu colori albe și roșie, care zugrăvescă cu negru sprân- cenele și care cureță dinții cu felurimi de pul- bere și essențe. Tdtc aceste diflerite occupa- țiuni și obiecte erau coprinse sub numirea co- mune grecă: Cosmetica, și aceste servitdre s’aă numită Cosmettelc. Căci trebuie să dicemu: întoc- mai că acumu într’o societate cumă se cade (comme il faut) tdte lucrurile de mode trebuie să vie din Paris, altmintrele n’aă nici o va- Idre, asemene și ddmnele romane stimară pen- tru toaleta loră numai lucrurile și numirile gre- ce, acea ce nu venea de la Elada, nu avea nici o valdre. Asa dar să asistămă si noi căt va timpă Ia lucrarea Cosm-teloră. Fata „Phiale¹¹ începe lucrarea ei de pic- tor cu duoe colori, adico albă i roșiă care le pune pe obrazulă ddmnei salle, dar penă nu în- cepe acestă operațiune, suflă pe o oglindă și o dă ddmnei ca s’o mirdse; ddca ddmna găsia că oglinda n’are ună mirosă urîtă, atunci fă- cea unu semnă cu capă că Phiala are o resu- flare plăcută și este demnă a o servi astădl; cineva că asta este numai o tendință modernă, fructele secuiului nostru, de aceea vom arăta în acest articol (estras dupo Raumer) ca încă ’naințe cu duoe, miî de ani, femeile din Roma avdă și elle acdstă slăbiciune. Ecco cum se esprimă celebrulă istoricii. în timpulă descadenței Romei, cănd bogă- țiile hunei despoiată se risipiră făro milă de către Romanii devenit! omeni de plăcere dar nu numai de resbellu; în acestă trist timpă, lucsulu dameloră romane a crescută într’unu modă așa de desfrînat și de necredut, în cătu în interesulă istoriei culturei umană, este demnii d’a vorbi ceva despre densulă. . Lucian, acest celebrii autor care a desem- nat cu trăsuri de maestru moravurile d’atunci, dice ,,Dac’ ar vedea cineva o ddmnă romană în momentulu căndu se scdle din somnuy o să creadă ca a vedut una din maimuțele numită Pavian care și ea este fdrte urîtă, fiind cii are facia zugrăvită cu felurimi de colori?¹. Ca să înțelleagă cineva adeveruhî espressiunei lui Lu- cian, este destulă ca să descrimă curau s’a în- fățișată obrazulă unei ddmne romane în orele de diminiată cănd ’si făcea ea toaleta. * f. Tot obrazulă ddmnei era acoperit c’o co- că de păne moiată în lapte de măgăriță. Lap- tele de măgăriță a jucată în antichitate un rolă mare, fiă ca remediă în malatiile plămoniloru, fiă ca cosmetică pentru a întări pelea omului, în privința acestui /apte, autori antici aă po- vestită mfraculi. Așa dice Synesius că laptele măgăriței se face nevedută cănd il lassă cineva căteva dille într’un vasu. Alții aă povățuită ca să se scalde cineva de șeapte-^ecî de ori în lapte de măgăriță într’o di, ca să intinereșcă si lucru curios erau nisce dame romane care au urmată acestă povață. Cu ce folosu ? Despre acesta nu vorbesce istoria. Plinius dice că împerătesa Poppaea socia lui Neron, în călă- toriile și’n preumblările ei, era urmată tot d’a- una de turme de măgărițe ca sase potă scălda în tot minutnlă în lapte de măgăriță. Dar și pănă în di 1 lele ndstre, măgarulu a rămasă ca o ființă pucin stimată, dar măgărița este și acum forte căutată pentru laptele, ei. Unii, medici (s.e. Guy Patin) dice c’a vădută mulți dmeni care aă ajjunsă la vîrsta de 80 de ani, rămăind an- — 283 — dar ddca ddmnase necăjesce și face un seninii de neplăcere, atunci val da biata rdbă care es- te pedepsită cu bătaie de ce a neglijat și n’a ținută astădi în gură nisce pastilii odorante, ca gura ei să aibă o oddre plăcută, și în loculu ei vine o alta mai demnă care mdie rumeneala cu spuma ei din gură și o pune pe obrazulă ddm- nei; căci era atunci o idee că numai muiată cu spumă de dimineață, rumeneala se pune bine pe obrază. Cătu despre rumeneala, deja în antichitate femeile au avută o mulțime de recette pentru acdsta. O ddmnă romană „bine educată⁴¹ păs- tra rumeneala eî ca un Amuletă într’o cutiuță de fildeșă saă de cristal de munte. Pucine din rumenele era de natură minerale' (se. albă de plumbă saă ceruse, care se întrebuințddă și astădl la unele persdne pentru acestă sfîrșită nobilă) pe când cea mai mare parte a rume- neleldră eraă de natura organică, adico prove- nind din plante saă din animale; prin urmare eraă mai pucin vătemătdre sănătăței de cătă cea mai mare parte a ,,Cesmeticeloră“ d’astădi Partea principale a rumenele! roșie era ună muschiă care cresce și acum pe țermurile mărei Mediterane și din care, locuitorii d’acolo pre- pară o coldre numită lacrnua, dar și planta: An- chusa lincloria, servea la acestă scopu ; apoi în con- tra petcloră de sdre, s’a întrebuințat o apă în care s’a fertu lăna murdară a oilor din Attica și pulberea escrementeloră crocodililoră din Egiptul Dar pe cănd „Phiala'⁴ este occupată ănce cu zugrăveala, camarada ei așteptă cu nerăbdare la un semnă ală ddmnei, ca sa vie și să’î zugrăvdscă sprăncenile și cenele c’o ma- terie negră făcută din mineralulă blenda, an- timon și de fnligo (funingine) Și acumu feme le din orientă privescă ca culmea frumusețel d’a avea,sprâncene și cene văpsite negre, ba ance sprăncenile trebuie să stea țepene ca fdrfecele racului, și asta a fostă atunci în Orientă, idea- lulu frumusețel Dupo ce ,,Stimmi⁴‘ a terminată missiuneal ei, vine „Mastiche⁴⁴ c’o pensulă de dinți și c’o cutie de Mastix din insula-Chios. Demnele romane aveau obiceiă d’a ți e în gură în tdte diminețile acestă mastix. ca un :remediă în con- tra stricăciune! (putredirea) dințîloră,. adico când, avdă ance dinți, un casă rară; căci cea -mal mare parte a acestoru d6mne, perddu din- ții lor naturali și purtaă în gură dinți artificiali, în casulă acesta, servitdrea Mastiche avea datorie a lua în tdte diminețile dinții art'ficiali din cu- tia ascunsă unde erau păstrați ndptea și a’i pu- ne în gura stepănel sdlle c’o abilitate deosebită în câtă illusiunea era perfecte. Acestă obiceiă d’a purta în gură dinții streini, este fdrte vechiă; căci deja în legea ro- mană numită de 12 table, se găsesce menționată casulă juridică despre un cadavru în care s’a găsită dinții falși legați cu auru (întocmai cum facă ance astățl) mulțl dantistl); apoi prin Ma- drigalele (poesiile) lui Marțial se vede că în timpulu lui, acestă obiceiă era ănce mai respăn- dită și mai comună; căci acolo citimă următo- rulă versă: i Femee, ce vrei cu mine? Eă nu curăță dinții cumperafi. Eă suntă servitorulă ddmnelorfi tinere. Multă timpă, bărbații aă protestată în con- tra acestei falsificațiune; dar făro folosă, căci moda, acdsta forția omneputinte la secsulă fru- mosă, era în tdta gloriea ei, atunci ca acumă. Ecco unele d’aceste epigrame alle lui Marțial în contra ddmneloră romane: Galla, toaleta ta se compune d’o mie de minciuni ; tu ești născută în Roma și perulu teu roșă la Rină; seara tu pestredi sub chei nu numai rochi ci dinții tei; duoe părți din tine ce a plăcută mie se află sera băgate în cutii; de aceea nu pdte un omu să’ți dică te iubescă căci acea ce iubesce, nu ești tu, si aceea ce est! tu, nu iubesce. Să ne întdrcemă ărăși la toaleta Ddînnel ndstre. Ddmna ndstră’ este ănce departe d’a ter- mina toaleta sa, de și numitele servitdre au ter- minată msiunea loru d’astădi și aă scăpată, căci acumu vin artistele de coafare țiindu în mani o mulțime de cdde, de plete și alte asemenea: producțiunl care imită Natura c’o perfecțiune admirabile, căci aceste coaf6re artiste eraă sili- te' dupe. lege a înveța artea loru mai multe luni; — 284 — legile romane în timpulu d’atunci care n’aii ce- rută nici o diplomă pentru medicii, erau mai ri- gordse în privința Coaforiloră. ' Dar dcco capriciu modei! Astădi când o damă are nenorocire sa nască cu perii roșiă, este neconsolabile și căuta a ascunde acestu defectă al Naturei; dar în timpulă romaniloră din contră, ddmnele d’atunci aă privită peru roșiu ca cea d’ănteiă condițiune a frumusețe!, și „Nappa“ (numirea fetei Coafore) vine a- cum și pune pe perulă ddmnei o pomadă gal- benă-roșie provenindă de la parfumar! din Gallia care eraă atunci (ca și acumă) vestiți pentru parfumeriile loru. Acumă vin tdte servitorele ca să iea par- te la construcțiune artistica eea mai complicată ce se urmedă pe capulă domne!. „Kalamis⁴⁴ ține în mănă un feru ardetorși Încreadă cu densu c’o mare abilitate făcendu perulă creță, pe cându „Pse- cas“ stropesce pe densă untulă aromatică cellă mai prețuită d’atunci (oleum Nardi) și din gura e! ploă tdte essențele aromatice provenindă de la Antiochia și AL ssandria; Dupo densa, vine rd- ba „Kypassis⁴⁴ sclava favorită din casă; misiunea el este d’a face peste Coafure din peră ca o coronă saă un turnă si o face ast-felă ca acestă turnă să ție numai d’ună singură acă mare d’o lun- gime de 7-8 țolurr- (police) și lucrată c’o mare artă, presintăndă differite figure mitologice, pre- cumă Venus și Amoru intrigele între densa și lupiter; într’ună cuvântă nisce tablouri d’amoră și seducțiune. Dar turnulu de peră era încongiorată de mărgăritare, de pene strălucitdre (luate) dela passeri esotice și de llorea Lottos (Neluinbium aquaticum) etc. Acumă toaleta ddmnei ndslre romane este terminată, sclava ,,Lattris⁴⁴ aduce o oglindă do metal ornată cu petre precidso, ca domna să se uite într’ensa să vddă ddca o bine făcută. Domna so uită în oglindă, și găsesco că toaleta ei d’nstădl a reușită bine; c’o zembire de mulțime ca conge- dcadă pe servitorele ei și noi s’o rugămu ca să ne dea congediă și noă și lectoriloră noștri caro aă asistată cu atăta răbdare la acdstă faimo- să toaletă matinale. B. O luptă de tauri. Când călătoream în partea meridionale a Franci'ei m’am oprit căteva -di le ș’în cetatea Arles, aprdpe de Avignon, renumită pentru mul- țimea antichitățiloră ș’a monumenteloru ce pos- sedă, între care mai vrednice de însemnat sunt un thaatru în ruiue ș’un amfitheatru întregă con- servate din timpii Romanilor. într’acest din ur- mă edificiă este obiceiă și astădi d’a da căte un spectacol, dumineca, la fiă-care duoe saă trei septemâni o dată punând în luptă deosebite ani- male feroce și mai cu sdmă tauri. Se ’ntîmplasse să me aflu acolo într’o duminecă când s’a dat în amfitheatru o luptă de tauri; am avut dar cu- riositatea să asststu la o asemenea scenă și dcco ca am vedut. Amfitheatrul este un mare edificiă rotund avend împregiur aprdpe 80 de coldne și arca- de, în ăntru și’n midloc se afla un spaciă ase- menea rotund acoperit cu nisip unde se face lupta. Acestu spaciă se numesce arenă, dră împregiur unde staă spectatorii sunt trepte cir- cularii cane merg penă la partea cea mal do sus, astfel că arena se pdte vedea din tdte punc- turile amfitheatrulul. Arena este împărțită în duoe, din care o parte îngrădită circulariu în midloc, unde staă luptătorii, âră cea-l-altă tot spaciul care remăne p’împrcgiur pe unde aldr- gă taurii și unde se află un om făcut de lemn și îmbrăcat în colori deschise, precum roșiă și galben ca să priimâscă loviturile animalelor în- tărîtate. Mai înteiă musica începe a întona un imnă resbelnică și’n tot amfitheatru domină o mare tă- cere. în timpul acesta se deschide porta are- nei și introduce un taur, atunci musica încetddă și începe lupta între taur c’un singur luptător; acesta are de scop a apuca pe taur de cdrne ș’a’lă trânti, la pământ, ddcă pote, ( într’acdsta stă tot meritul luptătorului). Tauru caută a se apera saă a attaca cu cdrnele pe luptător ddcă este mai sălbatic și se gonesc pe arenă în pro- giurul spațiului central închisă unde se află cei — 285 - 1-alțî luptăsori aceș- tia sunt îmbrăcat! în costumări bizare de colori variate și ar- mați cu bastone pu- ternice purtând în vîrfu câte un mic stin- dard tricolor; cend luptătorul este oste- nit se retrage și ese un altu. Tauru se pre- umblă totd’auna îm- pregiurul spațiului închis uude se află luptătorii și ficsănd pe cellu cu colori mai vii; s’a întâmplat că un taur mai cu- ragios și iritat peste măsură a sărit în spațiul luptătorilor căutând a face reu la mai mulți, atunci spectatorii strigă din tdte părțile amfi- theatrului și produc un sgomot fdrte ma- re, toți luptătorii sar cu bastdnele .și si- lesc pe taur să ese afaro, dră luptătorii d’afară trec în ăntru; taurul iritat se repede atunci și dă mai mul- te lovituri omului de lemn. îngrijitorii deschid pdrta are- nei, taurnl ostenit fuge afară și’n lo- cul lui vine altu, și lupta re’ncepe. Ta- urul acesta avea aer mai selbatic, se’ncura împregiurul luptăto- rilor, ridică capul în sus spre spectatori, ficsa apoi omul de lemn îmbrăcat în roșiii ce se afla în ocolul seu, îlu pri- vea din tote părțile, — 286 — se repedia din când în când ’i da câte o lo- vitură cu cornele și începea drăși ase încura prin arenă. Acum spectatorul era mai curios, căci în Ioc de unu eraii duoi luptători pe un taur; dar taurul vădăndu-se încongiurat de duoi sau de mal mulți se învîrtesce ne’ncetat împregiurul seu și caută mai mult să se apere de cât să attace. Dâcă este întărîtat prea mult se repede cu ’nvierșunare asupra unia, cei—1—alți ’lu a- pucă pe din dărăt, atunci tauru se ’ntdrce la denșii și luptătorul amenințat scapă, ănsă dupo ce a depărtat pe cei-I-alți se ’ntdrce eră la cellu d’ânteiu și’lu gonesce în tdtă arena, ace- sta ’lu minte schimbând direcțiunea gdnei, cârcă să’lu apuce de cdrne și tauru caută a’i da lo- bituri și a’lu împunge; luptătorut vădîndu-se amenințat se retrage și taurul iritat se repede ârăla omul de lemn si’i dă cu cdrnele o mulțime de lovituri penă când ’lu frânge sau ’lu restdrnă. Când ensă taurul este întărîtat peste măsură, ’lu gonesce cu ’nverșunare și caută să facă reu, atunci luptătorul ca să scape trece în Amfîthea- tru, spectatorii încep a striga, în căt se face un mare sgomot; cel—1—alți luptători ’lu'¹ ame- nință cu bastdnele, îngrijitorii deschid porțile arenei și taurul ostenit fuge afaro. Dup’acesta urmâdă unul din celle mal fe- erice între acte ce’și p6te cineva imagina, și într’adever: pe arenă luptătorii unii se'odihnesc, alții ac eserciții și preparative pentru lupte nuoi, aduc un alt omu de lemn mal mare având o mașină în ăntru, care’lu face ca Ia fiă-care lovitură sâ scdtă câte un țipăt și să facă câte o mișcare; p’în loge, pe sub arcade, p’în gale- ră și’n fot Amfithe-t.ru spectatorii încep a se preumbla în tote direcțiunile și musica întdnă imnele celle mai esaltante, pare că assistam la o nuntă universale! într’actu se termină și încep eră luptele. Acum scosseră duoi tauri care aveii un aer cu totul sălbatic și începură mai ănteiu a se lupta între denșii^ a se încura peste tdtă arena; un semnal se dede'și luptătorii eșiră. De rândul acesta lupta părea a fi mai seridsă; taurii se uitau speriați în tdîe direcțiunile, la spectatori, la luptători și apoi se repediau amănduoi și dau câte o lovitură omului de lemn care res- pundoa prin câte un țipăt și căte o mișcare. Lupta se făcea cu calcul și cu plan; luptătorii dupo ce attacau pe tauri ’i separa și’i făcea su’i oondscă, ensă în direcțiuni oppuse astfel că la eștremitatea arenei luptătorii se ’ntălniau peptu în peptu și se retrăgeau înmpreună, ta- urii se ’ntălniau assemenea ’si dau unul altuia câteva lovituri cu cdrnele și apoi se repediau amănduoi la omul de lemn, care la fiă-care lo- vitura scotea căte un țipăt și făcea căte o miș- care din capu sau din mână. Asta învierșuna și mai mult pe tauri și’i făceau să repete lo- viturile. Era un spectacol într’adever amusant și amfiitheatrul resună de rîsuri și de aplaude. Am disu mai sus că scopul unui bravii lup- tător eate d’a apuca pe taur de corne spre a’și măsura puterea cu a lui, dar se scie că taurul este unul dintre animalele celle mai puternice în cerbice, astfel în căt un luptător făro espe- riență care ar apuca p’un taur de cdrne și’lu ar ține străns este aruncat la o mare distanță. Căte o dată se’ntămplă ca taurul să sdrobâscă cu cdrnele membrole luptătorului, să’lu străpungă și să’i verse mațele. într’adever este o scenă înfîorătdre a vedea vărsări de sânge într’un amfitheatru, cu tdte acestea împărații Romani, mai cu semă Neron, Caligula, Diocletian etc. găsiau o plăcere și se desfătau la privirea unor asse- menea scene. în Spania, lupta taurilor este una din celle mai mari amusări publice. Mai tdte orașele nu căte un circ făcut pentru acest obiceiu. Coliseo (le los toros ia Madrid pdte conține mai mult de 10000 spectatori, și la Sevilla esistă o scolă de Tauromachie. Cei mai bnni tauri destinați pen- tru aceste lupte se aduc dela Xorama (Castilia) și din Andalusia : acolo ’i nutresc în păduri sel- batice si trăesc în libertate Se deosebesc acolo mai multe feluri de luptători, unii călare îmbrăcați cu costumuri strelucitdre și purtând lănci de 3 metri de lungi, aceștia încep lupta; alții sunt pe jos armați cu săgeți piirtînd mici stindarde de differite colori și pe care, le-’nlig în-carnea taurilor; alții nu- miți omorîtori, portă s;ibia într’o mănă și’n cea- 1-altă un drapel mic de mătase roșie, aceștia au privilegiul d’a da taurilor lovituri de morte Cănd se ’ntămplă ca tauri să omore vr’un lup. — 287 - tător d’aceslia numai de căt un altu ’I ia locu. Luptele taurilor în Spania sunt totd’auna săngerose și sr’aii încercat de mai multe ori să le introducă și’n Francia dar a fost făro succesă. Probabil că obiceiul acestor lupte are de scop pe d’o parte a perpetui suvenirul crudi- mei vechilor Romani, eră pe d’alta a descep- ta și întreține curagiul bărbaților bellicoși (resbelnici). ' ' A. Vursorn in Anglia. Anglia, este țdrra unde jocurile gimnastice suntu desvoltate în cellu mai mare gradă. .Td- te esercitiile corporale care au dreptu scopă a întări mușchi, suntu forte la mode acolo. In tdte dilele, se făcu prinsorc între cursori pe jos, cine străbate în fuga un spaciă mai curînd? Sau cursori îutre Cavalier!, cine fuge maî iute c’un cală; asemenea suntă acolo la ordinulă dillei o mulțime de alte jocuri de forție, pre- cum este celcbrulă Box, adico un felu de duelă, dar nu cu pistolii saă sabie, ci cu punmnu Un duelistă Boksar, pdte s’omdre mai sicur pe adversariul seă de cătă im pușcașă bun care ’m pușca Astă dată vom dice ceva des- pre cursori pe'josă în Anglia. Un cursoră de meserie în Anglia, trebuie să se prepare la acostă profesiune, printr’o di- etă severă si sistem ;tică : ellă trebuie să schim- be cu lotul obiceiurile sdlle de mai nainte. A- șa s e. nu trebuie să fumede, să lase beutu- ra de cnlTea și de lucrurile spirtdse,și la tdte mâncările sdlle, trebuie să bea numai o cașcă de ceaiu. Apoi mâncările sdlle trebuie să fie regalate dupo cuantitate și timpă într’ună modă fiesă; căci ellă cănteresce tdte bucatele și nu trebuie să mănănce într’o di mai multă și intr’- alta mai pucin. Obiectele de căpetenie alle bu- cateloră sdlle suntă: carnea de vacă friptă, costițe și grișu; ellă trebuie să puie tdte si- lințele sdlle ca să nu se îngrașe. Un cursoră c’o burtă mare, este un lucru f6rte meprisală în Anglia; căci ellă este tot d’a una învinsă de că- tre concurenții sei, într’o di, s’a presentat pe arenă un, cursor c’o burtă; publicul l’a priimit cu un huetă; însă ellă s’a scusat și a făgăduit că în cursulă viitor va fi slab și ’ntr’ adever în al duoilea curs (peste câteva luni) s’a pre- sentat subțire ca ună baston. Cursorii aă o deosebită methăde de tractare spre a slăbi și a perde burta. Acdstă me- thodă consistă într’o transpirațiune naturale saă artificiale. Vrea un cursor ca numai o parte (un orgăn) a corpului seu care e prea încăr- cată cu grăsime, să se slăbiască și să perdă grăsimea, atunci ellă învelesce aedstă parte a corpului c’un mare numeră de cerșiafuri și fu- ge cătă se potedeiute câteva ore neîntreruptă. Dar ddcă vrea ca tot corpulă lui să se slăbe- scă, atunci întrebuințează methddă idropatic’a lui Pnesnif; adico se desbracă, învelesce tot cor - pulă c’o mulțime de cerșiafuri naă, se aco- pere c’o pătură (învelitdre) de lăne și se cul- că în pată, remăind acolo în transpirațiuni ore întregi;, dar ia și medicamente productdre de transpirațiuni; cănd a început a se slăbi, în- cepe a face eserciții de cursori. în acestă timpă, confiența în sineși sunt odihna morale și cel- le d’ănteiu condițiuni de reușire. Un cursor care se teme multă că va fi biruită, acela va fi ne- greșită în adever biruit. Suntă în Anglia deosebiți medici care se occupă cu aceste cure și e curios a vedd că, carnea omului care mai ’nainte era mole și um- flată, devine tare ca marmora și cum toți'muș- chii devin elastici și energici. Un alt effectă al acestei cure este, că corpulă cursorului de- vine nesimțitor pentru influințele vătemătăre alle atmosferei; ellă nu se mai recesce prin ventă, ploi și frigă.măcar că corpulă lui să fie acope- rit cu nedușelă. Ecco că prin astă-felu de eserciții corporale gimnastici și hygienici, po- porul englesă a ajjunsă a fi cellu mai robustă - cellă mai cutesător și cellă mai liberă; căci nici libertatea nu p6te. să înflorească la un po- por enervată, făro tăriea corporale și făro e- nergia morale. B. — 288 — Comumoațiuni sciințifîc?. Fiă-care aduce probe nuoi de interesul ge- neral ce inspiră grădina de aclimatație din ta- bla (pădurea) Bolonie de lungă Paris. D. Geor- ge Legrand a găsit pe țermurile de la Treport nn animal marin ce judecă a fi demn de curi- ositatea publică și numai decăt se grăbesce a’Ifi trimite Ia aquariul de la Paris. Acest animal este un hippocamp sau cală de mare, prea rară în Ocenul Atlantic și mai comun în Mediterana. Este unul din pescii cei mai curioși ce’și pdte cineva imagina: ellu are capu, gătii și cdma d’un călii, notătorele selle sunt îndreptate ca duoe urechi și corpul se termină printr’o codă de șiopîrlă. Acest animal se află desemnat de pictori mithologi la carul lui Neptun. Unii Sa- vant! conchiologi din Englitera și din Ollanda negă că ursinii marini pot să rddă rocele unde ’I găsesc; ei nu admit că un animal indie și gelatinosu să potă săpa găuri profunde în ro- cele resistențe și compacte precum un gresii quartzos și un granit unul și altu scoțînd foc cu amnar, roce pe care industria omului nu at- tacă de căt c’un fer ascuțită. ¹ D. Frederich Caillard directorul museului din Nanles dupo nu- merose observațiuni făcute pe marginile Soarei inferidre și a Finisterului în locuri retrase un- de ursinii pătrundători se află în mare nuiner; s’a assicurat că lucrurile se petrec astfel și că ursinii pătrund chiar rocele celle mai tari. 'Spre a demonstra adevărul acestor observațiuni a trimis la aquariulu de la grădina zoologică ca modul de convicțiune o collecție de ursini cu bucăți de quartz și de granit unde pdte' ur- ma lucrarea acestor Echinoderme și invită pe toți savanții să vie să’I esaminede. Echinus lividus-, sub forma unei mici sfere a- coperite de șpini sau șepl care sunt atâtea ten- tacule, ia punctul șeii de rdsem pe roci cu as- te tentacule cărndșe ca nisce piciorușe a căror elasticitate ’I permite d’a mișca corpul seu în- torcendu-se împregiuru’i ca vîrfu unui spîrnelu. Ellu distruge astfel, cu încetu cu încetu petre și o preface în nisip. Ar dice cineva la pri- ma vedere că o mănincă, dar ellu aruncă re- mășițele împregiurul găurei unde ellu se gră- mădise precum se vede Ia săparea puțurilor ar- * teșian⁰. Eccă cum aquariul împlinesce destinc- țiunea sa. Deschis la tdte bunele voințe și la tote esperimentețiile sciinței, justifică numele cp ’i s’a dat de museu viu al mărei. A. Un bălrîn extraordinar. Jurnalul ,,Lloyd“ de la Pesta,scrie ca în dilele tiecute a murit înlr’- tin satu în Urgaria un bătrîn de una sută opt- ifect și rină d'anil Asta ne aduce aminte că în gallera bătrînilor estraordinari citați în „MacrO- biolicătu lui Ilulfeland, figureadă iar un ungur (și numai un ungur) cu 185 ani. Se vede că ungurii au privilegiulu d’o viață lungă estra- ordinare. Metalidă Thallium D. A. Lamy (fratele D-lui Comandante Lamy, directorul scolii militare din București) a descoperit acum un metal nuou care Pa numit Tkallium. Ecca proprietățile a— cestui metal: elă coloreadă flama palidă a ga- sală luminos, cu coldrea verde; apoi în spec- trală acestei flame, se vede o singură linie verde așa de bine desemnată, întocmai ca linia galbenă a serei sau ca linia roșie a li țiului. în scarea miaroscopică, acdsta linie are o lărgime de 120, 5 millemetri pe cend cea a sărei are o lărgime de 100. Cellu mai mică atom al Thaliului (pănă chiar la a 50 mili6nea parte a u- nui gram) arată îndată acdstă linie verde c’o mare lucire. Aste este o descoperire nuoe care chimia este datdre descoperirel mare a D-luI Kirchhoif și Bunsen, despre care am vorbit în No. 1, 2 și 4 al acestui jurnal. Un desemn litografică pe pomi. Să aldgă cine- va pe un arboră o pdmă frumosă în momentul când începe a se colora, să taie pe o chărtie litterile care voeste să Ie desemnede pe pom, să Jipdscă acdstă chărtie pe pom și s’o lasă a- colo cătva timp, pănă cend poma va fi coptă cu totul când va lua acdstă chărtie de la pom, atunci ea va purta pe coaja ei în desemn alb ca- re va presinta litterile sau figurile cerute. Destrucțiunea insectelor numite păduri d'arbon (pu- cerone) se facă într’un modă forte efficaciu prin fumul de titun sau de reșine care este ănce mult mai eftine și mal sicură de căt aceia a titanului. B. Tipografia C. A. Rosetti ulița Caimata No. 15.