PENTRU RESPÎNDIREĂ SCIIHȚBLOR NÂTMÂLB ÎS ROMANIA

                                   Hedigeat f ,

Professor Dr. luliu Barasch și D. Ananesca.


Coprindere: Propagația ființelor organisate, Farul dela Pharos, Armonia Universului, Fisica applicată k
Istoria naturale. Comunicatiuni științifice.
                                                            9         9                            '

ANUNCIU.


         Se face cunoscut în general, că D-ni, care vor avea dorința d’a se abona la avragiul întitulat
     Elemente <!e Sstoria Naturale, al cărui prospect vine d’a se'distribui, vor plăti abonamen-
     tul iî dc 80 lei in patru rînduri,-adico: ' fia-care abonat care va .subscri c listă, va plăti .înainte
     numai 20 lei, când va pî'iimi voi 1° va mai plăti alți 20 lei, și așa pînă la al 4-lea voi. Credu că
     modul acesta de plafă_ va conveni la cei mai mulți. Pentru Contemplația Naturei, care nu
     costă de cat dece lei, abonamentul se plătescc întregii înainte. Listele se vor trimite franco la autor.
D. Ananesca.

— 218 —

PROPAGAȚIA FIINȚELOR ORGANISATE.

                              ARTIC. I.        '  -

      Nic’o minune nu e te mal mare în lume de
cât aceea d’a vede, cum un animal dă nascere
unui alt animal assemenea lui, o plantă unei alte
plante assemenea eî; acestu miracol se perpetuă
pe pământul nostru d’atâți secolî și sciința n’a
putut ânce apnfunda acest mare misterii al Na-
turei.
      Subiectul este prea delicat și are un câmp
fdrte întins, vom cerca a ’lfl tracta aici într’un
mod cât se va putea de simplu și popular ca să
fim înțellesî de toți..
      Propagațiă va se glice crescerea și ’mmulțirea
ființelor organisate, animale și vegetale. Dar as-
te ființe organisate, nu sunt chiemate a trăi pe pă-
ment de cât pentru un timp mărginit ș’apoi lassă locu
lor altora; corpul lor nu este de căi o machină
mai mult sau mai pugin complectă cu differite
organe, și viața nu se arata și nii se pdte între-
ține de cat prin funcțiunile sau lucrările toturor or-
ganelor; acestea, ca ori ce instrument material,
dupo ce au lucrat un timpii mai mult saii mai
pucin îndelungat, se ’nvechesc, se desregulddă
și numai pot lucra, atunci organismul suffere și
animalul sau planta mdre de mdrte naturale. D’aici
putem conchide că, primele ființe vii eșile din
măna Creatorului, dupo ce ar fi încetat d’a în-
frumuseța și d’a anima snprafacia globului, Far fi
lâssat pustiu și ne ’nsuflețit, dacă pe lângă fa-
cultatea d’a întreține propria lor viață prin nu-
triție, n-’ar fi avut și aceea d’a se reproduce, a-
dico: d’a da nascere s’au d’a fabrica ca să dicu
așa ființe assemenea lor. Piopagația face ca fi-
ințele-să se urmedc uncie dup’altele cu acelleași
Caractere si să formede ast-fel un lantii ne ,’n-
trerupt în seria timpurilor. Creația a început
esistența fiă-cărei specie, piopagația o continuă
Dar este o deosebire mare între una și alta, că
Creația neservindu-se de ajjntdrele părinților ca
să protege și să îngrijescă de cei d’ănleiu in-
divid! creați, negreșit că astl individi a trebuit
să vede lumina 'în starea adultă, când au pu-
tut să se nutr-;s<'ă singuri. Creația esfeinvg-
lila în întunerec, iar propogația de sicur este
cea mai* mare -minune caie pdte . esista în

lume. Intr’adever cum germenii de specia umană
ar fi putut să se desvolte afară din corpul unei
mume? Cum copilul decorând născut ar fi pu-
tut continui d’a trăi fără mammelele mumei salle
și fărocăîdurosele ei îngrijiri, cum ar fi putut un
mammifer făro lapte, care e primul șefi nutriment?
Cum ar fi căutat un alt nutriment cănd ellu nas-
ce orbii, sau cellu pucin cu ochi închiși? Cum
acella care trebue să trăescă cu pradă ar fi pu-
tut s’o pringlă și s’o suplic în etatea cănd ellu
abia pdte să- se ție pe picidre ? Cine ar fi tă-
cut cuibul protector în care passerea cloccsce
oiiele și ’n care puii ești făro pene și făr<5 să fiă
în stare' a’și procura singuri nutrimentul potrivit
cu slăbiciunea lor, spre a le da o crescerc mai
repede? Cum vermelc orbii, sau larva a o mulțime dc
insecte suppuse la metamorfose, ar fi putut sâ
caute și să descopere nutrimentul cellu mai con-
venabil pentru repedea sa crescerc, făro instinc-
tul mumei salle,. care apus ouelc in mijlocul a-
cestui aliment particular care este, un fel de lapte
pentru larvă?
      Ce alt putem respundc la tote aceste ches-
tiuni, de căt că Natura, ca o mamă înțclleptă și bine
făcetdre îngrijescede tdte ființele} le nutresce cu
nesecabihil ei lapte și dă fiă-caria midldce po-
trivite cu felul lor de viețuire.
      I. Despre differilelc moduri dc propagaliuni
considerate in Iote [iinlele organizate. Tdte fi-
ințele nu se propagă într’unul și acellași rnodii
Unele se îmmulțesc dividendu-se, și’nfr’acest fel
de propagațiă ce se numesce în termeni sciinți—
fici scissipară, fiă-carc organism ast-fel ciontit, are
facultatea d’a reproduce părțile ce’i lipsesc ca
să formede din nuoiî un individ complectă. Bu-
tașii care dau rădăcini unui nuoiî vegetal, saă par-
tea aeriană ce lipsesce rădecinelor sau trunchiu-
lui sutteran, ținu d’acest fel de propagațiă. Altele
se 'înmulțesc desvoltend, in unele părți alle su-
prQfaciei, germeni sau muguri care iau tdtă cres-
cerea necesarie ca să pdtâ trăi separați de pă-
rinți ca individualități deosebite, sau care reraăn
lipiți și formddă cu densul o agregațiune (adu-
nătură) .de individ!. Asl modii de propagațiă prin

— 219 —

dulile spermatice pentru oul animal. Aceste glan-
dule sunt nisce organe de natura acellora ce se-
cretă lacrămile, salivă (scuipată), urina (udu). Fe-
condația resultă din apropierea elementelorucellor
duoe secse și din acțiunea reciprocă (unuia asu-
pra altuia), faro de care ori ce desvoltare este
cu neputință ; astă propagațiă se numesce prin ger-
meni liberi conținuți sau in semănțe saă în ou.
     Dar se află la animalele inferidre și la ve-
getale o altă generație prin germeni liberi care
n’are trebuință neapărată de fecondațiă. Acestu
germenii liberă în vegetale se numesce sporii saă
sporulă, în care nu se deoscbesce un embrion ca
’n semență. ci o composiție celularie, omogenă,-
care închide cu tdte acestea ca și embrionulu,
dar virtual (în putere), tdte părțile vegetalului,
ce astă specie de germen liberă ’âre facultatea
d’a reproduce. în regnul animal, unele zoofitedin
classele interiore (unii polipi (mărgdni) și bureți),
presintă cu algele și unele conferve (plante ma-
rine), cea mai singularie assemenare cu propa-
gațiunea lor. Bureții se umple de germini la u-
nele epoce alle anului, care apoi se deslipesc, avend
proprietatea d’a sg mișca căt-va timp în spaciu
prin firișdrele lor vibratile, sunt un fel de larve?
pentru că-nu arată ănce forma speciei lor, și suf-
făreo metamorfosă complectă spre acest scopu;
dar arte larve n’aă eșit dintr’un oii desvoltată
intr’un organă particulară, adico un ovariu, ci
sunt ca nisce muguri, ce par a produce tdte părțile
din ăntru cavitațiloru zoofitelor, printr’o abondan-
ție peste messură de viață.
     Plantele marine, algele și confervele pro-
duc assemenea germeni liberi cu firișdre vibra-
tile, care le dau facultatea d’a se mișca în spaciu
penă cănd se metamorfosă, se ficseclă și iau for-
ma plantei din care aă eșit. Găssim la limitele (o-
tarele) regnului animal ș’alle cellul vegetal, nisce
fenomene de vitalitate care într’adever ne umple
d’ admirațiune și ne face a adora s’a ne îclina
cu profundă respect înaintea FIINȚEI PRE ÎNAL-
TE carea creat și a combinat cu mare înțellepciune
tdte acestea. ‘                          A.

  muguri ca plantele se numesce gemmipară. Altele I
în fine și sunt celle mai multe se ’mmulțesc prin ger-1
meni (semințe) liberi. Snbt acostă numire se coprinde i
tot germenul priimitor d’a se desvolta mai pe urmă
dupo ce s’a despărțit de părinți, și se disvoltă
afaro din corpul mumei prin infiuința agenților
, esterni: acești germeni liberi se numesc oue iar
propagația ovipară\ când ensă ouele se desvdltă
în corpul mumei, atunci incubația (clo.cirea) se face
în ăntru și puiul esc viu: în cașul acesta pro-
pagația se numesce vivipară. In celle mai multe
cașuri vedem că animalul se propagă- prin oue,
iar planta prin semințe. Să comparăm, aceste duoe
produse între densele. Germenul care va da nas-
cere unei ființe organisate se află liber și’n ou
si'n semințe.
        Semența sau oulu vegetală închide în sinul
  seu <in germine cu primele elemente nutritive, ca-
  re fiind fecundat, are proprietatea d’a se desvolta
  și d’a cresce despărțit de părinți, prin singura in-
  fluinț’a agenților fisici. Oulu complect și fdeondat
  este semința. animalului avend în fiă-care specie
  o formă, o culdre, un volum'determinat ca se-
  mența vegetale. Elin se compune assemenea d’un
  înveliși! protector sau numai nutritor, pentru a-
  deveratcle vivipare, d’o provisie de alimente nu-
  tritive, care variată dupo loc și modul încuba-
  țiiinel (clocirei), și d’un germine alle cărui fase de
  desvollare nu corespunde cu aceea a embrionii
  lui mai înaintat ce ’nchide semența. Pentru se-
  mențe prima fașă a desvoltarei se face în orga-
  nul fructificațiunel ce se numesce ovariul pistilu-
  lui ; pentru oulu animal fecondația și des-
  voltarea puilor se face sau in ăntru corpulu, pre-
  cum la omă și la mammifere, sau afaro din corpu, pre-
  cum la passeri, la repfilii (brdsce și șerpi) și la pesci.
        Oul sau semența coprindend un germine
  mai multă saă mai pucinu desvoltat, suposă tot
  d’auna concursul a duoe organe secsuale pentru
  formare •. acestui germine: elementul femelă sau
  ovulu produs îu ovariu saă glandula care secretă
  oue; și elementulu masculă saă pollenul pentru
  semențe, spermul saă licudrea secretată de glan-

— 220 —

FARUL DIN INSULA PHAROS.

Când plutesce cineva noptea pe mare saă pe o-
cean și în apropiere de țerrnun, dieresce din
depărtare în depărtare nisce lumini saă focuri, pe
care la prima vedere le pote lua drept stele mari la
orizon, se întrdbă ce sunt acestea și 11 ce ser-
vă. Aste lumini nu sunt alt ceva de căt nisce
felinare sau focolare luminose puse.în nisce tur-

Ostia, la insula Capii, la Ravena, Pouzzole etc.
Acella care servea de conducătoră vaseloră ce
veneau din Britania mare, a remas piuă la 1644
la Bolonia de dâugă Calais și se numea tour
d’ord re, cofrupțiă p6te din turris ar dens.
Multe fare suntfl ca nisce monumente d’o ar-
chiteclură însemnată; cellă dela Pliaros se bucură

nuri înalte așie(Jate în lungul țermurilor, ca să d’un mare renume pentru frumuseț a posiției s’a
arate ndptea navigatorilor apropierea țermurilor, architeetureis alle, assemenea și cellă dela Messina
a stâncilor, a îmbucăturei râurilor saă intrarea Farele n’au fostă mai ânteiă de câtă nisce fo-
porturilor, orașele pe lângă care trec și stațiunile curi care se ’ntrețineaă tdtă ndptea în vîrfulă unui

' unde trebue să se oprescă.
       Aceste turnuri înalte
  se numesc fare și Întrebuin-
  țarea lor se urcă la cea
  mal depărtată vechime.
Numele de far vine pd
te de Ia grecesce Țato, lumi-
nețlă, saă dela numele in-
sulei egiptene Phare saă
Pharosun de a esistată fa-
rul cellă mai vechiă și cellă
mai frumosă. Cellă maițyd-
chiă fără despre care vor-
besce istoria este cellă din
promontoriulu Sigee, assc-
menea era unulu în portul»
- Pireă dela Athena și’» mai
multe puncturi alle Greciei;
dar cehă mai renumit de
câtă tdte era cellă dela Pha-
ros care este subiectulă
articolului nostru, construită
în timpulu lui Pto’omeă Phi-
ladelful de gnidianulu Sos

i turnă sau unui munte

l'arul din Inmila Phnros.

Mai tîirdiu au întocmită în lo-
cul acestei luminări neper-
fecte duoe lampe, puse în fo-
cclarulu a duoe oglindi para-
bolice făcute de metal lus-
truită. Astăzi se intrebuințd-
dă lampe al Iu căror fitil e’un
îndoit curantă de aeră și con-
centrice, priimescă untă de
lemnă prin nisce mici pompe
puse in giocă printr’o miș-

UiCfÂ/lbrsitV Librar 'l cârje de orlogerie; lumina as-
toră lampe vine de isbesce
nisce mari lentilii mobile in
sticla numită flint-glass care
o trimite apoi in direcția voi-
tă; construcția acestoră len-
tilii este fondată p’acestfi
principii, că ptiindă în fo-
colarulă principală ală unei
sticle lenticulare ună punctă

trate în anulă 470 dela fondarea Romei și care a
trecută ca unulă din celle șdpte minuni alle lu-
mei. Acestă monumentă de marmoră albă ce
se vede figurată pe unele medalii din Alec-
sandria, era cu mai multe etagiuri care mer-
geaă descrescendă în sus și da turnului o for-
mă de piramidă. Acestă fără purta în. vîrfulă
seă o mică gemie; elhl a fostă sgudnită de cu-
tremure și s’a derîmată' în anulă 1303. Ro-
manii aă construită un mare numeru de fare, la

se transmită la prea
fabricația lentiliiloră

luminosu, se
dărătu ofăsie
rade parallele
mari distanțe.

produce in-

cilindrică
care potă
Fin du

mari este forte anevoe

de
să
că
aă

închipuită lentilii cu trepte, compuse d’o sticlă cen-
trală de formă ordinarie, încongiurată d o serie de
inele de pucină grossime allu cărora profil este
astfelă, că tdte au acellași focolaru principală.
     Parele sântă adessea pusse pe roce isolate
care nu sunt descoperite de câtă căr.dă mările
suntă prea josu, precumă celebrulă fără dela
Eddystome aprdpe de Plymonth. Farele Fran-

— 221 —

cieî formezi unu sistemă de luminare prea com-
plicată și suntu divisate în trei classe' de mă-
rimi și de întinderi differite. Farele de prima
ordine puse în generală la distanțe de 14 le-
ghe marine, servă a recondsce țermurile și pen-
tru vaporele care vin în lată a eorrige valorea
farele de ordinea a 2-oa servă a arăta, stan
cile, golfurile; farele d’a 3-ea ordine arată
trecerile, îmbucăturile râuriloră și intrarea por-
turiloru. Fiă-care ordine de fare are duoe fo-
curi particulare. Unele fare suntu cu focuri fic-
se și luminedă ne’ncetat tdte punctările orizo-,
nulul, dar cellu mai mare’numeru suntu cu-focă
învîrtitor sau cu eclipse: într’astc din urmă,
timpulu care desparte ună eclipsă de eclip-
sulă vecină este constantă pentru fiă-care ordine
de far și dă caracterulă distinctivă al focului.
Alte fare înfăcișejă ună focă ficsă variată
prin luciri periodice fdrte strălucitdre. Mulți fi-
sici s’aă ocupată a perfecționa lumina fareloru,
dar mai cu semă Fresnelă a făcută ună mare
progresă într'acestă arte; Iui sc cuvine introdu-
cerea apparateloră dioptrice a căror fabricația

DD. Soleil și Henri Lepaute au adusă d’atunci
la ună mare gradă de perfecțiune.
      Dar preeumu se află urni far în lumea ma-
terială esislă ș’ună altu multă mai..' strălucitoru
în lumea intellectuale- și morale. Acestă far lu-
minddă fiă-cărui omă în ’ntunericile oceanului vi-
eței, servindu’i dreptă stea polare. Este- ânsă, o
deosebire mare între farulă măriloră globului
nostru șl'farul- din marea vieței: cellu d’ântâiu
vediită de departe și mergendă spre densulu ne
apropiem și’lu attingemu, celă d’al duoilea lumi-
iiedă numai spiritului, și cu câtă voesce cineva
a se apropia de densulă cu atîtu ellă se depăr-
tejă, în câtă nici odată nu’lu pdte attinge, și ast-
felu nu putemu ajjnnge nici odafă la portulu ce
pare a ne arăta. O altă deosebire între aceste
duoe feluri de fare este că, pe cândă celă d’ân-
teiu luminddă numai ndptea, cellu d’al duoilea
lumindjă în totă timpulu, dlioâ și ndptea, și n’are
trebuință de materie combustibile. Să- avemu a-
dessea ochii minții ațintați la farulă vieței, sd-
rcle electrică allă lume! intellectuale, și conduși
de lumina lui. săplutimă în liniscepe tempestudsa
mare a vieței și să fimă tot d’auna gata a desbarca.
                                      -   '  - A.

ARMONIA UNIVERSALE,

mișcări parțiale compune lanțulfl vieței intellectuale, _
care nu este de câtă resultatulu locului ce tre-
buea să ocupe omul p’între ființele gănditdre.
      D n lumea intellectuale să descindemă la
cea materiale: Oare astă mică- petră ce vedu pe
marginea rîulul și care fuge murmurândă țipe ea
de Natura înfrdgă? Rîulu a deslipit’o din roca
muntelui vecină; esistența rocei a fostă dar le-
gată cu esistința muntelui și cu aceea a rîulul.
Formarea muntelui, a stâncei, curgerea rîulul,
direcția, iuțdla, aă fostă determinate de mii de
circumstanțe particulare, care țin tdte de esis-
tența globului nostru. Dar cellu pucinu esisten-
ța petrei este ea făro nic’un scopfi? Nu, schim-
bată în calce (var) va trece în materia unei plan-
te, din plantă într’ună animală, saă pdte că o
dată va intra în cabinetulă unui naturalistă ca-
re va descoperi adevărata origine a petreloru, și
astă descoperire ’hi va conduce la altele mat
importante, care voră perfecționa pdte Fisica
j generale. Prima piesă de chihlibaru în care a
| descoperită puterea electrică, nu era ea primulă
inel al acestui frumosă lanță de esperiențe, la a
cărui estremitate se afla atîrnată causa tunetu-

     Totu ce vedemă în Universă este combinată
într’ună modă sistematică avendă¹ raporturile, le-
găturile și concatenația loră intimă. Nu este
nimică care să nu fie effectulă nemijlocită a ce-
va care a prcccdutuși de c. re să nu depinde ce-
va care va urma. O idee intră în sfera hunei
intellectuale. prccumă ună atom într’aceea a în-
moi fisice. Dac’astă idee saă astă atom ară fi
fostă suprimate, ară fi resultată o altă ordine de
lucruri care aru ti, dată nascere la alte combi-
națiuni, și sistemulu actuală ară li făcută locă
unul altă sistemă deosebită d’acestn, căci altă
idee saă altă atomă, ține de alte idei saă de al-
te atome și printr’acestea cu alte părți mai în-
semnate alic Totului. Dac’ară voi cineva ca elle să
nu ție de nimică, atunci întrebă pentru ce mai
csistă? •
     Să ne esplicămă mai bine.
     O idee nu se presintă sufletului de câtă în
urma unei mișcări ce s’a făcută în creeră. Dar
noi scimă că cea mai mare parte din idei aă i
prima loră origină în simțuri: astă mișcare a
depins d’altă mișcare legată și ea "d’al ta care a
preceduf’o, și seria tuturoră acestor impulsiuni sau

lui? Ce raporturi aparente între piesa de chihli-
baru și tunelu? înțellepții. antichitățe! ar fi de-
v mată el inelele intermediare? Câte assemenea
inele ne remămi neconoscute!
      Să nu ne îndoimu despre acesta: Intelligen-
ța Supremă a legato așa de strănsu . t6te păr-
țile operei salle, în câtă nu e nic’una care să
n’aibă raporturi cu sistemulu întregii. O ciu-
percă, o muscă suntă totu așa, de trebuincidse
ca și cedru și ca și elefanții. Așa, aste mici
producțiuni alle Naturei, ce dmeniî care nu se
găndescu le socotescu nefoloșitdre, nu suplu bd-
bedenisipu pe rdtele machine’i lumel, ci suntu
rdte mal mici care se ’mbucă în altele mal mari.
      Deosebitele ființe proprii pentru fiă-care lu-
me, potu dar fi închipuite ca atîtea sisteme par-
ticulare legate c’uniî sistemă principal prin deor
sebite raporturi, și acesta sistemă este încatenat
(lănțuitu) ellă însuși cu alte sisteme mai întinse
al căror coprinsu compune sistemulu generală.
In Universă dar nu e nimică isolatu; fiă-care fi-
ință are activitatea sa proprie a cărei steră a
fost otărâtă prin rangul ce trebue să ție între
celle 1-allte. . O muscă este un prea mic mo-
bil care conspiră cu alte mobile ș’a căror activita-
te se întinde la celle mai mari distanțe. iiSferele
se lărgesc astei din ce în ce, astă minunată progre-
sie se’nalță treptat de la o petră, dela o bucată de
chihlibar la sistemul solar; de la muscă la omă.
      De vom observa cât de pucin, vom vedea
că elemenetele 'lucredă unele asupra altora dupo
dre care legi ce resultă din raporturile lor, și aceste
raporturi le legă cu mineralele, cu plantele,
cu animalele și - cu omu. Acesta ca un
trunchiu principal întinde ramurile salle peste glo-
bul întregă. Speciele și indivizii au raporturi cu
mărimea și'cu soliditatea pămentuhii; mărimea și
soliditatea pământului au raporturi cu locul ce
ocupă ellă în sistemul planetar,
      Sdrele apasă planetele, planetele apasă
pe Sdre și planetele între elle, unele p’altele. Un
sistem apasă pe sistemul vecin, acesta p’mi sis-
tem mai depărtat, astfel unele se susțin prin al-

tele și balanța Universului remăne în ecuilibru
în măna Cellui ce a creai Totul, Așa este și in
societatea umană; un omu apasă pe vecinul seă, a- ¹
cesta pe cellu de lângă dânsul, și astfel toți ne sus-
ținem unul prin ajjutorul altuia; acest esemplu se
p6te aplica și la differitele popâre între elle-
     Fisicu corrcspunde cu moralii, raoralu cu fisi-
cu; și unul și altul au pentru ultimul scopu fericirea
ființelor inteligente. Rațiunea nu va condsce ea ra-
porturile ochiului cu lumina, ureche! cu aeru,lim
bel cu sarea? — Sufletul umanii unit c’un corpii
organisat este, prin mijlocirea acestui corpii în co-
merciu cu tdtă Natura. Dintr’aceste principe
generale decurge concatenarea' căușelor s’a effectc-
lor precum ș’a effectelor cu căușele lor. Dacolo de-
curge ance astă legetură strânse caro face din trecut,
din prcsent, din viitor și din Eternitate o singură e-
sistență, un singur Totu individual. Din raporturile
care esistă între fote părțile unei lume, și în vir-
tutea cărora elle conspiră la un scopiî general
resultă,amonia astei lume; iar raporturile care Idgă
între elle tdte lumile, constituă armonia Universului.
     Frumusețea unei lume era basală pe diversi-
tatea armonică a ființelor care o compun, în nu-
mer, în întindere, în cualitatea effectelor lor și
’n suma fericire! care resultă din tdtc acestea.
Sictir este misteridsă armonia cerlurilor și astă
lege de atracție universale, atât de simple în cât
un copil ar înțellege’o, așa de puternică în cât
guvernă lumea; sicur este minunată astă lege
de analogie care încafenejă tot aici joșii,
și p6te tot și în lumea superidră. fărb linie de
demarcație, făro soluție de continuitate, de la mi-
neral la plantă, de la plantă la ființa însuflețită
și simțitdre și de la ea la omu; și astă lege de orga-
nisație care este principul chiar al marelui fenom-
en al viețel, și astă lege care face să ese secerișul
dintr’un bobu arneat în păment care renoesce tot
făro turburare; și astă lege misteridsă și terribi-
le care duce ne’ncetat ceea ce, esis ă, dela viață
la mdrte, de la rodite la viață. . . . nu sunt ad-
mirabile ? Dar sufletul umană este ance și mai
admirabil.                            • A.

— 223 —

FISICA APLICATĂ LA ISTORIA NATURALĂ.

      Căldura proprie a insectelor. Mefh6dă espe-
rimentale putând servila cercetarea căldureî pro-
oprie a animalelor articulate, și mai cu semă a In-
sectelor, de D. Mauricui Girard professor de sciin-
țele fisici și naturale la collegiul Rollin din Paris.
      Se admite în general câ animalele se divid
în duoe categorii: unele cu sânge cald sau cu
temperatură constantă, ori care ar fi aceea a me-
diului în care trăesc, saltele cu sânge rece sau cu
temperatură variabile, urmând mai tot-d’auna p’ace-
ea a mejiului ambiant. In grupa d’anteiuse pune
obicnuit omă, mammiferele și passerile, în grupa a
duoa, reptiliile, pesciî și tdte animalele nevertebrate-
bar Natura nu este așa de simplă în le-
gile salle, cum spiritului umană -place a ad-
mite la cellu d’ănteiă esan.enă, si astă chestie des-
pre căldura animale nu întîrdiă, daca o studia
cineva cu mai multă grije, a se presinta ca una
din celle mai complicate probleme ce au a re-
solva sciințele Fisicei și Chimiei, d’o parte, ș’a
Fisiologie, d'alta. Așa mammiferele și passerile
în hibernație devin adeverate animale cu tempe-
ratură veriabile, urmeadă oscilațiunilc temperatureî
esteridre, nex'ntrccend’o de cât cu câte va grade
Din contra se vedu specii polare mai cu semă

pîntre passerile cu căldură proprie așea de puter-
nică, înălțindu-se peste 800 d’asupra temperatureî
ambinnte în frigul riguror a! iernelor polare. Op-
posiția acestui fapt destulă de constatat cu a-
cella al iernărei spccielor dintr’aceeași grupăeste
îndestul singură ca să clveme tdtă atențiunea fisio—
legistului și nu’lă silesce a alerga la acestă is-
toriă necontestat eronată și contrariă cu organisația
ființeloră a~ acestor rondunele de rîpe (hirundo
riparia) despre care s’a pretins câ petrec iarna
în mijloculii blocelor de ghiacie și înviadă pri-
măverii. D. Florent-Prevost ornithologistfrancesu
nu admite de loc acestă faptă,, și daca câte o

j (asticot), sein prea bine ca aste insecte îl fac
dață a întâlnit rondunele grămădite în găuri, elle să ’ncerce o sensație de căldura când le golesc

aă fost tot d’auna morte de fome, de frig, și de din cutia ce o țiu în mâna lor amorțită de frig.

asficsie: acestea passeri au venit prea de tim-
puriii, saă că saă întors prea tărdiă și aă fostă
surprinse de uragane puternice și prelungite. Lu-
crările lui W. Edwards, alld DDlor Milne Edwardsț
și Villerme au făcui conoscut slaba putere de calo-1

rificație a'junelor mammifere și passeri, și diffi-
cultatea ce în înedreă a resiste la frigă. Se vede
dar dintr’acestea căt de obscură și difficile
este chestia acesta. Animalele.<Jîse cu temperatură
variabile presintă anomalii, nu mai pucin remar-
cabile. Așa se pare dupo observația esactă a Dlui
Valenciennes asupra unei femele de pylbou, că
șerpii pot escepțional degagia o cuautitate de căldură
considerabile, în cașul spre, es. când căldura es-
terjore n’ar fi de ajjuns pentru clocirea oițelor.
Astă desvoltare de căldură este mult mai frecu-
ente la insecte care nu merită în realitate nu-
mele de animale cu temperatură variabile de căt,
cănd sunt în amorțirea iermatieă saă în starea
de somnii, saă într’acestă amorțire cu privație de
alimente care însocesce năpîrlirea lor; sau în
fine în general în stare de nymfăsaă de chrisalidă.
      Cănd insectele sunt grămădite in mare nu-
măr în vase închise, se miră cineva de marea
căldură ce se desvolta mai pre sus de tempera-
tura ambiantă Așa Swamerdam, Huber, Reau-
mur aă constatat escesul considerabil, de
temperatură în stupii albinelor, mai cu se-
mă în momentul sborului lor, cănd câte o-
dată chiar ceara faguriloru se topesce.

Newport a comparat stupii în hibernație și ’n sta-
rea de activitate respiratorie a albinelor, ș’a re-
cunoscut înălțare detemperaturi analoge în ves-
părie, furnicărie,și’n cuiburile de gărgăuni. D. Re-
gnault a vejutu un thermometru pus în mijlo-
cul unui mare numer de cărăbuși ținuți într’unu
sac deschis, astfel ca aerul putea să circule, ther-
mometrul ensă s’a înălțat cu 2° centig d’asupru
temperatureî aerului ambiant. Pescarii care se
servă ca cu momelă de diverse larve de musce,
mai cu semă de larvele muscel numite Lucilia
Cesar conoscute de public sub nume de mușiță

Am constatat într’o cutie deschisă plină cu a-
ceste larve că thermometru s’a înălțat de Ia 28°
la 32° și a stat jece minute la 31 °,8". Dar nu sunt
cellu pucin, numai insectele a căror grămădire
aduce o mare desvoltare de căldură: asa Peron

— 224 -

raportă în celebra călătorie în Australia, c’ar fi
vestit thermometru suindu-se de 3° într’o 'gră-
madă de Zoofite, celle mai multe fosforescente scd-
se cu plasa dupo fundul măreî.
     Făro îndoială într’ace de esperiențe, aste mici
animale grămă-ite nnele peste altele sunt într’o
stare de escitație, care măresce căldură lor pro-
priu obișnuită și infăciș&Jă atunci o massă mai
considerabile, care face mai pucin simțibilîl <f-
fectul fluidului ambiant (aerului ' dup’împregiur)
a cărui capacitate calorifică tinde ne’ncetat a sta-
bili identitatea temperaturei. Când este vorba
de mammifere și de passeri, care dafrafară conținu
mare căldură în virtutea unei respirații ne’ncetate
și unei circulații grăbite, și care ădessua presin-
tă ataio d’acesta o marc massă, se înțellege că
iufluința mediului ambiant se pdte lăssa. la o par
te. De sicar nu este tot așa și pentru micile a-

■ • ' COMUNICAM

   Un furnal (cuptor) cu pâine descoperit în Pompeia
Lucrările de sepături, ce se urmețlă cu multă ac
tivitate și intelligenție la Pompeia sub direcția D-Iui
Fiorelli au descoperit acum o casă intregă de păină-
riă, cuptorul era ance închis c’o ușe dc fer avciid
duoe mănuși. Când au deslipit ușa au vedut eă
furnalul era plin cu păine astfel dupo cum au
fost așețiate acum 1748 de ani. ।Panele erau la
numer de 82, și sub raportul mărimei.-formei ș’a
tuturor particularităților caractcristice-afai o de greu-
tate și de culdre, se păreau asfel precum eșisse-
ră din mana păinarului. Elle nu p6rtă nici nu-
mele păinarului nici altu semn particular, sunt
rotunde avendu un diametră de 20 centrimetri,
turtite dac pucin apăsate în centru, făro îndoială
de cotul lucrătorului, iar marginile sunt pucin
ridicate; suut înpărțite în opt, porții egale prin
nisce linii ceva cam adînci care plecă ca rațlele
din centru^ culorea lor este închisă, sunt tari, dar
fdrte ușoare.
     Bravul păinar din Pompeia când băga ellu
în cuptoru pânea trebuincdsă clienților lui pen-
tru a duoa ții, ’i ar fi putut trece prin gând că
panele lui nu voru vedea lumina de cât aprdpe
peste 1800 ani. Când scriu aceste linii mintea
mi se preumblă pe .stradele, acestui nenorocit o
rașiu descrisă în No. 19 al Naturei.
     Sticlă de orez din Japonia: Pintre curiosită-
țile dela curtea Japonesă la esposiția intrernați-
onale din Londra,, s’a observat nisce mostre sub
nume de sticle de orez. Unele jurnale au pre-
tins că astă sticlă e făcută cu albumină de o-,
rez, și se întrebă cu mirare cum o materie așa
de ne’nsemnătăre ar fi putut să priimdscă o așa

nimale ușurele și a căror respirație aste în
general intermitentă, și astă influință este care
nu ne permite a constata asupra insectelor luate
isolat de cât, o ’nălțare de temperatulă'pucin con-
siderabile, iar din contra luate' în grămadă ne
înfăcișățlă escesuri comparabile cu acellca alic a-
nimalelor superidre. Nu .trebue să perdem din
vedere că problema se complică aici de acția
ne’ncetat’a mediului ambiant ș’a ■ thermometru-
lui a cărui massă este adessea mult mai mare de
cât aceea a animalelor isolate. ceea ce tinde a a-
dnce un repede ccuilibrii.
    -(■and insectele sunt de talie marc și'n ac-
tivitate de respirație și de mișcare, precum Sphin.v
convolotili și ligiislri care culegu sera prada lor
asupra florilor din grădini, căldura degagiată eslo
destul de mare ca si impressionede mămi care
'ine plassa cu densele.             A.

SCilNTlFlCE.

de minunată transfdrmație. Un corespondent al
jurnalului Societăței de arte țliee, c’ar fi esaminat
sticla acesta cu cea mai mare, grijă si s’a
convins că nu difieră în nimic de silicak le or-
dinare de sodă sau de potassâ: asta probă că es-
te fabricată e.u silicea provenind din învelișurile
bdbelor de orez, silice prea abundentă în mem
brana esleridre a bubelor și înt’o ^nre de di-
visieₓ estremă care o face eu totul proprie la fi:-
siune (topire) și la combinații cu altali.
     Mortalitatea comparată a spitalelor militare
Mortalitatea în Spitalele din I’russia este făro
compărație mai mică de cât în tote celle-l-alte
spitale. Dela 1829 pinăla 1838 a murit un omu
între 76; în 1860 a murit un omu între 144.
coprințlind invalițlii și dmenii victime de acci-
dente, adico 70 omeni pintre 10000; în armia rus-
să din contra mortalitatea este de 399 pintre
10000; în armia austriacă de2S0;înarmiafran-
cesă de 190; în armia priemontesă de 165; în ar-
mia englesă de 100; în armia belgică de 140.
Farul de Nuna Caledoniu, Ministerul marinei
franccse construe pe collinele Chaumont un
turn de far de 90 metri de înălțime -avend
12 metri la basă și 6 în virfu sub galerie. Din
centrul galeriei se’nalță o cutie de cristal; acolo
este așieflat apparatiil de felinare pe care se află o
girueta (sfirlddă) colosală. Cherestdoa din ăntru este
tdtăîn fer, cea d’a fără în tinichea. O seară spirale cu
balustrada de mahon conduce la galeria prin 203
trepte. Astă construcție este admirabil dispusă
pentru esperiențe de lumină electrică, și se des-
face ast-fel ca să pdlă fi îmbarcată făro multă
difficultate

Imprimeria Națională a lui St. llasidescu.