PENTRU RESPANDIREA SCIINȚELORU NATURALE ÎN ROMÂNIA, Redigeat de Frofessor Dr. Iul iu Barașu și D. Auanescu. Coprindere Observațiuni meteorologice în România.—Istorioa Vesuveului.— Cynocephalus. Memoriu presintat societățer Române de sciințe in ședința de la 13 IUXIE 1S62, 0 aruncătură de ochi asupra observațiunilor meteorologice făcute la noi, de către Autor. Sciința Meteorologiei este una din ramu- rudimente sau base alle unei sciințe viitdreî. Tile celle mai moderne ale sciințelor Fisice și Na- Căci, numai o adunătură d’o mulțime de ob- turate; ba încă și acum putem dice că avem numai servațiuni regulate și esacte, făcute la mai multe» — 170 — Incuri și legate una de alta într’un mod siste- ; matîc, va putea crea o sciință meteorologică j peste tot pămentul, care va permite a predice schimbările iemperatureî, nu dupe un mod azar- dos în modul calendarilor, ci într’un mod esact precum se cuvine unei sciințe. De si sunt o mulțime de feluri de eveni- •» 1 mente și de fenomene ce se arată în atmosferă, \ inse observațiunile meteorologice d’acum, se măr. ■ j ginescu la următdrele schimbări ce se întâmplă j în aer: 41 1. A observa gradul crescerei și descre- j scereî Iemperatureî atmosferei, în difleritele sesone anuale, în difleritele luni si chiar în dilferitele ore alle dilelor, spre a putea aședa în fine o j temperatură medie quotidiane, lunare și anuale ᵣ și, ca un resultat final, a putea trage peste totu pămentul liniile is o therme, isothereși iso- chimene în modul arătat pentru ânteia ore prin i Alassandrul de Hunboldt. 1). | < 2. A observa gradul igrometric sau d’ume- l deala aerului într’unu mod absolut și relativ, a- fSota 1). Esplicatiea acestor espresiuni meteorologice este cea l armatore. Observatorii meteorologistii, ca se dovedesc» tempe- ' ratura mezie anuala a locului unde fac observatiunele, urmeze ! in modul urmetor. Ei observa temperatura acrului de 3 ori • in 24 de ore, adeca: la 6 deminetia (momentnl cellu mai frig i , al zilei) la ora 2 dupe amiaze-zi (momentul eell mai cald al zilei) si la ora 10 seara (momentul de mijloc), fac aditiune simple d’aceste 3 cifre se impart suma prin 3 si asia ajjung la temperatura mezie a zilei. (Asia s. e. când intr’o zi este la ora 6 dimiuetia, 13, la <1 dosi dupe ameze-zi 25 si scara 16 atunci se face o aditiune d? 13 25 16 si suma 2 R°; anul asta era ^-4^8,6 R°; în fine putem dice că tem- peratura n6stră anuală este 8 și o fracțiune. Deja în billanțul meteorologic publicat în anul 1859 de către institutul Central meteoroIagicÎE allă imperiului Austriacă ce se află la Viena, cu care sunt și eă în relațiune, figureade capital® ndstră cu numita temperatură medie anuale, dup A observațiunele mele. Asia dar linia isotermă a n6stră, se Idgă cu. aceea a orașiului Laibach etc. b) . Noi trăimă aici într’o climă numita ecsesive, fiind-că liniea isotheră a ndstrăse leagă cu aceea a Italiei superidre (s. e. cu Mi- la n) pe cândă linie isoschimen a ndstră se Id- gă cu unele locuri nordice alle Russiei. într’a— devâră, nu p6te se fie în lume o climă mal ec- sessive de câtă aceea,[unde vara termometrulă lui Reaumure ajjunge Ia ora 4 dup’amdde-^i îu umbra la gradul 4-31° și earna tot acest ter- mometru arată câte o dată (de și rar) Ia ora 6 demindța — 13°, — 14° și chiar — 16° sub zero! Noi trăim într’o țărră în care vara vița reusesce prea bine, smochinele crescu în aerul liber, porumbul este unul din codurile pămentu- lui celle mai respîndite și iarna ne preumblăm trei luni de (iile necontenit cu saniea (precum iarna trecută, de la 15 Noembrie penă la 15 Februarie). Causa acestui ecsesă al climei, este deter- minată nu 'prin posițiunea geografică a latitu— dinei, ci prin fenomenele geologice care au prece- dat formațiunea solului nostru. Acăsta a făcut că suntem protegiați către sud și sud-ost prin munți! Balcani; către West și nord-Vest, prin Carpați, numai in nord-ost țărra ndstră este descoperită și espusă venturilor reci (crivețu) care suflă peste stepele Kirgizilor și nordul mărei negre, și ne aduce noe tot deauna ori dapade, ori un frigă secă. Fără acdstă p6rta deschis a vînturi- lor neplăcute ale Russiei, Romăniea ar avea e climă ca Milan si tot nordul Italiei. Dar și chiar în România găsim duoe Zone differite, una nordică saă Zona muntdsă și alta meridionale saă Zona Câmpiiloră și isIazelorS | șețe imense. Acdsta dupe urma, având un sol a- luvial, arată caracterul climei eccesive în celfE mai mare gradă, pe când în partea nordica ec- cesele climatice nu sunt forte pronunciate. - 172 - IXu este aici loc a ne întinde mai mult des- pre acestea și mai cu sdmă a arăta câtu de mare este influință acestei differințe asupra igi- -eneî publice, precum și asupra tdtei fisionomie vegetale a țerrei; cum tocmai în acdstă parte a Ro- anăniei, plantele labiace sociabile (Salvia, Ajuga) lEuphorbiaciele și Compusele sunt plantele dom- aiitdre (întocmai ca în climele calde), pe cănd în partea nordică, arborii și alte plante vivace a găsit solul lor convenabile; ear între plantele er- jb<5se, anuale, Gentianeile și Papilonaecile, aceste plante obicinuite ale climelor moderate, formedă partea cea domnitdre a florei țerei. în fine, am să observă că o comparațiune între observațiunele mele d’aici si celle făcute în Transilvania (mai cu seamă în Brașiov) mi’au probat că în privința fenomenelor meteorologice, noi formăm o unitate remarcabile cu Transilvania, de și suntem despărțiți de dânsa prin didul Car- pațîlor; ba încă, sinhcronismul care s’a obser- vat mai tot d’auna între cutremurile ndstre si acelle din Transilvania, probă că ne aflăm în Ro- măniea si Transilvaniea într’o continuitate a cău- șelor productdre cutremurilor; sau vorbind în limba geologică de mai nainte, o să dicem, că ne aflăm pe bolta aceliași cavități subterane care este vatrea cutremurilor în aceste duoe țerri. în fine voiu pomeni aici o idee fdrte cu- Tidse înaintate de către D. Schvab în Dres- de și care pdte că va avea cu timpii o mare înfluințe în Moteorolagie. D-lui a probat ca petele ce se vede pe discul solar, influe mult asupra timpului, însă într’un mod indirect; a- decă, dânsul a arătat ca petele sdrelui înflue asupra magnetismului terrestru și că schimbări- le magnetismului terrestru, producă differitele schimbări meteorologice. Ellu se esprime ast-felu. în păment esistă o constituțiune sau schimba- re magnetică care produce eșirea vînturilor; daca aceste schimbări se întîmplă vara, acestea pro- duc ploi; dacă s’ntîmplă earna,produce zăpade, si așa o singure schimbare magnetică în păment, pdte să producă differite fenomene meteorolo- gice, dupe dfferința sesonelor și daca cineva ar scie că cutare constituție sau scămbare mag- netică se va întîmplă în cutare sesdn, o se scie anaî nainte ce timpu va fi în acest seson. Tot d’odată d. Schvab a arătat că fiind-că e sciut că petele sărelui au un ciclu care’l par- cură în cursul de 11 '/₉ ani, așa dar într’o sută de ani (r~9 X H ’/₉) petele sdrelui în- cepu o serie nuoă în raport cu sesonele anului, ecual cu aceea ce a avut’o nainte cu 100 de ani, de aceea dice d. Schvab, este învederat că în fie care sută de ani, schimbările timpului tre- bue să se repdtă tocmai în ordinii care l’a avut nainte 100 de ani; prin urmare, daca stu- diăm cu atențiune schimbările timpului în cursul unui secol, o să seim mai nainte t6te schimbă- rile timpului pentru tdte seculile. Eaccă că dupe d. Schvab, Calendarul secular (Cazamiea) predi- cator al timpului pentru 100 de ani este justificat chiar sub puntul de vedere al sciințci. Se facem aici o comperațiune între semes- trul d’întăiu al anului trecut 1861 și al anului curent 1862. 1861 1862 Ianuarie —4,3° ..... —2,5° Fevruarie 2,3°........—l,2₀ Jt Martie 6,6° ......... 8,3° Aprilie 8.9° . - . . . 11,6 Maiu 14 ............16 Iunie 17 ............17 Suma : 45 = 7,5............ 49 = 8,2. ~ ~6“ Asia dar am avut în accslu semestru mai multe călduri de cât în semetru ânteiu al anului 1861; prin urmare, dacă legea constanței tem- peraturi anuale este adevărată, putem se predi- căm acum că ori că lunile Iulie, August și Sep- temvrie vor fi mai pucin calde, safl că lunile Octomvrie, Noemvrie și Decemvrie vor fi mai frigurose de cât în anul trecut, ca să ease la finitul anului temperatura anuală = 8 cu o mică fracțiune, ca în anul trecut. Dr. Baras. 5 Resumaiul obsercațhmilor meteorologice din Bucuresci pe aiiull^l DUPE TER^IOAIETRUL LUI REAUMURE. Tenperatura Dile llile Dile Dile Dile Cuateți- Luna nietjio lu- Macsimul la ora 4 Minimul la oră 0 Dile 5 de de de de mea Observațiuni. nare. dupe amlade-di. deminiața. senine CU ploie. petro nins. Innet. apel ploi. nouri. Ianuarie - 4,3 4- 7° la 31 - 14 la 19 15 12 3 N u s’a putut determina încă cu esactllate. 19 la ora 6, frigul cellu mai mare al ernet Fevruarie 4- 2,3 4- 10° la 28 + 1,5 la 15 14 9 2 Martie 4- 6,6 4- 16°,5 la 10 4- 0 la 7 21 8 2 la 16 ore ’/4 dimineața un cutremur do S. E. la N. O. Aprilie 4- 8,9 4- 12 la 14 + 1,5 la 5 23 3 .3 1 Maiu + 14, - 20 5 6 Iunie 4- 17,3 4- 28,5 la 13 4-12,5 la 24 16 3 8 2 1 în dioa căldurei celle mat mare, petre Iulie 4- 19,3 4- 29 la 16 4- 14 la l-iu 23 4 4 Ia 16