Anul V. No. 11. 22 Martie. 1862. PENTRU RESPANDIREA SLTINȚELORU NATURALE IN ROMÂNIA, j Redigeat | de I Professor Dr. Xuliu Barașu și D Anaaescu. Cuprindere: Omulă și pământulă, arlicolulu V. — Astacus fluviatilis — Geografica Zoologică- Omulu și pămintu ARTICOLUL^ V. Gestiunea concurinfet. în arlicolulu precedentă, amu tractată ces- iunea îmulțirei <5meniloră din punctulă de ve- dere universale, adică amă cercetată dacă se p<5te întîmpla vre-o dată ca să se îmulțdseă 6- menii atîtă de multă pe pămîntă, In câtă pro- ductele. pămîntului, în raportulă mîncărei, îm— brăcaminteloră etc, .să nu fie d’ajjiunsă . pentru dînșiî și amă ajjunsă la resultatulă, că asta nu î'i lil Ș'j'l iii — 82 *ge va întîmpla niciă o dată, câtă de mare să fi» îmulțirea dmeniloru pe pămîntă în secoliî fiilor!. însă, dacă genuin umană în genere, nu va 'muri nici o dată de fonie din lipsa nutrimen- leloru, se pdte prea bine ca unii dmeni să m6ră afle fdme din lipsa medi-ldceloru essistențeî. ’Acestu fenomenu tristă ’lă vedemu și acumu vaai în tdte dilele; cu tdtă abundanța generale ce se află în unele tern, uniî dmeni moră acolo cu fa- Trilicfc lorii- cc fonie și de frigă, din cansa sărăciei- Asia dară, trebue să tractămă acumu cestiunea nu maî puțină importantă: dacă îmulțirea ome- uiloră nu produce îmulțirea sărăciei în lume? Ca să respundemă bine și lămurită la a- «dstă cestiune, trebue să repețimă maî ’nainte aici lectoriloră noștri unele idei fundamentale "alle economiei politice, despre bogăție și să- văăo. „Bogată,dice Economieapolilică, este acel- la care posede t6te medi-locele necesarie pentru asistența sa umană; săracă este acella cărui-a lipsescu aceste medii-loce. ,,— Aceste defini- țiuni differu multă de ideia ce aă omenii de rîndu despre bogăție și sărăcie; căci ei ’siînchipuescu că acella care are mulți bani este bogată, și ca¹ acella care n’are banî este săracă. Asta este o ma- xe greșală; banii, nu numai că nu ne facă fericiți, dară nici bogațî. Să ne închipuiam unu omă c’ună sacă de aură aruncată pe o insulă iso- lată, unde nu va găsi păne și carne, acestu omu va muri de fonie ca cellă mal mare săracă. Mi- 3nlu (fabula) Eleniloru despre regele Mida care a murită de fonie, fiind-că tote lucrurile pe care a pusă muna (și chiară pănea din gură) s’a fă- cută aură, coprinde acestă adevără, înfăcișată într’ună vâlă mythologică. Ddră, dacă bani nu facă bogăția omenilor si a poporeleră și lipsă de bani nu facă sără- cia loru, în ce dară consistă adevărata bogățiă și adevărata sărăcia ? — Economiea politică res- ptîude că bogăția consistă în mulijimea mediî-lo- eeloră de esistința, și sărăcia consistă în lip— sa acestoru mediî-ldce. Ună opincară (ca- re face opince) în țerra Romănescă, este unu bogată, fiindă-că posede o meseriă (facerea o- yinceloră) care are o valore pentru atâtea mi- Jidne de țerrani care portă opince; pe cându în Francia, unu opincaru ară fi ună omă fdrte i^ăracă și ară muri de fdme, fiindă-că acolo meseria Iul n’are nici o val6re. Din contra, puneți ună mănușiară de Parisă care câștigă pe anu sute de miî de franci, într’ună sată în Turcia, ellă va muri de fdme, fiindă-că pentru turci facerea de mănuși nu are nici o valore. Intr’o societate bine organisată, unde fie care omu lu- crddă și lucrările lui suntă producătdre de va- lori, în acdstă societate, toți voru fi bogațî și nici umilă săracă. De aceea, în orî-ce Stată bine organisată, cu îmulțirea cetățianiloră, se îmulțescă și lucrările loră productore de va-⁴ lori, prin urmare se îmulțesce și bogăția na- ționale. In orî-ce Stată bine civilisată, dice unu economistă, fie care cetățeană este ună ca- pitală, din care societatea trage dobîndă. Este dară învederată că legile nnoră State în contra îmulțirii omeniloră suntă, nu numai legile anti- naturale și nemorale, ci și absurde și vătămăto- re din punctulu de vedere ailă economiei po- litice. Care suntu statele celle maî poporale in Europa? Anglia, Belgia și Francia, apoi este cunoscută că aceste State suntă celle mai bogate in Europa. Care este causa predominațiunii Euro- pei asupra Asiei și Africei, care suntă multă mal mari de câtă dînsa? Causa este, îmulțirea popora- țiuniloră care este relativă multă mai mare în Eu- ropa de câtă în Asia și Africa, și că aedstă îmulțire a poporațiunii a produsă desvoltarea inteliginței și a energiei Europeniloru; înlr’un cuvîntu: desvoltareă civilisațiunci loru a deve- nită multă mai superiore de cată alle Asiațiloru și Africaniloră. Aici amă ajunsă la punctulă cellă de că- petenie allă cesliuniî, adică a demonstra că îm- mulțirea omeniloră unui Stată, nu numaî că îm- mulțesce bogăția statului, dară produce neapă- rată și desvoltarea civilisațiunî, fericirea vie- ței cetățîeniloră și a putere! internaționale a statului întregu. Spre a putea demonstra aedsta, trebue să facemă mal înainte o mică analisă a unei or- ganisațiunt sociale, câtă se pote de simplă. Să luămu dreptă esemplu simplu, numai organisa- țiunea sociale a unei commune (orășelă). Asia să dicemă în comunea A, se află acum 100 de locuitori, dintre cari 80 suntă plugari șî 20 suntă industriali (meseriași) de diferite meserii: precum cismarî, croitori, tîmplarî, dulgeri, zidari, ferari etc. Acești 80 de pln- l: — 83 — șia ddră .s’ar găsi in sînulă comunei nisce să— raci despoiațl de medil-ldcele essistinței, carî s’ară văita dicendă că: concurința cea mare a industrialiloră, i-a făcută săraci și fără medii — 16ce. Ce dără trebue să facă societatea spre a împedeca să nu dsă în sînulă el unu paupe— rismă (sărăciă) provenită din îmulțirea conca- vi nici ca efectu allă îmalțirei dmenilori? Eacă ce trebue să facă societatea comunei. Comu- na să încdpă a-șr crea ramure nuoe de indus- tria; comunea trebue să încăpu să pdrie mănix- șie fine, să-și c6feze părulă, să bea cafea și ceaiă, să pdrte o mulțime de vestminte (haine)de prisosii, sâ aibă mobile de lucsă, se simță trebuința de a ceti cărți, de a petrece serele sdlle la tbea- tru sâă la operă, și de a priimi lucrurile sire- ine de industrie din alte țerri. Cu acestă modij» o mulțime de dmeni nuol al comunei, voră gă- si o mulțime de cariere nuoe deschise înaintea J ochilorfi loră; uni vor deveni mănușiari de măntișie deglacde; alți voră fi cdfori, alți vora deschide cafenele, alți voră face haine și mo- bili de lucsă, alți voră deveni autori la cărți sdă actori la thdatru, dră alți voru deveni co- merciant! pentru a aduce comunei materii agri- cole și industriali streine. Tdte aceste occh— pațiuni nuol, voră deveni v a 16r e-rea 1 e, fiindu- j’ că voră îndestula niscei cereri imperidse, fără care ună omă care petrece o vieață de lucsă» | nu mal pdte să trădscă. f Eacă Ia ce resullate amă adgiunsu în cer- cetarea năstră. îmulțirea dmeniloru în comună» i! face că o parte a locuitoriloră trebue să îmbrățișed» < nisce ramure nuoe de industriă; apoi mai toți la- ■ cuitori comunei să adopte aceste ramure nu— ] oe de industriă, ca nisce cereri imperidse în vi- | ața loră cultivată și îmbunătățită în comodități; de ’j și aceste cereri n’aă fostă cunoscute dmeni loru S în viița primitivă, de acumă 150 de anni; a— ! dică,comuna trebue să adopte o viață de Incsu^ | alminlrele este amenințată ca o parte a locui— ’l tor ei îmulțiți, să mdră de fdme. Este în— | vederată că peste 300 de ani, căndă comuna j se va îmulți cu alte sule de locuitori, că al— | lunci comuna va fl silită în interesului conservațiuni el, a deveni încă multă mal Iucs6să de cată va fi peste 150 de ani, pre— cumă este silită a deveni astă-dl mal lucsdsă ' de câtu era acumă cu 150 de annl mai nainte. 1* Aceea ce vedemă la o singură comună, a— cdsta vedemă și la ună stată compusă de mii {■! de comune, și Ia societatea umană întrdgă corn- pusă de o mulțime de state. înlr’avără, tdte <] staturile moderne suntu silite în interesului conservațiuni loră proprie, a deveni din- { di în di mai lucsdse, a crea cereri noul pen— tru viața, spre a nutri bracie nuoe cari se vorâr l!i gări, lucrândă cîmpiele comunei, producîndă prin agricultura lorii atîta bucate și alte materii] agricole, în cătă suntu de ajjunsă nu numai pe sdma lorii, dară și prisosescă și pentru cel 20 de industriali. Conlocuitori loră, cei 20 de industriali producă lucruri industriale (ciobote, haine etc.) nu numai câtă suntă necesarie pe sdma loră, ci și îndestulătorie, pentru cei 80 de plugari conlocuitori loră. Acumă să stabileze o trausacțiune reciprocă între plugari și indus- trialii comunei; cei 80 plugari daă meseriașiloră prisosulă bucateloră de care n’aă trebuință și primescă de la ei, dreptă schimbă, felurimi de industrie de cari aă trebuință; dacă n’ară face așia, prisosulă bucateloră ară putredi în maga- sinele loră și meseriașii ară muri de fdme; dară cel 20 de meseriași dau plugariloră prisosulă operiloră loră industriali (ciobdte, haine, mobile) de cari n’aă trebuințe pe săma loră proprie, și pri- mescă de la plugari dreptă schimbă, materie nutri- țivă saă bucate, de care aă forte trebuință fiindă- că nu se ocupă cu plugă; dacă n’ară face așia, ciobătele și hainele de prisosă ară putredi în atelieriurile loră și plugari ară merge desculți, desbrăcațl, etc; printr’aceste schimburi recipro- ce, toți locuitorii comunei ’și găsescă beneficiulă loră, fiindă-că fiă care dă prisosulă de ca- re n’are trebuință și prîmcseei de la > altulă aceea cel lipsesce lui. ■ în privința acdsta, lu- crările tuturoru locuitoriloră comunei, constitu- eșcă nisce valori; prin urmare toți suntă bogați, fiindă-că toți dobîndescu prin lucrarea loră, medil-Idce de schimbă necesarie esistinței umane. Să ne uitămă la acdstă comună cumă va fi constituită d’acumă peste o sută cincl-decl de anul ? D’acumă peste 150 de annl, numărulu locuito- riloră comunei se va îndoui; din o sută care suntă acumă,voră deveni doue sute, dară în acestă timpă pământulu n’a crescut.câmpiele arabile alle comunei nu s’a îndouită în întindere și cumă era cu 150 de anni mal ’nainte, așia suntu și acumă. Așia ddră și acumă ară putea occnpa eară numai 80 de plugari cari voră scdte din pământă nutri- mente pentru sdma loră și pentru alți 20 de mesteriașl, spre a face cu dânșii schimbă pen- tru materiele industriali. Eacă dară 100 de lo- cuitori ai comunei despre cari n’avemu nici o grije; dâră ce o să facemă cu cei-l-alți 100 de locuitori cu cari s’a îmulțită comuna, în cursul îi de 150 de annl? Se facemă dintr’înși dră 80 de plugari? Nu putemu, fiindă-că numai suntu câmpii arabili pentru ei. Să-i facemă pe toți ciobotari, croitori, tâmplari și ferari? A- -poiă numârulu loră ară fi prea mare pentru co- mună și operile multora dintr’înși n’ară mal a- vea nici o valore pentru locuitorii comunei; a- - 84 - Twccupa ca îndestularea acestoră cereri nuoi. jDdcă Ia Paris ar fi ascultăndă și astă—di, la doctrinele lui Jean lacques Rousseau, a se deș- poia de totă lucsulă și a redeveni Ia o viată primitivă și simplă, mane, sute de mii de dmeni cari se nutrescă acumu din facerea obiecteloră de luesă, ară muri de fdme pe ulițile Parisului. Ddcă s. e. locuitorii Europei aru fi intrată în ideele unoru philosophi și igieni din secolulu tre- cută, cari au predicată cu iutelă în contra vân- dătoriloru de cafea, ceaiă și ciocoladă, ce ma- re nenorocire ar fi acesta pentru mii și mii de dmeni, cari ținu cafenele, kelneri loră, ace- ia cari prăjescu, aceia cari facă negoțu cu ca- fea, ceaiă și zahără; apoiă și mai departe pentru plantatori de cafea și zahără în America și planta- tori de ceaiă în China. Tdte aceste mii de dmeni, ară perde pânea loră și ar muri de Jome. Așia deră, îmulțirea omeniloră sociali pe pământă, silește totă societatea în interesulă conservațiunei salle proprie, a deveni din ce în ce jnai lucsdsă, adică a înfrumuseța din di în di mai multu viața nostră cu ornamente nuoe și cu bucuri nuoe. Cine pdte nega că ună cio- jbotariu la Paris, trăesce acumu mai bine de câtă a trăită ună rege acum 300 de anni? In timpulu reginei Elisabeta din Anglia, ună fundă ■de cafea a costată 50 de galbeni și acestă re- gină a băută pdte numai în dilele de serbătore cate o ceșculiță de acestă băutură scumpă; a- cumă fiă-care ,,coconă de Ia Mahala⁴⁴ bea în tote diminețele cafeaoa ei. Dâră ca să deviă; «afeaoa, acestă plantă esotică din fundulă A- rabiei și allă Americei, atâtă de eftenă în Eu- ropa, a trebuită ca navigațitinile peste Oceanu să se îmbunătățâscă fdrte multă, să devie maî lesne și mai sigure; deră spre a adgiunge la acestă sfîrșită, câte progrese s’a cerută în Geo- metrie, Astronomie și tdte sciințiele aussiliarie pentru astea navigațiuni! Așia deră, lucsulă Jbăuturiloru de cafea, ceaiă etc. nu numai că ne a procurată nisce bucurii nuoe alle vieței nos- tre care n’aă fostă cunoscute stremoșiloră noș- । tri, nu numai că contribuescu a interține viața a mit de contimporanii noștri cari, fără acestă luesă allă nostru, ară muri de fdme; apoi a și j -contribuită multă la progressele sciințeloru, la desvoltarea artei admirabile a navigațiuni, și j printr’însa la desvoltarea energiei și a putere! ^internaționali predominante a Eurepeniloră-pes- ete alte contininte alle pământului. Apoi aceea cea făcută lucsulă de cafea, I a făcută și alte obiecte de hicsă, de care este i îacongiurată viața modernă. Așia ddru, îmul- Mⁱrea luesului Ș» prin urmare a civilisațiuni,- es- te o consecuință neapărată a îtnulțiri ămenilorft pe pământii. Ddrâ eacă că analisea ce amă făcuta maî susă la comunea A. ne îmvăța și unu altă a- devără politică fdrte importante. Amă vădutămai susă că comunea A., ca- re comprinde acumă 100 locuitori dintre cari 80 suntă plugari și 20 industriali; aedstă co- mună, peste 150 de anni, va comprinde 200 do locuitori, dintre cari totă 80 saă multă 100 voru rămânea plugari, deră restulă de 120 saă 100 voru fi siliti a îmbratisia felur.mi de industrii. Așia dară, astă-di majoritatea comunei consiste în plugari (80: 20) pe căndă peste 150 de anni majoritatea comunei va consiste în industriali (120: 80). Acestă fenomenă ’lă vedemă în tote staturile moderne, cari din ce în ce încetddă mai multă de a fi state agricole și devină state industriale; .cu câtă ună stată 5. Cresceraa neîncetată a sferei indus- triei în stătu, produce, că elementulă importan- te și predominatoriu. allă stalului devine ele- mentulă industriale, eară nu cellii agricole, prin urmare representațiunea naționale în orl-ce Stătu civilisată trebue să se reasime pe ele- mentulu industriale eară nu pe cellă agricole. Omulă viu cu capacitățile salle vie, earu nu numai pământulă mortă trebue să fie represintatu în consilitirile legislatore alle națiuniloră. B. Astacus fluviatifâs (racul comun}. Toți ămenii cunoscă ce este unii racii, dar «redă că publiciilă va fi avută adessea curio- sitatea să scie,cum trăescă aceste animale, cum se ’multescu. ce deosebire se află între orga- nismulă unui racii, unui melcii și unul pesce. Publicul se va fi întrebat negreșit de ce raculă ia colorea roșie când se ferbe sau se pune în spirt, de ce în toți anii schimbă învelișul ,"?'- (ghiocea) lui, etc. Pentru t " - respîndirea acestor conosci- F A ' inte, ne propunem a trata ’L cici un articol ceva mai pre- larg, făcând și o mică pre- Wâfâ umblare cu publiculu nostru ce doresce a se instrui, în I 11 domennl Anatomiei și Fisio- \ logiei comparate: sciințe fru- \ mdse și folosităre , a căror cultură, împreună cu aceea a Racul Botanicei și a Geologiei mai cu seină, ar trebui acum să se respăndească și la noi. Să facem pe scurt anatomia racului. Când deschidem corpul animalului despre care vorbim, găssim mai tote organele ce se află și’n corpulă unui animal superior, însă mo-z dificate și altfel aședate. Așia găsjm la racă un sistem digestivă complectă; gura hu aședată în sensul lungimel corpului, ear nu transversal ca la animalele superiăre, este formată din mai multe piese (6 perechi) avînd numiri differite și Jucrînd laterală în actulă masticației; stomacul ■vine îndată după gură, ellă are forma unui sac membranosă, pe pereții căruia se află nisce pie- se călcare numite de popul ochi de rac; în urma stomacului vin intestinele (mațele) representate aici printr’un simplu canal drept, fără să aibă vr’o circumvoluțiune ca la animalele superiăre, si aj- junge la deschiderea posteriără, (anus), aședată la marginea de jos a abdomenului. Notăm aici, că ceea ce se numesce în general gâtu racului, nu este de cât abdomenu (burta). Respirația racului se face prin branchii ca la pcsci, aă forma pira- midala și sunt aședate în camera respiratorie în număr de patru de fie-care parte. Apa nu intră pe gură ca la pesci, ci pe la basa carapaciei (ghiăcei) aprope de gură, scal- dă branchiile, lassă oxygentil trebuinciosă sân- ---------------------------------- gelul și apoi esse tot pe la ‘----------------husa carapaciei, însă mai în- dărăt. Circulația sângelui es- le ma* sⁱmP^ de cât la pesci, ’* 'Wh inima racilor are numai o sin- f/” gură cavⁱtate ear nu duoe, -'r.-X și pussă pe drumul sângelui nrterios care se întorce dela •' branchii, pe când la pesci inimal este aședată pe dru- mul mergere! sângelui vanos spre branchii; pe lângă aces- tea racii n’aă vine, ci numai somnii. arterii, sângele vânos circulă p’între interstițiile organelor numite lacune. Ea- că în ce differă circulațiă racilor d’aceea a pes- cilor. Sistemul nervosu este compus de nisce ganglione aședate din distanție în distanție în tot lungul corpului, unite între elle prin fire nervose și formând astfelă un lanță nervos pus sub tistemul digestivă. Așia când facem ana- tomie» racului, ridicăm mai întăiă ghidcea, apoi inima cu arteriile, branchiile, sistemul digestivă și ’n fine dăm peste sistemul nervos, care este aședat pe piesele tari alle cefaloioraxului și alle abdomenului. Ochii lor sunt compuși, așe- dați la estremitatea unui pedoncul, d’aceea se și numesce pod ofta Îmi, ear organele audiului la basa antenelor esterne. Racii sunt de amânduoe secsele și se re- produc prin ouă numite de popor icre, ce se află lipite pe partea abdominală a femelei și având forma de nisce mici ciorchine. Femela părtă aceste ciorchine până la eșirea puilor, care mal întăiă, fărte mol, găsesc subt abdomenul mumei un refugiu sigur în contra .primejdiilor; — 86 — :lu- :J; și nu se depărtdză d’acest adăpost de cât, când jJ mica lor ghiăce întărindu-se, păte să’i protege. - Racii fluviatili re’noesc carapacia lor în ! toți anii între lunile lui Maiu _și Septemvrie. i ! Reaumur a descris fdrte bine acest fel de nă- ' ( părlire a racilor. ! Câte-va dile înainte d’a lepăda ghidcea, di- , ce acestă autor, racii încetdză d’a mai lua nu- j triment; atunci de vom apăsa degetu pe ghiăce, ea | se îndoesce, ceea ce dovedesce că nu este sus- H ținută de • mușchi. Ceva mai ’nainte de timpul năpîrlirei, racul frecă piciorele unele în contra i altora, se ’ntărce pe spate, îndoesce și întinde i c6da de mai multe ori, mișcă antenele, și face tdte aste mișcări cu scopu fără îndoială d’a deslipi pelea și a o părăsi; acdstă operație nu este fără osteneală, racul umflă corpul și se face atunci între primul inel allu abdomenului, și care se întinde pînă la capă, o deschidere care desco- pere corpul racului. Ghiocea noă este brună închisă pe cându cea vechie este brună verzurie. După astă ruptură, animalul remăne căt-va timp în re- । paosu, pe urm» i’ace differite mișcări și umflă părțile care sunt sub carapacie. Partea pos- teridre a aceștia se ridică îndată, și înainte nu remâne lipită de cât la partea gurei; atunci numai trebue de cât un cart de oră ca racul să fie cu totul despuiat, ellu tr^ge capul în dă- răt, descopere ochii, antenele, picidrele mari și succesivă tdte piciorele mici. După ce racul s’a desfăcut cu totul d’a- i cdstă vechie carapacie, numai de căt ’și dă o mișcare repede înainte, întinde cdda și se des- pdie de inelele salle. Astfel se face operația î năpîrlirei care este așia de grabnică în cât mnlți raci mor, mai cu sdma cei mai țineri. După năpâr- lire, picidrele sunt moi și animalul nu e acope- rit de cât d’o membrană, dar în duoe sau trei dele cu talie înaltă, precum elefanții etc. vor li lipsi cu totul, dar va descoperi animale nuoi neuunoșcute pănă aci, precum: Kanguroo, Falan- giste sburătoreși Ornithorincu, animale care nu : — 88 — se găsesc în altă țdrră de cât aci. în line da-lafost dela început pusă de Autorul tuturor că Călătorul, ca sase întdrcă în pâtriasa; stră- lucrurilor în regiunea în .care a fost desti- bate întinsulu continent allu Americei, va desco- peri o faună având analogie cu aceea a lumei vechi, dar compusă mat întrdgă de specie dif- ferite; acolo za vedea maimuțe cu cddi apu- cătdre, carnassiere mari semănând cu leii și ti- grii noștri, bisonl, lamas, tatu; în line passerT, rpetillîi și insecte assemenea remarcabile și assemenea nuoi pentru dânsul. Differințe numai pucin mari se observă și’n animalele ce trăesc în ape. Așia trecând după marginile Europei în Ocenul Indian, și dintr’a- cesta în mările Americei, se găsesc pesci, mol- uneia și alteia, și atunci nimic nu va putea de- lusci, crustacei și zoofite particulare fie căror scoperi despărțirea lor originală. Dar cănd o dintr’aceste mări. Acestă cantonare de speciejțerră va fi populată d’un nurner însemnat de sau acuatice sau terestre este atât de remarca-; specii care nu se ved în altă parte, chiar acolo bilă, în cât un naturalist pucin escrsat,nu pdte să nu cundscă la prima vedere, origina collec- țiunilor zoologice ce va fi adunat din differite continente și mări, după ce le vor fi supus Ia un esamen rigurosă. . Fauna fie-cărei dintr’- aceste divisiuni presintă un aspect particular, și pdte fi lesne caracterisată prin presențiea dre- căror specie, mai mult sau mai pucin însemnă- tdre.' Să cercăm a espune theoria distribiițiunel geografice a animalelor. Naturalist?! au imaginat inai multe ipotese, ca să și dea socotelă d’acest mod de distri- butiune allu animalelor pe suprafacia globului; dar în starea actuală ă sciinței, este cam greu a’i da o esplicație mulțumitdre, afară numai dacă vom • priimi, că la început, deosebite specii aii născut în regiuni differite, și că pucin căte pu- cin s’au respăndit pe urmă departe, ca să ocu- pe o porțiune mai mult sau mai pucin întinsă a suprafeciei globului. într’adevăr presenția u- nui animal particular, într’un punct restrâns allu globului, supposă neapărat, cănd ellu nu se mai află în altă parte, că este originar allu ăstui punct, sau c’a ajjuns prin emigrațiune dintr’o regiune mai mult sau mai pucin depărtată, și că mai pe urmă va fi fost cu totul stins, prin cataclisme parțiale, acolo unde a fost lăgănul rasei salle, adică, tocmai acolo unde după tdtă probalitatea trebuia să se găsăscă într’unite tdte condițiu- nile celle mai favorabile pentru esistința sa. Nimic nu vine a combate în favdrea acestei din urmă ipotese, si este cam anevoe a cre- de că la început aceeași țdrră a vădut născând calul, girafa, elefantul, bisonul șiKanguroo, spre es. și că mai pe urmă aste animale au părăsi- t’o, fără să lasse urmă de trecerea lor ca să mdrga să se cantoneze, unu în stepele Asiei centrale, altul în interiorul Africei, un altul în America' și altul în insulile Australiei. Dar este mai natural a supposa, că fie-care specie Tipografia C. A. Rosetti ulijja Caimata No. 15. nată a trăi într’un mod permanent, și că ple- când dintr’un dre-care număr de centrări de creațiunî distincte, deosebitele animale s’au res- păndit în totă întinderea porțiuner globului, ca- re formdză astădi domenul fie-cărui dintre dân- sele. în starea actuală a lucrurilor ne este impossihil a rectindsce tdte aceste focolarii zoologice; căci se înțellege lesne posibilitatea de schimburi si amestecări între duoe regiuni, alle căror faune erau Ia început deosebite, ear astădi să nu prcsinte de cât specii comune unde circumstanțiele locale sunt identice, va li silit cineva a găudi, că astă regiunea fost thea- tru unei creațiunî zoologice particularie și va trebui s’o considere ca o regiune deosebită. Ceea ce naturalistul trebue să se întrebe nu este, cum se pdte ca differitelc puncliiri alle globului să fie locuite astădi de specii dilferi- । te? ci cum animalele au putut să. se respăn- descă ași o departe pe suprafacia globului ? și cum Natura a pus acestor disseminațiuni (risi- piri) margini variabile după specii? Astă din urmă cuestiune se presintă mai cu sdmă spiri- tului, cănd vede cineva căt e de nepotrivită întinderea domenului ocupat astădi de cutare sau cutare animal: orang titanii spre es, se a- flă mărginit în Insula Borneo și’n țerrile veci- ne, boul moscat (parfumat cu mușc) se află cantonat în partea cea mai septentrională a A- mericei și lama în înaltele regiuni dela Peru și dela Chili; pe cănd rața sălbatică se găses— ce pretutindini din Laponia pănă la Capul de Buna Sperenție și din Staturile Unite din Ame- rica pănă în China și’n Japonia. Este earăși adevărat că multe animale tran- sportate din patria lor s’au putut aclimate într’- altă parte, precum este curcanul nostru, a că- rui adevărată patrie este India, assemenea și alte animale domestice; dar earăși sunt multe care transportate din patria lor, dela sud Ia nord spre es. se vede că slăbesc, corpul lor nu ia desvoltarea ce ar fi luat’o în patria lor, și de multe ori nu trăesc mul timp. Asia animalele se divid în duoe categorii: l-iu cosmopolite: care pot trăi în ori ce climă și pe ori ce punct allu globului,și 2-IespeciaIe,care nu pot trăi sau trăesc forte pucin, daca Ie vom transporta din patria lor într’un alt punct all globului. în articolul viitor vom esamina circum- stanțele care reguldză respîndirea specielor pe suprafacia pământului.A.