¹Bul v-No. 9. 8 Martie. 1862. PENTRU RESPÂNDIREA SCIINȚELORU NATURALE iiN ROMÂNIA, Redigeat de Frofessor Dr. luliu Barașu și D. Ananescu. Coprindcre: Gestiunea îmultirii dmeniloru pe pamîntă — Grota d’azur de la Capri — Călătorie în Italia, — Gomunicațiuni științifice mici. Omuhi și iHiminhilu. ARTICOLUL II. Gestiunea îmniul[iriî omeniloru. Este o faptă necontestabilă, că omenii se înmulțescă neîncetată pe pământă. Unii statistici aă calculată că acdstă îmniulțire se urmddă într’- unu modă ce se numesce în Geometrie o se- riă geometrică, adică dacă, poporațiunea unei $erre se îndoiesce în timpă de 100 ani, peste 200 de ani acea poporațiune va fi împătrită, peste 300 de ani va fi de optă ori mai mare, peste patru secole va fi de 16 ori mai mare, etc. Asia s. s. o țdră care are acum o su- tă de mii locuitori, peste o mie de ani va a- vea sute de milione de locuitori. Astu-felu, — 66 — țeră care are acumă numai jumătate din lo- cuitorii ce se află în cinci districte 'ale Ro- mâniei de peste oltă, peste o mie de ani va avea o poporațiune așia de mare câtă tdtă A- ustria, Germania și Francia întreunite. Dar, deși astă calculă nu este esactă, totă este si- gură ca înmulțirea poporațiunii pe pământii se iirmdză într’unu modu de crescere forte mare. Parisă are acumu unu. numără îndoită de lo- cuitori de cumă avea în timpulu lui Ludovicu XIV, și împătrită de cumă avea în timpulă lui JFranciscă I. Totă acesta vedemă și în imensea «etate London, care acumă are inai multă de 2 milione și în timpulu luî Cromvell (adică a- cumu 200 de ani), avea numai cinci sule de mii de locuitori. îri Staturile-Unite ale Americei «cestu progessu al înmulțirii dmeniloră este cu multă mai covîrsitoru. Asia vedemă acolo o- rasie care acum 30 de ani erau nisce sate cu . 500 saă 1000 de locuitori, ba încă despre u- aiele nisi urme nu era; le vedem, dicu populate acum cu 40 saă 50 și chiară cu 100 de mîi de locuitori. Apoi și în timpurile celle mai antice, ve- ¹ demu urmându-se acestă lege constantă a în- mulțire! dmeniloră. Așia Biblia ne spuce că familia lui lacob care, cândă emigra din Pa- lestina în Egiptă ave cu totulă numai 70 de su- flete, peste 420 de ani, cândă se întorse din ;din" Egiptă la Palestina, poporulă lui Israel Mumăra deja șese sute de mii de suflete. în facia acestui faptă constatată, se pre- zintă economistului, omului de Stată și filosofu- lui, o cestiuue f6rte gravă, putemă să dicemu suta dîn celle mai grave, adică ce va deveni jresultatulu finale al acestei îmmulțiri a dmeniloră ce cresce într’un modă așa de repede ? Ore ; nu va veni o dată ună timpu, în care omenii nu voru mai încăpea pe pămîntă, din causa strimp- lorii și lipsei de spațiu ? In adevără, pe cându pe d’o parte 6me- i Îiiî se înmulțescă așia de multă, în cursulă se- coleloru, pămîntulă însuși nu s’a mărită cu nici ,® palmă de locă de cândă esistă. Este earăși o faptă, constatată îu Astronomie și Geografic, că, din timpurile celle mai antice ; istorice și chiară anteistorice, periferia și supra- (: jfacia globului pămîntescă a fostă totă cea d’a- cum, prin urmare, pămîntulă n’a crescută d’atunc! încă nici măcaru c’ună stînjenă de locă. Ore nu este aic’o colisiune (întăluire) amenin- țătdre și neevitabilă pentru timpurile viităre între dmeni și pămîntă? 6re acdstă îmmulțire a 6me- niloră nu va aduce în celle din urmă o catas- trofă fatală pentru genulă omenescu? Acestă întrebare gravă ’și a făcut’o în a- devără deja nisce celebri statistici și filosofi; în- tre alții și vestitulă Malthus, care aă ajunsu studiândă acestă cestiune, la resultatulă spăi- mîntătoră că, în celle din urmă, o să fiepepă- mîntă ațâți—a omeni, în câtă vor fi siliți a se mânca unii pe alții, ne mai avîndă în des- tulă producte ale pământului ca să se păta nu- tri cu dînsele: în adevără o tristă perspectivă pentru genulă omenescu, d’a fi silită a deveni pe la sfîrșitulă carierei salle, antropofagă (mîn- cătoru de omeni) și d’a ajunge, ca termenulă finală al civilisațiunii viitdre să fia d’a se mînca unulu p’altulă! Unii autori, cu un spirită satirică, s’aă apu- cată d’acdsta idee a lui Malthus și aă făcută Mintr’însa ună tabloă humoristicu, în care arată cum cea după urmă femee va mânca pe cellu după urmă bărbatu, care va fi remasă în lume după acea măcelărie generală a. dmeniloru în- tre dînșii; fiind că, dicu acei autori, galanteria omului finală, peste atâțea miî de ani, se înțe- lege multă mai desvoltată de câtă cea d’o a- vemă acumă pentru secsulu frumosă, nu’i va permite negreșitu a pune mâna pe ddmna sa, remasă și ea tot singură pe pămintă. Dar, lăsândă asta glumă la o parte, ces- tiunea remâne fdrte neodinitdriă, putemă dice înspăimîntătdriă pentru viitorulfl urmașiloră no- ștri ! Este apoi aici și o altă circumstanță. lăsăndă chîar la o parte cestiunea despre in- destuiarea mațerieloru nutritive, produse de pă- mîntă pentru mii de milidne de dmeni, care voru locui îu viitoru globulă pământescu, vedemă deja că, de și materiele subsistinței necesarie pentru omă sunt încă într’o mare abundanță cu tdte acestea viația omului în societate a deve- nit forte difficile din causa concurinței celei mari; ori unde vomă arunca ochii, în industrii comerțu, profesiuni liberali saă în cariera func— țiuniloru publice, găsimu mai mulțî aspiranți de — 67 — câtă locuri libere, găsimu o grămadire de 6- meni, fie care căutândă a’și însuși locuia va- cantă în paguba altora. Acum 50 sau 100 de ani nu era așia, atunci, pentru fie care ramură a ocupatiunei omului socialii, era puțină concu- rință. Este dară unu efect nou al îmmulțirei 6me- niloră, adică îmmulțirea concurinței, și este învederată că în timpulă nostru un om p6te să m6ră de fdine lipsindu’i o ocupațiune produc- tivă, de și n’am ajunsă încă în timpulă lui Malt- husă, de și pămîntulă produce încă destulă sub- stanță pentru dmeni. Deră este și o a treia circumstanție. Esperiința a arătat că înmulțirea dmeniloră »u se urmddă Ia tote poporele într’ună modă egale, ci unele se reproducă prea multă, pe cândă altele mai puțină; întocmai precum vedemu și la familii, că unele suntă bine-cuvîntate cumulți copii și altele nu. Este dâră în vederată, că în unele țeri care possedă o speciă de <$meni forte producătdriă, cu timpulă, acelle țeri voră deveni mici și strim- te pentru ațâți dmeni; pe cândă la alte popdre cari se reproducă mai pucină, țâra va remănea largă, spațidsă, încapătdriă pentru mai mulți 6- meni de câtă acei cari trăescă într’însa; efec- •lulă acestei neegale împărțiri a 6moniloră pe pământă, va fi emigrațiunea poporeloră, adică cei ce locuescă în țerre strimpte, cari nu’i mai p6te nutri, voră emigra cu grămada în țerile lo- cuite încă de pucini <5meni, și, ori cu binele ori cu reulă, le voră ocupa și se voru aședa acolo, învingîndă saă absorbindă naționalitatea locuitoriloră primitivi din acel locă. Așia dar cestiunea despre îmmulțirea 6me- niloră în viitoră, coprinde în sine trei cestiunSî mari și forte grave adică: I. Cestinnea esistenței pure materiale a o- omului naturală, adică decă, după atâta îmmul— țire a omeniloră, nu va veni un timpă, în care va fi meterialicesce imposibil pentru om d’a mai trăi pe pământă, fiindă că pământulu nu va fi în stare a produce materiale subsistințiali ne- cesarie pentru ațâți <5meni. II Cestiunea esistinței sociale a omului so- cială, adică putemă a ne întreba chiară acum, vădîndcă materiele subsistințiali ale globului suntu încă îndestulătdre pentru genulă omenescu, si ca concurința a îngreuiat mult viața sociale; pu- temă a ne întreba, dică : cum va fi viitorului 6meniloră sociali în privința acestei îngreuiărl de concurență. III Cestiunea esistinței naționalitățiloru po- pdreloră, amenințate prin emigrațiunea popdre— loră, devenită necesariă erăși prin îmnițirea ne- egale a dmeniloră Ia differite specie sau rase de ămeni. Studiulă immultirii dmeniloră sub aceste trei punturi de vedere, va fi subiectulă articolelor», următorie. B. Grota de azur (grotta azzurra) din Insula Capri de lingă Neapole. Pe lîngă studiele Geologice ce am făcut în insula Capri anul trecut, am avut ocasiune a asista și la un fenomen de optică, asupra re- flecsiei luminei, în năuntrul unei grotte d’aci nnmită de azur (având col6rea cerului), în care se reproduce una diu celle mai splendide ferii naturale ce’și pdte cineva închipui. Ca să p<5tă cine-va vedea acestă fenomen, trebue să aldgă o di când marea este lină, ce- rul senin, transparent (ceea ce nu lipsesce Ia îfeapole), și ora aprope de miadă-di; căci dacă marea este turburată, valurile astupă intrarea care este strimtă și prea pucin înaltă, ast-fel în căt e silit visitatorul ce se află în barcă, să plece capul în tot lungul intrărei pănă în nă— untru grotei. După ce trecuiă acestu felu de coridor, aj- jungu într’o grotă spaciosă, ce părea a fi un port ascuns în năuntrulă rocei de calcar (var), care avea aprope 30 metri în lungime și 15 în lărgime, iar adâncimea apei, după cum mi 's’a spus, nu trece peste 10 m. Apa dintr’acdslă sutterană în .loc să fie ndgră, după cum ar tre- bui să fie în întunerec; din contra are o colore de cellă mai încântător azur, și lumina ce pă- trunde în apă printr’o gaură a boitei, se reflec- tă în celle mai frumose colori ceresc! pe pe- reții grotei, producând astfel prin ondulațiunea micilor valuri o lumină într’adevăr magică, pa—’. 68 Te ci s'ar afla cineva transportat intr’o regiune d’azur. Uu spectacol la care am fost martor când am visitat acestu tocii, și care se repetă in tote filele pentru curiositatea călătorilor, servă a arăta mai bine acestu frumos fenomen din g r o t- ta azur a. Eacă în ce consistă acdsta: unu emu se puse să înote împregiurul bărcet nostre, numai de cât vedem că corpulu Iul luminat de lumina ce se respăndea în massa apei, era d’o albdță strălucitore ce amețea vederea, pe când capul lui ce era afară din apă se părea cu to- tul negru în tocmai ca al unui arapii. Acesta illusiune de optică face ca spectacolul să fie și mai încântător. — Eșind dintr’acdstă grottă, avem vederea așia de impresionată în câtă tote obiectele dup’împrejur mi se păreau azurii. I’e lîngă acesta, se mai adaogă o circum- stanție interesantă, însemnată pentru prima oră de Doctorul Chevalley de Rivaz, agent consular al Grota azurra de ia Capri. Franciei Ia insula Ischia (^tj adică, pe la jumătate aprope de partea dreptăa aceliași grote, se ve- de un fel de debarcaderă, dînd intrare intr’o altă sulterană, așcdată aprope la un metru d’asupra nivelului mărei, prelungindu-se la o mare dis- lanție și înălțindu-se pe nesimțite, pînă se termină Intr’unfi fel de înfundătură, unde căldura face să se sre termciretiul la .33 R în astă înfcndălură s’a observat de savantul Mangoni o petră de (1) Când am trecut la Insula Ischia, ce se află în fa- ci* insulei Capri, ca să înlîlnescu pe stimabilulu fi savantul meft coleg u D. Essarcu, neavănd no- rocire a’lft găsi am fostă priimit de amicul d-lui Dr. Chevalley deRivaz la vili* d'acelu nume unde ’mi s’a dată cea mai nobilă ospitalitate în timp de trei