Anul V. No. 7. 22 Fevruarie. 1862. PENTRU RESPÂNDIREA SCI1NȚELORU NATURALE ÎN ROMÂNIA Redigeat de Frofessor Dr. luliu Barașu și D. Ananescu. Coprindcre: Omulu și pământă I. — Animalulă care da moscu. — Călătorie In Italia. Omulu și pămăntulu. articolulD I. De cându esistă omulu pe pământii. Una din cuestiunile cele mal interesante pentru ună omă luminății, este negreșită aceea: de cândă esistă elu și neamulii șeii pe pământii? De cându s’a arătată pentru prima' <5ră, omulu pe pământii? — De aceea în mai multe rînduri s’a tractată deja acdstă cuestiune, însă aceste cercetări n’aă putută da nici odată resultate a- tîtă de sigure și de esacte de câtă obicinui- tele studii! istorice; fiindă că aceste cercetări mergă până la ună timpă multă mai antică de câte tote documentele nostre istorice, chiară I «ele mai vechi, care le posedămă. , într’adevără, documentele istorice cele mai ' -antici care le avemă, este Biblia si istoria sa- •> j «ră și remașițele autentice opului lui Sanchu- < Jîiaton pentru istoria profană. Dar și aceste do- j «uniente suntu departe d’a ajunge până la în- «eputulu sosirei omului pe pământii, precumă o j jpretinde acumu nuilți Geologi, basânduse pe î aiisce argumente geologice atîtiî de positive, în ; câtu merită bine a fi tractate nici într’unu deo- sebită articolu înaintea lectoiiloru noștri. I Este sciutu că neîncetată rîurile cară no-: molii, nisipu și petriși din susulu în josulă a- țel; o parte mare d’aceste mase de pământă J cărată, se depune pe fundulu rîtiriloră și for- mdză acolo unu strată saă ședămîntă (sedimentă) care cresce neîncetată și se măresce regu- lată în cursulă seculiloru; ună asemenea ședă- anîntă prin cause analoge, se formeadă și pe iundulu lacuriloră; acestă regularitate este a- ; lîtă de esactă, în câtă daca scimă prin espe- riință care este grosimea unui strată ce se for- mează în cursulă unui secolă, atunci putemu calcula câți secoli au trecută până cându s’au ; jformată ună deposită făcută de mai multe stra- 3e. Să dicemu, spre esemplu, că ună strată A, d’o grosime de 10 piciore are trebuință de 100 de ani spre a .se putea forma, atunci este în- vederată că dece strate A, aă trebuință de o mie de ani; că 40 strate A, au trebuință de 40 ¹ secoli, adecă de patru mii de ani cte. Apoi da- - ca vomă găsi sub 20 de strate A, și parcă * crescute cu dînsele, dsele împetrite adevărate fosile*) a unui animală, o să scimă de sigură, că acestă animalii a trăită ’nainte cu 20 de secoli; daca vomă găsi fosile sub 40 de strate, o să putemu dice că acestă animal a trăită naintea ; cb 40 de secoli etc. ; Să vedemă acumă ce s’a găsită în aceste > strate subterane în raportulu cuestiunei de cândă ’ omulu esistă pe pământă? '!■* Adeverate fosile sunt 6sele «jmeniior și animalelor I în care nu se maî află nici o urmă de vr’un prin- j cipu organică; aceste os a cătu le vomă ferbe în apă, । nu vor da nici o dată cleiu ca osele neîmpetrite și j găsite în pămîntă, măcar dupe sute și mii de ani; din contra, se găsesce îu osele împetrite. saă fosile a- Ijj deverate, feru tn stare de Ocsidă și Silex (ca un fel de cremenă). în Egiptă, s’a observată de multă că în fie- care secolă, rîulu Nilu prin inondațiunile sale regulate pe fie-care anu, depune pe pământă ună strată nuoă de nomolă, d’o grosime de 3 ‘4 linii numai (a treia parte a unui police saă țolă); apoi eată că în timpurile ncstre s’a găsită lin- gă orașulă Cairo în pământă, Ia o adîncime de 39 piciore (ună picioru are 12 țolurl), bucăți de 61e făcute d’omeni ast-felă băgate acolo, în câtă se vedea ca ola acesta a remasă în pă- mântă pănă cându n’a esistată încă straiele de 39 piciore grosime puse peste dînsa, și așa cal- culînduse, aă ajunsă la resultatulă curiosu, că în- că nainte cu 13,375 de ani, dmenii olari aă e- sistată în Egiptă! Fiindă așa, se probeză ca în- că cu 7625 de ani naintea dominaliunei rege- lui Menes, care a fondată orașulă Mempliis, a trăită în Egiptă unu poporă care a avută ore și care începuturi de industrie. Și într’adevără, Clironologiea egipțiană merge Ia o epocă multă mai anteridră de câtă aceea a Eleniloru care începu timpulu loru cu Olympiadele, adecă la a- nulu 776 naintea lui Christu. Așia dar, după a- cestă descoperire geologică în Egiptă, Chrono- logiea onieniloră îmbrățișează o epocă celă pu- cin de doue ori mai mare de câtă cea adop- tată în genere după sacra Scriptură (adecă ceva mai multă de câtă 6000 ani). îu Florida (America) s’a găsită o falcă cu dinți d’omu, într’o stîncă calcară de mare, a- mestecată cu mărgean!; prin urmare de la o e- pocă care a precedată cu mii d’ani epoca actua- lă a pământului; o asemenea observațiune a fă- cută cornițele de Pourtales lîngă laculu Mon- roe (în America), unde scelete (oseminte) d’dmeni s’au găsită în stînce, care au o vîrsta celu pucin de dece mii de ani, după calculul ce- lebrului geolog Agassiz. Dar în nordulu Ame- ricei lângă Natchez, s’a găsită oseminte d’omu într’unu strată d’argilă albastru, la o adîncime de doue picidre mai josu de câtă osemintele ani- malu'ui Megalonyx, unu animală care s’a stinsă încă multu înaintea sosirei diluviului (potopulă celu generală care a precedată fomărea actuală a suprafacei pămîntului). în America s’a arătată si o altă circum- stanță fdrte remarcabilă și interesantă în ra- portulă cuestiunei ndstre. Adecă în Neorleans în valea rîului Missisipi se găsescă păduri cu ar- — 51 — bori numiți Taxodium d is tic h u m, fiind îngro- pați în pământii, în maî multe etagiuri unulă peste alții; adecă se glsesce unu rîndu de trun- chiuri de Taxodium, pe urmă o strată forte grd- să de pământă, pe urmă iar unu rîndu de trun- chiuri de Taxodium si asia se afla acolo de ce etagiuri de păduri de Taxodium îngropate în pământu, care compune acumu valea Misisipului Dar între aceste trunchiuri din tote etagiurile, suntu unele care au căte 6000 de circuri anu- lare, care indică(arată)că fie-care d’ntr’aceste trun- chiuri, a trăită șease mii de ani, și d. Dow- ler a calculată, că aceste dece etagiuri împre- ună cu straiele care le desparte, aă cerută pen- tru formațiunea loră, timpulă de 158,400 de ani; apoi fiindă-că în al patrulea etagiă s’a găsită în- gropată între trunchiuri de Taxodium și ună sce- letă d’omă, ală căruia craniă semăna multă cu craniulă ămeniloră din rasa americană (Indiani cu facia ca arama) ce trăescă și acumă acolo, de aceea s’a calculată că înainte cu 57,600 de ani, aă trăită dmeni pe acolo! Tot dintr’a- cestă observațiune a formărei valeilui Misisipi, s’a probată că stratele numite Alluviane care acoperă o fdrte mare întindere a suprafacei pă- mântului, aă avută trebuință de o sută de mii de ani ca să se formeze. Așia dar, regnulă vegatală (flora) și regnulă animală (fauna) ce se găsescă acumă în America esistă acolo de o sută de mii de ani. Dar și în sudulă Americei, în nenumeratele caverne (peștere) ce se găsescă în Brasiliea, s’a găsită adevărate oseminte fosile d’omeni, a- mestecate cu oseminte d’animale antediluviane (din’naintea potopului). Craniulă acestoră sce- lete este îngustă, osele obraziloră esu prea multă afară, dar ungiulă facială (vedi Natura No. 3, articolu omulă șî maimuța) s’apropie multă de acela care’lă găsimu și acumă la rasa Indi- eniloră Americani din Brasilia; așia dar, este probată că deja în Epoca geologică care se numește epoca Mastodonțiloru (adecă cu mulți- me de secoli multă naintea epocei menționate în istoria sacră) s’a găsită în America omeni ca- re semană multă cu cei indigeni ce’i găsimă și acumă. La insula Guadaloupe (America) s’a găsită într’o rocă (stînca) dură (tare) de calcar, compusă de bucăți de conchilii (scoici) și de mărgeană (coralie), oseminte d’omeni numiți Galibi, stinși acumă și care aă locuită odată pe acestă insulă; dar lingă aceste oseminte, s’aă găsită și instru- mente de industrie omendscă, făcute de feră. A- ceste singure circumstanțe făcu că Geologia ni£ admite, ca aceste oseminte să aperție la o al- tă epocă a pământului; fiindă că numai în ep