PENTRU RESPÂNDIREA SCI1NȚEL0RU NATURALE ÎN ROMANII
Redigeal
de
Professor Dr. luliu Barașu și D Ananescu.


Coprindcre: Serele. — Armonia. Comunicațiunt sciințifice mici.

Soarele awallsal in elementele salte.

       în seculii merlii, Alchimiștii, păreau prin
instinct (și nu prin sciință) avea ideea mare a
unităței chimice a Universului. De și, sciința mo-
dernă condamnă, cu drept cuvîntu. visurile illu-
soriei care forma basa sciinței alchimiștilor, a-
dică d’a putea schimba feru și aramu în argintă și
aurii, cu tote acestea, tot sciința modernă, acum

prin Kirchhoff și Bunsen a adeverit într’un modu
strelucilor ideeamare a alchimiștilor despre unitatea
chimică ă Universului. Și într’adeveru trebue să
aibă cin va o imaginațiune rece ca giața a pu-
tea privi esperientele acestor duoi sapienți cu
indifennță și sa nu salte de entusiasmii și de
admirațiune d’a vedea că corpidii cellii mai înalta..

— 10 —

și cellu mai măreții care ’llu avemu în lumea a-
ceasta, adecă sorele, este acum desfăcută în mîi-
nele omului în tote părțile sale, ca o bucată de
mineral care chimistul l’are in mîna sa. Să a-
! sistămu darii și noi acumii cu cellii maî mare
inleresu la această operațiune curiosă
       Basa lucrăreî D-lor Kirchhoff și Bunsen
este basalii pe analisa chimică a luminei
Borelui. Este învederat că numai un ceva corn-
' pusu pote să fie analizat, adică desfăcut în ele-
mentele din care este compușii; este învederată
J că lumina sorelui nu e un ceva simplu, ci un
corpii compușii, și asia este. Rația albă a sdre-
luî, câtă de firiu să fie în câte sute de mii intră
prin gaura unui acfi, tot este și ea compusă
i de mar multe alte ra^e, astă felii ca ra-
<Ia albă a luminei sorelui. este compuse de
mar multe rație colorate, și aceste diferite
colori suntă causa că vedemă diferitele obiecte
jalle lumei colorate în diferite colori. Daca s. e.
rațlo sorelui ar fi simplă, atunci t<5lă lumea,
! ceiulii și pămîntul, stelele și corpurile ni s'ar
înfățișa parcă învelite într’o simplă coldre mo-
notonă, și ochii noștri n’ar fi în stare a deo-
i sebi în lume de câtu umbra și lumina, precum
ni se presinlă imaginele fotografiate saă pre-
cum ni se presintă lumea în orele crepuscule!
(murgulii serei). Așa dar, colorile, obiecteloru
naturei, nu apatinu lor, ci luminei compuse a ra-
țjeloră Solare. Este o esperiență forte sim-
I plă și cunoscută de mullu timpă, care ne con-
vinge că lumina sdrelui nu e simplă, ci com-
[ pur-ă: scestă rsptritnță se face în modulu
I' următorii. Să punt mu unu oblonii la feresta
unei camere espuse Inminei soteluî, în călii ca-
ineja să fie întunecită, în oblonulu să facemuo
gaură, în dosul gaurei, să punemu o prismă
triungalare de sticlă (adică o bucată desticlălim-
pede iungă, tăiată în trei colțuri) ast-felii cara-
bele sorelui trecândă prin gaura oblonului, să
cadă pe una din colțuiile triunghiulare ale prismei,
sase refrîngă într’nss, și să trdcă prin fața opusă;
Ia o distanță ca de o jumătate stînjenii saă un
stînjenă, să ținem în camera întunecată în drep-
iulu prismei, o chîrtie albă, atunci vomu vedea
că rația sdrelui care a intiat simplă și albe
printr’o față a prismei, se va dispărți într’însa în
jinaî multe colori în câtă se va desemna pe chir-
ii ie a albă o figută d’o formă drept-ungiulară

compusă de șeapte verge colorate, adică d’o
vargă colorată în coloarea Indigo, (albastra în-
chisă) alta în violet (viorea), alta albastră
(havaiu), alta verde, alta galbenă,, alta por-
tocalie (orange) și alta roșie. Această fi-
gură colorată, se nuxuesce spectrulu solarii.
Deja celebrul Newton a cunoscut’o și a espli-
cat'o. Această figură seamănă în coloarea sa
cu cucurbeulu care s’arată căte odotă în ceru,
însă colorile spectrului suntu mult maf vii și
mai însemnate de călii acelle ale curcubeului.
     Pe călii timpii fisicil saîî mărginită a obser-
va spectrulu solarii cu ochii simplă fără ocheanu,
s’a observat numai numitele șeapte colori
ale curcubeului, dar în amilii 1814 celebrulii
opticu Frauenhoffer, a observat pentru prima
oră spectrul solarii printr’un ocheanu (telescop)
și cu mirare a vețlut, că în spectrul solară, intre
differitele colori, se află mai multe vergi negre
chiar în locurile unde colorile suntă în cea mai
mare strălucire. Facăndă esperiențe cu mai
multe spectre, a găsită că nu numai aceste vergi
negre nu lipsescu nici o dată, ci încă remănă
statornice la unii locă, și nu schimbă nici odată
locul și posițiunea lor respective în spectrală
solaiii. Pe celle mai mari d’intrînsele, Frauen-
hoffer le a desemnat cu litterile A, B, C, D, etc.
Așia se scie că linie neagră D, se află în spectru
între coldrea portocaliă și cea galbenă, F este în
albastru, G între Indigo și Violet etc. Aceste
linii au primit în Fisică numirea de liniile lut
Frauenhoffer (alăturata fig. aratâ un spectru so-
lar cu liniile Iui Frauenhoffer).
       Acum s’a presentat cestiunea: de unde
provinu aceste linii negre în spectrală solar?
Cum se poate ca rada albă descompunînduse,
să fie amestecate de lumină și de intunericu, par-
că ii lipsesce ceva ca să fie completă? Fie
care radă luminei colorate se refringe într’-
alt fel în aer sau în sticle; asta este și causa
eșirei spectrului solară cu colorile sale indere-
tulă prismei; este daiu învederai că în locurile
unde se observă liniile negre alle lui Frauenhoffer,
acolo trebue să lipsescă nisce rație, fiindă-că în
dreapta și’n stingă liniei negre, rada e lomindsă.
Oare lumina albă a sorelui nu este perfectă?
Oare este defectase? Oare re<Ja sorelui e-
șindă de la sore și până la noi, perde pe drum
o parte, în cătii vîne la noi defectdse și

— li-

na întreaga? Oare pote că in sore se află
o cause care ne opresce o parte a radeloră el,
ast-felă ca chiaru în timpul cându ne trimite o
radă luminosă, reține o parte d’intr’însa pe sea-
ma ei proprie? întocmai ca un avarii (scumpii)
care c’o mină dă și cu cea laltă iea înapoi.
     Este învederată că această problemă nu
s’ar fi resolvatu nici o dată, daca fîsicii nu s'ar
fi gănditu a încerca alte spectre eșindă dintre alle
lumine și nu din lumina sorelui. Dar ei aă în-
cercată spectrele produse nu numai de lumica ste-
leloră, ci și rade eșite din mulțime de flăcări și
din lumine artificiale, aă variată forte multă aceste
esperiențe puindu în flăcări diferite substanțe
inflamabile (aprindătore). Aceste esperiențe aă
arătată nisce resultate torte curiose; adică daca
punemă într’o flacără sau luminare, nisce sub-
stanțe hotărîte aprindătore și ne uitămă la spectrală
care ese înderetulă prismei într’o cameră întu-
necosă, vom vedea ca în spectrală acestei
flacăre se arate nisce linii forte streluci-
t6re, nuoi, nevedute pină acum în nici ună
spectru.
     Dară mai ’nainte de câtă toți, deja însuși
Frauenhoffor a observată că liniile celle ne^
gre, lipsescu la spectrele eșite din luminările noa-
stre obicinuite și în loculă liniei negre D din
spectrul solar, se arată acolo în spectrele lumi-
năriloră nostre duoă linii galbene forte luci-
tore. Aceasta, dicemu, a sciută deja Frauenhofler
la 1820, daru ellă n’avută norocire a devinea es-
plicarea acestui fenomenă. Dară nici cei lalți
fisici renumiți care aă esperimentată cu spec-
trele lumineloră artificiale, n’aă putută să
găsească această esplicare, și tocmai meritulă
celă mare a D-lor Kirchhoff și Bunsen de la
Heidelberg este ca numai ei aă sciută a apro-
funda această mare cestiune' Cea d’âutîiă ob-
servațiune remarcabile a D-lui Kircboff era ca
aceste linii galbene din spectrală lumînăriloiă
se întrece mai multă și devine d’o lucire es-
traordinare câudă se pune în flacără ceva sare;
acest fisică a încercată acum a conbina lumina
sorelui cu flacăra uuei lumine în care s’a pusă
ceva sare, adică: innainte gaurei oblonului pe unde
era să treacă rada sorelui, a pusu o lumină ap-
prinsă în care a aruncată ceva sare ast-felă ca
rada solară era silită se treacă mai întîiă prin fla-
cără și apoi să intre în prisma ce se afla în drumulă

gaurei. Dar Bunsenă a conbinată lumina sorelui cdî |
lumina scosă dintru o lampă de spirt inventata^ j
de dînsu (lampa lui Bunsenă) în care a pus diflȘ j
ferite alte minerale imflamabile.                    I
     în acestă simplu esprimentă era urma de-|,
scoperireî Chimicei cellei mai mare a secolului |
actual. Căci s’a vădut că fie căruia mineral car® |
s’a ars în flacăra, correspunde în spectru deol |
sebite linii, cu deosebite colori care s’aă pus îJ.I
loculă unei din liniile negre lui Frauenhoffer Îe|:|
spectrul solar. Fie care observator învață lesne z |
cunosce bine aceste linii colorate și a le deose-' E
bi una d'alte, apoi prin deosebirea acestoru linii |
colorate, este în stare ă cunosce natura n»i—g.L
neraleloru care s’aars în flacare; va serică, era ț
va fi în stare a face o analisă chimică prim
spectrală luminei; ba încă această analisă va fî ¹
d’o fineță și delicatețe multu mai superiore de
cată toate metodele chimice întrebuințate păn3 (
acum, precum vom vedea la vale.                      '
       Deja Arago a $isă că Optica (sciința la-j|
minei) este destinată a face o dată mari ser- [j
vicii Chimiei; această prezicere s’a adeverit ;
acum; căci o ra<jă luminei eșindu d’intr’o va-
tră, este acumă în stare a arăta chimistului îi
spectru natura elementelor din care se compun?
substanțele acea care ardu pe vatră.                  .
     Să dămă aici câte-va esemple despre esac- j
titata și fineța acestei metode nuoi.                i Și;
     Să citămu aici ună esemplu din operile D-hii LȘ
Kirchhof, ună esemplu care negreșită este în stan i j
a surprinde spiritulu nostru. „Am luatu, died
D-lui, trei Milligrame (73 Miligrame abia aă greu-;
tatea unui greunță) de sare și le am arsu într’o
cameră mare, forte departe de flacăra unei lamp? i
cu gază, această cameră avea unu spaciă de 60
metri cubi. Căte-va minute dupe ce flacăra s’a fă- I
cută cim galbenă betând ceva în roșie (precum se !
ntîmple tot d’auna cându flacara unei lumînări j
este amestecată cu sare) și observîndu acum a-;
cestă flacără prin prismă, am găsit ddja dupe )
timpulă unei secunde în spectrală flacărei, linia E
galbenă caracteristică (D în figura) care ne a- '
rată presința sărei în flacără. Apoi calculînduE Și
aerulă ce a umplută spaciulu acestei camere ș? j
câtimea deosebită a sărei arse care s’a res-i !
pinditu în tot acestă aera, am ajunsă la resul-j \
tată că acestă aeră a coprinsă sare numai s I
doe-ijece parte a unui milion din volumulă seu; aj |

— 12 —

     poî fiindcă numai o mică câtime a acestui aer
(50 centimetri cubici) s’a arsă in timpulă unei
|l secunde, de aceea este învederați! că spectrulfl
^acestei flecare, prin linia galbenă caracteristică
j! pentru sare, mi a arătatu presința unei strei-deci
' \ milidne parte a unul Milogram de sare sau a
două miia milione parte a unui grăunțe!!) Apoi
iiind-că msi multul de dcue părți ale globului pămîn-
teșcă suntu acoperite cu ipele serate ale ocea-
;'j nului, și că acestu oceanu prin vinlu și valurile
h sale trimite neînce'atu în aeifi picături mici de
[ ape serate, care, dupe ce s’a evaporată lasă în
aeru sburîndu o mulțime de părticele forte mici de
sare, de aceea ne esplicămu de ce cându aprin-
demă o flacără de gază în aeru incălditu, mai
tot dauna spectiulă acestei flacăre ne arată linia
caracteristică a șărei!“
          Dupe ce D-lul Kirchhoff’și Bunsen au stu-
    diat în spectrulu lumineloiu, differitele linii ca-
    rasterice pentru difterite minerale care se aide în

      Mai naințe, cându chimistulă a vrut să ana-
lise unu coipu care era compusă de mai multe
elemente, a trebuit să facă o serie d’operațiuni
fdrte complicate și forte ostenitdre d’a putea de-
osebi fie care elementu unulu dupe altu; daca
corpulii era compusă de 3; elemente, a trebuită
3 analise chimice una dupe alta; dacă era com-
pusă de 5 eh mente, a trebuită 5 analise con-
secutive și forte ccmplicate; acum tdte acestea
s’au înlesnită într’ună modă ne credibilă. S. e, o
țigare de tutun care o fumămu, coprinde cinci
minerale, adecă Sare, Kalium (principulu leși-
ei), Calcium (principulu varului) și elementulu
lithium. Dupe multe munce și ostenele, Chimia
a descoperită acestea. Dară acum e de ajunsă
a muia cenușa urei ț'gare cu ceva acidă de sare
(acidă chloridricfl), apoi a arunca o fdrte mică
câtime dinlfacestă cenușe într’o flacăre unei lampe
cu gazu și a observa bine spectrulu produsă
d’aceaslă flacără, atunci se va vedea pe spectru

   «ceste luminări, eu cunoscută că în atmosfera
sorelui se află multe din metalele numite mai sus
y dar nu se află acolo metalul lithium. Ba încă
vădîndă că în spectrulă solară se arată duoe li-

nii particulare

care nu correspundii Ja nici unu

   metal pe pamîntă, dc aceea a

   ceste linii aparținu la duoe metale care se afle

; în s<5re și care erau pînă acum necunoscute de
5 chimie pe pămîntfi; aceste duoe metale, ellu le au
j nnmitu Cesium și Bubidium; dup’ această fru-
j mesă descoperire, Chimia căutându bine, a găsij
J aceste duoe metale și pe pămîntfi.
! 1 Am ^isu mai susă că strălucita descoperire
!a D-Ior Kirchhoff și Bunsen, nu numai că ne a
pusă în stare a sci din ce elemente este com
pusă sore, dar ne a deschisă unu drumii nuou
■pentru înlesnirea analiseloră chimice. Eată unu
jhsemplu.

o liniă galbenă, care indică presința naturiuli, o
linie rosidră care indica presința Raliului, o li-
nie roșie care îndică presința lithiului i o linie
verde care îndică pesința Calciului! Eată dară

că printr’o singură observațiune, chimistulu pote

conchisu că a- face d’o dată cinci analise chimice din cele ma

fine și mal delicate!

    Nu putemu se descriemu aici cu amănuntu tdte
aceste linii, dintre care unele suntu f<5rte compli-
cate ; căci esistă minerale care producă în spec-
tru uu sistemă de linii compusu de 6 sau 8linii
de di ferite colori; numi atîta putemu să dicemfl-
că D-ni Kirchhoff și Bunsen au găsită pină a-
cmu liniile simple și sistemele de linii caracte-
ristice pentru o mulțime de minerale.
     în articolulu al treilea, vom vedea aplicarea
acestei cunoscințe a liniiloră spectrului, la des-
coperirea composițiunei Chimice a sorelui

— 13 —

Armonia colorilor și toaleta domnelor.

        Până acuma, fisiciî și sapiențiî s’au ocupat
  cu sludiulu teoriei armeniei coloriloru și Modis-
  tele s’au ocupații cu toaleta dameloru; acumă se
  pare că sapiențiî voru să se amestice și în toa-
  letele dameloru. în ce nu se amestecă omenniî
  de sciință d’acum! îu politică, teatru, chiaru și
  în toaletele dameloru. Cine vre să se încredin-
  țeze despre acestea, să citească unu opu sciin-
  țificu publicată acum de D. R. A da ms, din ca-
  re vom estrage aici pentru lectorele noastre câ-
  teva pasagiurl, care le vor citi negreșitfi cu unu
  mare interesîi.
        Este de multă sciutu că esistâ numai trei
colore piincipale, adecă galbenă, albastru
și roșiu, celle l'alte colori suntu numai o ames-
tecarea acestciu trei colori principale. Așa s. e.
galbenulu și albastru ameslecându-se, producu co-
lorea verde; albastrulă și roșiu amesfecându-se
producu o coldre violetă; galbenu și roșiu a-
mestecându-se, producă colorea portocalia (o-
range), daiă câteși trele adică galben, albastru și
roșiu amestecându-se în proporțiuni convenabile,
producă coldre albă, pe cândă lipsirea tutuloru
acestora trei colori principale, produce colorea
negră. Colorile verde, violetă și portocalie se
numescă col or i complementare, fiind-că cea
d’ântiia con plsteadă cu roșie, cea d’a! duoilea cu
galben și cea d’al treilea cu albastru și producu
colorea albă. Cândă domnesce coldrea albastră
într'o amestecare de coldre, atunci se <)ice că
este o colore rece; dară cândă domnesce co-
loarea roșie și galbenă într’o amestecare de co-
]<5re, atunci dicu că esle o colore calde. Tote
acestea, sută sciute de mullu de cătie fisici, și le
am reprodusă aici lectoreloru ndstre ca să pdtă
înțelege mai bine povețele care le dăD. Adams
în citatulu opulu Iui.
        Câudu, Z,ce elfi, Domneloru melle ve
îmbrăcați în vestminte de diverse colori bă-
gați bine de semă că scopulu ve esle d’a avea o
toaletă plăcută ochiloră, apoi să nu uitați că numai
armonia coloriloru place ochiloiu noștri și ca
armonia consistăîntt’o diversitate bine po-
t rivită cu unitat ea; deacea, cându diversita-
tea lipsesce, veți fi îmbrăcate forte monotoră;
■cându unitatea va lipsi, veți fi îmbiăcafe forte

pistrițu, prea încercate cu diverse colori și iar
neplăcută. Să nu uitați asemenea că fie care co-
lore are caracterulu seu, și că acestă caracteru
trebue să fie potrivită cu caracterulă personel
domneavostră, saă cellu pucinu cu carscteiulupe
care voiți al presenta și cu impresiuuea care
voițl a produce.
     Să damă despre acestă cate-va esemple.
     S. e. colorea galbenă este colorea cea mai
luminosă, ea presintă, ca să Z'cem așia, o co-
lore spirituale și nematerială; rșia dar o personă
îmbrăcată în galben, va presintă unu spiritua-
lîsmu nobilă, o bucurie senine, ca o țh luminosă
senină, dară bagațî de senă daca a cesiu carac-
t<?ră ală colorei galbene este în armonie cu ca-
rrclernlfi dumneavdstiă și daca persona dumnea-
stră presinte în sne multă spirilă și pucină
materie.
     Colorea roșie este colorea pasiuniloru via
și arzător?, deacea este și mai cu semă colorea
amorului; dacă sunteți amoresate, îmbrăcațive în
roșie; sau caca băibatulu sau amoresul d-v. este
din cel „roșii⁴¹ și d-v. vreți să arălațî că sun-
teți din partida D-ioru, și asta motivează o toa-
letă roșie.
     Vreți se ve arătațî încă mai tinere de câtă
sunteți (fiindcă tinere suntiți-negreșită, care da-
mă nu e lineiă?) atunci purtați colore roșie.
    Dacă sunteți d’o fire blândă, pline de dorințe
nobile, d’illusiuni poet ce îmbrăcațive în albastru,
Daca sunteți fericite, purtați colorea por-
tocali ă.
     D. Adams arată că ideea marelui filosof
Leibniz despre musica coloriloru, este o idee
adevărată. Este sciutu că Leibniz ’și a făcutu
un cluviru, nu de sunete, ci de colori. D. Adams
vă arată că precum în musică esistă combina-
țiunile suneteloră numite ,,tui“ (tare) și
(mole) consonante și dissonante, așa și în colore.
Elfi ve povățuește a vă îmbrăca în colori con-
sonante și nu dissonante, în acordu de Moli ș¹
nu de Dur.
     Diferitele colori care le purtați împreună,
trebue să producă effeclulă colorei albe ; de a-
efiea dacă purtați trei coloii, elle trebue să fie
galbene, albastre și roșiu. ț)acâ purtați doue, tre-

— 14 -

bue si fie ori roșie cu verde (colorea sa com-
plementare), ori galbenă cu violetă, ori albastru
cu portocaliă (tot colon complimentării.)
     Dară nu vă imaginați că o combinațiune de
colori care e frumosă pentru o damă, este fru-
mose și la tote celle lalte din secsulă dumnea-
vostră. Nici de cum! Aici începe dificultatea
Cea mai mare în toaletă, căci trebue să alegeți
o toaletă potrivită cu darurile multă saă pucinu
bogate și fericite cu care Natura v’a înzestratii.
Artea consistă aici ca coloarea vestminteloră să
se potrivească cu colorea pelei, și colorile coa-
fare! să se potrivească cu colorea părului. Sco-
pulă principală ală unei toalete estetice și ra-
ționate este a conrige prin colorile vestminte-
loră și a coafurei, greșetele Naturei în privința
colorei pelei și a părului.
     O să dămă aici câte-va esemple.
     Să luăm de esemplu o domnișoră delicată cu
colorea pelei (,,teint“_) delicată, albă, palidă
părea e transparinte și cu peri bălani; ea tre-
bue să porte o toaletă albastră, care este colo-
rea complementare a colorei pelei salle și aces-
ta va înfrumuseța, multă figura acestei persone.
Daca însă lînga unu teintă palidă, esistă peri în-
chiși, atunci coafura pdte să fie d’o colore gal-
benă bine pronunciată, și așia potriviți totă d’a
una colorile îmbrăcămințiloru și a coafurei, dupe
ieintu și coldrea periloră d-v. Dară ori cumă
ferițivă tot d’auna d’a nu portea împreună colori
albastre și roșii, saă galbene și roșii, și nu-
mai cîte o dată această disonanță gravă a colo-
riloru pote să fie ceva corigeate cu adaugirea
colorei albe.
     Eată și o altă regulă. Partea de sus a cor-
pului să fie tot d’auna îmbrăcate în colori mai
vie (deschise) și partea de josă în colori mai
închise; acestea va ficsa atențiunea spectatorilor
la partea de susu a corpului unde se află obrasă,
residența frumusețe!, magnetul atractivă alle fiin-
ței d-v. Dar obrasulă este ca unu suverană, elă
strelucește, cându se află înconjiurată d’o suită
frumosă, dar precumă suita nu trebue să întu-
nece pe suverană, așia și coafura scl. nu trebue
să ascundă frumosețile obrazului, ci din contra
trebue să contribue a pune totă simetria sa per-
fectă în cea mal mare evidență.
     D. Adams. n’a negligeată nici estetica picio-
reloru și a mîmeloră. Eată ce dice despre a-

ceste^p Picierele unei dame, trebue să fie mic.
Unu picioră mică este idealulu dameloru de la
Kina pînă la Paris. Dară trebue să scițl că co-
lorea albă măresce vederea obiecteloră; de aceea
nu purtați încălțăminte eu colori deschise, fiind-c&
pici orele se vor arăta mai m iri de câtă suntă,
dară nici negru de totă nu trebue să fie încălțăminte
căci nu va putea desemna bine conturele (formele)
frumoso ale piciorelor. Din contra, mîinele tre-
bue acoperite tot d’a una cu menușie de eclore
deschise, mai cu seamă când toleta este de co-
tor! deschise; altminterele mîinele se voră arăta
de departe, ca doue pete negre și neplecute. Nu ve
temeți că mîinele se vor arăta mare; căci o da-
mă înțeleaptă pdte să dea mîineloră el nisce po-
sițiuni particulare, care se voră arăta mal mici
printr’o ilusiune optică.
     Fiind-că vorbimu aici de ilusiunii optice,
trebue să ve aducă aminte domneloră mele, ca
prin colori și chiar prin desemnulă vestminteloră
puteți să ve arătațî mai mare saă mal mice, de
câta sunteți în adevără. Așia scițl s. e. ca co-
lorea albă face mai mare și mai groșii, pe cându
colorea neagră face mai micii și mai subțire; a-
semenea, vergile unei rochie trase perpendicular
de sus în josu, arată pe dame mai subțire; daca
suntă trase în direcțiune orizontale, arată pe
dame maî grose. Daca pdrlă o damă o rochie
având un desemn cu cadrilate (carreaux) mici,
se va arăta mică și grosă, daca cadrilatile
suntu mari, dama se va arăta mare și subțire.
Ori ce desemnă micu in rochiă face pe dame
maî gentile; orî ce desemnă mare, o face mare
maiestosă și ei superbă.
     Acumu, dupe cum sunteți de natura prea
mari saă pre mici, pr6 corpulente saă pr6 sub-
țiri, prea gentile sau prea superbe, alegetivă toa-
leta dumneavoastră ca să corige aceste de-
fecte ale Naturei; căci ddmneloră mele, de și
totă lumea <Jice că sunteți îngeri, dar și îngerii
aă și cusururile loru, țlice scriptura.
     Pînă acum am vorbită pe faciă în audiulu
tululoru; darii acum la sfirșită, dâți-ml voie ca
să vă vorbescă și în secretă ceva; să nu o auțjă
nici bărbați, nici ,,amic'.i'; dumneavostră. Cându
veți ajunge cu citirea la acestu punții, trimeteți-i
afară la Cameră, la club, saă la cafenea, să se
ocupe acolo cu politica dilei, cu polemica jur-
naleloră și se nu bage de seamă la conversa-

- 15 —

■țiunea nostră. Eată ce voiu să ve spuiu. Da-I
ca suntu între lecloarele n(5stre, actrițe, sau
altele care chiaru nefiindu actrițe, totu aii cul-
tivării artele frumose între atâta că s’a făculu-
‘‘pictore,, pe obradulii lor propriu, cellu pucinu
faceți și asta cumu se cade (sau maî bine, cumii
nu s’ară cădea)                             •
     Se nu se jugrăvească cu albii puru, cândii
merge seara la o adunare unde suntu multe
luminări, fiind-cii atunci obradulii o să aibă o
colore cenușie, ci în asemenea cașuri să amestece
în albii și ceva galbenii sau rcșiu cu albă; di iii
pe obrazu să puie rumeneala cu artă să nu cuno-
scă totă lumea la prima vedere că aicî esle unu
„portretu viii'. Dar artisteloru dupe la scenă,
recomandă ț). Adams a avea o deosebită a-
tențiune pentru toaleta lorii și că colorile toale-
tei s"ă Ce în armonie cu rolulu care voru se

presinte, dacă rolulii este eroicii, toaleta trebue
se aibă în sine un caracter eroicii, șă facă pe
actrițe mare, maiestosă și superbă; daca are unu
rolu d’o persdnă bl undă și gentile, colorile și ,
desemnulu toaletei se fie tot d’acestfl caracteru;
daca suntii maî multe persone pe scenă, aceea
care are rolulii de căpetenie, să pdrte colori mai
vii și mai intensive, pe cându persdnele subal-
terne, să p6rte colori care atragu pucin atențiu-
nea spectatorilor!!.
     Eată ddmneloru și domnișdreloru melle po-
vețile discrete și indiscrete alle d-lui Adams; ,
M’amu făcutii aicî interpetulu d-luî cu scopii ca,
pe lingă sciințele folositdre care le tractămutolft
d’a una în acestii jurnalu, să tractămu o dată și
despre sciința cea mai folositdre pentru dumnia-
vostră, adică d’a place cu desăvîrșire.
B.

Comunicațiuni se iințifice mi oi.

      Caffeoa, devenită un Barometeră. Este
cunoscută că noi omenii avemă o mare curiositate d’a sci
mal nainte ce timpă va fi mîine; ori senin, ori pldiă. 0
parte mare a ocupatiuniloră și mal tdte plăcerile nd-
stre, suntu bașlate pe acostă sciință; d’aceea în totă
timpulă dmenil s’aă silită a găsi prevestitorii timpului
sau Baremetre. Unii ’șl au făcută Barometri din sti-
cle cu mercuriu; la alți pisicele, broscele, și unii
pescl suntu Barometri vil; acumă vine unu D.. S i u-
vageo n și ne face d’o ceseă de Coffea, unu Baro-
metru. Eată cum. Elă șlice: cându punemă o bucată
de ^aharu într’o ceașcă de caffe, tară să’lă ameste-
cămu și să lăsămă țlaharu să se topescă de sineșl,
atunci esa pe suprafacia fluidului, ca nisce bășicuțe
mici. Acum, țlice elu, să bbsurvămă că se vedemu
dacă aceste bășice remînu în centrulă ceșcei și for-
mează acolo o masă spumdsă atunci să fimă încre-
dința tă că va fi senină mal multe țlile; cându spu-
ma se va așe^a ca unu inelă pe marginea ceșcei,
va ploa tare multă timpu; dar daca spuma remune
între centru și margina ceșcei, timpulă va fi varia-
bilă ; în fine, cândă spuma nu se va respîndi și se
va așe^a pe ună singură punctă la marginea ceșcei,
o să ploe, dar pucin. Elu adaogă                      că
a făcută multă timpu o comparațiune între aceste
.fenomene ale cafelei și arătările barometrului,

Zile a găsită tot d’auna esacte și conforme unele
cu altele, a publicată adeverite Invitămu dar pe
publiculă nostru de la Cafenele, dintre care mulți
petrecă acolo vieața lor fără nici unu folosă pentru
societate, a studia d’acumă înainte spuma din ceșcile
d-lor; pote că ast-felă voru face cellă pucinu ceva
pentru lume.
    Statisticapentru sinucidere. D. Boudin
a făcută următorea stalistiică interesantă în raportului
sinucideloru. In Belgia se urmeZe 57 sinucideri
într’un milion de locuitori; în Sveția, 67; în Marea-Bri-
tanie 86; în Francia, '100; în Prusia, 108; în Sac-
sonia, 204; în Geneva, 265 și în Danemarca, 288.
Dară și modulă sinucidere! este diferită la diferitele
națiunii. Așia s. e. germanii se spînZură, Scandinavii!
se otrăvescă, . pe cândă Francesii, se împușcă.
      Unu remediu în contra mușcăture!
șerpiloră. Ună D. G. Kendal de la Tecsas în A-
merica, patria 'Șerpiloră celoră mai otrăviți (șarpele
crotale) Z'ce că a avută ocasiunea a vindeca ună
o mu mușcată d’unu șarpe crotale (a eăruia mușcă-
tură este totu d’auna mdrtală în puține ore) prin
spirtă de cornele cerbilor (spiritus cornu cervi), a-
deeă puindă pe rană cărpe moiate în acestă spirtă,.
se imbîndă această fermentațiunc din 5 minute în 5 mi-
nute și totă d’o dată dîndă pătimașului cîte 30 pi-

— 16

riilor în descomposițiune un stufu lățit semănînd
cu firele de bumbac; aceste codițe sunt lungi
și p6rtă pe vârlul lor o vesicula mai întăiu albă
și transparentă, pe urmă opacă cam cenușie
de unde essu granulațiuni versorii. In alte mu-
ce^eli estremitate codiței în locu da se ter-
mina cb o vesicula portă o umbreluță de ve-
ricule așezate ca mătăniile eare se deslipescu
și se risipescu când ajjung Ia maturitate: ast-
felu sunt Penicillium din care q specie mai
commună numitu P. Glaucum se desvolta pe
substanțele moi suppussel la o fermentațiune pu-
tredă precum în spumă de bere, pe surfacia
vinului în vase destupate și care au stat mult
timp în contact cu aeru pe surfacia panii u-
mede și ținute mult timp în contact cu aeru
și în locuri umede .și întunecose. In alte mu-
cenicii codițele se ramifică și porta vesicule la e-
stremittate fie-cărei divisiuni, cerea ce figurerlă o
ciorcină de strugure microscopică: astfelu sunt
Botrytis, a căreia specie B. Bassiană presintă
o particularitate forte curioșă. Acestă ciupercă
vegetețlă în năuntrul corpurilor unor animale
și mai cu semă în alle gândacilor de mătasse;
Jlmyceliumu său se introduce prin stigmate sau
găurile respiratorii alle larvei, și se desvolta
repede în grăssime ei, apasă intestinele anima-
lului, le strânge, în timpul acesta animalul sul-
fere, slăbesce și merge spre peire; pe urmă
când ajjunge momentul reproducțiunei vege-
talului, firele reproductorii se lungescu spre a-
fară, străpunge pele victimei și îndată presintă
mica lor ciorchină încurcată de spori. Astă ma-
ladie, numită Muscardină care prăpădesce o
mare cuantitate de gândaci de mătasse este
forte lipiciosă. Dar se pote altoi puind o bu-
cățică de Botrytis basLna într’un stigmat de
gindaci, în general astă maladie provine din
necurățenie, din lipsa de spațiu, de lumina și
de aer. Recommandăm dar cultivatorilor de
gândaci, de mătasse să îngrijescă ca gândacii
să aibă un spațiu de ajjuns, să premenescă aeru
adesse; special acesta se fie la un loc luminos
apoi nutrimentul se fie tot-dauna prospât adică
foile de dudu ce obicnuesc a mînca aceste ani-
male se nu fie pălite ci în stare bună, atunci și
gândacii vor fi frumoși, și vor da product . a-
bundent, mătassă precibsă și maladia nu va in-
tra nici, odată în locuința lor. A.

H cătun din acestil spirtu într’o ceașcă de rachiu tare
     (Whiski). De și la noi nu esistă șărpl otrăviți, în-
     să se ntîmplă vara cîte o dată mușcături de
     insecte forte otrăvite         și în acesta ca^i spirtu
¹ ! de cornu de cerbi (sau și spirt de țiperigQ( este forte
     folositorii.
           Unu tunu d’auru. In Tover (citatea) de la
london esistă ună tunQ d'aurfl d’o valone de 23,000
, ț funți (45 mit de galbeni) Acestu turul provine de la
Turci adeeă de la Sultan Sulimanben Selim. La con-
; cuista de la Adenîn anulfl 1859, Englezii l’au dobîn-
dita. Era unu timpu cându Turcii aveai! tunuri d’auru
i acumu le lipsesce auru chiar și pentru monede, cari
■ Taft ramplasatd prin chîrtii (Keimes). Cum se schimbă
timpurile! Altă dată era aura în arsenalele, acum este
] fera în multe yisterii, adecă gole lăzile de
!*! fer a.                                          B.
ii
            Despre maladia gîndacilor de mătase.

           Muce^ela [Moisissures, Mucor] ce se obsevă
i- pe pereții easelor igrasidse prin pivnițe și grotte
[sutterane] nu sunt alt ceva de cît un felu de
ciuperci a căror organisațiune este ce mai
■ i. simplă din regnul Vegetalii. Organele lor re-
productorii care se numesc în Botanică Spori
> sint așe da mici în cat nu le putem vede cu
pchil, ci numai cu instrumente care mărescu
obiectele materiale precum: lupe, microscâpe; a-
cestl spori umple atmosfera în care phitescu
și se desvolta pe suprafacia corpurilor organi-
I sate lăncedânde sau părăsite de viață, d’asupra
। cărora întîmplare le face să cadă și care le
servă de tarrăm.           O dată căluți sporii se lun-
ii gescu în firișore .ce se ramifică, se încru-
cișețlă și formețlă un felii de rețe în general
। alba cîteodată abia visibilă numită de botanist!
     Mycelium, asupra căruia se înalță vertical, căte
< odată oblicii sau chiar orizontal, nisce codițe
ᵣ în lungul cărora se vădu despărțiri din distanță
în distanță fie-care terminate cu căte o vesi
; I cule (bașicuță), plină c’nn liguidu în care înotă mici
'A granulațiuni, ce se mișcă, se immulțescu și
constitue coldre vesiculel. Acostă din urmă se
|: i rupe mimai de cît și lassă să esse granulațiu-
li,. nile sau pe la vârfu precum în adevăratele Mu-
j / cov sau pe la basă adică pela parțe unde este
I'J lipită de codița ce o ține, precum în Ascophora.
     Mucor mucedo este ce mai commună d’ intre
j mucerleli; ea formală d’asupra tuturor mate-

Tipografia C. A. Rosetti uliija Caimata No. 15.