X A T U R A, JURNAL PENTRU RESPANIHRE1 SCIINTELORlJ NATURALE IN ROMANIA REDIGIAT de DOCTORUL IULIUS BARASCH, professorU de istoria naturală și fisiologie ÎN COLEGIUL& St. SAVA, LA ȘCOALA MUJTARIE, ȘI DE BOTANICĂ SILVICĂ LA ȘCOALA DE SILVICULTURĂ ȘI DE D. ANANESCU, professorO de zoologie, anatomie și fisiologie comparate LA ȘCOALA DE MEDICINĂ ȘI FARMACIE DIN BUCURESCl. 1 |' . ial - • ‘'y L : a y 'l ,ij ANUL VLEA 1862. (De la apariliunea jurnalului ISIS.) BUCUKESCI. IMPRIMERIA NAȚIONALE A LUI STEPHAN RASSIDESCU. Strada Germană No. 27. TABLA MATERIILORU. Pagina. Către lectori..............'...................... 1 Sorele descompus în elementele sălle . . . 2, 9, 41 Fugerele (ferice).................................. 4 Armonia culoriloru și toleta dâmnelor . • . 13 O aruncătură de ochi asupra sciințeloru naturale 17,29,38 Antilopa....................................... 20 Omul și maimuța............................, . 22 Aerolite sau petre căzute din aeru ..... 25 Dropia.............................. 29 Ceva despre caracterile ereditari .................33 Arborul veninatu Upas..........................36 Cutremurul din Mendoza .......................39, 48 Templul lui lupiter Serapis....................44 Unu casu nuou de Idrofobie.....................45 Omul și pămăntul 49, 57, 65, 74, 81, 97, 108, 121, 153, 161, 177, 185. Animalul care dă moscu.............................53 Călătorie în Italia 54, 69, 79, 102, 108,118,127,144, 150 Paiagenu Migala....................................60 Giocul paseriloru..................................62 Despre părăsitele cerealeloru .....................63 Grotta de azur din insula Capri ...... 67 Despre unii arbori gigantici :...............76 Racul comun .......................................85 Geografia zoologică ..................... 87, 94, 119 Bucătăria..........................................89 Vidra..............................................92 Alexandru de Humboldt.........................93, 135 Planta Betel......................................100 Ceva despre papagal...............................112 Crescerea artificiale a pesciloru.................113 Digitala sau planta inimei ........ 115 Fluturai cu capu de mortu (Sphînx) । . . . j . 125 O oră terribile petrecută într’unu ghiățoiu . .- 129 Planta mimosa pudica .............................132 Arborul Mahagoni..................................136 Sosirea primăvcrei............................, 137 Roforma calendarului........................ . 141 Despre parfumărie .............................. . 145 Esposiția animaleloru în Londra...............■ . 147 Ornithoryncu sau mammiferul cu botu de rață . 148 Cedru din Liban...................................156 Veghierea și somnul (Hygienă) . . . 159, 165, 198 Animalul Meles....................................164 Oamenii grași și oamenii slabi.......168 Observațiunî meteorologice................. 169, 292 Istoria Vesuvului....................175, 191, 199 Cynocefalu........................................174 Contemplația naturei în casă...........180 Ceva despre salubritatea publică la noi . . . 182 Pelicanul....................................... 187 Imaginile fulgerului.......................• . 193 Calul ..................................... 199, 289 Pagina. Despre originea sau rasele speciei umane . . 201, 209 Paserea fluturașu............................ 205 Nisipul mobilii pe țermurile mărei . . . . . 207 O vânătore de foce ...........................202 Duoe calamități publice în India..............215 Propagația ființeloru organisate 218, 231, 239,' 255 270 278, 294. Farul din insula Faros ......... 220 Armonia Universului .......... 221 Fisica aplicată la istoria naturale...........223 Viața lucrătoriloru în minele de cărbuni în Anglia 225,237 Brosca rîiosă.................................228 Istoria naturale a unui cărnat................233 Salamandra și Proteus.........................236 Aquariile din Paris...........................241 Sioricile din Islanda....................... . 244 Ceva despre maladia imaginarie ...... 246 Despre grosimea cojei pămentului..............248 Munții lunei ......... 249, 257, 265 Ciuperci de case............................ 251 înălțarea în balon a D-lni Glaischer, și călătoria în aeru....................,.............. 253, 353 Stejarul . . . ...............................259 Andreas Vesalius . . . ..................... 262 Indianul.................................... 269 Barza .............................' . . . . 273 Toleta damelor romane.........................281 Lupta tauriloru.............................. 284 Cursorii în Anglia .......................287 Pescele vănătoru....................... . . . 293 Meditațiuni de tomnă .........................297 Viața lui Bichat ......... 302, 319 Cursul cailor ................................299 Ocănul și interiorul seu........... 305, 313, 321 Hippopotamu ..................................307 Viața și mortea .........................309 Geografia zepezei.............................311 Asficsia prin gazu de cărbuni.................315 Studii ethnografice (arabii) 316 Istoria furniciloru albe......................318 Călătorie în Orient . . 327, 333, 343, 349, 359, 364 Sepunul ......................................329 \ Maimuța veveriță............................332 ¹ Observațiunî asupra origine! animaleloru și plan- telor domestice.................................337 Căpriora și puii sei..........................341 Cânii din Groenlanda..........................345 Viața passerilor ............... 348, 355, 361, 369 Dialog între natură și filosof................358 Despre formarea pămăntulni............... 373, 381 Ceva despre cultura planteloru................377 Meditațiuni filosofice Ia finitul anului . . . . . 379 Anunciu pentru încetarea jurnalului...........384 Comumcațiuni scunțifîce. Despre turbarea câniloru............................ 8 Cafeoa devenită un barometru; statistica sinucide- re! de D. Boudin; unu remediu în contra mus- cărei șerpiloru; maladia gândaciloru de mătase 15,16 Despre unele veri forte căldurose...................32 Unu beraru amator de sciințe; despre maladia grâ- ului; secarei ș’a porumbului .....................40 Serpele Phyton în Londra; mortea uriașului Murphy 48 Ceva despre folosul paserilor în agricultură; șid- ricii cântătorl în China..........................64 Descoperiri nuoi de gisemente de auru în Ocenia; despre slobozirea tunurilor în raport cu gră- mădirea nuorilorîî................................72 Unu anunciator al cutremurului; unu arbor caredă seu 96 Folosele cafelei . . ........................184 IO colore verde inocentă pentru cofeturi; observa- țiuni diatetice asupra tăierei animaleloru . . 192 Unu furnal (cuptor) de pane descoperit în Pompeia, sticla de orez din laponia; mortalitatea compa- rative a spitalelor militare; farul din nuoa Cale- donia........................................• • 224 Vaporul submarin ...................................247 Ș’alte comunicațiunî interesante 234, 237, 264, 288 290, 320, 336. Resumatul observațiunilor meteorologice făcute în BucurescI în cursul anului 1862 dupo tharmomctrul lui Reaumur. Câtimea apeloru Temperatura Maximul la 2 ore Minimu la 6 ore lo dc negura «Jllle cu de pldie în mi- Lunile medie lunare. după amecjă-^'- dimineța. le senine 1 le norâse 1 Ie de p!6ie 1 Iede ninsori i W») vent tare. limetrc. iile de pâtra 1 (grindina) || OBSERVA Ț IUN 1. ^5" *5* 7 10 1 5 --- 8 N. O. VI --- --- --- La 2 Ianuarie la orele 4 de dimineță Ianuarie -2°, 5 4», (la 3, 20, 21, 25) ---11°, (la 28) un cutremur în 3 sguduituri mergând de la N. O. Ia S. V. Fevruare ---1°, 20 6», 5 (la 21) -12», 5 (la 5) 8 7 1 5 2 N. O. VI Martie ---8°, 3 20°, (la 16) --- 2», (la 5) 20 9 2 Aprilie 11°, ti 22°, (la 30) 6°, (la 7) 14 12 4 Maiu 16°, 25°, (la 2, 23, 31) 9», (Ia 7) 20 7 4 101 î 1 Iunie 17°, 9 28°, (la 24) 12», 5 (la 16) 20 7 3 --- --- --- --- --- 3, 8 milim. La 24 Iunie di6 cea mal caldă a anului Iulie 26°, (la 9, 15) 12», 5 (la 3, 4, 29) 20 5 6 13, 9 milim. La 7 Octombre, între orele 10-32Jera Augustu 23°, (la 10, 23) 10°, (la 10) 21 6 4 9 milim. unu uraganu despre N. O. pe urmă li- Septembre tD CO O 16», (la 11, 28, 31) 3”, 5 (la 13,14) 19 10 1 --- 2 milim. nisce, apoi la orele. 2 dimineța unu cu- Octombre o o O o o 19°, (la 8) 0», (la 5) 17 10 3 1 N. 0. VI tremură tare în 3 sguduituri de Ia N. O. Noembre CCOOb- CQ 5°, 5 (la 18) 12», (la 25, 30) 6 12 6 i la S. V. 1 II 11 1 1 1 1 2 N. O. V La 3 Noembre prima ninsdre. Decembre -1°, 4 5°, (la 22) ---14°, (la 5) 9 20 9 4 2 --- --- --- --- --- --- La 5 Decembre, dimineța cea mal fri- gurose; la 18 Decembre, între 6 și 9 di- mindța 0 ceță straordinarie. Așa dar a- vem tempera- 8°, 3 181 115 "35 14 7 13 28, 2 milim. Temperatura medie a tdmneî ș'a erneî tura metjie a- a fost --- 1' 5 nuale de a priraăverci NB. Do 6 ani de căndă fațem necontenită observațiunl meteorologice aiei în BucurescI, ne-a eșită tot-d’auna la finitul anului 0 temperatură și a verel 15" 1 medie anuale de € " cu o fracțiune [)r. I. Barascb. Ecc’ admirabila constanții în fenomenele Natureî, oare ni se păru noă atât de variabile și neconstante Anul V. No. 1. । Ianuarie 1862.. PENTRU RESPÂNDIREA SCIINȚELORU NATURALE ÎN ROMANIA Redigeat de Professor Dr. luliu Barașu și D. Ananescu. Coprindcre: Către lectori. — Sorele. —; Fugere. Comunicațiuni sciințifice mici. Către D-ni lectori. Sun tu acum duoi ani, de cândfl ne amă despărțită. Dară ne amă despărțită ca amici, nici o sentință de tribunal lumescă saă spirituală n’a pronunciată despărțirea ndstră ; apoi cându vedemu, mai în tote filele că cei despărțiți cu sgomotă, chiar și cu scandală, peste cât-va limpu se împreună iar, și trăiescă bine mulți ani și lumea uită fosta desunire ă loră și-i privescu ca consorți uniți pe tdtă viața; de acea nu vedemtt nici o causă valabilă, mimați lectori, ca și noi dupe o despărțire pacifică de doi anî, să nu for- mămă acum din nou iar o alianțe pacifică pentru mulți ani. Cea mai mare parte a desuniriloru casnice. — 2 — provine ori din nearmonia caracterîloru con-1 sorții o iu, ori din cuestiunea budgetului, acestei ciudate cuestiune, care j<5că unii rolă așa de im- poriantuîu polică lumeț Desunîunea consorțiloiu din causa nearmoniei caracterilor, este unu rău yermanentu, pe cându desunirea din causa bud- getului, esle numai unu reu periodicii; se re- petea^ă ca o frigura la fie care (Jiuă d'întîia a lunel, sau a trimestrului, șaua anului, s c.l. Desuni- nirea ndslră, stimabili lectori, nu era, din cauțja nearmoniei caracterelor^, căci sciu prin esptriența de 4 ani că ne am convenit unul altuia; era numai o desunire finnnțiară, safi precum am numit’o, denatura liudgetuIuL De acea, acestu rău nu era permanent, ci numai periodică, reviind regulat în luna Ianuarie, și ca să dau o numire medi- cală acestui rău, pociu să’l numesc o ,,răcea)ă“ ! periodică. „Simtomele (o espresinne medica'ă) acestei patime erafi celle urroătdre: lectorii a’ît de veseli și de mulțumiți în cursuu anului, la apropierea di- lei critice al Enuhii nou. se făceau posomoriți, i perdind pofta (nu de mîncare căci atunci nu e timpul postului) ci d’abonare; mișcările membrelor corpu- lui se slăbieafl, dar nu apiciorelor, (fiind că era atunci carnaval epoca danțurilor) ciamîineloru neputind sau nevrîndu să le bage în budunar să plăteasscă bani abonamentului apoi lucru curioșii, pe când pretutindenea e cella care are răcieală, este și pătimașă, aicea publicul avea „răceai ă‘‘ și redactoulă era pătimașii. Dar fiind-că mai tdte pătimele lumei aă remediile lorii, așa daru cu bucurie a vădut an- tetul ca estimpu, . dupe apelul ce a făcut pu- blicului, aceslă răceală nu s’a arătată astă dată; fșa dar lipsește causa desunire! și cu plăcere autorul reîncepe acum întreprinderea ce lăsase acum doi ani și prognostica ne dise, că în Ianua- rie viitor aceasîă jăceală periodică nu se va în- toarce și că cura este radicală. Ori cum, avem înaintea noastră unu timpă îndelungat de un auu în care să ne silim a ne face încă mat amici de câtu eram pînă acumu. și a face re’n- preunarea noastră eternă, precum este obiceiu a se dice în tractatele de pace închiate dupe resbelă. An timpul încetării reia(unilor noastre șciin- țifice, s’aă făcut în știința mare mișcări și multe progrese. Ne vom sili a le presenta lectorilor noștri îrcetu unul dupe altul, începînd acum cu una din celle mai frumoase descoperiri, care, cu drept cuvînt, a făcut o foarte mare sensațiune în lumea șciințîfică, adică Analisa chimică a Soreluî. Dr. Barasu. ! Soarele descompusa Articolulu l-iu. Sciința a făcutii acumu unu pasu nuofi, u- nulil din acelle păsuri care întrecu totu ce inia- ginațiunea cea mai cutezătore a putut să șl imagine, a făcută una din acelle descoperiri ca- xe isbescu spiritul nostru d’admirațiune pentru xoărimea sa proprie, alle căruia margini nici pînă acumu nu suntu bine cunoscute nici apro- fundate. Dbja de multu timpii, Astronomia a măsurat *) Aceste articole suntu lucrate după memoriulu D-lor Kirchhoff și Bunsen publicată d’ăutiăracol estracrdinar. ca unu opu al diavolului, de aceia faringele erau pri- vite cu florile Satanei, deacea vedemu că sorcierele (vrăjitorele) d’atunci întrebuința faringele îm- preună cu pele de șarpe și cu osele morțilorfl la operațiunile lor mistice de conjurarea dia- volului. Dar în societățile moderne, așa de bine or- ganisate în câtii nimini nu maî pote să treacă măcar de lâ un satu la altu fără pass-port în cea mai bună formă, diavolulîi a găsit cu cale a se face nevăzut; de acea și totă averea lui s’a și confiscat; femeile bătrine urîte, numai suntu privite că mireasele satanei și faringele nu se mai socotescu ca florile de predilecțiune ale dia- volului. Darii, daca șciința a despoiată farin- — 6 — gele de niravulu lor estraordinar și misticii care Ie a încongiurat mal 'nainte, pe d’altă parte a arătat într’însole nisce forma admirabile și nisce disposițiuui naturale d’o perfecțiune necrezută. Cea mai admirabilă disposițiune o găsimă aici în raportul reproducțiuni sau îmmulțirei; întra- deveră,o plantă care nare nici flori, nici fructe nici semințe, cum o să se îmulțească? Eată cum. Daca observămii bine la facia de jos a frun- «Jeloru unei filice (faringe) vom gtsi o mulțimi de puncte rotu-ide și umflate, aec^tea se numescu capsule și suntu umplute c’ună felă de pulbere numit spori, Unii fel de inelu încongure cap- sele în differite direcțiuni, acești ineli joca unit rolu forte important, adecă inelulu este elastică, de aceea la timpulu maturațiunei, inelulfl, dupe ce s’a întinsă printre crescerea capsulai peste măsure, crapă șifiînd-că e elastică, lovește tare capsula, o rupe și atunci sporii sb6ră afară, se respundescă pe pământă și lucrează întocmai ca semințapentru îmmulțirea plantei; altă dată capsula crape de sineși și gonesce spori afară. Darii capsulele nu staă singuratice, ci în nisce grupe (Sori); dupe forma acestor। grupe, H Bo- taniști determina genulu și speciă faringelor. Cate o dată, capsulelestaă neacoperite, altă dată suntu invălite într’o peliță (Indusium), care are. uuă capacu și la timpulă maturațîunei, capasula de sine se deschide ca printre ună felă de balamale. Căndă spori aă eșit din capsulă și cadă pă pămîntă, atunci începe o viață nuoă proprie, se desvoîtu, devine ca nisce fire și peste câlă-va timpă acești fire aă dobîndit Ia căpătîiulă lorădejosu ca niște rădăcini iniei, pe trunculeță se află ca frunzulițe mici îndoite care pe urmă se resfiră și elle, și eate ca plantă nuoă s’a făcutul Daca îo genere, tululor planteloră Ie place lumina, faringeloră din contra le place întunericu; de aceea cu dreptă cuvântă s’aă numită de unii .,Strigoii planteloră“ Eată iar că plantele sunlă ca și omeni; căci și dintre semenii noștri, unore numiți obs cura nțî le place pre multă întunerică și petrecă o viață de strigoi. Âm Z'su sus că faringeie transporta spiritulu nostru în nisce epoce forte depărtate de cea actuale, în care omulu a începută a esista pe pămîntă. Trebue să esplică aici acestea. într’adevăr, faringeie, suntu predicatori forte eloliuinți pentru eternitatea idei creațiunei și tot d’o dată arată esigtența trecătore a lucrurilor materiale, create; ele suntă unele din documen- tele celle mai puternice pentru istoria pământului care are datinele multă mai antici de cătu is- toria omului pe pământă. Vederea loră, presin- te în imaginațiunea ndstră cea dintîiă epocă a esistenței pământului, abia eșită din stnulă ocea- nului, nelocuită încă de mai nici ună animală terestru; acest timpă primitivă era timpulu d’aur al faringeloră ; atunci ele au dobîndit peste tot pământulă o desvoltare gigantică formăndu nisce arbori așia de mari și de maiestoși în câtă, cu eea mai mare mirare găsimă urme- lele loră gigantice în stratele carbonifere, de un- de se scote cărbuni fosili din pământă. Suntă unele locuri unda aceste ruine de cărbuni fosili presintu păduri immense subterane, îngropata în sînulu pământului de n enumerate sec oii și care mai tote suntă compuse de filice arboresr cente. în epoca modernă a pământului, de șî se găsesce și acum faringe pe pământă, dar pre- tutindene suntu mici și neînsemnătore, numai în climele celle mai calde (tropicale) Natura a păs- trat reslulă faringeloră gigantice arborescente din acelă timpă primitivă al esistenței sala. (Alăturata figură represintă două spece de filice arbores- cente superbe din climele troprice, adică specia Cyatheaaurea în drâpta, specia Hemitelia spectabilis în mijlocii, și speca Balantoium K ar steni a num în stînga, tote aflânduse în țara tropică Venezuela în sudulă Americei). Eate că vederea filiceloră în timpulă nostru, escită în nor nisce idei mari, imense despre sta- bilitatea și modifîcațiunile esistenței pământului nostru; căci cându vedemă acumă că numai în climele celle mai ferbintl lingă Ecuator cresce și se desvolte Alicele arborescente, pe cândă în sînulă pământului găsim păduri carbonisate de filice arboriscente imense îu Belgia și Anglia unde domnesce o climă forte moderate și chiar rece, negreșit că trebue să ne întrebăm : ore în timpulă când a esistat aceste filice gi- gantice, acumă carbonisate, a fost în Anglia și în Belgia o climă așia de ferbinte că acum în țerile tropicale? fiind-că altmintrelea n’arpu- tea să se desvolte acolo asemenea filice arbores- cente gigantice, căci este in centra natura lor; apoi daca atunci în Anglia, Belgia și mai în tot (nordul Europei era o căldură ca acum în India și în Mexico, de ce aceasta căldură a in* cetat și a făcut locu unui frig însemnat? Ore a- ceasta micșorare a căldurei peste pămîntu nu va urma și va ajun ge o dală la unii punctă a sia de teribil în câtă va fi peste putin- ță pentru omu și tote ființele însuflețite a mai trăi pe pământii ? Atunci Italia va avea clima Siberiei d’acum și Remania va avea frigulă po- lului, acestui mormuntă mare și teribil pentru tote ființele vii ? Vedemu daru că ddja agitarea unei aseme- nea cuestiune înflorea dă imaginațiunea nostra! Nu este aici locu a ne întinde asupra asestui subject destul de interesant și o se revenimu la dînsu negreșit alta dată. Atâtu putemii însă să