JURNAL IIENTPS PESnÎNDIPEA niTIINUEJOPS NATSPAJE IHI ESAKTE, ÎN TOATE KJASE.IE Pedipeată I ( ( PROFESOR DOCTOR IULIUS BARASH. Jtyo 48. (Ansi» ais natpsiea) Bskspemtl 30 DekemBpie, 185 9. Konpindepea: Adio.— Istopia NalEpa.n, a BBkittpieL— D&ejspi în naifipi.— Istopiea snsî asasinau »8deKitopesK8.— KomBtriKajpsn sHientifise niiqî. Adio! JKspnaisjs Isiss sa8 Na tapa, îmi iea aksnrâ adio de aa lektopil isl, kape a aBsts B8m»-BoinQi mi ptsdape a ’I dtpsi atenuisnea aops în kspssis de uatps ani nenpe- kspmats. Hoațe kt Bops fi msipi kape Bops întpeea: de ne înieteazt aiests atspnais ? Illi es aras nstea faie aieastt întpeeape, fiinds kt, de kînds aiests jKspnaas a îniensts st east mi nînt aksms, nenpekspmats s’a Eskspats de fasoapea nsBiikt mi pedaklopsis a npiimits din toate ntpn,i.ie feiiiitajjisnl rai esnpesisnl mînrtitoape. Dap, întpe esnpesisnl rai fante, este înkt o mape diTepingt. Sns JKspnajs ns se sssijine nsmai de Bopse mîn- nitoape; întokmal ka o smanU (ms.wl din jektopil nointpii mtis aieasta din esnepiingt). Anoi fantele înkspayiatuape ne-a jinsits. Ns Boims st akszims npe niminea, kon- stattms nsmai o fault; konstattms kt, ks nsmtpsis miks ais aBonaipiops kape ’is-a assts aiesls aîspnaas mi kape ns s’a îmsiijits în ansiă dsne sprnt, de mi pedakfiisnea a pedsss npe- - 378 — jjsis aîBpnaasiBÎ de ia doi raiEeni ia iiatps ikosapi; mai konstatims kt modsis niiflei 8- nopa din D—nii aBonajp n’a fost persiaiat (sînts msiijl kape nini nins aksms ns ne as nntita aso- namentsis nentps 1859); ziaems ki ks aiests modă, mi lipi niiio snpiadnipe de np’o aiti uapte, mi-a fosts ks totsis neste nstinjji st kontinszs ks nsBiikapea aiesterfol. Ks toate aiestea, ne desntpuims, domnuops lektopi, ka amili nsni. îmi nape Bine kt ams nststs în aneniti natps ani st kontpifisesks ks lesa ia instpskyisnea mi netpe- nepea Db. Iloate kt Ba Beni sns timns ks lipksmstanjie mal fasopasiie nentps o ase- menea întpenpindepe litepapit, atănii Bt ftrtdsesks kt BoiS isa iaps nana în mînt mi Bois faie iapM sns aneis ia amiuigiea mi ia konfienjja Db. Adio! • Pddaictops.is ofcspnajisjifii IsisS Dp. Sap am. Istopia nahipa.H) a EsIcbtTbpiei. VII. BsKstspiue difepiteMps nau,isni. (Finit sis.) mînKtniosă, ni Kanpiniosă în mînKapea isl; eiă ns Boernte st mtnînne ms.ilă, dap Boernte si aÎEi ms.ită ne masi naintea OKiiopă sti. OkîI isî mda msită, dap stomamă isi sipsenite nsuină. O imaijint iideit a imnepisisl otomană d’oKsmă. O yapt mape, imenși, nentps ok! mi foaple ne- însemnate nentps foiosaiă peais, nentps nstpi- pea fopjjeiops stataisi. StomaKBiă statsisi, bi- psemle foapte nEgine npeBinjjii". Dap KapaKlepsiă tspKsisi este Ka EBKitipiea isi: o amesteKitspi de Kaiitiijl ssne mi defeKte, amestenate ansiS kb aits ftpt sistema mi ftpt opdins. în Ka- paKtepsiB isi, nsims fpanKeija amesteKali ks nepfidia ; amanitate mi fanalisms; ijenepozitate mi Kaniditate; osnitaiitatea nentps stpeins mi dopinjia; d’a-’î desnoia ne dpsmB ks siia; eis e mină de rpandeije opientan mi de saseaue. Ile masa tspKsisi (neisi mape) nins o rasi- jjime de EBKate, însi eiă ns minînKi din nini sna destsiB ni nsmai rssti neBa mi ie di a- fapt; aneslă sistemă ossepBt e.iă mi în amopă. XapemBiă isi e mină de OBieKte dsini nentps rsstsiă isi, însi din fie-Kape OBieKt a rsstat ei ns- mai Kîte odati mi ne spmt ns se mai siti ia dînss. Femeile tspnemti sîntă Ka BBKateie tsp- nernli: rpase, dap neninante mi fipt rsstă. O aiti nipKBmstaniji pemapKaEiit în ns- tpipea OltomansisI, fopmeazi Bislspa isi. Tsp- .K818 ns sea iBKpspiie sijiptsoase, ni Kafea, ne St intpimă aKsms în EBKitipiea snsî altă nonaiă opienlais, adint a Ispniiopă. Illi aiii nsimă o mBiuime de npenapaijisni KBiinape, o Ktlime nsmepoast de feispiie BBKateiopă, iaps ftpt sistema ini metodă. TspKsis înnene Kîte odatt masa sa ks mininti mi o₍ tepinineazi kb niopBt. EsKateie ds.iiî (BBKate de ftint) se sKimBt ftpt opdină ks EBKate de Kapne, Katai- fspiie ks KBiKasaKE. Dap toate EBKaleie sînts foapte rpase uri Kapnea este feapti npea msits în Kîtă s’a fiKstă o masi moaie, Kape tspKBiă o psne lesne Keapă mi kb deijeteie, fiind» Kt ns se sepBt de Ksjjilă ia mast. Dap ne lînrt toate aieste Bapiajjisni, domnemte o monotonie în eb- Ktttpiea IspieasKt. Tapasis ns mtninKi Kapne de feispimi de animaie, Ktii eis ns minînKi Kapne de nopKă, anoi toate BÎnatspiie iaps ns sîntă în modt ia otomani, ni Baza ebkiIi- piei aopă, e Kapnea de oaie Ks.opeză uri iaps Kapnea de oaie mi niiafă în difepite fopme. Ile lînrt aneasta, minînKi tspKS msitB nemte, le- rsmi, itntsii, Bpînzt, noame, miepe rai nea- nt. Eatt totS înBentapisiB BSKttipiei snsi Mosliim. Este însedepată ki EBKitipiea isi e mEilB mal simn.it mi msitB mal stpaKt de Kîts BBKttipiea KinezBisI mi eati snă isKps ks- piosă: aieasti difepenyt este mi Baza difepinijel KâpaKlepBisI Up’iesKB de KapaKlepBiă Kinezsisl. Ivinezs.iă este snă mînkiniosă; IspKsiS ns este — 379 — Kînds Kinessis nea afionă. Kinezsiă iea afionă Ka ss’iă adoapms, tspKBiă iea Kafea Ka sj’js jjie deralentală; dap aieasta deinlentape este iap ană feiă de somn»; este ană feiă de letapijie kb okîi desKiraî; sns nisa Konlinsată Kape orbiie mai toata Bieajja opientaiBisî. în Kafeneie ea- poneane, oamenii se adaus Ka ss afie ne se mai netpeie în isme, uitesKă razele, Bopsesas nostaijî; ne Kîndă tspKBiă Bine aa Kafenea Ka ss Biseze în soiietate. Snă tspKă a zisa odats. „Noi na sîn- temB mai sînrapatiii de KÎts în Kafeneieie noa- stpe⁴⁴. TapKBJB sîndă în Ko.nj8.i8 Kafeneieî, Ka- feaoa jisl famîndă liasBKBiă iaî, se desKide nen- tps dînsa o lame naos, o lame imațiinaps; eiă Biseazs de IpeKBlsiă isî leiă fpsmosă mi mape, noate mi d’o mspime imaijinape în niitopime. Tojjî ' nonsiiî Kape as nepdstă mspimea mi r.iopia iop, .ie niaie Ka ss Biseze; ama este ia nona.ii, ama este mi xa oameni sKsnstajjî. De ia EBKstspiea tapieasKs tpeiemă ia iea paseasKS. Aieasts EBKslspie este kb totală nap- liKsiaps mi slpanie în Espona, npeKamă tolă aiestă imnepiă mape este lesa naptiKBiapă mi stpaniă în Espona. Întîia lipKsmslanjjs Kape o rssimă aiii este, ks toate EBKateie sînlă aiii ts- iate, liontite în esksiji miii mi fsKBte Ka nimte Epars. Ama sîntă nipoapeie, KStia, nasteia, Bot- vino m. i. ji. în aieste EBKale totă s’a fsKBtă o mass omoijens moaie: ană simBoiă fidelă aiă siste— msiai statsisl aiă aiestsî imnepiă, Kape (Ka toate astoKpaijiiie} aă fsKstă de toni letsjjeniî o mass omonens moaie în mîna astOKpatsisI. Ka- paKtepsiă pasă este întoKmai Ka aieea aie eb- Kateiopă saie, moaie mi fsps pesislinjjs. Dap eats difepinjja întpe pssă mi tspKă din Kasza ssstBpel. Passiă Kînts mi tspKBiă Biseazs; ps- ssiă este totă-d’aana Beseiă mi tapnaiă noso- mopîtă. Kaaza este ks tapKSiă nea afionă mi pssaiă nea paKiă, Met (o Esstsps sniptoass fs- KBts de miepe) mi Kieos (Bină de noame) ano! de- snpe Bină, sKpintapa zile: ,^ni Binsiă înBese- lerate inima omsiBÎ.⁴⁴ Este în Espona o naijiane miKS Kape ms- nînKS malta rai mînKspiie saie sînlă rpeie mi țapi, dap soiide mi foapte natpitino (napnea rpass de nopKa kb ninepă, Giula, Mjjîkos ni. i.i.) rai nea ană Bină sniplosă înfonată (toKal in. 1.1.) aieasts najjiane sîntă anrspii. Anoi ismea mtie KÎts de solidă rai de înfonată este Kapantepaiă aiestsî nonsiă. • ⁱ : Ss Bizitamă aKsmă BBKstspiea nonaisisi ui- tată Ka modeisiă liBiiizajjianei, adeKS sbks- tspiea ansi fpanieză. Aieasts EBKslspie este niins de fricasees mi de Ragouts-, esle o saKstspie snioaps dap yeniaie, niins de inBenijianî mi de Komsinaijiane; este noate nsjjină nstpiliBS mi so- lids, dap npea maită hiskbIs. BsKStapiea fpan- iezs este dap o imapins fideis a KapaKlepsiaî aiestsî nonsiă. Aieasts jjaps de ,,inamnanie“ este jjapa de seseiie ini de sniplă par excellen- ce. Dap în aieasts saKslspie se faie în toate ziieie nimte peBoiBjjisni; o inBenjjisne Ksiinaps nos, Bine ini se nsne în iokbib iciopă borî, ie detponeazs mi ie ieaă sientps din mîna iopă. Eats ks EBKstspiea fpaniezs este snă eKO fidelă aia istopieî aiestal nonaiă. EBKstspiea anneazs fopmeazs ană Konlpastă mape kb iea fpaniezs, ÎntoKmai Ksmă KBpâKte- paiă anneză fopmeazs ană mape Kontpastă kb KapaKtepsiă fpanieză. EBKstspiea anneazs, ha mtie de msite apte, de maile Bapiauisnl mi ino- BaijiBni; ea esle KonsepBatiBS; BifteKă rai nism- nadinra Kape a acsKată ană poiă ama de mape în timnaiă ist Eduard III rai IV, fopmeazs iui aKamă saza EBKStspiei anneze. Akoio toate ia- Kpspiie sîntă soiide, dap nsjjină stpsiaiitoape. Toate aă dpenlă skohb foiosaiă peaiă, Komfoptsiă Biejjei, dap na a ssila în okîi israel. în niiî o ijaps din iame, na se msnînKs atîta Kapne Ka în Mapea Epitanie mi snii aă npetinsă ks asta este Kaaza ks mai tojjî anneziî aă dinjjî isnijl. Aiestă nonaiă KapniBops, s’a fsKstă npin nstpi- mînlsiă iai solidă, ană nonaiă de HspBaijî în a- deBspata esnpesiane a aneslal KBBîntă. SspBajjil iBKpstopi, indaslpiaii, întpenpinzstopi, KBtezstopî, lÎBepi, nslemă ss ziiemă nonsiă leiă mai lifiepă în isme. Dap mi Esstspa aneslaî nonaiă iepe ană stomaKă de nspeată mi o nsnrs de anneză, Akoio seaă Eepiie iele mai lapî, noplep, Al, gin, Binspiie de Madeira mi de Porto m. 1.1. In An- niea, nea fie-Kape omă în toate ziieie ia mass mal maită de KÎts senă snă Kontincntaiă în tpel ziie de sspBstoape. Anneziî seaă ieaia, fpan- lezs nioKaiats iui ijepinanB Kafea. Aieasla este Konfopmă kb disepseie KapaKtepe aie aiestoipă najjisnl. Meais este o Bs»ti>ps «ape nponaps o — 380 — ainimte în rîndspije noastpe, Kape desină nozi- tiBe, peaje ini Keapă eroistiKE; nstemă se zi- qem: qeaisj este BEStspa oamenijop de stat mi ajă eroistijop. Fpanqezsj ’ml-a ajes qioKajata, Ka eeb- tspa amatopijop seKSSJsi fpsmosă. Fpaniiea este nEmîntsJă Ksjtsjsi epotiKă iui qioKajatsjă este sa- qepdolsjă aqestsi KBJtă. Dap pepmans.iă, noetă mi peneposă, nea Kafea; aqeastE sEstapE Kape insnips noeziea, Bepsapi mi ideije sBBjime. Schiller esle datopă Kafejeî, noeziije saje SBBjime. Kafeaoa a ftK8t« din IJepmania natpiea filozofiei an- stpaKle, dap mi natpiea Bizionapijopă nenpaKliqe; natpiea peBOJBgionapijopă în domensjă ideijopă dap ns aje fantejopă. Senlimentajitatea pepma- nsjsl, ape isBopsjă ei în Kafea. Dap nizisnije pepmansjai sînts BJÎnde, a.iEe Ka Kafeaoa ajse (k8; jante) Kape nea, ne Kînds Bisianije tsp- K8J81 sînts me.ianKO.ii'ie, nerpe, Ka Kafeaoa nea- rpE Kape o nea. In ESKElspiea JJepmaniei Bedems mi o ajtE îmnpepispape intepesantE nentps Ksnomtinga a- qestsi nonsjă. întp’adeBipă, ns esists o bske- tipie pepmanE. AsstpiaKsjs ape o ajts ebke- tEpie (Knoedal în stpsdej); npssiansjs ape eske- tspiea jsi (KomnasE de Kaptofi mi nani); sasa- pezsjs ape ESKElEpiea sa naijionajE mi fie-Kape pirată mi dsKală în IJepmaniea ape EBKEtEpiea jsî. AqeastE jinsE d’o ssKEtEpie KomsnE, najjio- najE aBinds în joksjs ei msjte EBKEtnpii jonaje, asta este o imapinE fidejE a stEpei nojitwe a«iestel najjisni mapi. Fepmansjă n’a aatsnsă înKE în stape a se fopma întp’o nauisne mape, snitE; ejă a pE- > masă nînE aKsniă asstpiaKs, npssians, sasapeză dap ns pepmană. KînteKBJS Kape înqene „sn- de este natpiea pepmansjsi?-⁴ a pEmasă mi nins aKsms fspE pssnsnss îndestBJEtopă.— țlepmansjs este din natspa sa Kosmonojits. Ejs stsdieazE toate jimseje stpeine, qitemte mi mtie toate jitepalspije Jsmei, îmi sate Kans ks istopiea tstsjopă nonsjijopă; aqestă KapaKtepă Kosmonojits îjb Bedems mi în EBKEtEpiea pep- manE. Ea îmnpsmstE de ja toate nagisnije; ea este Ka snS Eajs inasKats, snde s’adsnE toate Kinspije jsmei. Ns Boims a meppe înainte în aqeastE pe- nistE a noastpE, a o spma in toate KonseKsinpeje ei. DeslSJS ke ams indiKată, ks depets, Ka se ziqemă ama, pejajjisnea imtiniE Kape se afjE întpe ESKEtEpiije nonsjijopă mi KapaKtepije jopă. O jESEmă daps ja fie-Kape oms Kape mtie se mediteze, a spma înssmi aqeastE onepajjisne a snipitsjsî ses în panoptsjă Ksestisnei Kape o tpaK- tEmă mi atsnqi o se aacsnrE nerpemită ja pe- ss.itats: ke modsjs nstpimîntsjsi nonsjijops a HfBKatS mi JKoaKE sns pojs foapte mape în mo- dsjs desBOJtEpei KapaKtepsJsi jopg mi a nozi- tjisnei jops istopine în sînsjs pensjsi smanS.— Dsejspî în natspnb. II. ÂHiiteM animiMeJiopS. , Kînds oEsepBEms în penepe jsnteje anima- aejops în natspE, o se ne înKpedinjjEms ke mo- tiBSJS tstsjops aiestops jsnte este amopsjs Kom- Einats kb amEiijisnea. Femejeje animaje.iops ns se JsntE înlp’înseje niii odatE (în npiBinua a- weasta, eje sîntg mai naqifiqe de Kîts sne.ie fe- meje). Nsmai masKSJii se jsntE o jsoIe sîn- pepoasE, mai ks seamE în timnsjg amopsjsi; jeii tinepi Kape smBjs dsne o tînEpE, sînls ama dn fspiomi Kînds rEsesKS sns pisajs, în Kîts în- iens în npesenija damei jops, sns dsejg de moapte în nape snsjs (pense se pEmîie în joks. . Dap Jea se sitE ks njEiepe Ksms .icii se sats nentps dînsa, întOKmai Ka sneje femei KOKete. Taspii SEJEati^i, mai ks seamE niBOjii, se Eals iaps ks Kpszimi din Kasza femeijops jops. Koapneje aiestops animaje sînls apmeje jopă neje mai pedslanije. Ba înKE nstems se zinemă ke dintpe toate jsnteje animajejops natpsnede (mamifepe) afapE de jeă, jsnteje taspi-iops sîntă sneje din qeje mai rpozaBe. Dap este înKE snă animajă, mai mină mi mai desijă, Kape sssginea mi ejă nimte jsnte sînpepoase; aqestă animajă este kokoius. Ko- Komsjă este o fiinjjE animajE foapte intepesantE sse msJte nsnKte de Bedepe, ns nsmai fiindă ke — 381 — dl oue mi riineje ii mal ks seami fiindă ks natemă si sladiemă ja dînsa o ma.niime do ob- sepBayianî nsixojoniie mi Keapă mopaje. în- tp’an ajtă joks a a aiestai acspnajă (Bezi No. iO ajă anaJBi 1857) ama Bopsită msjtă desnpe a- lestă anima.iă. Aiii însi Bornă peneta nsmai mi ziKîndă ki amopajă esayepala, natemă ziie ji- Eeptinayis.iR (KpaijÎKSJă) aiestai animală îjă faie foapte neKiaciiiosa, foapte acajază mi foapte des- nas8 Ka si se Bați kb pisajii sii. Ena kokouib Jînri riineje saje, esle Ka ană opientajă jinri xapemajă jbi. Na e sJOBodă nima.iai Keap si na se aite .ia aiestă sanKtaapiă asKBnsă de oKii npo- fanijopă. Keapă Kîndă sîpmanBjă opientajă na este în stape si îndesta.ieze atîta lepepl je- pitime ajă sogiijopă saje, faie Ka KOKomajă no- stpa: se saKpifiKi ne ajtapajă amopajai, JSKpeazi nîni Ja moapte mi omoapi ne tojji aieia Kape apă îndpizni Ka si intpe în KBÎBBjă jbi. Aieasti janti a KOKomiJopă, epa KanosKati mi jaate în Konsidepauiane Keapă ja nonajii iei antiii. Ea înKi, oamenii aă fiaată de nasianea sejiaoasi Jsnia KOKomijopt. a aieslopă animaje ană OBieKtă de teatpa mi de njsiepea nasjiKi; janta KOKombopă Ka ană acoKă naBJÎKă, dateazi înKi din timnajă jbi Themistocle în Atena. Dane ie aiestă sipsată mape a bî- paită ne nepsienî, a întOKmită în totă anajă o zi de sepsape hbb iiKl în Kape s’a npesentată Janta KOKOmijopă întp’o apeni nasjiKi. Tpadiyianea ziie ki Themistocle a apmată ama fiindă ki meprîndă ja pessejă în Kontpa nepsiijopă, a în- tîjnilă ne dpamă doi KOKomi Bitînda-se mi a jaată aieasta dpentă ană aarapă (semnă) Bană. Snpe a ajjlpa KOKomii mai msjtă în janta jopă, Ejenii aoeaă osiieiă ki je detea mal nainte as- tapoiă de mînKape. da Pomani na este KanosKBtă sine daKi janta KOKomijopă epa osieKtajă anal acoKă naBJÎKă. Dap în seKBJije mediane iapă n- simă aieste acoKapî foapte în modă în Eapona feodaji. Ea ÎnKi aKama aă adontată osiieiajă Bapsapă d’a înKuya KOKomiî jantitopi kb ninlenî de fepă Ka si se mnejipeasKi mai tape. De mi niBJgi sBBepani mi Ilanl aă dată opdine se- Bepe d’a nonpi aieste iKOKapI sînțiepoase mi tn- — 382 — tp’adeBipă se onpise Kîlă-Ba timnă, ne spmi iap ’ aă Benită ja modi. Mai kb seami Anrjiea mi ' Ojanda aă mi ansmă o foapte mape nasisne nen- tps aqeste iKOKspî. Akojo se nsne raîKspI mapi do sanî ja asemenea îKOKBpi Kape din amîndoi KOKoml Ba Eipsi mi Kape, ns? Daps este întp’adeBipă foapte intepesantă d’a asissta ja o jsnti întpe doi KOKOmî. Aqeste animaje, nsgină îngejente din natspi, Kîndă in- : tpi în jsnti, napKi as denenită ajte fiinge. IIo- zigisnea jops denine imnozanti, maacestoasi: în toati esistinga jopă se Bede ki sîntă insnipagi d’o nasisne Bie, d’o eneppie epoiKi mi aqeasti nasisne o nosijeazi aqeste fiinge epste, di okî- jopă jopă o esnpesisne înfoKati, napm dpama- tiKi. Dap dsne jsnti, fizionomiea sipsitopsjsi este iapă foapte inlepesanti. Ks qe nomni mi mîndpie nipisemte ejă Kîmnsjă Bituiei! Ksmă gine eis Kans în ssss, napKi Bpea si se apate tstsjopă sneKlatopuops Kâ si’jă admipe I Kb qe smnjetă maîKestosB se njimni ejă în apeni, es- Kspînds-se de simgipea int^piopi a nstepei saje ' mi în minstEjă aqesta ejă întp’adeBipă rîn- dcrnle ki este sinrapă în jsme; Dap KOKomsjă sipsilă qe faqe atsnqi ? DaKi na e moptă saă kb Bp’sns niqiopă psnlă, fsye mi se asKBnde de ps- mine. Ja kokouie, Ka mi ja oameni mi ja no- ns.il, se adeBepeazi ziqepea Jatini: Vai victis I (Bai qejopă nipsigi!) EipsigLiopă în siluii, în dsejă, în apena ejeKtopaji, Ka mi în apena no- jemisei nssjiqe, jatinsjă stpira: Vai victis mi ape mape dpentate. De aqeea si Kaste omsjă tolă-d’asna si na intpe în Kaliropiea qejopă Vai victis. DaKi .ismea este odati o jsme de janti, sns tealps de pessejă, ană bellum omnium con- tra omnes, si fimă qejs nsgină Bipsilopi mi ns sipsigl. ‘ Istopiea snsi asasinats îKsdekiJopesks. (Finilsiă.) I ii Ji il Tpei sintimîni mai tîpziă, totă acsdeKitopBJă A. a npezidală ja o Kspte de Asisi înlp’snă a.ită opamă mape, întp’snă ajtă Komitată (DistpiKlă). ,,Oape este Jisla dejeKsengijopă mape?¹⁴, înlpesamă ne snă Kojeră, Kîndă amă intpală di- mineaga în saja sssdeKitopijopă. „Nb e npea mape nentps o iKspie din asna jsi Maptie“ îmi pisnsnde Kojersjă meă, “ sns sinrspă fsptimară. DejiKBentsjă este snsjă ansme Cartwright. Eă sîntă în aqeslă npoqesă adBOKa- tsjă Kopoanei (npoKspopă) Nerpemită o si fie snînzspată îmnpesni kb: nâtps, qinqi aJgi. ,,Întp’adeBipă, KsdeKitop8.iă A. este snă fsp- ■ nistopă nană nentps snînzspitoapeossepBi Sss-IIIepifB (eKseKstopă sentengejopă îKsdeKi- topemtî) Biindă Ja noi mi fpeKînda’mi mîineje I Ka ansiă Kape e foapte msâgemită de nesa. „Ns :■ e; npea nposanijă Ka npofegiea; tpisli în npininga ; îKadeKilopBjai A., si se peajizeze.¹¹ -. j .< „Niqi. de Kamă, “ . oEsepBi Kojerajă; meă, .‘„Ai. ria epa niqi odati mai smitosă mi mal; bo- - iseiă: Ka aKsmă-,: s’a pestaEijită kS totajă ’de Eoaja sa de mai nainte mi o si Bedegi ki zioa de as- tizl o si’js întinepeasKi ÎnKi mai ms-its. în fine a ampată npoqeqaJă în Kontpa jai Cartwright. Eă, niqi odati n’amă Bizstă mai na- inte ne aqestă omă mi n’amă mtiată ki aqeasti noami infepnaji epa aatopajă nenopoqipei Jai Harvey; Kiqi mi dînsajă (Harvey) nîm Ja moaptea sa, n’a asslă niqi o sinsiaji ki ejă epa BÎKlima aqestai mizepasijă. Kpima de Kape Cartwright epa aK8zată, epa snă faplimară nsmai de ontă mi.iinrs (12 SBan- gixi). Ejă s’a sijită a se apita nesinoBală, însi nenalîndă adsqe maptopi saă donezi în fasoapea jbî, de aqeea ntapi j’a derapată BinoBată mi a- Ksmă npezidentsjă A. j’a Kondamnată. în nsmeje jegeî Ja moapte ks stpanră. în aqestă momență, o esnpesisne d’o pistale sataniKi s’a ossepsată ne ospazsjă aqestsi mizepasijă mi ejă a parată K8pteai Ka si’i; dea nepmisisne a Bopsi Kîte-Ba Bopse; dsne qe îi s’a aKopdată aqeasta, ejă s’a anponiată Jâ mapțrinea joției dejiKSengiJopă fi- Kîndă; ană nașă Kitpe KsdeKitopsjă A. giindă oku —-■383 — Jjintajjî assnpa jsi k’o esnpesisne nedesKpintiBijs. Mijopde, îrziue ejs, fiinds ki tpeBSe ss mops nentps auemti mizepaEtii onis mijinrs, boîe sb bb miptspisesKS d’o Kpinta msjts mat mape Ka- pe ’mi înKapKi Ksnetsjs me8. D-ta Mijopds ’gi adsui aminte înKi de Harvey Kape'jai Kon- damnats aa snînzspitoape nainte Kîte-aa sintamîni? „Da! dap-ne ar si ziui desnpe aueasta? “ ÎI pisnsnde JKsdeKitops/ Kspsia în auesls moments tots sințieae se spKB KBtpe KanS. „Ns npea msats, nsmai atîta boîs sb bb snsis kb eas epa alîts de inouents în Kpima nentps Kape j’agi snînzspats, întOKmal Ka sns Konias de gîjjB. ES epams aie-ia nape ams Komiss aueasta KpimB. Es ams nsss ueasopniKKjs în jtdiija Jbi“ uii aKsms Cartwright a paKor.tats toata ; istopiea jsî ; Ksms s’a fopmals > în inima jb! o spB . în Kontpa .isi Harvey mi njiuepea mape a apsls â nedea oBieKls-iS spei sa-ie sfîpminds Bieajja sa S8B mina kbjbsjsI. - ■ : i > ' O snaîmB înrpozitoape a UBtpsnss tots as- dilopisj, aszind snoBedipoa snci asemenea Kpime. - „Monslps,¹ diaBOJS infepna.is,Uⁱ îi -stpirB ®s- deKBlops. „Ks toate aueslea, ams înmipată Bine js- KpspLie; ns e ama, Miaopde? KonlinsB Kpiminajs k’o iponie liniKB. „ApBtapea. maptspijops,, ajji ziss alsnul, este neataKasije. Kpima este atîta. de manifesta Ka soapeje ja miazi-zi ini daKB în asemenea Kasspî simnje sb ns se spmeze rja- ss.18 snei jeijl neuesapie mi dpeanta,! alsnul ns- mai Ba esuita niui o sirspanuB nentps aeepea oameni.îop8 mi toata KiBdipea souietaijei na kb- dea în psinB.“ Oape ns epas aueasta KSBinleje D-taje nponpie ? Ksms ams admipats atsnui in- tejiyenua mi eJOKsinya D-taie. Da, souietalea omeneasKB sb. dBpîms Kînds sns neBinOBals Ka Harvey ns Ba fi snînzspats! Ha-ha-Ha! SsnepBS! AdmipasLis! stpirB aKsms dejiKsentsJs K’sns pîss neBsns mi tots d’o data a OEsepBăts ue imnpe- sisne faKS BopseJe jsI assnpa acsdeKBtopBJSi A. „Daiji ne Kondamnats afapB H stpira Hlepifs ,,Sns rBapdieans ajs temnigii a Bpsls sb spmeze auests opdins, îhsb în auesls moments ssdeKBtops faue sns semns ks mîna, napKB Bpînds si KontpaziKB auestsi opdins; ospazsjs jbî epa KontpaKtată ks snaima, dap n’a nststs sb Bop- seasKi. ! în timnsjS auesta, Cartwright Kontinsa. Mi- ? jopde, zi’iea/D-ta iutii nerpemitS kb nehopouila: * Madama Harvey a Komiss o-sins’iidepe. Kopo- nepii (Kape KonstatB feJS.iS mopuii oamenijops) aS nponsnuials kb din întîmnjape a kbzsIS în anB mi s’a înexals. Dap es mtis mai Bine. Ea s’a omopîts sinrspB, de desesnepape. AmS BBzsts Kadesepsjs eî îmnpesnB ks aueja ajg KoniJBJsi- ei de HîgB, ne Kape ja giiists îmBpijjimats în sînsjs sbs mi dsne moapte. Bizînds aueasta,' ams înijejess kb . sînls Kondamnats de neps în > etepnitate .ia infepns.— Dap Mijopde, aueea ie mB mînrîie în aueasta nenopouipe este, kb mtis kb noi amînd.Ql Boriis inepție ja snS jokb snfle fantele noastpe fpsmoase . sîntS KsnosKste. Aueasta idee, MLiOpde, bb este'.nenJBKstB, nsce ama? TirpsiS sinijeposs! Asasinsjs dsne .iepe! MizepaBÎje ! Te‘desnpegsesK iui te siisin îirodpdz !“ AieslS disKBpsS tepiBijs,' a fostS . ihtepsnts. de KBtpe rBapdian8.i8 temniijii Kape^.tpasS afapi. j ne auests mon-tps fapiosS. . ; Dap în auests moments, an;dcKBtop8.iS A. a.:; KBZSta ks Kans ne masB, ,fBpB KsnomtinijB. Da- . pels.18 (KBiis.ia de npezidenls) epa kbzsIb inosS : ne HBinînt8,imîineje -saje epa< iîntinse' mi țapi \ ina mapmspa. Snii din -adBoKaui Kape ’,is înKon-: * ’ nispag, s’a rpBBils ia dînss dpenta asstpps mi, seanga s’a înlpepsnts în mizjoKSJS.; anei uKonfs- a îzisni mapi. Dob zije mai ne spmi, s’a- uitils în;!' । razeta Komilatsjsî ueje apniitoape : ,,/KsdeKito- l ps.18 A. a mspițs Jti ,27 aje aieștei. .isni în Kasa sa din Kasza snei BoaJe Kijdspoase .pape aBea . ejs de mai nainte mi. Kape aKsms a. tanstp sns peuitiBs mi ja omopîts.z . ■. Asts-feas s’a îmnjinitBnpofejjiea jsi Harvey!;- Hîns aiul meprs memopiue nsmilsjsi ad- ' BOKats anrjezs. Oape, întpeBims, ns este fie- i Kape inimi nitpsnsB de dspepe mi de snaimi । uilinds aueasta istopie! Opi-ue jKsdeKitops ne- ! najS Kape xopemte de Bieaiji mi de moaptea i oamenijop, oape ns noate sb fie mi ej Kîte odata -în nozigianea jKsdeKitopsJsi A.? Dine noate Ke- ! Zirnsi kb epa tots-d’asna în adeBBps, kb a :des- Konepits lols-d’asna , adîBips-? De ja timnsis jsi Hijals nîni aKsms, nsestisnea: snde este ade- Bips ? a pimass o Keslisne nepesojsta, noate mi — 384 - nepesojBasue. Anoi no! oamenii si Kstez'Bms a nimiii esistinija oamenijopă, Konfpajjiî nomtpii în domensjS smanitijjel, fiind» ki ne imapinim» ki sînlems în adeuipS? ki amă risită snă sistemă noâitiK» în adeBipată ssnă ini saj»tapiă mi line jBKpeazi în Kontpa, si fie omopîtă ? Dap line ne ziie Kt mîine saă nsimîine, saă neste zene ani, na Bornă aeea ajti KonBiKnisne ? Alsnui siste- mBjiB nojiliKă de ansmă ni se Ba nipea Biiiosă, minqinosă mi Bornă Kista dsne snă aită adempă nojitiKă ? Dap iui în npiBÎnija KpimeJopă opdi— nape, snde aBemăJofs-d’rtȘ/?a ;adeBipBj8 ja dis— noziiiisnea noastpi ?: De snde jKBdeKitopsjș noate st mtie ki, este . tots-'d’asna ne Ka.iea adeBipajai? Anoi daKi în KBpss anei Biejji întpețji, o sinrBpi opi ană JKBdeKitopă nenajă Ba Komite o fanți Ksmă a Komis’o JKBdeKitops A. în npininija J8i Harvey, Ba fi esnasă ,a nepi înlp’Bnă modă ama de înrpozitopă Ka KBdeKitopBâă A.; kiiî sentinjja BiejiKi „line oinoapi, Ba fi omopîtă¹¹ este o sen- tinjji etepni Ka nepajă ini Ka nimîntB. — ii —iQOOOtXUm---- - Komsnikaiiiiini înliinlifhie mNi. 6⁷«s KasS de Kata^ensie foapte pemapKaeijw. S’a mtiată de mBjtă ki esisti o natimi K8pi- oasi nsmiti Kata.iensie Kape faqe ki omBJă seamini K’ană moptă, însi n» e moptă întp’adeBipă, ii namai în anapingi. Din aieasti ksbzi, mal în toate gipije qîBÎjizate este o jege ki ns se înrpoani mopgl de Kîtă qejă nsgină 48 de ope dane înqetapea jopă din sieagi. Dap niql asta na e kb totajă sirspă, qi se noate întîmn.ia ki se înrpoani ană orna bîh kb ana- pinga de moapte, npeKsmă s’a întîmnjată în mal msate pîndapl (BezI spom»pa mea „desnpe asfjKsie"). iui semnajă qeJă mal sirxpă de moapte este înqenstsjă natpefaKgianel KadaBepauai. Dap eati ki o fanți pa- noptati în wspnajBJă gepmană „fremdenblatt'⁴ in zijeje aqeste ne sijemte a peseni ja aqeasti kb- estiane. Eati qe paKonti aiests atapnajă. întp’ana opamă mÎKă în ftepmaniea, ’nainte k’o jani de zije, întp’o zi de MepKapI s’a risită ană tî- nipă moptă ne dpamă d’o moapte rpasniKi; ’ja adas aKasi uii a* xotipîtă a’jă înrpona kb nomm intOKmal DaminÎKa ie Ba seni. Kb totajă ki tnajgl s’aă onasă ZÎKîndă ki nini atsnii KadaBepajă sena îmnagi tape, însi a pimasă ja aieasti xotipîpe a padejopă. Dap mape epa mipapea jopă Bizîndă DaminÎKa ki ns se ossepna niii o nxtpezidsne ja Kopnsjă inoptajal. flpeotajă d’aKOJo, Bnă omă îngejents mi amană, a zisă: daKi e ama, si amtentimă înKi Kîte-Ba zije dap tolă d’o dati aă tpimisă dane mediii Ka si ob- sepse aqeasti fanți. Mediqil aă Konstatata ki mem- spije KOpnajaI epaă mol, Ka okî! jbI na epa» Ksftsn- dagl în niantpa Ka ja mopgl, Ba înKi ană medÎKă sjosozindă sînge dintp’o BÎni, aă Benită Kite-sa ni- KitapI de sînye, neste Kîte-aa ope. Mediqil aă deKja- pată ki aiii este ană nașă de natajensie sape pe- sisti ja ope ini inqepKape de însiepe.: îr aieasti stape a pimasă Kopnsjă moptajal ontă- snpe-zeqe zije. în Kape timnă j’a Bizitată noate doi sate de mediii, ziie atapnaja, mi togi aă xoti- pîtă ki în aiestă Kopnă se janti înKi Bieaga kb moap- tea. ToKtnal dane aiestă timnă a înnenstă si se a- pate ja Kopnă adeBipale semne de moapte. însi niii nini aKamă KadaBepajă n’a înnenată a se îmnagi uii npeotajă a deKjapată ki nini Kîndă na sa îniene semne de natpefaKgiane, ejă ns Ba jisa si se în- rpoane aiestă moptă. I[ Suimeapea newfa n ante.iops. Desnpe animaje intimă togi ki eje sKÎrnBi a- dese-opl nejea jopă. Mal toate animajeje > noastpe domestiie sKimsi nipajă mi nejea jopă npimiBapa < mi toamr.a, însi mi in pernajă segetajă nsimă o msjgime de fenomene anajoage. Apsopi! npiimesKă în toate npimiBepi.ie fpanze naoi IntoKmal Katnă ani- majeje doBîndesKă în toate opiminepije nepi naoi. D p njonii, steatapil mi ajgl apsopi jeanidi ne fie- Kape ană pamapije jopă qeje mal tinepe, întomnai npeKBmă lepsil jeanidi ne fie-Kape ană Koapneje jopă. Dap sîntă ajte njante Kape SKimBi toati ne- jea fKoaiKa) jopă intoKmal Ka pentijiije. Sîntă nimte mesteaKinl, Platane Kape în toati npimiBepije jea-, nidi toati Koa®a jopă mi doaîndesKă o noami noai . intoKmal Kamă mi mapneje se desepaKi de nejea sa BeKe Ka d’o «imami mapdapi mi dosîndemte nejea noai. Mal kb seami nsimă în iejă mai mape rpadă aiestă fenomenă ja anii apsopi ijirantiil în Nosa Ojanda nsmigl apsopi de gumi.— Ama Bedemă în difepite pemapl aje natBpel domninuă aiejeamî jegî, Kape nposă din qe în ie mal msjtă ki toati Natspa este o împeginie imenși apmonioase In esis- tinga sa; apmonioase în jegije Kape o domnesKă. Tinspită în Tinorpafia Kojegi8j8i Sf. Sana