JURNAL HENTP» PESnÎNDIPEA HITIINIJEJOPS NATBPA.1EIHIESAKTE, ÎN TOATE K.1ASE.1E / PediyeatS I ¹ j li ' il de PROFESOR DOCTOR IULIUS BARASH. Jfâ 46. (Ansjs a.is natpsiea) Bskspemti 15 Dekemnpie, 1859. Konpindepea: Istopiea ansi asasinată iKsdeu'BtopesKs.— Istopia .18'1 Harvey faBpiitantă de minsiui.— Podiea mi .iimiiea.— Istopia Nalspait a nskȚtBpieî.— Ansnjjs. Istopiea snsi asasinat» jKsdelcbtopesks. Ksestisnea, desnpe aEOJiaipBnea sas Konsep- Bajjisnea nedensei mopQii, a fosls dessitsli de aiBpisKonsB.iyi eminenjji uii de filosofi npofsnzi în feispimi de modspi. Ns Boims st intpims aiii în aieste desfiatepi, Kape ne aps adsie foapte denapte. Kiiî întp’adeBips, aieste dessatepi ns sînts îhki înuise nii tepminate. Sînts .leyisja- jjisni Kape as iui aKsms nedeansa mopijii nentps deiiKte noaitiie; în aite jjipi, s’a desfiingals a- *) NOTT». De iui aieslă aptiko.lă ns e toKniat de domengjs mtiiniiejopB natspa.ie, to*ă ’f-amă nsss aiii, dpentă Adio a aieslst at»pna.iă. Amă Bopsits în aiemli na- tps ani desnpe msjte Jcții fiziie, inaniiiiî fepiiipet omSAsI; nslems dap st Bopsims aiul mi desnpe o .lene mopaji, inamiui paijisnei mi fepiiipel soiielijjeî. ieste nedense Kanitaie; însi s’a mstpals nedeansa mopijii nentps Kpime opdinape mi Keaps aiii esisti difepinije pemapKaElie; în sneje JioKspI omoapi nsmai ne asasini mi omopîtopi de oa- meni, ne Kînds sînts ajte ijipi foapte jsminate Kape apits în jenisia^isnea jops mi aKsms nimte spme sînijepoase a timnspijops Eapsapi; Kiii în aieste jjipî, nedensemle ks moapte mi ne oa- meni Kape as Komiss Kpima fsptimars.iai. An- riiea, âBea nîm desmzi în jenisianisnea ei a- leasți nali nenapdonasi.ii; alîls de rpes desine nentps eameni mi nons.il, a se aisepa de npe- «sdeKijji BeKi! Si ns Bopsims aiii de nedeansa mopjjil nentps dilepinjja oninisnliops Kpedinuei mi a pe- - 362 — jipiBnei; asta este moaptea iea mal atpoue mi, si fie ueps, în timnsjă nostps, iiep— seKauisnije pejijiisnijops domnitoape Kitpe ueje desiie mi în minopilate, ns mai sînts ja modi. AKsms ns se mal întpessinijeazi foKs mi sabie dpentă aprsmenle do KonBiKgisni în matepii e pcaiyioase; aKsmă ns se mal apdă oameni de bîi ssb KSBÎntă aje npoKspa fepiuipea etepni în uepă. Kîts desnpe nedeansa mopjjii nentps dejinte nojitiue, este nposată Kt asto este o atpouitate opiniji din nsnKtsjis Bedepe! ajă ideii dpentsjsi mi a mopajei, Kape sînt idei etepne Ka jsmea mi Ka jrensj sman; aneea ue epa dpentă mi mopaj nainte k’o mie de ani, ns noate st fie aKsms nedpentă mi immopajă; aueea ue e Konfopms ideii dpentsjsi mi a mopajei în Kina, ns noate si fie npinită Ka Kontpapis auestopă idei în Ame- pÎKa sas Asstpajiea. Dpentsjă mi adeBipajă, ziue sicpinlspa, je-a tpimisă Kpeatopsjă de ja uepă neste nimînts snpe fopinipca oamenijopă,- anoi, 'npeKsmă uepsjă este etepnă mi npetslin- denea, asemenea mi onspiie sa.ie, adini adeni- psjă mi dpenlsj tpeBse st fie etepne mi npets- tindenea tot» auejeami. Asîndă în Bedepe aueste Baze nestpimstate aje jeyisjaiji8nijopă omenemti, Ksmă nstemă st admittemă nedeansa mopijii nen- tps .iBKpspije nojitiue Kape sîntă osieKteje ueje mai Bapiasue în difepite enoue mi timnspi? Is- topiea a mstpată tpisle escmn.io de penssjiKanii tpimimi ja Emafolă în timnsjă monapmiel mi ne spmi jia pestanijapea pensBiiuci s’a nssă monsmenle adopatoape memopiajbi auestopă oa- meni omopîjji mai nainte Ka simnai Kpîminajl. Este o fanți Konstatati ki, în toate jjipiae snde offloapt oameni nentps dejiKte nojiiiuc, mopaaa usbjiKi este tape srsdsili; oko,io s’a nepdsîă simjjimîntsjă dpentsjsi assoJBlă; aKoao dpen- tsjs mi nedpentsaă ssnpemă sînts diKtate de jegl nozitine, KonBenjjionaje, dap ns de ’eiji nalspaae, etepne mi imsacije. Kîts desnpe nedeansa mopijii nentps Kpima opdinapi, aueea ue se infaiije dejiKBentB.iBi (ni- noBatsjsi) nentps Kpima de asasinata, este înKi esKBsaBue ssb msjte nanKle de Bedepe; kiui, ns nslemă si tiridsims ki sn inslinals intepiopă ne sijemte a spma aiul dpentsjă pisnjitipei as- gojste (jus talionis), npeKsms este esnpimală în fopmsaa BÎBjiKi „Aueaa Kape a Bipsată sînije, sîmjeje jsî Ba fi Bipsată^; de mi, dsne sns e- samenă icpitÎK» mi fijosofiKă, risimă auestă jus talionis înKi foapte sapsaps mi KonBenaEijă ns- mai ja stapea npimitÎBi a souietigel. Dap im- napdonaBLib, mi opisijă desine nedeansa mopjjii infjipenle ja nimte Kpime d’sn opdin senondap; s. e. nentps sns fsptimară; kimi uejă mal mape fsp- timară, faplimarajă snei Kopoane imnepiaje, este denapte, foapte denapte d’a asea Bajoapca sîn- jiejsi ueisi mai miKă uetiijeană în stată; aiui, ne- deansa ns este niul întp’snă panoptă d’eKSÎBa- jenpi K8 fanta Kpiminaai Ksmă tpesbe si fie ja opi-ue Kods nenajă ajssts mi eKsitasijă. Dap nenopouipea nea mai mape Kape este atamati ja nedeansa mopniî în jienepe este ki, Bp’o epoapi Komisi în anjinapea ei, demne din naptea îKsdeKitopsJbi, o npimi neindpenlaBiji, 8ns adeBipats asasinat»; auol ziuepea jiatini: erora humanun est (rpcmeaja este șoapta ome- neasKij s’anaiKi mi ja Kspijue îKBdeKitopemti. în npiBinjja aueasta, nslemg si ziuems ki ms.ite tpiBsiiajspi Kape aă Kondemnată ne- oameni ja moapte, aă deBenită K8piji de asasinată mi ns do dpentate. j[ Aueste idei a esuilală în noi uilipea snsl apliKOjă Kape j’ams uitită d’ismzl întp’snă ®8p- najs mi Kape ’js nomă ponpodsue aiui nentps aeKtopii nomlpii pomîni mi sîntems înKpedinuaiji ki jeKtopijopă, uitindă aueasti adempali istopie, .ii se Ba sBÎpji nipajă de snalmi mi Bopă jisda jepis-iapisnea noastpi Kape, kb toate imnepfeK- pisnije saje, epa insnipati de simjjsjă acssti— jjiel ssnpeme, Kînd a deniptată nedeansa mopyii de Kodsjă nenajă a.iă nostps mi npin spmape fiKîndă o asemenea istopie sniimîntoasi, imno- siBiji ja noi. Eati istopia asasinatsasi amdeKitopesKă de- snpe Kape amă BopBÎtă mai sssă. Ishpia m Ilancy fasptai de uniunii. Adsnate din xîptii.ie tmsl adeoKatS (tnr^ezs. Nainte kb uiiiul-zeui de ani, a tpiită în Jondonă snsjă ansme Harvey nerapitops mi fa- EpiKantă de minsrni. Eaă epa stimată de toiji Beuinii .18! mi nerojjsjă jsi epa npisită Ka o în- — 363 — tpenpindepe soJidB mi fojositoape. Ejă ns epa nBSKStă în Jondonă, ui dintp’snă opamă nposin- uiajă, de snde a Benită în tinepeijea jsi ja Jlon- donă, fiinds foapte sipaKă în Bani dap însestpală K’ană sniptă d’aKtiBitate ini kb Kanouitinip sojidB în fejsjă întpenpindepei saje. Dane Kîiii-Ba ani de jiBKpape zeioasB Ka snă anpenti (oueniKă) s’a bbzbIs în stape a’mi fonda ne seama jsi o marazie întp’snă din stpadeje ueje mai nonsjate aje Kanitajei Aondonă. Dane aueasla, s’a înss- pată k’o fat'B din opamsjă nanilepei saje kb Kape epa jorodită din tinepepea sa. în momentsiă Kîndă înuene istopia noastpB, Harvey epa an om fepiuilă, sn om k’o nozijjisne souiaJB fiKBlB, ibBilB de soijia sa mi nosedîndă tpei Konii foapte fpBmomi. Marazia jbî Harvey epa ana din ueje mai fpeKaentate în stpada Halborn. Neînuelală s’a BBZBlă aKOJO intpîndă mi emindă oameni. Nero- jjsjă jbî aBea o mape întindepe; K8 toate auestea, nozipisnea finamiepi a jsi Harvey na epa nea mai ebhb mi kb tots KtmtirBJă Kape ’i-a data în toate zi.ie.ie neropEjă jai, e.iă ns s’a fojosită nimiKB d’aueasla; din Kontpa, din zi în zi, nozi- Ijisnea jsi a denenilă mai pea mi ejă fBuea na- sspi ijiranliue KBtpe fajils (c^nKpslă) mi psina Komep'iiaji. lIe epa Kasza auestsi fenomenă? Kaaza epa simnJB. Harvey în marazinsjs sbb aBea ană Komisa (niiats) ansme Carthwright Kape epa bus xoyă. De msjte opi i s’a întîmnjată ki Bira ne fspirnă mîna în sKpină mi snotca KÎte o rsinee (de doi raJEeni) saa doi Kape ’i a kcj- tsită Kspîndă în KBppi mi kb femei. Sipmansjă Harvey, sns omă foapte onestă, na ia Benită în rîndă ki sns omă noate sb aEBzeze Konfienija înlp’alîta mi si_ fape auejsia ne ’i minimii nîinea. Dap întp’o zi, Harvey a risită ne Komi- S8J8 sbb Kînds fapa ja Bani. . Alămii n’a nslals sb pânde mi j’a dala în aisdenati KpiminaJi; însi în Anrjiea, în aueasti papi snde pessjla- tsjs npouesejopă este ssnsss msjlopă miiiane a adBOKapijops, Carlwriglit a SKinată npintp’o rpe- meajB kb Kape s’a sEpisă nsmeje siă în an— tBJB de aKszâpisne, npeKsmă a apitată adBOiiats.iă sbb. Kînds auestă mizepaBijs s’a Bizslă sumată din temnipa, însi k’o penstapisne npea pea, Kiui ks toati rpemeaja în fopme toatB jamea a mtială : kb e BinoBals, inima jsi s’a smnjiată k’o spi । siJEatÎKB în Kontpa jbî Harvey mi a jKBpată kb ’jb Ba toni nînB Ja moaple. IlasBJB siă uejă d’întîiă epa kb a tpimisă SKpisoape anonimi ja topi iipeditopii /si Harvey în Kape îi a apitats ki Harvey ipesse sb faKB Kspîndă fajits; pessjtalsjă a’iestei intpipe epa kb Kpeditopii as tiiată jsi Hervey Iotă Kpeditsjg ne aBea ja dînmii, npin spmape ejă epa si- jils si fain sns BanKpslă astă-fejă în KÎts Ja psi- nată ks totsjs. Hoațe si’rni imațiine uine-Ba, ne joailspi tepieiji epa aueasji întîmnjape nentps auestă sipmană minsinapă kb famijiea jbî; ks toate a- ieslea, Harvey n’a nepdslă snepanpa în niitopă. Dap fiindă kb npeditajă jsi epa psinată în An- rjiea, a xotipîlă a înuepiia nopoKSJB Jsi în A- mepiKa, snepîndă kb zojbjs mi KsnointinpeJe ko- meppiaje îjă Bopă nainta în jsmea nea nsoi. npin aiKBtopsjă snopă ami’ii, s’a Bizată în stape a întpenpinde îmnpeBiiB kb sopiea mi Konii jb! o kb utopie ja AmepiKa. KBtpe sfîpmitajă jsi FeBpaapie a imansă ja snă noptă de mape Ka sb se imBapue ja AmepiKa. Ja sosipea jbî în auestă noptă, a tpasă ja snaJB din ueje mai Esne ote- jspi ne se afjB aKOJO; ₍de mi auestă jsksb ns epa Konfopmă ks mizjoaueje saje foapte mip- ijinite; însi înKinsindB’mi kb Ba psmînea în auestă optimă nsmai o zi mi kb a doa zi se Ba imsapKa, de auca a npefepată a faue întp’o noante o Kej- tsiajB mai mape întp’snă otejă siismnă nsmai snpe a npoKspa sojjii saje, nBtimami mi K’snă Konijă ja hÎijb, o iiomoditate mai BBnB. Dap epa snpisă în naptea npoBedinjjei ki Harvey sb netpeam mai msjte nonjji în auestă otejă mi Ka din auestă otejă sb se dateze ne- nopouipije saje ueje mai tepicije. Kanitansjă KopiBiei xolipîte a njeKa ja AmepiKa, ns npea s’a rpinils a îmnjini npomisisnea jsi mi în jokb d’o zi, sîpmanajă Harvey epa sijilă sb amtente în otejă nalps-snpe-zeue zije nîni ja njeKapea KopiEiei. în timiisjs aucsta, Carllivright ruină de spi mi pBSEsnape în Kontpa mefBJBi siă de mai na- inte, mi BBzîndă kb a isEstită odatB a’jă psina, s’a simnită îiiKspayială ajă roni iniiB mai msJlă. Snpe auestă SKOnă, ’ja spinală Keapă nîni ja noptsjă îmEBpiiBpei. Akojo a afjată oteJBJă snde a tpas Harvoy mi Ka snă tirp» Kape înKonpispB fspims — 364 — npada .1si, ama iui Carlhvright a înnomfispată zi mi noane otejs, doapE Ba rtsi sns mizjonă a nimiii kb lotsjă ne osieKlBJ apei saje. în mai msjte pîndspi, s’a slpisopată în otejă Ka se sts- dieze joKajitEuije d’aKojo, însE aBÎndă rpi®a Ka se ns se întîjneasKE niii odatE kb Harvey. în fine, zioa njeKspii a sosita; Kopaciea epa rata a njeKa. Bea mqi mape napte a nasanepijopă epaă deja adanajii ne Kopaeie mi Keapă soijiea jbî Harvey ks Konii ei epaă kb Earapisaă jopă aKOJO. Nsmai Harvey a pEmasă înKE înanoi în oparnă Ka ss’ini KBmnepe KÎte-Ba JSKpspi mii! neiesapie nentps o asemenea KEJEtopie JBnrE ne mape, iui se Je adsKE ja Kopasie îmnpesns K’ană SKpină mină ie j’a JESată Îbke în otejă. în aiea zi, Carlhvright n’a nepdslă niii snă momentă npada sa din OKii sei mi fiindă ke n’a nststă SE’jă a- taie în mizjoKBJă stpadeî, j’a spinală nînE ja otejă snde Harvey a mepsă Ka se njEteasKE Kon- tsjă seb mi se’hii iea sapinajă seb. Kîndă Harvey a aacsnsă ja otejă kb JBKps- pije KBmnEpate nentps KEJEtopie, a intpată întîiă în otejă; însE în joks d’a mepije dpentă ja Ka- raepa ne a onsnată nînE ansmă, a mepsă ja Komntopiă Ka se njEteasKE soKOteaja jbii nentps ‘ieje dsne spmE dos zije. Carlhvright, Kape, BEzîndă ke Harvey inlpE în otejă, m’a înKinaită ke mepye in Kamepa jbî; j’a spinală nînE aKOJO în Kalsjă ajă doijea, Îiise ns ja rEsită anojo ini nsmai sKpinsjă sEă desnisă. Ks fspiea în inimE ke a jinsită skoubjb SEă, s’a noropîlă din sKapE. Dap o întîmnjape nenopoiilE a Bpstă ke, în aiestă momentă o suie a snei Kamepe JÎnrE sKapE, a stată desKisE mi s’a BEZbtă ke ni- menea ns e înEsntps mi ke ne masE se afjE snă neasopniKă kb snă jangă d’aspă. BEzîndă aieasta, îndatE a fostă iiEtpsnsă d’o idee diasojiKE. «EatE, m’a zisă ejă însămi, ansmă amă rEsită mizjoKs dsne Kape în zadapă miamă BEtstă Kans alîta zije; eatE ke întlmniapea mia dată în mînE ană mizjoKă a nepde ks totsjă ne Harvey». Ks is- Ijeaja ansi fajyepă, a jsată ueasopniKsjă kb Jan- Hbjb d’aspă dsne masE, s’a suită iapă ne SKapE ja Kamepa jsI Harvey, totă fiindă roajE mi a BErală în sKpinsjă jbî aiestă OEieKlă fspată, ne spmE a dată f«ra npintp’omÎKE SKapE jatepajs . mi a emită din otejă. Dap Harvey, dane ie a njEtită soKOteaja jbî în Komntopiă, s’a ssită ja Kamepa jbî snpe a’mi jsa SKpins, j’a înKisă kb jaKEtă ja nssă ne sninape mi a emită din otejă; ÎnsE Ka se aacsnrE mai Kspîndă ja KopaBie, s’a noropîlă mi ejă npin SKapa miKE JatepajE. Deja epa ejă ne tpeanta iea mai îKOsă a sKEpef, Kîndă snă Kejnepă j’a onpită seb KSBÎnlă ke ejă shieje se njeie din ■ otejă fspE d’a njEti soKOteaja. Aieslă Kejnepă s’a fEKstă mi de mai nainte inamiKBJă jbî Har- vey; fiindă ke, de jinsa mizjoaiejopă, Harvey na’i a dală saKmimspi Ksmă epa oniunsilă aiestă Kejnepă a npiimi de ja nasaijepii aiestsi otejă nomnosă. în zadapă a npotestată Harvey, asi- rspîndă Kejnepsjsi ke a HJEtită în Komntopiă toatE soKOteaja jsi; Kejnepsjă a nepsistată ke tpesse se’jb înanoeze kb SKpins ja Komntopiă Ka se întpese aKojo daKE a njEtită înlp’adeBEpă. He Kindă Harvey epa ÎnKE în leaplE kb Kejnepă, eatE ke se asde în ole.iă ană sromotă mape mi Konfsss Kape nElpsnde Iotă otejsjă, ini o sjBSKniKE a otejsjsl Bine ®osă fsra ziKÎndă ke în odaiea No. 17, s’a fspată snă neasop- nisă K’snă janjjă d’aspă mi ke otejists a op- donată ke nimenea ns noate se easE din otejă nînE Kîndă ns se Ba rEsin aiestă onienlă fspată. Heste nsijină, a aatsnsă mi olejistsjă snde Har- vey stEts leplînds-se ks Kejnepă. „He însemneazE aiestă sromotă, Ion! în- tpesE e.iă ne Kejnepă. „Mi s’a HEpală lisdată, pEsnsnde aieja, Ka „snă nasaijepă se nEpEseasKE otejs npin SKapa „rniKE jetepajE mi amă lepstă esnJÎKaijisnl „de ja dînss mi în aieslă momenlă Loli (sjsik- „niKE) a Benită mi mia zisă ke s’a fspată snă „leasopniKă ja No. 17 mi ke nimonea ns noate „se easE afapE din otejă nînE ns se na rEsi „ieaiopniK8“. AKsrnă a sosită mi JOKsilopsjă Kamepei No. 17, ană mijitapă SEtpînă k’o fizionomie asnps, nosomopîtE mi foapte neKE»ită amepinijîndă ne otejist» ke ’je Ba da în jKsdeKatE daKE în a- ipstă momenlă ns se Ba kesî leasopniKSjă SEă. Ja aieastE sienE, Harvey epa indirnală mi sîmjeje îi s’a apnată în Kană nentps aieslă a- fpontă, în$E simuinda-se denapte d’o asemenea KpimE, a înienstă se pîzE mi se zîke otejistBJsi: ,,lIe ’mi nasE ie s’a întîmnjată în ote.isjă „Dv.? Eă amă njxtilă soKOteaja mea, soijiea mea — 365 - „ks Konii mei m’awtent? ne nopasie Kape în aiesl? moment? tpeBse st njene Ja Boston (A- mepiKa). D-ta bc! fi întp’o mape ptsnsndepe daKt Kopasia Ba njeKa ftpt mine. „îmi nape pt» ki sînt? sijil? st Bt ui» aiii, ptsn»nde otejieps; înst aiesl? fsptimar? ne si- jemte Ka st Ktsltm? ja toiji ie sînt» aiii în Kast. D-ta n» tpetse st te mipi Kt înnenem? Ktstapea toKmai ja D-ta, fiind? Kt einlî ne nsnK- t»j» njeKtpii. Dsne Ktatape, noii st mepjji sn- de BpeL “ Esnoziuisnea aqeasta a ntpat? J»i Harvey foapte natspaje mi înuejeanlt, mi ftpt nini »n? ptsnsnss, sa? np’o sfia.it, dîns8j» a inlpatS în- tp’o sajt Beiint a 0te.i8.i8i mi aKO.io a desnis? .itdiua jsi, fiind» sirsp? Kt îndalt se ua doBedi desBinoBtQipea j»I. Kejneps.1?, aj Ktpsia JtKomie j’a fiKst? i- namiKSJ? jsi Harvey, a înlpenpins? onepauisnea Ktsltpe» Jtzei. Ei? SKoyînd? toate oBieKtejo »nsj? dane a-il», a mi rtsils ia sfîpmit? neasop- niKSj» fspat? mi j’a aptlal? k» tpisnf? tsl»jop? asistingei jia aieaslt sient. (Ba »pma.) ■ ■* Podiea ini .rbniîiea. O pamspx Ka podiea ini sna Ka Jxmîie. Am» Bopsit» în n»mtp» IpeKst? desnpe nop-jnoptoKa.it. Atmîiea este mi »n» sadopifiK? (npo- toKa.it mi ams zis? Kt Jtmîiea .mi noptoKaia dsie ssdoape), este înlpensinualt în sneje utpi sînt? sspopi; jtmîiea esle sopa nea maî asnpt Ktjdapoase Ka an? pemedi? npofijaidiK? în Kon- mi noptouaja esle sopa nea mai dsne mi Bjîndt. Akojo s’a penpesenlal? în firspt nop- tonaja, în firspa npezinlt Bedern? jtmîiea. De - snpe Jtmîie n’aBemă st mai Bopsim» aiii msjts mi o st ziiem? nsmai Kt aiesl? fpsKts ape mai msjle Ksajitiiji mediiinaje do kîIS nop- toKa.ia. Zeama do Jtmîie ptKopemte mi fop- tifieazt mai m»Jl? sînțieje de Kît? zeama de tpa inBazi»nei lifos»j»i. în Itajia mi India, oa- menii n» sea» Bapa în Kt.idspt ant Kspatt ii ameslenalt ks zeamt de Jtmîie; asta ’i npesepBt în Kontpa tifossjsi, fpirsp? rajsen? mi disen- lepiea.— în apta KSjimapt, Jtmîiea iap? woaKt sn? poj» mai mape mi imnoptanl? de Kîts nop- tonaja. — 366 — Si Bopsimă aKamă iui uena desnpe podiea Kape e npezenlati în aJitspata firapi. Apsopsj rpenadiep sas podiaj (punica grana- torum), esle an apeop mina opițiinap din AfpiKa însi nalspajisală mi în aneje ijipi mepidionaje aje Eaponei. Ka toati miKinopimea jsi, e pemapKasijă npin asondinija mi stpusuipea fjopuopă saje k’o Kojoapea pomie Ka foKa Kape Kontpasti în- tp'snă moda admipasuă kb Kojoapea Bepde înKisi a fpanzejopa saje. Ejă epa intpodssă în Itajiea npin pomanl în timnajă pesBejajoi kb Kartago (Puniea, de Kape ’i a Benită mi name de punica granatorum) dap nsmeje de rpanată ’i a fosta data din Kaaza msjlops rpianije Kape Konpinde. Se noate ki asta este mi Kaaza ki în jimca po- mîm se nsmemte podie, fiinds ki ape msjtă podă sas simîniji. Acesta fpamosa apsopă, Bapa fopmeazi opnamenlB.iă rpidinijopă noastpe mi Konstitae în sine sinrape anaja din ueje mai fpamoase pe- napi în sotanÎKi; însi a'iesta pena Konpinde majte snejje, adiKi este snă apsopă rpenadiepă ks fpaKte dsjue mi aspe totă d’o dati; este snă rpena- diepa kb fpaKte dsjue; este ană rpenadiepă kb fjopî semidaBje; ajteje aa fjoapea dsBJi kb tols mu. TIea mai mape napte a rpidinapijopă Kasti a da aieslei apsopă fopma anai noptoKajiă mi ei a pescuită a faie dintp’aieslă apsopă mină mi neKonsidepaBijă în natspi, ană apsopă mape de 15 niuioape mi foapte ma®estosă. în jjipije nopdiie ande podisiă na peamamte de KÎtă fiindă nașă în Katie de nimîntă, aKOJO tpeBae în fie- Kape doi ani SKimsati KBtiea. Aieslei apsopă îi njaie mejtă jamina mi Kudapa soapejai, iapă tpeBae mi adată în toate zijeje. Tiiepea metodiKi a aiestei apsopă îi fojo- secute foapte majta, însi tpeBae ossepsată sa si’jă taie namai Kîndă fpanzeje aă înicnetă si Kazi. Podiea na tpeBae jsali de ja apsopă, ns- mai Kîndă s’aă Kontă sine, atanii tpeBae jaati mi atîpnate KÎte-sa zije în soape mi no sp- ini nistpati întp’ană jokb piKoposă mi senă. Snii je minînKB Kpede, ajjjii je KonfeKcjioneazi mi faKă Konsepse, siponapi mi dsjieajji dintp’în- se.ie. Aiestă fpsKlă ape fopui mediKaji în Kon- tpa mtimijopă upoBenite d’o stape Bijijoasi (de niajlă Benină). Se faie dintp’însa mi ană fejă de ji- monadi Kape e foapte fojositoape în soaje kb Kudapi; dapă na namai Kîndă omsjă eslo sojnaBă, ii mi Kîndă este sinilosă aiestă fpaKtă esle foapte njiuetă mi arpeaBtiă npin raslajă siă aapimopă mi dajie, de mi na este ama de osiuiBilă în întpessinijapea domestiKi de Kîlă Jimîiea, noplerajie mi opanpie; însi fiindă ki toate aueste tpei fpaKte aă ană rastă mi o enopyie assnpa Kopnajai foapte anajoație ansjă kb ajta, de aueea jeamă tpanlală în aueste doi aptiKOje îmnpeam. Oamenii mi jaKpapije Kape aă rsst ana- joră, tpeBae si se afje îmnpeam. Istopia natspa^ a K. F0K8JI8 E8K3lspiei. IfpeKBină se uepe o deosesiti apti snpe a SKoate din sînajă mmîntajBi metaje npeuioase mi jauitoape; npeKamă se iepe o deosesiti apti snpe a SKoate de sas KoacKa jaminoasi a n.ian- tei insjsi, fipa.iă npeuiosă Kape este asKsnsă a- kojo mi Kape ne. sepei nentps îmspiKiminijeje noastpe, opnamenteje KOpnsjsi noslps; asemenea se uepe o deosesiti apli d’a SKoate ajimente (EBEale): Esno nentps noi, din asondiniji imenși a ajimente.iopă, rpimidite în amîndoi pernepije opraniue aje mtapei. Dintpe Kape mejte mstpeză sbb sn estepiopă tape mi nenjiKală, snă intepiopă npeuiosă, moaje, dejie mi nalpitiuă nentpa fi- inija noastpi. Aueasti apli se nsmemte apta KSJiinaps. AnimajBjă na nosedi o apli KBJinapi, de aueea mînKapea jbî si mipijineinle ja o sfepi foapte mim de ajiminte. KaJSJ minînKi fină mi opză în toate zijeje; sosjă minimii • fînajă jbî dimineaija, ja npînză mi seapa în totă anejă, în zije de noste mi de dajie; ejă na noate si faKi ajlă-feiă fiindă ki n’ape ESKitapă Kape apă ha- lea si’i npenapeze fejapimi de sesate din per- I najă BehetajB. DaKi sosjă apă aiiea ană eski- - 367 — kbjsjbi tpeKstă. Voltaîre, aiests penis pirantias ajă seKSJBJSi tpeKBtă, nstemă si ziiemă, penpe- zentatsjă aiestsi seKSJă, ziqe sndeBa; Amă Bpstă si mi OKsnă ks stadisj» mliinjjejopă natspei, ama dap m’amă nmezată naintea . sobcî, amă în- lenslă si stsdieză ie este Cokb mi de ie apde jemneje ne Batpi ? Miamă Bitstă Kans msjtă mi în zadapă mi ne spmi m’amă Jisală de toate sts— diije natspei⁴". Aneea ie epa naintea snsi se- ko.is o npoE-iemi desKspayanti nentps 8nă Vol- taire, este aKsmă jBKps qejă mai jesne de es- njinată nentps opl-ie ejeBă din sKoaji. Eati nporpessjă imensă ajă seKBJSJsI nostps Kape, ssb msjte nsHKle de Bedepe, nstemă si’jă ns- mimă sns sexs.is înfoKats. Dap ja opi ie JBKpape a foKSJSi, Kon- diiiisnea nea mai Kanitaji este d’a nponspa fo- KEjsi o KomEinauisne K8 aepă. Foitsjă tiiată de KomsniKaijisnea aepsjsi, ns mai apde. Dap ja o BSKitipie se iepe mi o ajti Kondiuisne; adio ki Kudspa Kape se desBoajti din fosă, , si ns se neapzi, ii si fie întpeBsinijali nentps înnuzipea ajimentejopă, osieKteje npenapaijisnijopă bski- tipiel. Amîndoi aieste Kondiijisnl, ns se îrnnji- nesKă sine ja Betpeje noastpe opdinape. ja a- qeasli Batpi, jemneje sKsmne fjiKipeazi mi fjanipa atinpe nsmai K8 Bîpfsjă jimsejopă saje înfoimte, ne oaji nssi ne Batpi. Ja aqeasli Ba- tpi, 15 nîm ja 20 nponente de matepie îhkij- zitoape se nepde în Komă, de jinsa snei tpa- țrepl nepfente a aepsjsi mi în jokbjs Kijdspel, ese fsmă msjtă; kiiI fsmsjă ns e ajtă nimină de Kîlă naptinejeje Kopnspijopă infjamasije ne apse Bine de jinsa aepsjsi; ks KÎtă o Batpi sKoate mai msjtă fsmă, kb alîtă desBOJti mai nsjjină Kudspi mi K8 atîtă este mai nenepfeKli. Komsjă este snă xojjă; ejă fspi de ja noi o Kiliijime de jemne, adio de matepie infjamasiji mi o adsie în aepă în fopma de fsmă de* k ipe nime- nea n’ape niii snă fojoss; kb Kîtă snă Komă SKoate mai msjlă fsmă, ks atîtă esle mai mape xojiă mi ks atîtă apxiteKtsjă epa mai irnopanlă, ki a înlpodBsă snă asemenea xojjă în Kaseje noaslpo. Afapi d’aieasli nepdepe, si nepde mi ajte 40 saă 50 npoienle Kudspi npin KOJoana de aepsjă Kajdă Kape tpeqe npin kouis fipi de nini snă fojosă nentps dajeje de BbKitipie. Ama tap«, apă mînKa mi ejă odati sns nliafă, ajli dati o qiopBi de fide.a m. q. j. De aqeea, ks dpenlă KSBÎntă a ziss snă natspajislă snipitsajă: Difepinija întpe oms mi animajă este ki omsjă ape o ssKitipie mi animajsjă, ns; o ossepBaijisne foapte issti. De aqeea nonsjii siisaliqi nape n’aă nini aKsmă BBKilipie mi minînKă mînKipije Jiops Kpsde, aiemli nonsjii sînts nsyini difepiijî de animale. Toati KBJtspa omsjsi, înqene ks BSKilipia. Dai;i Ba nine- Ba si KBJtiseze sns nonsjă sijsatiKă, si ns adssi aKOJO npofesopi sas misionapî, ii si adsKi aKOJo BSKitapI. FoKSjă ssKilipiei este fomă saKps desnpe Kape Bop- Bernle milojopiea ejem ki Promotheu ’jă-a fspată din iepă Ka si adsKi f.iaKipa jsminei mi a KBJlspeî întpe oameni. Ejenil antini as npe- simuits sine aqeasli idee; de aneea în mitojo- țjiea jopă a însipninală ne o zeitate (Vesta) a ti nea d’întîia ESKitipeasi a oamenijopă, fiindă ki dsne mitojopie, Vesta s’a noropîts de Ja 0- Jimpu ja nimînts Ka si însene ne oameni Ksmă si înlpessinijeazi foKs în fojossjă jopă do- mestiKE FoKEjă este nașa mi ejemenlsjă aptei ks- jinapel. Dap, ns nsmai a BSKitipiei, ni mi a jaBopalopiSJSi ximiită. Kînds ximistsjă ape tpe- Bsinjji a înlpodsie oapeml-Kape nponess ximiKă, ns noate si în'ieani mal nimiKă fipi aîKstopsjă foKBJsi. Fokejis desjean mi moaie, foKBJă Kom- sini mi desnapte ejemenlcje. întp’sns KSBÎntă foKSJS esle samsapsjă qejă mai aKliBS ajă na- tspei. Dap întoKmai ki jsKpipije Kape se iepe în janopalopisjă ximiKă, se iepe mi în BSKitipie; Ki'ii mi aKO.io se iepe dcsjenpi mi KomBina- Uisnl snpe a sKoate din matepiaispije spste aje natspei, ajimente S6K8.iente nentps opranismsjă (Kopiisjă) nostps. Ama ’dap, Bpîndă a Bopsi ncBa desnpe apta KBjinapi, o si ne fie nepmisă d’a nopii mai nainte uesa desnpe metoda faiepei foKSAsi în BbKitipiijie noastpe. Tots fonsjă este pessjtatsjă snsi npoqesă ximisă, adio a apdepei sas KomBBslisnei. Aneslă npoqesă Konsisli în KomBinaiiiEnea ejementejopă imf.iamaBi.ie (anpinzitoape) adiui a rassjisl Car- bon mi Hydrogen ks Oxigen. Ilpin anpindepea aqestopă rase, ese fenomensjă jsminei mi a kij- dspel Kape je OBsepBimă ja foKs. Eati sns nassi mcnsă ie ’ja fiKsts sei'sjă nostps naintea se- — 368 — Kape a npeBizst’o țiensjă jsi Byron. în lejespa sa noezie intitsjats ^întsnepiKSJis Ti-jmînts.isl.'' Amă BEzsls mai sssă ke e neste nslinijE d’a ssi KEjdspa in oa.ie.ie desKise nins Ja sns rpadă mai msjtă de Kîtă 80° R, âdcKE nsnKlsjă fepsepeî; dap sînts nimte nsxatc Kape iepă o KEjdspE mai: inape de Kits 80° R. Ama s. e. Kapnea de bobe, mazepe, sosi, fasoaea m.i Keaps Kapi.fii se moaie iui se fepss mai .Bine întp’o KiJdspi mai mape de KÎtă’80° R. snde KEjdspa sKimBE anE în Banopă. Este dap înBedepals, ke e mai fojositopă nentps aieste ssnate aje fepse în oaje înKise snde npisossjs KE.idspeî neste nsnKtbJS fepuepei (80° R) Ba fi întpessinijats nentps npodsKjjisnea Banopsjsi de anE Kape. des- BOJtînds-se în oaja înxisE, Ba anEsa assnpa ma- tepii-iopă Konpinse în oa.is mi Jie Ba moiea îuke mai Bine. Asemenea oaje sîntă înlp’adeBBpă deja de tns.it» întpodsse în BSKElEpiije anrjeze, fpan- icze mi ijepmane. Asemenea oa.ie se nsmesnă Digestore sas oajeje jsi Papini iui sînts în stape a moiea Keaps mi oase. îmssnEtBijipea lea mal mape Kape aps fi Ipeusits întpodsss în EbKEtEpiije noastpe, tpeBse ss se panopte Ja îmEsnEtEyipea matepiajsjsi Kom- sisliEijs. Fojoskjs foxs.ibi dcninde de apdepea msjts sas nsuină Komnjete a razejopă anpinzE- toape; dap Kîndă apdemă Jemns în EbKEtspie, nînE Kînds se desBoa.its razeje jemnsjsi, ra- zele as emită mi a fayits npin nomă. Mai ne spmE, Kînds a pEmass lensmE din Jetnns, lensma îmnedeKE aeps ss -as inlpe mi npin spmape îm- nedeKB apdepea Komnjets a lensmei; de aieea se nepde mi în lensmE raze imf,iamaEije fsps fojosă nentps noi. în timnsjs nostps, sns inyi— neps de ja Berlin ansrao Ețsner, a rEsits o me- tods d’a apde în BSKEtEpie ns jemne, ii razs Kspats; fiind» kb este înBedepats ke dans în joks' d’a emtenla nins Kînds se Ba desBOJta razeje imfjamaEije din Jemns, îiitpessinijEms raze rata, atsnii nerpeiuits Boms Kîmiira msjts în timns mi în matepie KomEbstSBije. (Ba spma.) dap, din tot» matepiajsjs KoinBssliBijă, adesi din totă jemns sKsrnnă, pimîne nsmai don-zeui npoiente înlpessinuate în fo.ios8.i8 ESKEtEpiei. Mamine-ie ne se ziie nemjjenite (mamina de e- Konomie) sînl» iena mai Esne; însi ini aiii tas- jii-ie de fepă nîni Kînds se înKE.izesKă, înrite o KiliHima mape de KEjdsps nefojosiloape (iejă nsjjins sapa) nentps BSKEtEpie. Ile JÎnrE aieasta, este mi o ajls neKOiiBenienjjE în BSKElEpiije ks mamini de fepă; adexE ke fană totă-d’asna în ssKEtspie o KEjdspi nesnsss, nessnoptasME Bapa nentps oms ini nefo.iositoape niii odatB nentps ESKateJie. Kbiî ja fepsepea ESKatejopă, ns tpe- Bse niii odatB o Ki.idspE mal mape de K’lă de 80° R; daKB KEjdspa e mai mape, atsnii SKinins în stape de Banopă sas raze o ms-iijime de nap- tiieje nstpitiBe aje ajimentejopă mi în joks ke toate BSKalejie se Bie ne masE, o mape napte dintp’înseje psmîne în esk% tipie zEopîndă axojo în fopme de raze inBizisije, ÎnsB foapte simjji- toape nentps nașă; de aieea aBemă în ssKstE- piije noastpe totă-d’asna odoape ama de usjjină IMEKbte. Se ns’mi imapine iena kb aieste Kbestisni sîntă nimte Baratele. Nsmai irnopanjja n noate SE’mi înKinsiasKE ke o nepdepe în KEjdsps, nse nimiKs; KEjdspa se KBînnBpi ks nani sKsmni; dani în BBKElEpiise noastpe se nepde msatE KEjdspE, e toKmai Ka Kîndă nsnpe.ie noastpe aps fi înris- pile mi amî nepde in toate zijeje doi, tpei SBan- jjipi. Rine Bpea se EinB.ie k’o nsnrE înrsspils? Ama ns tpesse se oIee niminea o BSKBtspie, Ka se zîke ama, înrsspite, snde se nepde msjtE KE.idspE. Anoi Kestisnca desnpe pisinipea kb.i- dspei, ns se panopts nsmai ja eKonomiea indi- Bidsaji a indiBizijopă, ni mi m eKonomiea no- nsjijopă mi Kiaps. ja eKonomiea natspei nentps tols țiensjă omenesKă. DaKB ns Boms jsa seama a întpodsie o tEiepe persjapi a nEdspijopă, ks timus, nBdspije nBmîntsjsi se Bopă ssfîpmi mi rjossjă nostps sa fi amepinuată de mamitalea AnsnijS. Pedanuisnea acspnajsjsi Isiss sas Natspa, în— mtiinueazE npintp’aieasta ke aiests îKspnajs în- ueteazs ks înienatsjs țnsjsi 1860. Kasze.ieaies- tei înietEpi, pedaKtopsjs noate ke je Ba apEta în Tinspits în Tinorpafia Kojei.iis.i6i Sf. Șaua. nsmEpiijs iojs dsne spini, adiKE 48 ajs aiestsi ans. D. asonant . Kape n’as njitits asonamenlsjs niii nun aKsms, sînts psraiji ica se faui ie.is ns- HÎn» aKsms datopiea jops. PedaKtopbJS