JURNAL IIENTP8 PESIIÎND1PEA UITIINI1EA0P8 NAT8PA4E IUI ESAKTE, ÎN TOATE K.IASE.1E Pediyeals ¹ ¹¹ de'¹ ¹¹ . PROFESOR DOCTOR IULIUS BARASH. 42. (An aia a.iă natpa.iea) Bakapemli 15 NoemBpie, 1859. Konpindepea: Isiopia natspaJi a E8KitT>pieI.— ApsopsJ» TamapmS.— TpaigJg aoimajie.iop8.— Istopiea nalspa^i» a B8ki»trbpiei. I. Misisnea ESKvtopiei. (Spmape.) BsKitipiea ape o mape misisne. Ea tpeBse st> Kpeeze sns Kopns jBKp’Btops ini «ns snipits meditatops. Ea tpesse si KonsepBe în jame, oa- meni kb npaije mi oameni kb Kans. Da, ob- tema si ziuema ki de Ja dînsa deninde 4inimte saa peBOjBjjiBne, opdina.ia sa» tapsapapea nonu- aliopa. Intp’adeB’apă, EBKitipiea faue jinimte mi peBOjauiane; ea esle majla mai de iernata de kîts npesa. Deja Napoleon a zisa „StalapLie si ra- Bepni npin napii (c’esl par le petit bas-venlre qu’ on gouverne le monde); o OEsepBajjiane tpisli dapa adînKi. Este dapa îneedepata ki intiinga natapaai na noate si se înatoseasEi Kîndă intpi în sanK- taapiaja BaKitipiei, în auesla temnja dipiyiata nenlpa mta-ia stomaKBjai, de ande deninde fe- piuipea jamei. însi panoplaja întpe mliinui mi KaKilipie na noate si fie asla-feja ki Ka Kîndă mtiinjja apa anea misiane a Kpeea mi a insenta Bamtipia; Kiui, BaKitipia ape o npiopitale a tim- najai naintea mliinijei; KîndS înKi mtiinua n’a e- sislata, a esistatB BEKitipia; ea a mapnala nasaja d’întîia aja omB-iai Kitpe uiBuizagisne; namai ornară siJBatiKB n’ape BBKitipie. EaKitipiea — 330 — epa de ms.its sns jasopalopis ximiK» înKt în- nainlea ntsKoiipei ximiei. Kînd» nsKtltpeseje nainte sste de ani nsnea în B»Kate sape, ojjets mu.; eje a» spmats atsnii nimte onepajjisni Kimiie fapt mtiinija jops, npin instinKt»; în- loKmai Ka în nestita niest a jsî Moliere „ijtpa- - n»j» desenils mi.iionep»“, jjtpansjs afjînd» în- tîiamî dalt de ja npofesopsjs .i»i: ie este nposa? Stpirt k» mipape: natp»-zeii de ani ams Bopsils mi n’ains rntists Kt BOpEesK» în npost. Ama n»tea ESKtltpeseje st stpiye aK»m»: alipi scksjI am» rttil» în BBK'Ltzbpii mi n’am» mtisls Kt sînteni» ximisle! Dap daKt misisnea mliinijei în E»Ktltpie n» este a Kpeea, ie Kt»lt dap mtiinija în e»ke- ttpie ? Skohsjs mliinijei în ssKtltpie, ptsnsn- demâ, este d’a 'esnjiKa mi a dipiija aupisnlie EBKtltpiei d»ne npiniinspije mtiinjjel, d’a faie din apta B8Kttap»J8Î n» nsmai o aplt d’csnepimînl» mi de iipaKliKt, ui mi o mliinijt leopeliKt; Ktiî esle mtisls Kt npetstindenca, esnepiinija ftpt teopie esle »n» JBKps ope» mi imjiepfenl»; ie difepinjjt imenst ns este întpe sns arpiKSJtops Kape j»Kpeazt Kîmiis.is .i»i dsne iipiniinspue mliinijei mi sns ijtpans Kape JSKpcazt¹ KÎmns dsne nimte idei npaKliie sape .ie a momtenits de .ia inoms, mi momsjs de .ia slptmomsjs jsi! BsKtltpiea ape mi »n8 ajt» sKons a îm- n.iini. Ea ipesse n» nsmai st ne dea Bieajja mi stntlatea, ii mi nJtiepea. Natspa, npînd» Ka o- m»is st ns ner.iiiKe mînKapea, a Koinsinats aK- 1848 mînKtpei ks n-itiepea; noi mînKtms, ns ns- mai Ka st tptimS, ii mi Ka st ne BBKsptms de njtiepea mînKtpei. MînKapea este ns nsmai sn» aKt» iyieniKs, ni mi sns aids estetiKs ajs Bieijei noastpe. Msjiji oameni se B»Kspt Kînd» se anieazt ja. snă npînzs, întoKmai Ksm» se E»K»pt Kînd» mepr» Ja teatp» sas ja sns soniepts mssiKajs. Anoi mi aiiojo, simjjspue jops amteantt n.itie- pea mi B»K»pia. Ktiî ns nslems st ttrtdsim» Kt o mast E»nt, ns faie rsstsjsi nostps atîta njtiepe Kît» faie o onept fpsmoast, speKijops noastpe. înlp’adeBtps, simjjspLie noastpe sînl» pesi- donpa n itiepliops mi nenjiiepijops Kape je npiimim» de ja jsmea Kape ne înKonyioapt; e.ie sînts noapta npin Kape inlpt imnpesisniie osi- eKteiop» jsmei, în Kopnsjs nostps. Dap» aieste simjjspi ne aptls ns nsmai ie esle njtKBls mi ne- njtKBt», ii mi ie este stnttos» mi nestnttoss. 8n» simijs nopma.i» este în slape st atsdiie Kape imnpesisne este fojositoape mi apmonioast K» Bieaya, mi Kape ns. Simijsjs esle opransj» fps- mssejjei mi mtiinija fpsmsseijei esle apta; npin spmape, simijsjs este opransj» aptei. Bine n’ape simij», n’ape apte, niii n» se EBKspt de fpsmsse- jjea aptei. 8n» opBs ns noate st se E8K»pe de fpsm»seuea taBjospijops niKlopijops mapi; sns sspd» esle inKanasij» a admipa ssBjimeje m»~ siie aje j»i Moijart mi Meyer-beer, mi 8ns om» ftpt jinist, n’ap» fi în stape st rsste Komnozijjisnije admipasLie aje aptei KS.iinape modepne. Inst ns e destsjs Ka st Benims în j»me k» OKii, spem, jimst mi nass; ii tpesse st faiem» o edsKaijisne sislematiKt aieslop» oprane aje simijspijop. 8n om Kape n’a Btzsts lasjospi fps- moase, ns Ba fi în stape st JKsdiie sape sînts fpsmoase sa» ns; »ns om» oBiinsit» ks inazina Jtslapuop», ns’i Ba njaio m»z’)Ka înajlt a ma- estpijop»; sns om» OBiin»il» k» ioana mi »sl»- poi», Ba rtsi tpsfii k» nslepniKii ftpt r»sls, ini 8n» memEps a.i» larmei aiejops Kape smsjt noantea st Ksptije JSKpspi foapte ncKspate, nassj» jsi ns npea Ba fi în stape st rssio napf»m84» sntsJBi de post mi de iiiosks. Dap înlpe toate nerjiacipije edsKauibnijops siinijspijop» noastpe, aieea Kape se panoptt Ja nerjiaipea rssts- j»i, este iea mai fsneslt mi Btltmttoape. N» ne slpiKt stntlatea Kînds Bedem» sn» tasjos nposls, sa» Kînd» aszim» o msziKt Kape sea- mtnt K» stpiralBj» rpeepijop», dap» daKt mîn- Ktms mîDKtpi pt» rtlile, uerpemits Kt faiem» pt» Kopn»j8Î nostps. Kînds opienlaj»js a obîi- nsits jimna jsi a rtsi njtiepe nsmai în nsKaleje rpase mi npea dsjii, ns nsmai Kt m’a slpiKat» r»stsj» estetiKs ajs jinisei saje, ii mi a data OKasisne slomaiisj»! sts Ka st se BO.intBeasKt mai-dess, o îmnpeijiBpape Kape întp’adeBtp» se Bede in toate jjtpije Kape a» o B»Ktttpie nepa- rjionaBijt mi neKonfopmt jepijopa iyieniie. Ama daps,'mtiinjja ximiei B»Ktttpiei ne dt ns nsmai inizjoaue.ie d’a ne esmiisa fenomene.ie intepesante ie se onepeazt în ESKtltpie ks eje- menteje noastpe; ne dt ns nsmai noBtjjaipe Ksms tpesse st ie npeiiaptms Ka st sKoalem» dinlp’- - 331 - însele toate smpiie (zembpije) jopă fojosi- toape stnitagei, demptîndă toate npoceseje in- tepioape aje acestopă Kopnspi Kape a» tendinga si je stpice mi si Jie faKt otptBspi în joks de mînKape; anoî mtiinga îmnpesnt kb idetie este- tice mi uÎBÎJiiz^toape (Kape sînts tols de sna a- sonată kb mtiingt) ne aptlă mi naptea estetici a aptei KSjinape mi în npÎBÎnjja acestei nstemă zice ki nsmai în gtpî de mtiinge mi de cisiji- zajjisni, sînts BBKitapil nani; snde sînls npofesopi Esni în scoaje, aicojo sînts BBKitapii ssni în Ka- seje oamen'uopă. II. K^dipea ximiicâ a itopnsjisi smanti, în ESKBtzpie. 'line Boemle st peKjtdeasKt sns edificiă din noă, tpeBse mai nainte st dtpîme cej Berna; tolă-d’asna, neste psina tpeKstsJsi se sse fps- mssegeje Biitopsiai. Ama este în nalapt, ama este mi în Jbtnea mopa.it, sociajt mi nojitiKi. Asemenea mi Kopnsjă nostps ns noate st se peKonstpaeasK'B, st se peKjtdeasnt, nînt Kînds ns s’a dipîmată ntpgîje saje înBeKite mi ssate Ama dap, în tols minslsjă omsjs deBine o ajlt fiingt nsot, na nsmai în npiBÎnga simginsnuops micî ce je npiimemte din Jsmea estepnt npin im- npesisne Kape inLisiazt neîncetată assnpa jsi, ci mi în npiBinna Kopnsjsi stă Kape se penoemte în fie-Kape zi npin aKtsJă nslpigisnei. Mîna ks Kape SKpimă acestă apticojă, Kpeepije Kape ni’jă diideazt, mîine Bopă fi ajtă-feaă de nîtă astazi dap neste o jsnt ns Ba ptmînea înlp’înseje nici snă atomă de Kapne Kape je Komnsne asltzi. Aceste sKimBtpi mapi se faKă în Kopnsjă nostps npin stomaKsjă nostps Kape este ană Kimislă mai Bană de Kîtă cejeBpii ajximisll din seKBJeje me- diane. Acemli mapjalani aă npetinsă Kt s;ntă în stape st faKt din fepă mi apamt, aspă. Ei n’aă izBBlită în aceste cepKtpi, dapă stomaKBJs nostps face ceBa mai mapi de Kîtă din fepă mi apamt aspă, fiind» Kt stomaKsjă nostps face în toate zi.ie.ie din nîine mi din Kapne de naKt. Kapne de omă. Anoî ce Kapne! O Kapne Kape se rîndemte mi simte, o Kapne Kape este instpsmen- tfijă snipitsjsi domnitops iă jsmei! Odatt Kt s’a KsnosKslă Kt stomaKsjă no- stps este snă jasopatopis ximiKs, epa necesitate nentps fisiojogisti d’a stsdia mi d’a Ksnoamte jepije ximiei dsne Kape se JSKpeazi aceste o- nepagisni aje stomaKBjsi. Stsdii mapi mi pene- tate s’aă ftKSlă în npiBinga aceasta. Ile spmt s’a ntsKOcită o pamspi mape a mtiingei ximiei ns- mită Biochimia saă ximiea Biegei; desnpe je- pi.ie acestei ximii. Bornă șopti aKBmă mai ne japră. Dapă aKsmă nstemă st ne întpeBtmă: Kape sînt matepiije necesapie nentps om Ka si’mi pe- KjtdeasKt npintp’înseje Kopnsjă stă ? Ja aceasta întpeBape ptsnsnsBjă este jesne: e destsjă Ka st ana-iistmă din ce este Komnssă Kopnsjă omsjai, anoî de sine Bornă afja de Kape matepii ape Ipessingt nentps manginepea mi penoipea aiestsi Kopnă. Dapă Ka st facemă o anajist Ja Kop- nsjă omsJBi, tpeBse s’o facemă Kîndă e moptă; nsmai sns KadaBepă noale st fie anajisată, dapă ns an Kopnă Bis. Anoî Kîndă moape omsj, ntp- gije din Kape opa Komnssă Kopnsjă stă, de sine se desfacă; Kopnsjă se desface în eJementeje saje; sneje sBOpă în aepă, ajteje denină ani mi Keapă oaseje Kape pesislă mai msjtă timnă de Kîtă Kapnea, mi eje se desfacă ne spmt mi de- oină nsjBepe mi ntmîntă. Astă-fejs, omsjă de- Bine aepă, ant mi nsJBepo de ntmîntă; aceasta naJBepe Kape ptrnîne din oase, totă aceasta nsj- nepe ptrnîne Ka censrna Kîndă se apde Kopnsjă omsjbi. lfe este aceasta censint ? Aceasta ce- nsmt esle o matepie Kape na jinsemte aKsmă în nici o Kast, mtKapă în cea mai stpaKt; adeKt matepiea nsmilt fosfops (nopttlopsjă JBminei) fiindă Kt fosfopsjă jscemte în întsnepiKă mi se anpinde foapte jesne; de aceea este întpeBbin- gats în faBpiKagisnea ajsmeteiopă (riBpitspijopă) dapă în oaseje noastpe se afjt acestă fosfopă KoniBinată ks sapă saă Kajciă (fosfat de Kajciă); anoî dsne moapte, acestă fosfată se desface, npin spmape din oaseje omsjsi ns ptrnîne a.ilă ni- miKS de Kîtă Bapă mi fosfopă Kape jscemte în întsnepiKă. Dapă naptea Kopnsjsi Kape a sbe- pată mi s’a ftKblă neBizstă, aceasta epa întomnai naptea opraniKt a jbi, adiKt raze OKsigenă, idpo— genă, KapBone mi azote. Din aceste matepii ra- zoase, sneje se KomBint (oicsigenă mi idpogenă) mi daă Banopă de ant; ajteje (oKsipenă mi Kap- Bonă) KomBinîndsse, daă rază acidă KapEoniKă: snă rază Kape ese de ja sopsisă; iapă ajte raze (idpoyenă mi azotă) se Komsint mi daă o ma- - 332 — tepie k’o odoape foapte neniiKsti; o odoape Kape o nsimă totă-d’asna ja moptuisne. Ama daps nstemă si ziiemă Kt Kopnsjă omsjsi de- Bine Banops de ani, rază de BopBisă, aepă, amoniaKă, fosfopă mi Bapă. Dapă aieste elemente ns se nsesKă în fopma jopă npimitiBi în Kopnsjă omsjsl, snde ns se nsemte niii KapBonă nspă niii Bapă, niii fosfopă niii nimîntă saă icnsuii în stapea jopă nspi iui izojali; din Kontpa, în Kopnsjă omsjsi, aieste elemente uii matepii se risesnă în stape de KomBinaijisni ximiie ks ajie matepii mi dsne ie în aieste Komsinauisni s’a Konstitsată în nimte npiniine opraniie, nsmai atsnii aă deBenită Ka- nacLie Ka si Komnsie Kapnea ini oaseje omsjsi. Ama dapă anajisa Kopnsjsi nostps tpeBse si fie însoijiti ks anatomiea (diseKtjisnea) jsi; amîndoi ne Bopă dsie ne Kajea adeBipsji; amîndoi ne Bopă apita din ie este Komnssi aieasti mamini admipanui. Dapă daKi deja npin înfiijimapea sa este- pioapi, aieasti mamini este atîta de fpsmoasi mi de admipajiji; Ksmă dapă Ba fi sbb Ksijitsjă anatomÎKă Kape desKonepe naintea OKijopă no- mtpii înKpemeniiji, toati finlspa dejisali mi Kom- njiKati a aiests! Kană de onepe a Kpeaijisnei! O BSKiuiKi de Kapne de mipimea snei rimuie de aKă, ne apati mipaKSJe neste mipaKs.ie! O msiiiime de oprane (nepse, aptepie, Bine, fipe de msuiKÎ mi uejsje m. i. j.) Kape -sîntă finste ks iea mai mape nepfeKijisne asls-fejă ki toate fopmeză o apmonie întpe dînseje, ki toate Kon.isiipeză nenlps manijinepea aiestei BiKini de Kapne mi npintp’însa jsKpîndă nentps sajsta nop- nsjsi înlperă. Ks mape mipape ne întpeBimă: Ksmă din nstpiminte.ie noastpe simnje ess toate aieste nipiji iui oprane difepite ? Ksmă din mi- muin mi leaui, mînKapea ijipansjsi, se laie mi Kpeepii sii mi stomaKSjă siă mi o^se.ie mi Keapă mpsjă siă, atîta JBKpsp! foapte dife- pite snsjă de ajts mi atîtă de KomnjiKate fie- Kape în fejsjă siă? Dapă fisiojoijiea ne apati ki toate aieste difepite nipiji ajie opranismsjsi se faKă din sînve. SînijeJie este fontîna nenepa.ii de snde se satspi toate uipaLie Kopnsjsi; toate opraneje opra- nismsjsi d’aitojo tpară nstpimîntsjă jopă. Sîn- ijeje este, Ka si ziiemă ama, Kasa lentpaji de snde iele jaate Kase aje Statsjsi tpară fonds- pije Jopă mi ajiraenteză fonKijionapii ssusuiii jopă. Ama dapă tpesse si ne silimă aiii ie-Ba mi ja sînțieje omsjsi. Sînye.ie esle snă fjsidă în Kape natps nipiji este ani mi nsmai a liniea napte este de natspi opraniKi. în aiests fjsidă anosă notă Kopnspi potsnde foapte miii nizicijo nsmai npin mispo- SKon Kape se nsmesK rjoESJeijeje (globule) sînuejsi; aiemti Kopni saă rJOBspi sînt pomiiji npintp’sn onsid de fepă (neatpa pomie) Kape so af.n amestesată ks dînseje. DaKi sjoBozimă sînije snsî omă saă animajă mi î.iă Eitemă k’o nsia îndali dsne jisape ki si ns se înneije mi ne spmi nsindă aieslă sînye ne o Kîpni fim mi tspnînd ani no Kîpni nîm Kîndă ana Kape se stpiuoapi npin Kîpni nsmai pimîne pomii; atsnii Bornă Bcdea ki no Kîpni pimînă iea snă fe.iă de teiijel ajBi; asta este fiepina sînnejsi; npin ajli metodi se desKonepe în sîmje mi a.iBsius de oă saă albu- minu npeKsmă mi matepie Kape so afji în jante mi Bpînzi mi se nsmemte Caseinu. Afapi. de aieasta, se desKonepe în sînije mi sipspi mine- paje (de jernie, Bapă) nsuioasi, sape m. i j. Astea sîntă în nenepe matepiije npimitiBe ie se af.ii în sînție, ansmă nomă cedea ie imnop- tante poje acoKă aieste matepii în npoiessjă ns- tpipei K^pusjsi; mai ks seami nejo nsmite tpei npiniinspi opraniie adisi fibrinu. albumin iui Caseinu Kape noate si fie npiBite Ka Baze fa- menta.ie ajo Kopnsjsi animajă, Ka upiniinspije ie.ie mai neiesapie nentps Bieaija noaslpi fisiKi. (Ba spma.) ApEopsjs TamapinS ApeopEjă Tamapină (Tamarinus indica, Ta- este snă apsopă foapte fpsmosă Kape Kpemte în marinier, Tamarindenbaiîm, Bezi aJitspata firspi) Indiea. Fjoapea .îs! seamini ks aieea a sa.iKî- — 333 - maisi. Eiă aa<8nye in uatpiea sa aa o îniMuime Konsidepasijt de 30 sas 40 niqioape, ape o npezentauisne (înftijimape) maacesloast; anoi mi KoaiKa sa e oaKernt, Kptnalt mi se deosinemte npintp’o rposime nsuină OEiqnsitt ja sna apnopă, Ja Bîpfs.ig stă, apEops.iB se îmnapte in mai msjte Kptqi mi pamspi stafoase Kape noptS m&ite fpsnze ajtepne (adeKt Kape n» staă ana în dpen- tsaă a.iteia\ Aqeste fpsnze sîntă Komnsse (ffa sajKÎmă) astă-fe^ă Kt fie-Kape foaie este KOtn- nsst de 24 foijje miqi înrsste mi d’o KOioape Bepde jaqiloape. F^opije aqestai apsopă fopmeazt Apsopm Tamapin» (Tamarinus Indica, Tamarinier, Tamaiindenbaum.) nimte qiopKine Ka fjiopMe Binei mi aă odoape foapte nxBKSti. KapaKtepue Bolaniqe aje aqestei f.iopi sîntă: snă Kaiiqiă ftK8lă d’o sinrspt EEKalt aaîndă fopma snei nepe; mapțiinea sa de sssă e Itialt npin natp8 tiietepi npofsnde. Kopo.ia aqestei fjopi ape tpei neta^e (foijje) era.ie. în Kopo.ie se afn> tpei stamine feptiie; întpe stamine se aLit snă OBapiă OEJsnră. Fp8Kl8J8 este o teaKt (iapă Ka ja sajKîmă) daps foapte jsnrt smnjBlt K’snă mapisnă dsjqe aapimopă mi nJtKstă ja mînKape; în fpsKtă (noame) se aLit tpei s minjje (rptsnue) asKBjjite saă snrisjoase. - 334 — în ijenepe, lOKBpiie KEidapoase sînt» natpiea aiestsî apBopă; dap» mai k» seami. Kpemte în Indica opientaiE, Senegal, Epints, Apasia, in- ssieie Antille mi în sadaia Amepiieî. De mi noama aiestsî apsops fpamosa este foapte niEKBtE ia mînKape, însE sepBE maî na— jjins Ka noamE de mînKape, ii Ka ană pemedis npeiios în inediiinE; km! dE »n nspralopiă (kb- pEijenie) foapte niEKBtă mi eneppiKB, maî k» seami. Kînds se BomsBemte ornai de maită Be- nin» ie ape mi Keap» aa »ne.ie fpir»pi .ia noî npoBenite Bapa de Ki>.id»pE mape, Kînds sistemais Benin»j»i este depanțiială, sns deKOKlă d’o linrspE saă doi, de mavians de tamarinde (pulpa tama- rindorum) kb o ailp'B de ant, este ans pemedi» npeiios Kape npezepBE Ka fpirspsi st ns se snimne în .linroape. Asemenea se npetind» ke în iie- pi ie KEidapoase, oamenii se sepB» k» aiests fpsKls în Kontpa tifsssiaî nstpedă (linroape nearpE). Dap» în ijEpiie snde Kpemte apeopsiă ta- marinu, oamenii fană din noameie aiestei apnopă nimte limenade mi KomnotapI foapte niEKBte; se Bede ke în stapea npoasnEtE noameie n’a» o fopijE mape de nspratiBs (KspEijenie) saă ke na- tspa oameniiopă de aKOio este maî tape de keI a noaslpE. Stomaieie mi inimile iops sînl» mai rpea de „KapEijita^ de kîIb a te noaslpe. Fpamo- ssiă ' apsops tamarinii apă nslea se KpoasKE mi în Kiimeie noaslpe în fiopEpii, însE fiind»—ke Kpemte foapte mape, ap» tpesai se se nperE- teasKE nentp» dînssis fiopEpii foapte înalte, enă iBKps foapte Kostisitops. TpaitwS animajejops. (Spmape.) Epodis.iS este o nasEpe tpistE, mcianKoiiKE, d’o firspE neniiKBlE; ’mi netpeie Bieapa în $»- fepinyE, keiî pimîne ziie întpețy ia bub nsnKtă mimKînd»-se nsmai na se rEseasKE natpimîntă: pEmîne Kîte odatE maită timns fi. pE mînKape, se înlîmniE Ka se moapi de foame mi do fpiră. Este rpe» în miniKEpiie saie, sfiiiiosă, faije de omă Kînds-iă Bcde foapte denaple mi fiind» npinsă se iasE a-iă tiia în bbkeii! fi.pE se se niînrE. Fiasaiă se» este o stpirape asKBnilE, dspepoasE Kape se peneteazE din minată în mi- nată! se isnlE Kiap» mi k» Aquila mi KatE atsniî se SBoape maî sssă de Kîts dînsa. Se nalpemte kb nemte mi kb Bpoamte. Kamsiă SEă ieis rpo- soian», ’iă faie ne Bîpfspiie apsopiiopă înanjî. flatpia KOKop»i8Î sînl» jpppiie nopdiie, dapE fiind» ke faie KEiEtopii mani (fiind» ke esle ko- Kspiae Koniiaops. Ilsil tinepî ns aasi ne ni- pinuil aops ui pimîns aînri diurnii, atamaiji în toati Biaya aops, i;a înKi Kînds mpinjxii as îm- Bitpînils, tinepil imnai ne Kîmns snpe a Kista nstpimînts nentps Bitpîni mi-i ibBesKb msată. Bepzeae apali mi oapemi-Kape peKsnomliniji Kitpe sliiiînsjs Kasci snde se uin»; sînts mi foapte Kspato mi Kîndă Bops si se Baaipe, rnepră aa Snă aoKs demptats. Aqeste Kaaitini esne as fi- Kslă ki sînts foapte stimate în sneae yippi mie Kiaps onpită de a ae roni, mi întp’adeBipă sînis fiKitoape de Bine nentps ijeappa snde sînts, kicI o Kspiiji de niepni mi de aate asemeni animaae Bilimiloape. Bepzeae tpiesKă 20—22 de ani Kînds sînts domesticite; dapi Kapnea aops ns o Bsnl de mînKape. Eeiîaița se yine în aoKspiae stsfoaso mi s- mede npeKsms mi ne aînri pîspi; dimineaua mi seapa ese Ka si-mi Kaste nstpipe. îniBai foapte iste dapi ssoapi rpeă; femeaa-mi face ksIbsjs sis ®osă ne nimîntă snde densne 4—5 osi. Dapi BCKauina Kape se yine în aoKspiae nimoaoase, se nstpemte ks inseKte mi ks Bepmi; ea-mi face ksIbsjs sis în tpestie, e rpea de îmnsmKats, fiinds ki ns snoapi dpentă.— Be- Kaija mi BeKaijina sînts sns Bînată Bsnă. Enii natspaaisti zîks ki neaiKani-mi Ban nsii în saKă Ka si minînce din nposizia qe ape - aKoao, de aceea a emită ki neaiKansas-mi ns- tpemte nsii ks sîmjeae sis. Sînls doi feaspi de rîmte: siasati'ie mi do- mestice. lIe.ie domestiue sînts de Koaopi censmil sas aase, snoapi rpes, ae naans a medea în ani, se nstpeSKS ks epBspi de ne Kimnă mi ks rpisnije (de opză, de nopsmnă, mea.); sînts foapte mînKicioase; Kîndă ae ijine qine-Ba ne aînri Bii, rpidini, Kîmnspi ks rpîă sas aa Bpe o SKoaai de apBopI tinepi, faKă mape slpisicisne; saaera aops e foapte tape mi apde Kîmnsaă fiKÎnds-as nepoditopă. Fîmleae încenă a osa din asna asi Maptie mi o dsKb nîni în asna asi Isnie, în a- ceslă timnă nsnă de tpel opi, de fie-Kape dali Kîte 10 — 12 osi; sns rîsKans ajKsnije nentps 5, 6 rîmte; eae KaocesKs 30 de ziae mi întOKmai Ka mi Kspciae; Kîndă rîsKa a osată Kîte-Ba osi, tpeBse nsmai de Kîlă si ae iea cine-Ba de aa dînsa, Ki'il aalminlpeaea încene a ae Kaoqi; dapi Kînds ae iea cine-Ba do aa dînsa nsmai de Kîts dsne nsnepea aopă, atsnci rîsKa se siaemte a .ie nsne aa joks mi esle în stape a nsne Kiaps nîni aa 200 do osi mi Kiaps nîni Ba mspi, atîts de msats-i naacc si osi mi si ae KaoceasKi.— rîsKa ssABatino e saaBi, smoapi, ssoapi sine mi fipi sromolă. Kînds snoapi în cete, se nsnă în doi pîndspi OBaice (fopmîndă sns tpisnriă) mi astă-feaiă ae Bine mai smopă a SBspa; în fpsntea tstsaops adiKi în snrisas din ainte se afai rne- fsas aops, adiin rîsKa ks snopsas ceas mal ns- tepniKs; rîsKa siaBatiKi e rpes de npinsă, Ki'il ape o aszipe foapte bsiii mi esle sfiicioasi; ceata aops ape tols-d’asna nimte santineae Kapi o nizesKb, sanline.ia aceasta sli ks Kansas pi- dinală mi ks rîlsis în ssss Ka si aszi mai Bine anponiepea inemiKsasi.— Kapnea rîmteaopS e bsiii aa mînKape, însi e rpea de mislsits; rpi- simea aops însi e foapte npejjsiti. Esle o me- todi deosefiili a înrpima fîmteae, na si se faKi fÎKatsas aops foaple mape mi aass. Aceasta se face npin dape de nsci, încenînds ks o nsKi mi — 336 — adiorîndă ne fie-Kape zi KÎte o nm mai msjlă nîm .ia 30 de zi.ie; anoi mi npafs-iă de KipBBiii înrpami ms.it8 fiKatsjă rîmtejopă, Kape sepnemte mai ks seami în Fpanga a faue nJiuinte uestite de Slrasburg (palâ de foi gras), dapt, afapi de Kapne mi de rptsune, anemă de .ia rîmte mi nene fojosiloapc ncn'ps sKpisă ni fs-igii jopă iienlps îmnjBts.iă nepnejopă; de don opi ne ana nstemă si panemă fsiyiî rîmlejopă dane nspli mi de SBBtă apine. TisKa siJBatiKi (ape 6 18 nene în Koadi) tpiemte în iele în JOKspije lutoase jînn Jia- K8pi ini mipi în geppije nopdiue, fui;ă KEÎBspî în tbfe mi nane 10—12 osi, ue.ie Bitpîne npiniB.ii ne ueje tinepe; din aieste rîmte a emit» risna domestiKi, Kape nsne 15—24 obi npimiBapa mi je KJOiemte în natps sintimînî.— DinKOJO de eKBatopă ns sîntă rîmte. Sîntă don fe-ispi de pane: ueje suBaline mi leje domesliue. Beje d’înlîiă din eje jokbcskb în jaKspî mi în pîspî, ieapna ssoapi în iele mi sîntă rpe^e de îmnBiiiKată, kiuî simtă capsa de naiHKn de denapte; ajteje tpiesKă nsmai ne n.'Ep— mspi-ie mipuopă (P. de mape); page-ie noastpe domestiue nponină toate de .ia opigina jopă, din paga siJSatiK®.— fliiioapeae parjei sînta maî JBngi, de Kîtă aje pigoi8jsî, ea este mi de ko- aoape lenamie; dapi pigoiî aă nene de iKOJopi JBiitoape mi snă lioKa rajBenă; îmBjelsjă pageî domestine e rpeă, niiî na noate st seoape, este o fiinij'B Kape sinrspi rpea mî-apă nsi natpipca, de aieea paga pimîne atamali no jînri noi; din Konlpa, paga suBatiKi, maî kb seami aieea de mape, frige do orna, uetpeie namai ieapna în K-iimeje noastpe, mi Kîndă Bine npiimBapa se dane Kitpe nopdă; ejcmentBJa ei este ana; în toate miuiK'E.pLic pagejopă sunatiie se Kanoamte cjierangi, esnpesisnea natcpei mi a issipei ji- sepligii; KÎnda sBoapi în iele, fopmeazi dosi KOJioane, ne Kansjă araîndapopa Kojoanejopă se afjii paga nea maî nstepniKE, Kape taii mi ama- peazi sEopaia uejopă ajte Kape o spineazi; Kîndă se simte ostenita se nane în noada ko- joaneî, ne Kîndă paga seuim Kape a mepsă dane dînsa, se nane aKsmă în Kansjă Kojoaneî mi o Kondsue; Kîndă aiKBnra ja jaKsjă ande eopa si se anieze, na se nana îkosb namaî de Kîtă, lii faKă njimEipi în aepă înKongiBpîndă auesta jaKa, nap’ Ki-JB esamineazi mal ’nainte nîm na se ameazi ne dînssjă; mi mapa Kîndă se ameazi, Timpită în Tinorpafia aueasla o faue kb nea maî mape sirape de seami, OBsepBînda tot» mepea dana na sc afji Bp’snă inemÎKs n’anpoane. Zioa netpeKă dopmindă ne ant, giindă Kaneteje jopă serale sbeIb apine; ne Kîndă Bpmeazi auesta penaosă a.iă souietigiî, sneje din souietate ns depins ui pimînă de- uitente Ka snă iejiă de santine.ii> Ka si ncstea-Ki tstajopă KÎnda se Ba anponia Bp’snă inemiKă; Kîndă sosemte noaniea, toali Kojoana SBoapi, saă snpe a-mî Kista nstpipea, saă snpe a sitimna joKB-iă. JiniBa pagejopă este opinați, ks dingî; dapi nstpimenta.iă jopă este inseKte aimaliue (de ant), nemți mini, spoamte; niui ană nnima.iă ns sâni ama msjtă kb uioKBjă mi kb niuioapeje Ka paga, Kape na se satbpi de mînKape niuî odăii; o msjgime de mante mi de inseKte Bilimiloape, paijeje je npinEdeșKă. Piijoiajă ape ană rjasa maî s.iaB8 mi maî pirfimită de Kîtă paga; este mi mal rpeă în toate mimnipije saje. Paga nsne 15—20 de obi, seminindă kb aueiea a.ie rii- nejiopă, însi sînts uena Bepzimoape; rusensmEJă de ost de page este pomiopă; Koaaca osi.iopă e rpoasi.— 8nde ns e jans sas Bp’o aJti am, pageie na isEBlesiiă sine; Kapnea de pagi e nsm do mînKape, dapi rpea de mislsits. Paga’se deosisemte de tîske ns namaî în npiBinga mipimii ui mi npin uîokb mi npin ns- mepsiă nenejopă din K