JURNAL IIENTPB PESnÎNDIPEA IIITIIAHE-IOP?) NATSPAJE IUI ESAKTE. ÎN TOATE KJASE.IE PedipeatS ; ■' I ll ; _ de l| PROFESOR DOCTOR IULIUS BARASH. Jfâ 41. (An»j» aj» natp»jea) B»k8peintl 8 Noeomupie, 1859. Knnpindepea Istopiea naiupa^i a BKKUlpiel.— IIIopiliM» iui uioso4anu.— Tpaisjs ; nimajejopB.— Istopiea natspajT» a BslrLtTbpieL I. Misisnea, BSKstspiel. îmiipeijispapoa Kape a fișată ki în timns- pije noastpe. uitiinije.ie .natspaje aă denenită o napte inierpaji a Bieijei nsBjiie a nonsjijopă; îmnpețjispape Kape a KontpiBsilă msjtă a faie mtiinpeje natspaje fpBKtifepe ini Kpeatoape, esle jerstspa intimi ie esisti întpe aieste mtiinue mi intepeseje ieje mai npeiioase aje Biejjei oamenijop». IJpeKsms Ka dintp’o simînjji miKi se desBOajti snii apsopă mape țiirantiKă mi ma- JKestos»; asemenea se desaoajti ini apBopsjs mtiinijei din nimte îmenstspi foapte miii. O des- Konepipe mi Kt, neînsemnitoape a snsi ximislă. a fostă Kasza ki sneje gipi s’as aKonepită kb nimte faspiii mi stasijimente mapî Kape okbui mi nstpesKB mii de JOKsitopi. în zije.ie noastpe ams Bizst8 Kt o simnji desKonepipe a snsi bo- tanists în Anrjiea ki apBopsjs Banană este. Kom- natisijă a pesmi mi în Kjima oieaniei, a fostă Kasza ki neste Kiui-Ba ani nensmepoase inssje aje oieaniei s’aă aKonepită kb .mii de Banan Kape aă desenită nîine de toate zijeje nentps mii. de JOKsitopi ai oieaniei. Eati mi sn ajt esemnj» a.iă-inf.iBinjjei mapi a mtiinjjei assnpa indsstpieî mi Bonjiiei nonsjijopă. Kîndă ja înienslsjs aiestsi seKBiă ja pesBeJBjă dintpe Fpannia ini An- rjia, Fpaiia.aă înKisă toate noptspue. Esponei — 322 - este o misisne saKpB a ansi aslopă, a snsi »sp- najistă. Ns tpeBse sb pBmîie niqi o aKjjisne a Bieyei noaslpe, niqi ană Ko.iiiă a.iă esistenjiei noaslpe, Ka sb ziqemă ama, nejsihinată npin js- mina nitiinjjei. Ama dapă imtiinjja nalspaJB kb sopa sa ximie, ns tpeBse sb se sfieasKB Ka sb intpe Keapă în BskBtBpie. mi a pBsnîndi aKOJo jsmina nporpesB ini sajstB; KBqi întp’adeBBpăp de msjte opi saJBta snsi non8.iă deriinde de JBKpBpije sa- jstape a BSKBtBpiei saje. Dap noate sb ne întpese qine-Ba: qe sb faKB mtiinya in BSKBtBpie ? Oape ne înKinsimă a Kpea nostspi nsoi nentps Kirnisti a’i întpess- inija Ka BSKBtapi ? Niqi de omă. Ilpofesopii de mtiinue natspaje mi de ximie sb pBmîie ja-Ka- tedpixe jopă; sîntă totă mai Bine njBtijji de Kîlă ESKBtapii. . Aatsjiă noate sb ne oBieKte: stpBmomiî no- mtph aă miniiată fBpB amstops-iă ximiei mi s’a nsptată Bine, aă tpBită mi aă îmBBtpînilă. Aqestsl Kape ne Ba faqe aqeastB OBieKjjisne, o sb’î pB~ snsndemă: stpBmomiî nomtpii aă smsjată în izjiqî mi iminei, s’a nsptată Bine, as tpBită mi aă îmBBtpînită: oape este astB KaszB Ka sb apmBmă mi noi ama ? Snde apă fi atsnqi nporpessjă Asm ei ? ArpiKSJtopBJS nsne sBmînuB în HBmîntă Ka sb podeasKB mi noi amă apBtată snde-Ba KÎtă de fojositopă este nentps arpiKSJtops a ipmă ine- sepiea sa dsne noBBysipue mtiinjjei. Aseme- nea mi Kîndă oms,iă mBnînKB în toate zi.ie.ie ejă nsne în Kopnsjă SBă nimle SBmînijB Ka sb podeasKB aKOJO mi sb’î dea BieaijB mi sBnBtate: K8m dap noate sb’ujî imapine qine-Ba kb nentps aqeastB onepaijisne, jsmina mtiinijei apă fi de npisosă? Enă 'omă înjjejeulă mBnînKB Ka SBApB'easKB '■(ns Ka ănii Kape' tpBeSKă Ka sb mBnînqe);; sko-; ns iă mînKBpii ns este a ne sKBna de foame kape este o siirijjipe foapte’nen.iBKStB, ¹ npeKsmă^ rntiă toui, qi mi nentps a risipi Kopnsjă noslpă; fiihdă kb Bieajja noastpB este o Konssmaijisne' \Konti-- nsatB a Kopnsjsi hoslps? Kopnsjă nostps se KonssmB în toate zijeje mi în ! toate minsteje; întOKmal K8mă ;8ntsjă se konsămB în=> jamnB;; în totă minstsjă mai msjtă ne kîndă > apde : Jamna.’ (Astă fejă, kb dpentă Ksrsî'ntă fijosofiil-antiqî aă: npezentală ssfielsjă eieiteitops ssb imapina snei' •iBmînBpi anpinse.) Ama dâp,: întoKmăi npeKsm- nentps kopBBii anrjeze, n’a mai nststă si Bie ja Espona Bepetaje de mape din a KBpopa sensorb s’a fBKStă soda, o matepie foapte neaesapie nen- tps laspisapisnea SBnsnsjsi. Espona epa ațsnqi ameninijaiB psiniie fr-pn sBnsnă. lIe nep- sneKtiBe tpiste! A asea jîiișb de sinsns. este noate mai pBă de Kîts d’a asea jinsB de teatps. Me as fiiKBts rsaepneje atsnqi în Espona? As însBpqinată ne oameni de mtiinpB a nsi în Es- pona sns ajts oBieKts natspa-iă Kape apă fi în stape sb pemn.iaseze în faBpiKaijisnea sBnBnsjsi, .linsa de njante mapine. Ximistii s’a nssă atsnqi ja JBKps mi eatB kb aă desKonepilă kb sîntemă în stape sb KîmlirbmS soda mi din sape de mape npin tpaKtapea aqestei SBpi ks Bitpio.iă. Ea înKB aă rBsilB kb aqeastB metodB dB o sodB mai bbob wi mai eftinB. Dsne ne pesBCJSJă a înqetată mi epa nepmisă iapă sb Bie KopBsii anrjeze Ja Es- pona, niminea ns s’a mai rîndită a adsqe aa Espona Bepetaje mapine nentps sBnsnă, mi me- toda nsoB a pBmass iea szitalB mi îrilpessinuatB npetslindenea. Ka.ji.alK qine-Bao idee de imnoptanya aqesteî pamspe nsoB a indsstpiei Esponene, e deslsjă Ka sb ziqemă kb aKsmă se Kejtsemte ne fie-Kape ană 60,000 maace^de bî- tpiojă nsmai nentps a SKoate soda din sape de mape. Se mi îmunsesKă aKsmă qe nensme- poase indsstpii nsoi aă emită npin aqeastB des- Konepipe ! Nsmai inetajă ii.iatin qe e?te de tpe - ssinjjB a faqe Kazane nenlps npenapajjisne de atîtă Bitpiojă, a Kaszată OKBnapea de mii de js- KpBtopi ks minepe de njatine în Sinepia. Anoi dsne qe se sKitnBB sapea de mape în sods, ps mine snă npodhKtă namilă anB tape Kape iapă a deBenită aKsmă o indsstpie mape fiindă kb din a- qeaslB aiii tape se SKoate fază Kjbpă Kape sepBl nentps a sntja BsmBaKS iui ajs faqe ajnă kb ZBnada. Nsmai npin Kj.tpă a fostă riosiniJ anrjiei a' deSBo-ita înlp’alîta' faipiqije saje qeje mapi de teiste mi de BsmsaKă. $ EatB o sepie de msjte indsstpii Kape ns- tpesKs aKsmă mii de oameni, okshb milioane de râjBenîl îmBorBnesKă statspi mi toate aqestca npodsse npin mina desKonepipe ximiKB kb tpaK- tîndă sapea de mape ks Bitpiojă, ease s’odBÎ Eati snă esemnjs ajă inf.iBinuei mliinjjeî âssnpa Biejjei nonsjMopă! Ama dapă pBsnîndipea mtiinuei în nonsjă, 323; — napsas Statsasi în «Deaa» (dosaps) Kape sperate d’n zi în zi mai msats sbb mîineae saae. E HsnosKSlă ki Bestitsas noels geptnan» Schiller aBea OBiqei» a șe insnipa ks Kafea nearpi nentps noezdae saae, dap Bestits.is Leasing Bea niamnarns Kînds spea.si înaxge msza sa seseai nentps Kînteqeae saae , admipasiae snde Kînta „raopiea eins isi mi fepiqipea amopsasi.* Anoî, în.msate ode (noezii! ssBaime aae asi Schiller. nstemș. npea Bine si ziqem»: Ea,ta Kafeaon npefi.Kșta în pdi! Asemenea în msate Kînleqe (manșonspl) șeșeae aae asi, Je- sinrs,. iistems si ziqems: Eata țpei sas natps îiaxape de mamnainie deBenile sns KinleKs Ana- creoticu ! , . Aqeaști îmnpegispape ape ini o mape in- fasiniji naijionaai K pe na tpesse si SKane de Bedepea eKonomistsasi noaitiK^ rai a omsasi de Șlats. Eatajesemnae: '■ainte, ks KÎyi-Ba ani, as asKpats aa sns dpsms de feps îmnpesni asKpi- topii fpanqezi mi asKpitopii anraezi; anoî Kspînd s’a OBsepsats ki. de uii fpanqezi! epa» în: as- Kpapea aop» mai agipi uri mai geniaai, însi neste zi s’a Bizsts ki 10 anraezi as asKpats mai msats de Kîts 10 fpanqezi mi ki fpanqezsas ns epa în stape si npodsKi o asspape matepiaai ama de mape întp’o zi Ka asKpitopsas anraezs. Anoi fiinds ki e uitist» ki fpanqezi! minînKs nsjjini Kapne mi msati nîine, ne Klndl din Kontpa an- raezii mmînKS nsgini nîine mi rasata Kapne, as înqepKals rai a dats rai aqestopS asKpitopi fpan- qezi , nsgini nîine iui msali Kapne; neste Kîte-Ba ziae asKpitopii fpanqezi epa» în sta- pe si npodsKi înlp’o zi atîta Ka asKpitopii anraezi fiind» ki întp’adesip» o OKa de Kapne Konpinde în sine mai. msal» nștepe npodsKtiBi de Kît» o OKa de nîine. Ns⁻ este o întîmnaape asapdoasi ki togi nonsaii. gapniuopi (Kape mi- nînKi msati Kapne) smts d’sns KapaKteps ma siaEatiK» de Kîts nonsaii naanteBopi (sape mi-i ninKS nisate Begetaae). floale ki aqeasta a fiKsts ki. fipea pomînsasi (gipansasi) este ama de Baîndi npeKsms o Bedems, fiinds ki este, KsnosKsts ki gipansas nostps mmînKi npea nsgini Kapne în Bieaga asi, opi .din • Kasza nostspiaops opi din eKonomio, fiinds ki ziqe ki: e niKats si taie o BaKi. (Ba spnia.) nstems si ziqems ki aamna apzîndg,, se stinge: din minat» în minsts mai msats, anin nstem» si ziqems: ki omsas tpiinds, moape din.. minați în minștl mal. m»jtș.. Dap .ne faqems Kînds Boims Ki o jamni Kape ;apde, si ns se stinri ? Bs- nema ;din timn» în tirani 8nt»₇de-4emn» nso8. atsnqî ne d’o napte apde, jarnua ; ini ;ne ;d’ajta napte -Bine »nt8-de-4emnl; ja 4o/>ș;, asemenea Kînd» eoims Ka sieaga noastpi si ns se. .șlinri, în Kopns.f» noslps Konsstnals, (apsaj^npin..aitfajȘ Bieuef,' tpeBsesi nsnems întp’înssjs din tiiiins în timn» nstpimente n»oi Kape Bops pamiuasa ne.qeje nepdste npin aKtsjs aiegei. Nstpiminteje în Kopnsjs noslps, .sîntă «nta de-aemn» nss8 în jamufe. Anoî, ks Kîts nanemS snts-de-jemns mai Bsns rai mai msjts întp’o jamni,. ks alîts. jjaunia apde., tn ai f p s m o si, a se me n e a, K s: kî t s. n s n era s în Kopnsjs nostps matepiî nstpitiBe mai Bsne. iui mai îndeslsjitoape, ksₜ: alîts Bi.eag.i noastpi se manifesta k’o mai mape enepgie mi fopgi. Bns jsKpitops Kape mmînKi Bine, noate si 4»Kpeze Bine; sns KaJ» Kape faqe rasate dpsmspi, Ipesse si mmînie mal rasat» opz». Fie-Kape oKa de opz» mal msals Kape o dimS Kaasasi, penpe- zintao Kaae de Kîte-Ba mii de nasspi mai rasat» ne zi. Fie-Kape BSKata de nîine rai de'¹ Kapne Kape ae minînKi tiitopsa» de aemne mai msats ne zi, penpezinta o rpimadi de aemne taiate mai msats în aiea zi. în Kaas, opzsas se SKimsi în fopija tpagepii tpisspei; în omsas nîinea nii Kapnea si SKimsi în fopga tiiatsasi aemnsasi mqa. D.ap ns nsmai aa liielopsas de aemne mîn- Kapea sa esle npodsKtiBi, qi nii aa. aitepatsa», noetsas mi fonKgionapsas Statsasl Kape uiade toata zioa aa Hiposaîi asi asKpînds, mînKapea este neqesapie, foaositoape mi se ssimBi în. aKgisni; Ki'ii ini aqemli oameni, de mi nș msnqesKS k» mîineae nii. uiqioape.ie. tots msnqesKS, . sa înKi npea msat». Uine n» ra’adsqe aminte ki dsne qe a netpeKsts Kîle-Ba ope ks . meditagisne, ks SKpiepea ini ks Komusnepe, se simte ostenits iui îi e foame Ka Kînds apsasKpa ks lonopsas; de aqeea nii aitepagii, noegî mi fonKgionapi tpeBse si mminqe; anoî aa aitepatsas,. BSKata de nîine nii de Kaene si sKimr.i înlp’o pomangi nsoi; aa noets, întp’o. noemi nsoi; daps aa fonKgio- — 324 — IHopiqejB nii iiiOBOJans. in aptiKo.i8.iă Kape ’jă-amă KonseKpată In aieslă acspriHjă nentps tpaisjă ani lajejopă, ams Bopsits qeaa mai ne japră desnpe tpaisjă nio- piiisjsi ini a tiioBOJanijopă, aiii însi noimii a faie n»mai o ossepBapisne KomnapatiBi întpe moapiii mi moEOjani, mal kb seami desnpe mo- EOJ.ms nsmită minrpatopis. LUoapiieje (Mus) este snă animajă miKK, foapte ventil» mi foapte poditopă (Apistotel ziie Ki a Bizstă ki dintp’o nepeKe de uioapeii, a emită în Kbpsojs de 7 jsni, 150 nai); sînts foapte sfiiiiomi; as o Kodini sssiiipe nipoasi mi napKi aKonepite ks so-ipapi mi d’o fonmi napliKSJapi (Koada mopiiejsjsi, e BeMiti mul pa fopma sa); Kansjs jopă este asEspită; aa nsmai 4 iiinpl ti- iouil mi KÎte tpei miseje în dpeanta mi stînra dap ks aiemli nspini dinpi mmînKS mai ms.ilă de Kits noi ks 32 le’i asems Si nsesKS ne Kîmnspi, în ni- dspi mi in Kaseje oameni- jops; nstems si ziiemă ki domensjă uioapeiijopă este jsinea întpean. Sîntă om- niBoape aderai minimei toate JSKpspije ie nsesKă: nîine, fiini, xaineje, toate Bepe- tajeje, toate Kipnspiie ini Keapă tajni de lizme; dapă se mi mmînKS sns ne ajts. I. nioapeneje diu Kasi (Mus Musculus). Bop iiitatea jopă a fiKbtă Kajamitate nssjiKi nen- tps noi oamenii. Sîntă fejspimi de snetje de uioapeii. Me.iă mal osiinsită (bczi fir. 1) adeKt moapeieje din Kasi (Mus Musculus), esle deslsjă de KsnosKStă; jsnpimea Kopnsjsi siă este nsmai de 3 nojiie; Koada jsi este de mipimea Kopnsjsi; este de Kojoape lensmie îriKisi, dapă wosă este ajsimoapi. Esisti iui uioapeii nestpipi ks oKii pomii. A- leasti dsne spini snepi ape o mape nasisne nentps Kippi; dapă moapeieje în penepe este siEjiofiji; îi n.iaie si înripi Eisjioteii întpepi însi fipi si denie npea înBiuată nentps aieasta (Ka snii oameni). Ei pisnîndesKă o odoape foapte nenjiKsti npin sdsiă jopă Kape nste piă. De tpei «opi ne nnă, fati Kite 7 nsi mi mai msjtă Kape iapă Kspindă îniene si fete. [Ieste 14 zije nsisjă a siBîpmilă edsKapisnea jsI mi nsmai ape tpeEsinpi de nipinpl. Ilisiiî, neBistsiii mi apiiil sînts inemiii jops mi îi ronesKă piă. Daps mi omsjă îi ronemte ks Kspse mi ks fejspimi de otpiBspi (arseniK, fosfor, tspta jsnsjsi ui. i. j.) O a.iti snepi în pensjă moapeiejopă sîntă uioEOMni (Mus ratlus) sînts de doi mi tpei opi mai mapi de Kîtă ui o apeși. Sînts animaje spițe ja Bedepe, foapte Bopaie mi pil In KÎtJJ de msJte opi Keapă nisiieje se temă de dlnuiii. [Jatpiea mosojanijopă este Asiea; de skojo aă senilă în Espona mi d’aiii iaă dssă snii Kopi- Biepî ja AmepiKa. Se pine în Kaseje oameni- jopă, în rpawdspl, marazie, smsjitopl mi mi- nînKB iapă toate JSKpspije dapă mai ks seami sjmina, mi snii sînts ama de îndpisnepi în Kîtă psnă ESKipi de sjmini din Kopnsjă nopiijopă niî mi je minînKă. Ei podă mi innspeshs Keapă zidspl mi-mi faKă snă dpsms: de msJte opi ne ană faKă 4—7 nsi Kape sintă opBt Kîndă nasKă. flsit de mneojanl woKă ks nasisne, daps de msjte opi in MOKspue jopă se în- KspKă ks Koadrje jopă mi atsuii ese întpe ei o inKbp- Kitspi mape. Ks KÎt K.iima e mal Kajdi, ks atit se îmsjpesK moEOjani mal .lesne: în Inssja lamalKa fopmenzi o uonsja- pisne noate ama de mape kb oamenii d’awijo; dap în India s’aă Bizstă sneje opame suite a se esnatpia din Kasza moapeiejopă. Eati ki mi moEOjanii sîntă KÎte odati Kasza ki omsjă este suită a nipisi natpiea sa. Oamenii ÎI ronesKă ks Kspsa mi otpiBSpi; snii aă noBipsită a npinde snă moeojană, a’jă snpe ks niKspi mi ai da dpsms; Kîndă Kama- pazii jbI ’jă Bede în asti stape, fsră topi; dapă aiestă esnepimentă este nepissjosă, fiinds ki noate si npodsKi snă iniendiă (foKă.) HIoEOJanil Kape în seKBJbj iej dsne spini a afiKstă inBasisne în Espona mi Kape estepmini din zi în zi mai msjtă fejsjă des'-pe Kape ams Bopsită nîni aKsmă, este fejsjă nsmită mo- EOjans minrpitopiă (Mus decumanus); este oa- Keuiă- raJEenă; xcosă ajEă; ape jsnpimea de 10 — 325 — nojhî; Koada e uenj» mat sKspti mi este înKi mai Bopaie de kîIb uejfi npeiedenls. îi njaqe maî msjts si pimîie jînn mopi, IaH.iuie, pîspi iui Kanajspi. ilisiii ns npea îndpisne>KS s’ii alaqe. Ilatpia aqestsi anima.is este iaps Asiea (Persia uii India). Ja înqensIsjS seKSJKJsi (peKsls, as notats mijioane de aqeaiti mosojani neste pisjs Boira. as Benits ja Prusiea, de bkojo .ia Ilojcnia iui de aKOJo în IJepmaniea mi Fpaimiea. Aksiiis as doEÎndils dpentsjs de indeuenats în Fpaniia, mi Kînds qine-Ba meppe noantea ja opa 1—2 în stpadeje napissjsi, Bede msjjji d'aqemti mssa- fipl opientaji. Ei fils ne ans de doi opi Kîte 12 odati ini ronesKS pis ne loyi qei-ja.iui mo- Eoiani. Daps în KamtqeatKa esisli sns fe-ia de mo— Bojani t^Ius Etnigrans Bezi fir. 2) Kape faKB ki- jitopii nepiodiqe foapte .isnyi. Kînds meprs, smsis în tete mapi mi în .linii persjayi Ka soj- dayi ja tnaprns mi msjuiima Jops esle atîta de II. HloROjJtnf ri.îltopl (Mus emigrunik mape în KÎts în mizJOKBJB jsnei jsi Isjie KÎnds ei as aacsnss ja majspije pîsjsi OstroluK, adeKi dsne ne as mepss 25 rpade yeorpafiqe (mai ms.its de KÎts 30 । mijspi) nsmai o sinrspi qeati ape tpfssinui de doi ope a tpeie neste snS JOKS ! în jsna jsi OKlomBpie. se întopKS eapimi ja KanitMeatKa mi atsnqi este o EBKspie mape nenlps Bînitopi fiindS ki nasipiae pinitoape mi feapue suBaliue K ipe ronesKS aqeste mijioane de moEO-iani Ka si’i mmtnqe, das oxazisnea bÎ- nitopijopS a esepsa mesepia jops mi a se îm- Eonui de Ejins^ije jopit. Eati ki în Jsme, aqei janomi Kape rh- nesK$ ne ajjjii, slntS în yenepe ronijji de aj|jiî Kape sîntS îuki maî jaKsmi de KîtS ei. Asta este mopajsjs istopiei mapi Kape o qitims în Kipgf ini a istopiijopS miqi Kape je nedems în toate zijeje. — 326 — Tpaib.if) animajejops. (Spmape.) stpeze obb de Kjouită ma-ită timnă Ka sb na se! stpiue, SB’je soră kb ueapB saă kb antă-de-jemriă saă ajte fejapi de rpBsimi.' Sneje din rBini darie ne aă Oaată 18—-20 de obb, sKotă ană rjasB iiaptiKBjapiă (K.ionKi>nipe, glaussemeiit), Kape este ană semnă kb BOpă sb KjoieasKB, atanui tpeBse sb se faKB uepepea jopă; ÎnsB rBina mai tînipB de doai ani, saă snepiB- lioasB mi pea de fipe na sînlă Bane de K.iouită. TBina Kape Kjoiemte, o ostenemte înajtă auea- stB onepayisne, Kt ui în totă timiiajă auesta na se miiBKB de joKă ni ui Ka sb mBnînue saă sb tea. Dane 21 de zije a sfipiuită aueastB one- pajjibne mi naii esă aii; dapB na namai obbjo jopă dapB mi obb stpeine mi Kiapă de Ja a.ită neamă de nasepi (s. e. de pajjB. de nBană), rrineje je K-iouestă kb o mape njBiepe.— DapB mi o- simnJB KBJdspB este destsjă a kjouî obbjo. In Eyintă sîntă fBK8te Ksntoape înKBizile întp’a- dinsâ ande sate de obb pBinînă 21 de zije mi ^ne spmB esă sate de nai| bu. KspKanajă a fostă imnoptată în seKOJBJă a.iă 16-jea din India în Espona npin mizjouipea misionapijopă; aueastB nasBpe e rpea mi na noate ssapa, se înrpamB jesne, este de dife- pite Kojopi, ape uinteni ja niuioape, mi Kîndă îmBBtpînemte-i Kpernte ne nentă nimle nepi janyi Ka ană fejiă de BapsB. Femeja i ane de doaB opi ne ană (în Feepsapie mi Asrssls) Kîle 15 nini ja 25 de obb KapKa Kjouemle 21 de z je mi este foapte pejoasB, Kîndă Kjoiemte mi Kîndă n’o ronemtc uine-Ba kb sLia, moape de foame pBinîindă nemînKatB Kjouindă ne obbjo saje. llotîpniuejie aă o odoape finB, ană îinBjeta foapte iate dapB na noate sb sBoape npea sasă; se nstpemte kb rp tanue, kb inseKte, kb me.iui; tpBemte 16—20 de ani. notîpniKea nane 16—17 obb rB.iBioape kapi aă o KoaatB tape, KaiBBJă ei mi-jă faue în nimîntă, SBiiîndă skojo o rpoanB potandb snde nane naie mi eapBB BSKatB; ușii ei indatB dane emipea jopă din obb înuene sb îm- e ie mi fară foapte iate. Kîndă Bede nait în ne- pÎKOjă, s. e./ fiiiidă ronini de' Bp’Bns BÎnBtopă, atanui întpeBBinyeazB spmBloapea BÎKjeriie Ka Obb.ic de BÎBijiKB sini» ueje mai țapi din' a'je tstajopă riBSBpijopă domestice. Snă KOKbții» e destajă nentps 10—12 nini; jfe isseinte' măjts, Je" Bestemte Kîndă s’anponit Bp’ariă inemiKS; ’ înlBjfetsjs 'st» este maiestBOsă, Koada sa ?i Kiami mi-i adsm îm- npeyispsjs eî. Sînts notîpniKi ks niiioapeje ie- nsmii (p< greșea) ini sînts mi ajle notîpniKi :Kapi aă niiioapeje mi lioKBJă pouis (p. rubra): :ieje din Bpmi sînts mai fpsmoase Ja Bedepe; neje d’întîiB însi sînts mai sene de mînKală.— Osii de notîpniKe tpiesKă ks notipnineje sitpîne îm- npesni toati ieapna; Bapa - BÎnapea jops\ ns e rpea fiindă ki Kîîneje de nînată je simte-/de denapte.;—, Ks . osi defspniii mi ks meză de nîîne noale nine-Ba si KpeasKi-în Kasi notîp- niKi Kapl .se domestiuesKB foapte sine. - , IJpeneJiiua seamini msjts kb nolîpniKea, în npiBinija Kojoapeî, faiepei kbîebjkî, mu., însi Sînts msjlă mai miiî de Kîtă notîpniKeje mi niii odati ns i se nsemte o npenejijji kb lioKBJă porns mi K8 niiioapeje pomii Ka nolipnÎKeje< mi osue Jopă sîntă mai miiî mi d’o ajli fâjji. Ns se snesKă în lete; nsmaî Kînds KijjitopesKB a- tsnii mepră în iele; însi dane ie as aatansă ja jokbjS snde Bopă si se arneze se desnaptă ana de ajta — illpenejijjeje în KiJilopia jopă de toamna tpesă mapea Meditepani, dapi fiindă ki sBoapi ks rpeă, de aieea se întimnji, Kîndă e Bîntă tape, ki: Kadă în. mape. < :Asta e Kaasa ki. upenejipeje ns se îmmsjgesKă ama de tape dsne K8mă apă tpessi, dane . pouiipea 'jopă nea. neste misspi. Dapi tpeBainija ;de ;a .Kijilopi este snă adeeipată instinKtă. ja aieste nasipî,: npeKsmă s’a nponală dsne npenejiueje. le./jet-aă jjinstă snii însise în Kasi întp’o KOJÎBie/mi: mapă întp’o Kasi Kajdi -înKisi kb OE.ioane, aă âppitată o mape neastîmnipape Kîndă a aatansă timnsjs ki-: Jitopieî. .Femeja upenejiueions podemte Kîndă este în, pofiie. (în KojiBie), dapi naptea sipsi- teasKi este foaple Kspajiioasi mi se sală ansjă kb a.ltMă întOKmaî Ka KOKOmii pisajî. Kapnea npenejiye.iopă linepe mi rpase e foapte natpiloape, faie pofti de. jmînKape; însi.,și ps minînWj iir ne-B,a msjlă,dintp’însa. 'fiptspeja este kb dpenlă KBBÎntă simpojșjă sjîndeijei, inoienaii mi. ajjă fidejilijjiî KonaiS’ raje:; kiiî eje îmsji nepeKe.mepeKe, snă ,mas^ KSJă mi o femeji, anoi K’ndă nioape. .snsjă. din eî, iejs ajtă Kape pimîne na se . mai îmnepe-r Kiaz.i kb .ajtsjă ii îmBJi siorspatisi. — Tspțs- pejeje sînts în msjte ijipî o nasipe , KiJitoape. Kbîbkjb, jopă mi-jă faKă ne -apEopî, înajijî.; în nidspi înțsneKoase deniplale de.fJOKsinijeje ,p.a- menijopă., Nsmaî în jjippije foapte . fpirspoase saă foapte Kijdspoase ns se risesKS tsptspeje, IlopsmsiH'i seamini kb taptspeia, însi ape niiioapeje maî SKBpte, apineje foapte janții, snă sr>opă înajtă, snă lioKă dpenlă, SKsplă. mi rposă, Kîndă minînKi msjță, rîljewșjă siă;se sn/J5.: — Ejc. sîntă rpaniBope, însi, ;rpi8njjeje,ⱼ;neje -mai țapi je njană mai m8Jță< kiiî jq înriță fipi. șț- je pamni;; tpiesKă 15—20 de ani;, je.n^aKă.și, se SKajde mi se tiBuesKă în nsjsepe, aă o. Bedepe foapte nani, sns asză fină, snă- ssopă ;;penede, mai kb seami Kînds je ..ronesKă nasepije pini- toape; TJass.iă jopă este snă fejă de stpirape. ; De iui npoBepssjă ziie: „Bjindă Ka o no- psmsiiji* ks toate astea; nopBmsii :se sată snsjă ne ajtsjă Kîte odati Kiapă: nini ja moapte, ’mi nîm at8niî se sată ne Kană ks apineje. »Ia fie-Kape nepeKii' pimîne nedesjinită huskb- jsjb de femeji. FemeJa nsne doi o.bi ; a- mîndoî mpinijiî ieaă napte Ja Kjoiipea- jopă; mi în timna-iă / aiesta ; femeja pimîne Ja? nai 18 ope ini EipHîitsjă 6 ope în: fie-Kape 24: .dei ope , mi opeje jopă: sîntă : persjate: în astă-t; fejiă în Kîlă kîndă snsjă dintp’înmii : înlîpzie mi opa a tpeKstă, iejă a.ită mepjie si-jă Kaale Ka si pesiii:ja jOKă. . ■’ •• n.; c.i . lisii de nopsmsi. dane, euripea Jopă din oai, pimîns 4 zijje fipi ipînKăpe; d’aii înKOjp: nîm ja nepfeKta Kpemtepe-a jopă -’înlă saslă inrpiasipea femejeî; dapi femeja na se denip-. teazi de dînmii, nsmai atsniî Kîndă este siJitl a îmsja Ka si-mi Kaste nBtpimînlșjă, liii atanil Kiapă se rpisemte a peseni ja joks, dapi -nai! aieiulia fiindă ki ns .notă si mmînie kb lioKBjă. jopă fiindă moaje, de aieea amîndol nipinuii jopă maiim nentps dînmii, adiKi ieaă nslpimen- teje.în i8pa jopă, .Je minînKi mi ne spmi je — 328 — ds în răpije naijopă jopă, anoi fiindă ks maî totă-d’aana întpe amîndoi n»ii Kapi esă odats din amindos osue, ansi» este’’ masxajă mi ajt8.iă femejs, de aqeea tatsja-mi ajețje ne (als mi mama ne fiă Kipopa je nane îh raps nstpimen- ieje msqinate. Daps dane o jsirr. (28) de zije Kîndă naii s’aă fixata mapi. tatua jopa-i ro- nemte din kbIbS Ka ss-uii Kaale sinrapi nalp rohita. nopamEii domestici notă ss dea ana senila destăjă de Bană, Ksqi o riepeke sKoate ne fie- Kape J8iis doi nai (o nepexe). Ilopamnii aqeiiitia aă ană instinKlă aapiosă, adixs tcît« de denapte Bopa fi de Kaiaaja jopă. se rpssesKă a se în- loapqe axojo. mai ks seams Kîndă aă skojo oas. mi Kiapă ss fie sate de jere (nomti) deniptagi, rssesKă dpamajă jopă dpentă a Kass. fie teme- iajă aqesla esle opranisals în aneje :JOKapi ană - fejiă de nomtede sKpisopt, nsptate de nopamai. Ksqi kîndă ă. e. ape qine-Ba ja Biena o no- pamEiys Kape ape KaiEajă ssă .ia Menita, iui o SJOEoade jerîndă-de' niqiopa.iă ei o sapisoape, nopamiiijja K8 iayeaja nea măi mape Ba seapa dpentă ja Ilemta a Kass. Sîntă o maj|jime de snejje de nopamei ssj- satiqi mi Kiapă întpe qei domestiqiyi sîntă ^eapsuii fejapimi de Bapietsyi. S. e. nopamsii Kapi-uii pesfips Koada jopă Ka nsansjă (Pigeon-Paon); nopsmsii napii aă ne rîtă ană fejiă de KpaBals (Pigeon-cravalle); nopamEii tapnstopi Kapi se înBÎptesxă îmnpeijispajă jopă Kîndă seoaps (Pi- geon-tournant); nopamEii Kapi se daă neste Kană KÎnda ssoaps (pigeon-culbutant) mi majte ajteje. Kapnea de nopamai este Bani de mînKată mi Iotă d’o dats amoaps de mistaită. SlpsqsM (Sirulhia camelus, autruche) jokb- emte în desepteje de AfpiKa ini Asia (Apasia), este înajtă Ka ană. omă mezîndă ne Kajă. Na noate ss ssoape Ksqi jînrs Kopnajă' ssă rposă ape apini miqi, daps fane foapte iate, ja sfîp— initBJB fie-Kspiia din apineje saje ape . doas aqe; stpayaja ns Bea niqi odats; Kite odats se adans în qete mapi; sînlă Kanasiji a npiimi oapemi- Kape înBsystaps mai ks seams Kînda-i npinde qine-Ba fiindă tinepi; stpsjjsjis msnînxs totă qe rssemte, Kiapă netpe, bbksuI de fepă mi de ; a- pams ae înrile. Femeja nane 20—30 de oas odats, fiemi-Kape oă de mspimea Kanajaî ansi. Konijă, HBÎndă o KoaîKS tape. Kîndă stpauajă se Bede în nepiKOjă d’a fi npinsă, alanqi sari Kanajă sas nisină SnKinainda-mi ks dana ej.iă na Bede ne inemixă, niqi inemixajă ns-.iă Bede ne dînsajă! Ileneje stpayajai masxajă sîntă foapte xsalate.— Kapnea sa na e sans, daps oaue saje sîntă foapte sane de mînKape : anei famijii miqi-i e destajă ană oă nentpa ană npînză.. Kass<>ps.tS esle: mai mixă de Kîlă stpauajă, joKaeuite în Asia opiehtajs în ysppije Kajde (s. e. lana, Samatpa), ape Ka ană fejiă de kbsks ne fpante; Kasaapajă ape apine inxs mai . miqi de Kîlă aje slpauajai, mi sînlă apinate de aqe (piquanls) KapBate în fopma snai apxă; se ansps K8 niqioapeje întoKmaî Ka ană Kajă, mi inepue majtă mai iste de Kîtă xajsjă qe.iă mai nană. Dponia Kape se afjs ja noi ne KÎ nnapi meue ama de majtă, esists papă in Espona qen- tpa’.s mi oKqidentajs (IJepmania mi Fpanua); Dponii.ie ns se saie ne pamapl niqi odats, stpi- rupea jopă seamsns kb a Koni.i8.i8l. leapna Ipsesxă în qete natpinds-se kb seminue, kb in- seKle, kb moapeqi, kb spoamte., mi kb nasspl miqi; Kîndă sîntă adanate, nană ne Kite sna dpentă santinejs Ka ss Besteasxs soqietatea Kîndă se Ba anponia Bp’ană inemixă; npimiBapa soqietxyije se desfaxă mi fie-Kape îmBts Ka ss-mi Kaale nstpipea sa; Bipsalajă pesfips Koada sa Ka KBp-^ Kanajă; femeja faqe napi în nsmîntă întpe r>8- Kateje de ne KÎmnă, mi nane hkojo doas oas Kapi sintă ajne kb nete pomii; ea Kjoqemte 30 de zije . > • SnspKanisÂB ape mi eJ.iă (xa dponia) na- mai tpei depite ja niqiopă: naplea - EipGsieasKS ape o Kojets îndoiți ja rîlă, femeja nane în jsna jbI lanie 4—5 oas fpamoase, Bepzi mi jb- qitoape. flsil tinepi asia în jsna jai Asrastă in- qeuă ss ssoape, îmBJS dane mama Jopă xa naii de nins mi Kîndă aadă ană sromotă, se nana ne nsmîntă mi na se miniKS Kiapă de ’i-apă omopî qine-Ba. Aqeasls nasspe e foapte Bixjeans; Kindă BsnaesKă Bp’ană nepimă, SBoaps mi faKă xa Ja 300 nami, ne apms se jass ikosb mi tară fo.ipte iste; Kapnea jopă e nearpi daps sans Ja mînKape.; • (Ba apma.) . .......... ■■ ■■ — ■ ! - IN . — Tiiispită în Tmorpafia Kojenisaai Sf. SaBa.