JURNAL IIENTP8 PESnlNDlPEA IHTIINHE.I0P8 NAT8PA.1E IUI ESAKTE, ÎN TOATE K.IASE.IE PedipeatB ■' I ii ■ I ■ ■ de PROFESOR DOCTOR IULIUS BARASH. Jfâ 40. (An84» a.iă natpsjea) EskspemtT 30 OktomBpie, 1859. Konpindei.en : MikposKong^S mi infosinția jikî assnpa kgnoiuiinițel Nalspel.— Indiro.— Tpaiajă animaje^opg.— Mikposkoiifi.râ mi inf.isinija assnpa ksnomtinijeî NatspeL De‘/Ka anti’iii as OBsepcals ki dam ne sl- tims ja OEÎeKte npintp’o nikitspi de ant, osi- eKleje ni se napă alipite. Mejespsjs Senecca ziie ki. dam OEsepaa nine-Ba OBieKteje npintp'- 8ii8 r.!OE« de stiK.ii njins ks ani, npeKsms ’js a8 lizmapil, osiesteje i se apită ms.ită mal mapi de Kîts sînls înip’ademps; kb toate acestea, desKonepipea metodei d’a ossepsa k’o mape în- jesnipe mi fînejji OBieKteje neje mai mide Kîtă sîntă în natspB mi aă ne jînr snă npeuă foapte modîKă uii eftină. Ns Boiraă sb Bopnimă aiii de miii nsmită .,Muqjositons.i8 soapejisl* Kape snă nspiie ja mspimea snsi nopiiă; d< foapte Kspiosă nentps tojji anei sape i admipa fpsmsseijeje natspei; kbiî aieu: SKoni ns sîntă EonnenaBiji nenlps d fiziie mi fisiojoijiie. ; MiKposKonii în țrenepe mi aici în naptiKsJapă, sînlă Komnsmi de do de sliKje jentiKșjape (jinte) Kape sînl; sna dsne ii.tta în! roJiuisnea snsi ii metaas. «lintea Kape slB JînrB oidl, st onieMpe^ ⁽ne Kîndă aieea Kape KatB i eKteje de ossepsală, se nsmemte jinter Pessjtatsjă mBpipei esle npodsKlsjă a amîndspopă mBpipi npodsse npin fie aieste doB jiniji în sine; ama s. o. di oEÎeKtÎBB mBpemte OBiePle de 30 de o tea oKulare îi mBpemte de 10 opi, mi ;naje. mi'pessjtanto a-frtiKpbsKons'Jăi bu de opi îmsjuilă ks 10, adeKB de 300 >Aa snii miKposKoni se afjB snă tps înBsntpsjă lijindpsjsi de melajă î afjB jiriii tpase, npin aiestă minpomelp; tops.iă este în stape sb mBsoape distan mai mini. Este înBedepată kb snă instpsm este în stape sb mBpeasKB osieKteje 600, 800 mi Keapă 1000 de opi; kb jsi,' ziiemă, tpeEse sb fi fostă-foa în sfepa mtiinijejopă natspei, fiindă kb Konepită sfepi nsoi imense Kape aă si nainte de Bedepea noastpB din -Kasza m jopă eslpaopdinapB. întp’adcBBpă, aie spmată dpsmsjă nporpesieă ajă.intima ! Ispei în tpel seKOji iei dsne spmB ir anatons Malpighi în Bologna (Itajiea) a des- Konepilă în mezisjă seKSJSJsi ajă 17-jea, slpsK- tspi (ijesBtspi) a nBpliiejejopă ie.iopă maî fine aje Kopnapijopă aeijetaje mi animaje. întpe ajte desKonepipi, a desKonepilă Malpighi kb nejea noastpB, Kîtă de fint este, tetă este Komnssă de natps ajte neî (slpate) inșii mal ssEjjipi ini ki. apaBSjă ape o neje mearpB -fiindă kb mia <âina~ •ieste natps slpate este ja dînssj BTnsilc ks o in.nsea. nearpB Ka KBpnsnii. AfapB do Malpighi în Itajiea, aă jBKpa'ă atsnii msjtă ks miKposKonsjă nejespi natspajisli Loevenhoec mi Svamerdam în Ojanda. Aiemli nalspajimli mapi, amă zisă, aă ossepsală ks m'KposKoni foapte imnepfeKjjî, kb'ii totă mi- KposKonsjă jopă epa fBKstă de doB, tpei stihie polsnde mai rpoase în mizjoKă de Kîtă ja map- țiine mi' înuiipale sna dsne aata neste o aapri> de fepă. Este de mîpală Ksmă aă nststă ei ks astă-fejă de instpsmente imnepfeKte, st faKB a- semenea desKonepipi mapi mi ks aslă-fejă de esaKtitate. Ks aieste instpsmente simnje se sepsă mi aKsmă șiții natspa.iimll în Anrjiea mi aă fB- Kstă ks dînseJe desKonepipi imnoptanle. Toumai în sckojsjs nostps, s’a nepfeKijio- nată miKposKoni întp’snă modă foapte pemapsa- EÎJă. Mea d’întîiă nepfeKijisne epa kb aă fmlă stiKJeje achromatice. AdeKB oKeanspije mi o- KeJaptie nenepfeKte, ne apatii osieKle înKonpis- pate ks nimte Kojopi neadeBBpate Kape seamtin ks Kojopije KspKseesjsi. Aieasti imnepfeKUisne înmejiloape a stiKjejopă, s’a demptată npintp’snă modă foapte imjeniosă adeicB: kb fie-Kape. istiKJB potsndi nsmilB jinte saă jenlime, este fsKslB de doi fejspi de stiKje fslÎKJa Kopoanei mi sti— Kja nsmirti). AieastB desKonepipe, fpsKtsjă sls-, diijopă ijeomelpine înajte komBinale kb esnepi-, menteje lisiie, aă Ronlpiesită foapte. msjtă ja nepfeKijionapea mtiinijei ontiie mi npin spmape ja desKonepipea adeBBpsjsi npin Bedepea, mi- KposKOiiiKB. Aiemli miKposKoni nepfeKpionaiji niii ns ostenesKă osii nomlpii Ka ;miKposKoni de mai nainte, fiindă kb ns lepă .Ka osieRls-iă sb fie -nsss npea anpoane jîhfb okîî OEsepBatopsjsi; o îm- npeijispape’ foapte ostenitoape mi; BBtsmitoape nentps okî. - ; lIe.iă d’întîiă ontiKă Kape a ÎBKStă miKpo^ SKoni >achromatim, epa Frauenhoffer în Monacto în ansiă 1811; Dapă mai: ne spmB, . în ansjă -315 — seams în seK0.i8.i8 nostps, este- silită a ziie ks de ia desKonepipea miKposKonsiBÎ a înienstă o -epa naos, o enoKS nsos neKpezsls în sfepa mli- inueiopă esaKte. Ka ss na ne întindcmă msită ne' aiii mi Ka ss dsma în sKsptă ana esemnis de mspimea infisinijei miKposKonsisî în mtiinijeie natspei, e destsiă Ka ss tpaKlsmă aiiî înfisinua' miKposKO- nsiai asanpa pesoiBijisnei npoBiemBiBÎ: Kape este xotaps întpe perns.iS animai wî perns.is eeife- ta.iS? Unde înueteazti -n.ianta (fa fi TiJi inta iui înuene (fa deeeni animală? IIpeKBmă ama zisă, deja în seK0.i8.i8 aia 17-jea mi aiă 18-.iea anii din nahspaiktiî ie- lespii aă fsKată kb miKposKonsiă în mîna, lepie- tspi mapi mi sepioase snpe a KBnoauite slpBK— tspa lins iui Komnozijjisnea eiementaps a Kop- na-iai nostpa mi a Kopniiopă animaieiopă (s. e. LoewenhoeK, Malpiglii). Dapă aieste lepietspî s’aă fsKBtă .ia ană tirană Kîndă'mliinueie natspei epaă Ihks nsjjin nainlate, Ka aieste desKonepipi ss noats da ană pezsitată pemapKasi.iă. înlpe- Esinuapea miKposKonsiBî snpe a Ksnoamte Kom- nozijjisnea eiementaps a nianteiopă, a nssKoiilă în seKOisiă nostpa Bolanina aKtsais; aieasts mli- inijs ama de fpsmoass mi de intepesants aKamă, ne Kîndă în sckois IpeKstă îiike, aieasts mtiinijs epa seaKS, o adanape de name sapsape Kape aă ostenită memopis mi n’a issată nimiKă niii în intejiyenys niii în imayinajjiBne. Maî kb seams epa desKonepipea eiemenlsisî finală aiă mantei, adeKS ueM.ia saă KSSBija, desKonepipea lea mai rpandioass. AdeKE Zooiorsiă IJepmană Ocnen, (ISOS'i mi Bolaniusiă Anrieză Robert Brown (1831; aă desKonepită ks eiementsiă leiă maî npimiliaă aiă n.iantei, este ueisia, adeiss o ke- sbjje miKposKoniKE niins d’snă fisidă în mizio- K8J8 Kspsia se af.is Ka ană simEBpe solidă. Ama dap, ziie BeslitBiă Schleiden, natemă ss npi- Bimă ne opi-ie n-iants mi ne opî-ie anima.iă Ka o adanstaps de miî de ie.ia.ie bîî, în Kape ss spmeazs toate aKle.ie Bieijeî. Asiea aă tpeKSlă dos-zeiî de ani de Kîndă s’a fsKslă desKonepipea leisiei npin miKposKonă mi Bedemă o mairiime de desKonepipi mapî mi minsnatiie fruste de KStpe Eolanistî mi zooio- țiislî. întpe ajtle.ie. Boma nomeni desKonepipea mape Kape apats ks fie-K?.pe neisis na narnte din nimiKă, ii ese dintp’o ails'ieisiE Bene Kape se desnapte. întoKmaî na fie-Kape animală ;ie tpe- i,8C ss eass dintp’an ait animai Kape ’iiseamsns, ama mi opî-ie leisis nsos Ipesse ss eass dintp’o ails leisis'Bene Kape ’î seamsns. Dap ne spms, miKposKonsiă a emită din sfepa mtiinneî nspe fisioioțiiie • Kape se okeus kb ieyiie: nopmaie ale Biejjei! mi a intpată în * doftiensiă mediiineî Kape se okbiis ks fenome- nele KopnsiBÎ EoinaBă. Astă-feiă s’a desKone- pită npin miKposKonă în mediiins nimte osieKte foapte Kspioase ini hnnoptante. Ama s. e. pîiea, Kape maî nainte epa npiails Ka pezsitatsiă sneî stpiKspi a sînyeisî mi mediiiî aă Ksznită msită • tirană ne sspmanEiă soinaBă ks feispimî de de- KOKle mi xanspi Ka ss’i Kspsije'sînyeie mi toate aieslea în zadapă; aKsrnă, npin miKposKonă,. se iulie ke în fie-Kape nsstBis (nssa) de pîie se afiș snă insenlă mină miKposKoniKă Kape ’inî faie K8ÎE818 ssă în neiea bmBîsî, nsne aKOio oă uri-iă Kioiemte; anoî npesinija aiestsî osnsnă neniE- K8tă în neiea noastps, d anpinde mi npodsie nsslsia nsmits pîie. Illtiindă aieasta, metoda d’a BindeKa KBp'ndă aieasts’ natims spîls, epa lesne de rssilă. Epa destsiă a snție neiea k’o matepie de Kape se uitie ke omoaps toate in- seKleie mi fiinijeie animaie miiî, adeKS nsiioass; npin Bpmape, aiefiea de nsiioass BindeKE aKsrnă pîiea în dos, tpei ziie (Keapă mi în nsiiine ope) ne Kîndă aiestea ns se fsiea maî nainte niiî dsne isnî. Eats infiainija miKposKonBiBÎ asanpa mediiineî npaKtiie. Asemenea a apstată mi- KposKonsiă ke aneie feispî de Keiie sînlă npodsse iapă npin npesenjja snopa inseKte în neiea Ka- naisî întpe nspă. Dap, daKE aieste desKonepipi inlepeseză maî maită ne snă omă de mtiings, sîntă ne d’aits napte nimte desKonepipi fpsmoase fsKBte npin miKposKonă Kape intepeseazs toats ismea. Ama sîntă s. e. desKonepipiie animaieiopă miKposKO- niie nsmite Infusorie^ nimte desKonepipi intepe- sante nentpa totă omaiă Kapî ’i maie stadiile nosiie aie nalspeî. ■' Aiii în ismcâ infszopiiiopă, miKposKonsiă a ueienpată tpisnfeie saie iele mal mapi; admipajjisnea țienepais Kape a dosîndit’o teies- Konsiă npin desKonepipiie saie în infinitele sna- uispi aie nepsiBi, asemenea admipajjisne a do- - 316 — Eîndit’o miKposKonsJs npin desKonepipije sa.ie în jamea infazopiijopă. Deaca în anajă 1834, sasan- ta.iă Kinginr în IJepmania a desKonepită esistinga infBZopiiaopă, însE lejeepaJă npofesopă Ehreu- berg a KSjliBală mBJtă a'ieasti, pamapi, a mliin- gejopă natspaje uri a fostă fepiiilă d’a faie aiii o majgime de desKonepipî întp’adeBEpă asiea de Kpezală. Ehrenberg, kb miKposKonajă în mini, a BEpsală o mape jaminE asanpa Kaestianei: daKE infazopii.ie sînlă animale saă Begetaje? Ejb a apEtată ke aieste miii animaje de Kape sate de mii asiea ke sînlă d’awansă se am- nje snagisjă ansi nojiiiă, ke aiesle animaje zi- lemă a KontpiEBilă majlă Jia fopmapea sanpa- fegei nEmîntBJBî în stapea sa aKlsaJE. Ama s. e. a apEtată ke naparan (praerie) de ja Litnburg Kape okbhe maî maJte mijo georpafiie, mi ape aKOJO în aneje jonapi adînnimea de 40 de ni- lioape; ke nEmînlajă aiestal naparană ziiemă e Komnasă de mijioane de ninge infazopii. Ejă a mepsă nîtiE a ziie Ka o perajE penepajE ke opî ie Bapă este pEmEuiiga animajejopă Kape aă tpEită odatE (omnis calx ex vivo !) Dap nea mai mape napte a anestopă animaje, se destinră npin miKiuopimea jopă estpaopdinapE. Ama s’a apEtată ke nisinajă niEpei dane ja insajeje An- tille, Konpinde în snagiajă ansi nojiiiă, nsmEpă de 5,000,000,000 animaje; s’a apEtată asemenea ke nEpegii de netpe a insajei Rugen, în mapea EaJitÎKE, este iapă Komnasă de nimte animaje (Rhizopoda) mi Bețnlaje mapine (alges.) Majgimi de idei na sînlă Konpinse în a- qeastE esnpesiane napadoKSE, dapă adeBEpatE ke na e Bapă fipE BieagE 1 AdeKE ke Bapajă na este ajlă nimÎKă de Kîlă pEmEmige de animaje miKposKoniie! Rite mii de sijioane de aieste fiinge n’a tpesailă Ka se npodsKE nenaineponni mangi girantiil de Bapă ie se afjE d’asanpa de- ' mîntBJBi, dintpe Kape este mi manteje Daaaja- țjipă, manteje iejă mai Kojosajă, mi iejă mai mape de ne HEmîntă! Dapă KÎte sate mi mii de seKOjf de ani n’a tpesailă nînE s’aă nESKală, tpi.ilă mi mapită aieaslE infinitate de fiinge animaje miKposKoniie dane a KEpopa moapte s’a npodasă mangi de Bapă! EatE o sepie de idei mapî mi rpandioase Kape nES- KoiesKă în noi ajte idei mai saBjime mi mai a- dîmi desnpe înienalBJă mi finitajă jaKpapijopă, desnpe npoBJema elepnilatei jamei. Anoi toate aieste idei mi sasă namile desKonepipî mapî în astponomie, fisiKE, fisiojopie mi aotaniKE, jo sîntemă dalopi amîndapopă Konii ai aplistBjai de ja Meddleburg Kape npin ®OK8Jă jopă inoientă kb doE EBKEgi de stiKJE, aă insentată miKposKonajă mi tejesKonajă. EatE Kamă Kaazeje miii, npodaKB în jame effeKle mapî, piranliie. EatE JBKpapije npoBedingeaje ne Kape omajă k’o intejipengE mEppinitE, je namemte npodaKteje întîmnjEpei; ne Kîndă omajă k’o intejipengE sanepiopE, înge- jepe ke în aieaslE jame, în aiestă sniBepsă, na e nini o întîmnjape, ii ke fie-Kape enenimentă este efeKla anei Kaase Kape este mi ea efeKtajă anei ajte Kaase mi ama ne tpimite fie-Kape e- feKtă npintp’o Kaje perpesiBE ( d’îndEpEtă) ja o sepie infinitE de Kaase, în Kiinsjă KEpaia sie Kaasa npimitiBE assojalE ne se namemte mi npoGedinua saă nsteped icpea/ian. EatE pejipiositate npodasE din stadiajă na- tapei! Indiro. yine na Kanoamte Indiro, aiestă aptiKOjă de Komepgă Kape a îmEoiEgită Anrjiea ? Mine na Kanoamte aieaslE Bsnsea fpamoasE ajnastpE kb Kape se BEOsemte nostaBBJă întp’ană modă ama de sojidă în Kîtă na ese niii odatE niii în njoaie nini în soape ? AneastE BEnsea este npodasE d’snă apsopă Kape Kpemte în KJimeje Kajde mi se namemte Indigofera (Indigotier). Sîntă mai mBJle snege de aiemti apsopi, anii KpesKăîn In- dia mi se namesK Indigofera Indica. Ajgii (I. glauca) KpesKă în nopdaj Afpiiei (Eyint, Algeria) mu. Fejajă npodaKgianei BLnsejii Indiro, este KanosKală în Eapona de ja seKOjajă ajă 15-jea adeKE de ja stasijipea KomaniKagianei Komep- liaje întpe Fapona mi Indiea mi de ja desKO- nepipea Amepiiei. FaspiKagianea Indigolui este foapte Komnji- KatE. Noi Bornă nomeni aiii ieje mai fondamen- — 317 — ta.ie nKte de Kape se Komnsne aieasti one- pajjisne. Dsne ie s’a liiată pamspiue apsopsjsi In- dirolier, je ssnsne snei fepmentauisni (fepBepe) înloKmai Ka msslsjă. DapS aieasli fepBepe tpe- Bse si aacsnri nsmai Ja snă rpadă iui si ns tpeaKi în îmnstpezipe npeKsmă se înlîmnji adese opi. Aiii Konsisli apta faspiKantsjsi de Indiro. Daps ne Kînds Indiro esle in fepmentayisne în Bstoiă, (pense Bitsts mi amesteKală adese opi k’o uoiea (baltage). în aiests Basă se nsne mi ana de sapă. Aieste onepajjisni jsniji mi KomniiKate se spmeazi în nimte ameziminte mapi KJidite denadinsă (aJitspata firspi penpezenti o Kasi snde se faspiKi Indiro). Sîntă in Komepus difepite fe.ispi de Indiro a Kipopa npejjă Bapieazi npea msilă fiinds ki sneie sîntă foapte snopniie mi fpsmoase mi ajte.ie ns. Dapă Keapă mi Binsipea ks Indiro este iapă o onepajjisne foapte KomnaiKali, fiindă Ki sră mape npoies ximiK tpecse si se onepeze ks npin- 8nX staBuimenlî snde se npenapi Indiro. linsjă Kojopată ajs Indigolul nîni s’a ritits: kiiî. JSKps Kspiosă, Kîndă Binsemte line-Ba ks Indiro fipi npeiiapajjisni Kimiie, ns nsmai ki Kojoapea ns jfine. ii mi ese o Kojoape kb tots.iă difepiti d’aqeea fpsmoasi a indirsjsi. Nsmai atîta Bornă ziie ki matepia Kape intpi în aieasti npenapa- Ijisne sîntă: jerniie, spina de omă (sds) mi msJte ajte înrpedienui. 8nă Binsitopă Kape jsKpeazi ks Indiro, tpeBse si fie snă ximislă ssnă anoi tpeBse si alBi mi npaKliKa în aieasti jskj ape Kiii aiii se adesepeazi Ka mi în mediiini mi npetstindenea în apte, Ki teopia mi npaKtiKa sîntă sspopi nesenapaBue; daKi jinsemte teopia, omsjă e opsă mi ns Bede dpsmsjă ie (pense si ansie, dapă daKi îîjinsemle npaKtiKa, e.iă este Ka ans.iă Kape SKioaniti; ejă Bede naintea jsi dapă ns noate si înainteze mi sade ja opi-ie nașă ie faie nainte. - 318 — TpaisjS anima.le.iops. (Spmape.) Kojjofana seamini msală Ks cioapa, însi ape Kansaă,, rîtsaă mi snateae nerpe, ne Kînds nentsaă mi aatspiae sîntă aase. înBajji a Bopsi mi a nponsnjja Bopse mi Kiapă fpase întpeyî, întoKmai Ka ană omă; însi este ama de Bopsi- toape în Kîlă Kîndă mlie cesa, peneteazi neîn- cetată, de aceea mi zice npoBepEs .r «F.ieKipemte Ka o Kojjofani.»— Daps Kojjofana este mi xoajji, Kici Kîndă Bede nisKai-Ba aSKpspi. sfpuBcitoape, npeKsmă ebkijjî de stiiiai, nastspi de metaaă mi monede, ae fapt mi ae asKSnde. Kojjofana fe- meai face atîtea osi Kîte face mi femeaa Kop- Esasi mi ae denane întp’ană ksîeb ne Kape-aă face ne Bîpfaaă apnopiaopă. Acesta kbîes este fiKslă kb apti, ne din afapi, Konepilă ks snini (mipicinî) Ka si na noati cine-Ba st se anponie de dînsaaă; ape mi o desKisspi slpimti ne snde intpi. Dinlpe toate nasepiae KÎntitoape, nici sna n’ape în KînteKsaă sis mal msiti dsaceajji, Ba- piaijil de tonspî mi flesiniaitate npodiijioasi Kapi ae risimă în KînleKBaă admipasiaă aaă Jipieirrj- topil. Ea Kînti în tsfe noantea, mi nsmaî npi- miBapa nîm ’mi Kaocemte osae, atancî înceteazi a KÎnta mi se okeiii kb Kpemlepea nsLiopă sil. Ilpisiraloapea na safepe Kiadspa soapeasi, dapi, nici fpirsaă iepneî. Bine aa noi npimiBapa din Asia, mi toamna se dace aimach Este foapte sfiicioasa mi fsjie de oms, dapi noate si se a- nponie cine-Bi de dînsa nîm aa 20 de nanii. Esle foaple jieaoasi: nici odăii na KÎnli dosi npiBÎntopi ana aînri aata; nsmai npiBintopsjă Kînti ne Ktndă femeaa e msli; ea-mi face kbI- Esaă ®osă ne nimîntă, de foi ssKate, însi neai- nite întpe dînseae, în Kîtă cea mal mÎKi srsdsi- tspi dipîmi KsiEsaă acesta. în Kaimeae opien- taaal face ost de natps opi ne ană; dapi în Kaimeae noastpe nsmai de doi opi Kîle 5 obi, de snde esă mal msate masKsae de Kîtă femeie. Pondaneaoa, acea nasipe domesliKi Kape se gine ne aa Komspiae Kaseaopă, este foaple sfii— cioasi mi atîtă de ms-its-i naace aiseptatea în Kîtă nsinds-o cine-na întp’o Koaisie ns Bpea si jea demînKape nîni raoape de foame; Kînti di- mibeaija Kîndă e zi fpsmoasi; Kîndă o pondsnea SEoiipi ®osă mi ns se ssie, esle semnă de naoaie; aceasti nasipe este tală-d’asna în miniKape; Ksb- iisaă siă ainri Komspiae Kaseaopă e fiKstă de fînă, de naie, amestOK dă ks nimînlă; daKi cine-Ba nsne mîna ne Ksîeă, amîndol nipinjjiî stpiri Ka si ae Biie aajjiî întp’aîKStopă; de doi opi ne ană femeaa Kaocemte; toamna naeaKi dsne ce aă fiKstă Kîte-Ba ziae nimte esepcijjiî în SEopă, dsne aceea întp’o dimineaiji naeaKi toate în cete mapi. Nsmeae de KanpimsArs i-a Benită dintp’o ssnepslijjibne ce aă anstă sneae nonoape do a- ceasti nasipe de noantea, ziKÎndă ki fepmeKe Kanpeae Ka si ae iea aanteae. ^ioKîpaanaaă este npeijsilă. Dsne npiBin- toape cioKîpaansaă este Kîntipejjsaă ceaă mai ssnă ini ceaă mai naiKbtă din nidspi; însi ns- mai masKsasaă Kînli, mi înKi mi eaaă nsmai atsnci Kînds-mi Kasti femeaa, Kistînds-o o at- jtpaije aa dînssaă npin KînteKsaă siă ceaă fps- mosă npimiBapa, în timnsaă îmnpesnipiî sense- aopă. Bînitopi-i npindă npintp’o orainn ce a nsnă în dpsmsaă aopă, kicî ae mane si se site în oraindi. Bpar.ia tpiemte sinrspatiKi. Bpaseteae (nap- tea EipBileasKi) ape o nali nearpi ne rîtă. A- ceasti n.sipe ns se risemle în desopte, snde ns sîntă oameni, ci nsmaî npin sate mi maî ks seami în cetiijl p risimă; esle foapte aenemi mi foapte mînKicioasi, de aceea fspi din mara- ziiae de rpis mi din Kspjjiae oameniaopă opi-ce risemle snpe nslpimînlsaă aops; Kîndă s’aă ame- zală Bnde-Ba, ks rpeă ae ronemle cine-sa mi fană Bilimape mape, sîntă mi rpeă de npinsă, fiindă ki se nizesnă sine. Ksîssaă aopă mi-aă faKă ssstă aKonepimeae Kaseaopă, sas în rispiae zi- dspiaopă, saă în nipejjii najjopiaopă saă Kîndă nsesKă, în Komapo, Ksissaă pondsneaeaopă ae ronesiiă mi-mi însamesKă eaae acestă KEisă; ksî- Esaă acesta este Komnssă de fînă ne dinafapi mi de fsapi moi ne din înlps, sneae aă mi snă feaiă de aKonepimă Ka si ns intpe ana de naoaii în Kblbă. Femeaa denane aKoao 5—6 obi aase —-319 — de< mazipe; .amîndoi;. nipinijil i oouesKB aueste obs 12 zije, în a 13 zi f Kîndă ese nuisju,- mu-; ma-ău nutpemle ku dsaueaija fjopi.ibpă Kape a-‘ dsni ne jimsa el mi mape -o SKoate Ka si sun BBÎBjă dujueaga ue se afji ne ’dînsa. Aueste iiaslpi nu tpiesKă în posie ui dune ue as fostă npinse,-mopă îndali. - : ' ' ? ' - JojispiT seamim mujlă ku nasipea-musKi în npioinga mipime! mi a înfigimipei ei, însi Kojispn n’aă snă uioKă dpentă mi sînts foapte jsîmjeponn, Kiui omoapt inseKte mi Je minînKi. • Sînlă mi foapte Kspapiomi mi aă o landpegi mape- nenlps nuii Jopă;- tpiesKă (ia mi nasipea-musKl) în KJimeae Kaide din AmepiKa s. e. în MeKsiKO,- unde damele >de ’aKOJb iilîpni ne ! KOjispii uei fpumomi omopîgr ja upeidje Jopă dpentă Opna- ■mentă Ka -uepueii ja-nOi.— Sîrită msjte snege de Kojiiîpi; ■ : ’ L; - p nsiiâza (Epopsî hnppe, pupe,- wiedeliops)' iape Ka o Boneti ne Kană, tpiemlo'în riidspf iiii (ne : Kîmnă ja moi, >de aa Anpiiie-riîni ja fini-J tb.iă BBi AsFiislă; se 'nstpemle de ; Bepmi, • insesfe ini aoiKBSle; «KSibu.iă- wi-j-ă; iaue ne apEopi-tui - ne psine; femeaa nine >4—5 oui, ae uaouemte în 14 ziae îmi Je -KpesKă îmnpebni 'ks Bipsatsjă.— ’ .. -.iCmn ?mi -ape nsmipea sa în toate Jimseje din iNasza-: slpiripfi -siriie -monotone‘-Kape -este' „Cucu ;^. SKoâte mueasti stpirape monotoni Kape stpiri msmai 4n asneae Maiă, Iunie mi luaie, mi numai ’atunui-aă Bedemu, >ne -spini !ⁱ se faue neBizută'în ■ miiito nipi din Espona. >Eple foapte sînijeposă, iminînKi nasipiiirfiui mi‘;dsiJe jopă? 0 îmnpepiupape ’Kspioasi'Srisimă Ja 'kurs -Ki-eju nu-mi faue ni'ii odati SihrBpă-'KulBă, ^i^femeJa KUKujsi-mi densne osue sa.ie-în'‘iBisBilă¹ ajtdpă nasipi Kîndă- în-' gejeniji mi KanaBi.ii ns numai a'înBiga fe.iispimî de Kînleue ii mi Kiapă .ia a.ite onepajiii inteJeR- tiBe. Ama s. c. s’a bizsIb în ansjă 1760, nimte Kanapî Kapi as fostă în stupe a debseBi fejspimi de Ko.iopi, de a apariyea fejspinir de mate- pii, fiuea nîni mi UeJe natp» onepajjishî a-' piitmeti'ic.' - Sîntă riuumă o mu.igime (neste 29) de soispi de riasepî Kanape. Femeja nune oui de tpei opi ne ană i;îte 5—'V osi. Aueste riasepî notă si' tpi'easKi 12—11 aiii. Femeia Kanaps-¹ jsi noate si podeasKi Kîndă d 'îmnpeunimă ks' Bpasete, muj. dapi masKBJUjă -Kariapă ris npo- dsue KÎnds-jă îmnpeunimă kb femeja de spanie. naszpea-mssnd (oiseau-mouche'l mî KO.iiEps (colibri) sînlă nasepi.ieue.ie mai mirii dapi mi ue.ie mai n.n>Kbte dintpe toate. Ilasepea msșKi nape; Kî’e odati ns c.,mai .mape de.'.KÎțăomusKi, ape. Ko.iopi stp7>.i8>iilor\pe Ka netpeje ppeuioase, i