JURNAL IIENTP8 PESIIÎNDIPEA IIITIINIJE10PE NAT8PA1E IUI ESAKTE, ÎN TOATE K.IASE.IE Pedineafs I ii. J[ ( '• de ' ' PROFESOR DOCTOR IULIUS BABASH. 39. (Ans.is a.m natpsiea) Bskspemti 22 Oktomupie, 1859. Konpindepea: Desnpe nasepi Kape sBOapi neste oMean§.— Sp's&tâ în antiK&îtatc.— Tpais^S aoima4e.iop«.— Desnpe nasT>pue kape sBoapi» neste oneans. în nsmEpsJS tpeKBls am» Bopsits desnpe Guano Kape esle npodsKlsjs nasipnops de mape; aKsmfc si KomsniKims iesa desnpe aieste na- sipi înseinl. 8neje din nasEpije Kape naniratopil .ă în opams.iă Maisor, doi tirpii sînțiepomi jerayl kb janus d’apijintă Ka si’jă ni- zeasKi. în timnsjă jbi Senecca, oamenii as mtislă deja a înBiya ne spini ini a faie din el anima- je.ie foapte B.iînde iui asKBjtitoape (npeKsmă pasonti Senecca în onsjă siă: de ira). Dâja atsnii oamenii as fikslă din spss, sns Komediantă. Asiea mÎKi n’a fostă, niii tos este*SK8titi niii ansmă de spini. Kiiî mi aKsmă paKonti msjjji Boiayiopi de msjuimi de spini ie smBis în America, Lydiea, Phrigiea, Pontus etc. Jînri psineje opamsjsi Xantos (în naptea ssdsjsl a aieste! neninssie) se aLii ini aiismă spini în a- Bondiniji. Stenii de ajuine Kape sîntă msată KSJtiBaiji aKOJO, sîntă înKonijispaiji de zidspi mapi Ka si ns noali apssjă st> se anponie Ja dînrnii. Dapă ns nsmai în Siria, ii mi npetslindenea sp- ssjs este amalopă de miepe, de aieea ejs se nsmemte în jimBe.ie s.iase «msuiKitopă de miepe.» Ns sc mtie de sirspă daKi deja în antiKsi- tate aă esistals spmi ajBi (ursus Syriacus) în Siria mi în msnijii Libanon; alîtă e sirspă Ki în Thraciea a esislată atsnii spini a.iHi mi este a upessmată Ki aiestă spss s’a, esnatpiată de ja Siria ja Thraciea Ka msjle a.ite animaje d’asojo. SaKpa siipinlspi noate si ne sepse dpentă do- Ksmentă Ki în antinsitate aă esistals spini în Ha— jeslina, fiind» Ki aKOJO se ziie Ki doi spmi tinepi aă Benită de .ia nidspe mi aă mînKală (dpentă nedeansi) ne amîndoi Eieyii Kape ’mi as Bitstă îKOKă de npofelsjă Ejisa. îh Ețiinlă (snde epa msjjji sfiniji de pemsjă animajă) mi spssaă a fostă Benepată Ka o fiinus sanpi mi s’a risită aKOjo în afiondinai în timnsjă jsi Herodaot. Ama dapă e însedepată Ki în seh'sjeae tpe- Kste, spssjă a tpiită în nopdsjă Afpiiei, Galiea, Germaniea, Italiea, Elada, Asiea miKi, Siriea mi nîni .ia flipamizii în Eyintă. Asemenea mi ne inssjeje Riii-iia mi Kreta. Din aieste doi in- ss.ie, pomanii s’aă npoBizională ks mi! do spmi de Kape aseaă tpessinjji nentps amfiteatpejo a Kanîta.iei Pomei mi a tstsiopă opamejopă npo- Binjjiaje. E o snaimi Kîndă ne rîndimă Kîte mii de oameni aă fostă mînnani în aieste amfiteatpo de Kitpe mii de spmi Kape aă jKSKată aitojo pojs sîmjeposă de slirami de oameni! Dapă KÎtă de tepisije sîntă asemenea siene ns nsmai ne; !ps aieia Kape sîntă BÎKtemeje Jopă, ii mi nentps Iotă nonsjă Kape asisli ja asemenea siene ns- B.iiie înrpozitoape; KÎtă aieste npoiedspi sapnape KontpiEsesKă a întpodsie Kpssimea iui sapsapiea în inimije oamenuopă; o Bedemă întp’o notiui a jsi Lactantius (în onsjă siă de mortibus per- ''secutorium) snde ziie Ki imnepatops Galerius Maximus aBea spmi mapi mi foapte sunatiii Kape ’i jjinsa dinadinsă Ka si minînie oameni Bii mi ast-fej epaă înBiaaiji Ka si ns omoapo ne BÎKtima Jtop îndati, ii si îi pani, de iris mîlneje mi niioapeje snsjs dsne aJts! Anoi, ziie I ; e- lantius, tipans-i niedea ne sn tponă mi npine ks miiiepe ja aiest sueKtaKOJ tepieij! Dap imne- patopsjă Vajentianus anea osiieiă Ki apsnica' în Kojiaiije spniLiopă sii KadaBepi de oameni i i- npesni ks oamenii Bii Ka si’I minînie mi cjă npiBea ja aiestă sneKtaKOjă! Eati ja ie de. pa- dape mopaji, ja ie sKjaBie efpoiasi.iE a ssă KOKspije nsEjiie pe.ie mi nemopaje ne nons.il mi ssBepani, saă si ziiemă mai sine lipanii jopă! Eati infjsinya teatpsjsi assnpa fepiiipel ussjiie! Afapi d’aiestă spss aj antiiejop Kape tpi- emte mi ansmă ne nimîntă, a esistată în timns- pije ie.ie mai anliie adeKi antedi-iSBiane, snă ajlă spsă de dimensisne țrirantiKi Kape s’a stepsă în enoKa aiitsaji a nimînlsjsi de ssnpafaga .ist mi de Kape a piinasă nsmai pimimipe de oa- șeminte în sneje Kaeepne ie se risesKă îrj — 309 — tepîmajS namitS tepjjiapg Kape s’a fopmatS ks mii de ani naintea di.ibBis.i8l. Aiestă spsa fosi-is se destinde npin mipimea estpaopdinapi a Kanajsl iui npintp’o fpsnte foapte BOiliti Kape asea. Pimi- iniye antediasBiane d’aieslS fejitf de spsa de Ka- isepno so rișeuite mai npetslindenea in Espona mi KeapS în niminlajă pomaniei. Ba înai na- tem8 si ziiem ki timnb.18 antedi.iasiana epa a.ia spsBJBi uii a ienei; Ki'ii din toate anima.ieje ma- mifepe si>nijepoase, nsitnS în nimîntB mal kb (leoseBite fosue de spini mi de iene (Hyena) iui foapte nBijini de jei, tirpiî iui ajte Ktpna- siepe din famijiea Felina. Este îiiBedepatS ki „spinii^ aS WBKatS in .isme ana po.iS mape înKi KÎnda na epaă niiiopa de omS ne uimîntg. — 310 — TpaiîMs animalejops. (Spmape.) Balena (chilulu), aieslă animais immenss, ape o raspi în rîtS npin Kape mînKapea inlpi, auiia de înrssti; în Kîts nsmai nimte animaie foapte mim s. e. sKpsmEiiie mu notă si IpeaKi n’aKoio, înst Baiena minînKi Kîte o mie d’a- leiea înlp’sns minstă. Baiena noapli în ființele 9-10 isni hsisis sis; in zioa Kînds fati ape mipimea snsî taspă; enă sape sns ană. Jan- tele saienei seamini ks aiă naiei. Tandpeyea Baienei nentps nsi e foapte mape; ea ’i mînrîie ks noliloapeie ei, ’i anipi ks Kspapiă mi Kiaps ks fspie, Kînds-i Bede în Bp’sns nepiKoiă. Aieslă animală d’o mast de Kapne cnopmi. înnoali în mape ks o isjjeaii inupediniit, mi Kînds îmBii, ana mipii este alită de tbpBspali nap’ K’aps ssfia sns mape sparans nesle dînsa. IlesKsipea Balenei se faqe mai ks seami ne jjtpmspiie nopdiie din Arnepina (s. e. în Tpo- enianda) mi este foaple nepinsioasi. Olandezii, Fpaniezii, Enriezil mi AmepiKanii se OKsm ks aieasti nesKipie. IlesKsipea Eaienei se faie în isna isi Feepsapie mi Maplie de Kitpe aieste najjisni în modsis spmitops. O KopaBie înain- teazi în mape nînt în iokeis snde Baiena ape si tpeaKi; sns mapinapă sti ne snă Kalapls mi Kînds eiă faie sns semnă ki Bede o Baieni, atsnii lei-iaijji mapinapi se nsns în isntpe, iciă mai Kspayioss în Kansiă isntpei, iea în mînt sns apnsnă de fepă (harpon) foapte asKsuită mi Kape esle d’o isnqime de mease niiioape (Ka ia sns slînjKcns) mi ierală de sns mtpeârră isnrs mi foapte rposă, (ne Kimtîeie mlpeanrsisi se afn o sliKii roaii dpenls. semnă), mi-iă apsnKi ne ioksis neiă mai sim^tops din Kopnsiă Balenei. Dsne aieea îndali isntpeie fsrs, Kiii aitmin- tpeiea uerpemită ki Bopă fi pistspnate npin la- lazspiie mi snsma mtpii, npodsse npin miniKi- piie KonBEisiBe (snasmiie) aie Eaienei Kînds se simte de moapte; aneie mtpii se pomesKă ia o întindepe mape de sînyeie ei. Dapi Baiena ns moape îndali, ii pesine ne ssnpafajja anei Ka st pissfie ÎnKi fiindă foapte siast de nepdepea sînpeisi, atsnii nesKapii tpeBse st se rpiseasKi Ka st o omoape, Dsne aieea o ieari ks lan- jjspi de fepă de nopisiiie lopă, mi daKi se afli foapte denapte de ijepms, atsnii mapinapii se înKaiut ks uisme Kapi as Ksie de feps țapi emite afapi ne tuni, se nsnă ne KadaBpsiă Eaienei, ’iă taie în ESKtjji ne Kapi ie iean în Kopasie. Bnii eaptuii din nonsiii siieatii! din Ame- piKa, foapte Kspaijiomi, npindă saiena în modsis spmitops: o spmeazt ks isntpea, mi Kînds Bidă Kt saiena se apati ne ssnpafaua mtpii Ka si pissfie, atsnii îndati se apsnKi în mape mi in- noalt nînt ia dînsa, se nsns ne KopusiS ei (mi saiena, aiests animais pirantiKă niii ns simte ki se afn oameni ne sninapea ei) mi sală sns slîină de lemnă împ’sna din nspiio ei (esențe) ne snde ptssfii mi apsnKi ana do npisosă; Ba- lena ansmă se Kbfsndt în mape; aiemli oameni Kspayiomi se Ksfsndi mi ei în ani, dapi tols jjiinds-se ks siia ne dînsa; aKsmă Baiena eapi esse ne d’assnpa anei de isnoam Ka st apsnie ana de npisoss npin raspa a doa io a pima^ă neaslsnali; ei se rpisesnă aKsmă a astsna npin- tp’snă aită slîins mi aieasti raspi. Ks asii onepajjisne ei ’mi-as îmminits sKonsiă lopă, Kiii Baiena pimîne inneKati în ana ie se alu în Kopnsis (inima) ei mi moape.— Din Kopnsis Eaienei omsiă npofiti ras.ilă; de mi Kapnea ei e rpea ia mînKape, dapi bntsiă din Kansis ei leiă mape (nînt ia ’/₃ napte a Kopnsisi), oa- seie Kăpi—I Kinlsmesnă icpsjă răpii (fanoane), limsa rpast Kape di msile sstoaie de rptsime, Koada Kape noale si sepseasm Keaps Ka lonetji ia KoptBii mapi, toa e în sfîpmită sînls de foiosă. Bsitspsiă (vaulour) sas Ji.ieiusesM.— Ka- paKtepeie yenepaie aie aiestei nasepi sînts Kps- zimea mi fepoiitatea; memsBSiă esle întpe na- sepi aieea ie este tirpsiă întpe mamifepe. Se deosiBemte de Bsitspsiă Komsns (aquila) npin Kansis mi rîlsiă sis leiă niemsBă, OKii isi sînts emijji afapi (ia Boitspsiă Komsns sîntă intpaui în întps); niemsBBiă se ssie de ne ntmînlă ks rpestale, de tpei natps opi tpesse st se înaitje nînt sBoapt; e foapte mînKiiiosă, e iarnă, (fpi- koss), de aieea papă ataKi sns animais bîS mi mmînKi nsmai mopluisni; ks Kîtă mopluisnea — 311 — nste mai majtă kb atîla-I njaue mal bine, (bsj- tapsjă Komsnă na mEnînKE nÎHî odatE moplEuiani); Kîndă ataKE Bp’Bnă animajă bîb Kîtă de sjasă mi rEsemte oape-Kape pesistinn.'B, adsnE ma' mBJui Kamapazi snpe a omopî ne aueiă sjaBă. AueaslE societate de spiranijî (xoyi) se Bală inlpe dînmii nentpa npada jopă, o mEnînKE nînE pomină oa- seje, mEnînKE Ka se je fie deslaiă nentps 15 zije, dapi se faKă atsnui ama de rpei în Kîtă ns notă niui de Ksmă se se miurie din jonă, mi a- tbnui sîntă foapte arnopă de npinsă. — Femeja nane 1—2 ose, ne Kapi je Kjouemte întp’snă KbiES fbKstă ne Bîpfspi.ie stînuijopă. Sints fejs- pimi de njemsBi: le grand vautour, v. aux lie- vres Kape ronemte ienspî, se uine în nEdspi; o îmnpepispape KspioasE Ja dînssjă este ke ejjă ns dE nimiKS nsijopă sei din npada ie o npinde.— Griffoiv, pereuopter, e jamă, mînKEuiosă, stpirE- topă mi ns se satapE niui odalE de moplEuiane, nste mi este desrssiosă ja Bedepe, se afjE în Fpeuia mi în Eijintă. PeifCM esjtspuops (le roi des vanlours) din AmepiKa mepidionajE, e foapte fpsmosă ja Bedepe. — Vantour des agneaux, e foapte mape, de dbE opi mai mape de Kîtă bsj- tapajă; se af.iE în msnuii Ajni; ejă este tipa- nsjă jjeppejops snde tpEemte, kemî ataKE oi, Ka- npe, ienspî mi je iea ssspînds muj. Kîndă în- tîjnemte Bp’ană animajă mape (s. e. sns sos) ne Kape ns noate SE-Jă iea în sBopă, ’jă ap- meazE nins aatanție ja sns jokb stpîmlă .lînrs Bp’o npnnajtie mi aKOjo îndalE ks fopjja se a- psnKE ne dînsajă mi-jă ds atosă în npEnaslie Ka sE-jă omoape.— Se înlîmnJE Kîte odatE ke a'ieste nasepi ataKE mi Konii mini de 3—4 ani mi—î iea kb dînmii ssapîndă. Bs.it8ps.i8 Marchand tpEemte în MeKsiKă mi Kaiena. Aueste animale sîntă foapte mînKEuioase, natpinda-se de moptE- «lisni, tpEemte în souielEjji (uete), se. npimsjE foapte sasă în aepă mi Kînds BEds de aKOJO ke în Baje este, s. e. Bp’sns eos moplă, ks o ia- jjeajE mape, se apsnKE Ka o ssijeatE ne dînsajă mi în KÎte-Ba minate j’a mi minsals kb nejje ini kb oase nri aă KapEjiată JOKajă întp’atîtă în KîtS ns noate se zîke jnimini ke înainte ks na— Ijine minste a fostă aiui Bp’sns eos mopts. De aueea aceste animaje sîntă foapte stimate de KEtpe JOKSitopii d’aKOio, fiind» ke KspEjjE yapa de fejBpirai de KadaBpe. Aueste animaje ns KÎntE, ns stpirE mi tpEesKă întp’o tEuepe Kamă neîntpepsntE. Rondops.is esle nasepea ssapEtoape iea mal mape, keuî este de doE opi mai mape de Kîtă BBJlspB.iă, e foapte nspațiiosă ape OKii nerpii mi Bedepea jbî e nEtpsnzEtoape neste misapE, ns tpEemte în nEdspi keu! n’ape aKOJO JOKă Ka se ’mi întinzE apineae saje uejje giranliue, ui tpE- emte ne Bîpfspije msnjjijopă în Hilia mi Peru (AmepiKa). Fopua jbî e ama de mape în Kîtă ks uioKSjă jbî rsapemte nejjea bobjsI; doi Kon- dspi noate se omoape mi se mEnînue ană sos, ei ataKE niapă mi oameni. DapE snpe fepiuipea JOKsitopiJopă de aKOJo, esislE natjini Kondopi în jame; Kiapă snă mînză, snă Biaejă noate snă Kondops, se pidiue în riapeje saje în aepă mi se SEoape ks dînsaj foapte denapte; aKOJO în- uenă se snaprE okîI animajejopă nenopouite Kapi aă kezbIb în nstepea jopă, ne apmE kb o Kpa- zime mape je taie în bbkejiI mi je mEnînKE, Kondopii npefepE Kapnea Bie mi papă mEnînKE moptEuisne. Kîndă Bbdă sp’ană animajă, KaatE a-.iă amEiji kb stpirEpije jopă. Femeja e mal miKE de Kîtă EEpsatsjă, ea-nii faue Kaissjă sEă mape nentpB ke osejo saje sîntă ama de mapi Ka mi aje. stpsjjbjsi. Kîndă Bopă oamenii se npinzE aueste nasepi, faKă din nEmînlă rajsenă jiniuiosă firapi de Konii, anoî aueste nasepi be- zindă firspije, se apanKE asanpa jopă, se jinesKă mi asts-fejiă eje sîntă npinse. • - KapaKtepeje aueaei sîntă: snă SBopă înajtă, o Bedepe nEtpsnzEtoape, snă Kană rposă, apini mi riapE foapte țapi, o fipe dspE, fepoue (sej- BatiKE) mi neKEațiuioasE. Femeja e mai mape de Kîtă EEpEalsjă; fiindă jisepE aueaslE nasepe o finE mi KspațjioasE, dapE fiindă posilE nepde msjlă dintp’aueste KajitEiji. EEpsatsjă mi femeja ronesKă tots de odatE. Aueja tpEemte msjtă (sa o sstE de ani). Se uine în msngi înajjji ande faue ană KBisă rposă, ande femeja denane doE obe; nsii de 3K8îje, dsne namtepea jopă sîntă ajsi, ne spmE se fană raisenl; aKsija ns sea ans niui odatE, mi Kînds-i e sete Bea sînueje animaiejops bîî ne napi je sfîmie; anaua na se teme de fpiră, tpEemte sinrspaliKE mi ape o stpi— râpe înrpozitoape. Sîntă fejspiml de sneye de aKsije, s. e. ansua opdinapE, A. imnepiaJE saă perajE, A. stpirEtoape, A. HEtatE mi A de mape. — 312 — Din timnspije ieie maî antiie aKsija a fostă npiBÎti Ka semnsjă domniei nii ajă Eipsinjjei. Fiind» kb sneje snege din slrix JOKseșKă ne rponunti (slrix flamula, cacuvaia), mi fiinda kb toate nasepije dintp’aieste neamspi îmEJB na nai noantea, de aieea se snepie omsjă de pîndă de dînsejo ziaindă kb snde se apatB a'icste nasepi,pn Kasa aieea tpeEae sb moapB iinc-Ba; dapB aieasta e o sanepsligie; însB mi nasepije se snepie de slrix, de aieea Kîndă se apatB zioa este ranilB mi majtpalatB de toate ieje-.ia.ile nasepi mi Kiapă mi de ie.ie mai miii, kiiî slrix na noate sb fass nimină zioa fiinda kb na Bede. StpixaJai-i njaie a faie nimte rpimase (yestins- jajjiani) foapte pidiasje; aieste nasepi nBsIpeazB npada jopă mai msjtă timnă, adio Kîndă je-aă pBmasă iena napne, o nane în nej.ie întp’snă JOK8 peie mi ssKată Ka sb na se stpiie Kapnea. Spix B8S0 (grand duc) saă B08jă de noante; OKii sbî sîntă ama de simgitopi în Kîtă ns noate safepi jgmina zijei, nsmai în KpenasKBJB saă Kîndă jamineazB jana alanii eje ess dane npadB. Ama dapB în noniji opdinapie aieste nasepi notă sb îmnje dane nalpipea jopă namai o opB din Kpe- nasKBja de seapa mi Ka o opB । ja aapopa de dimineața, kbiî în întanopiKă eje na BBdă na ieje ajie animaje; aieste nasepi se jjină în stînii mi în pâine; papă ne KpaiLie sisepiiijopă de npin sete; este foapte înrpiaiitoape nentpa naii ssi iui Je adaie majlB demînKape, adio ienapi tinepi, moapeii, mepni, spoamte, spoamte ges- toase mu. Toate aiestea mi opi-ie rBsemIe din feJBJB de Kapne o daio ja kbIesjs în Kape densne oa oaje. Kîndă rBsemte majlB natpipe d’o dalB, pBmBmijjeje je nBstpeazB înBBâinda-Je în nejje Ka sb na se îmiiaga.-. Hibou saă moyen duc e mai miKă, seamBOB în ociieiapije saje kb leje npeiedinte, însB ape oniieiă a densne oaBje saje întp’ana ksÎbs stpeină.— Scops saă petit—duc esle snejga 10a mai mio dintpe Bsfnijte kb nene emite afapB ja amîndoB jalapije Kopnsjsl Ka nimle speiji.— DapB dintpe Eafnijjeje fBpB ase- menea apem, Bornă ziie lesa mi desnpe ie.ie apniBloape: Stpix ajtsiio (Holotte) de Kojoape nearpB, Ka OKii nerpi, Bapa se jjine în nBdapi, ieapna Bine în sate.— Stpix stridula sive noclua (chat-huant) de Kojoape pomioapB, Ka OKii aj.iastpi doapme ne niiioape, mi Kîndă doapme sfopBie întoKmai TinBpită în Tinorpafia Ko.ieyisjsi Sasa» Ka ana omă mi SKOate nimte stpirBpi „xo, xo*; se uine în Kjonotniueje nisepiiejopă. Slrix flămulâ (effraie) de Kojoape ajeb saă rajEenB, ks OKii noptOKajii, slpirB noantea în- tp’ană modă înrpozitopă „itpei, rpei.“— Slrix ufula (KJOieuileJ de Kojoape oanemB ks OKii raj- seni mi kb lioKSjă oanemă; se ijine în stînii, înlpe manyi na faie Kaisă.— Slrix passerina (che- veche) de Kojoapea oaneuiB, ks okîi rBJEiopI mi kb iioK8Jă noptoKaaiă; esle iea mai mio din toate; stpirapea sa este ,/iime, xeme.ft— Se ijine în stînii întpe netpe, în pâine; aieaslB nasepe Bede sine mi zioa.— Țoale aieste nasepi, maî K8 seamB eobjb de noante, npin fopma jopă ne- n.iBKslB, sîntă snaima lejopă ajie nasepi, de aieea Kîndă ană soa de noanle se apatB zioa, în- dnlB este înKanțriapală de o msjijime de nasepi miii Kapi-mi sală atonă de dînsaja ne Kîndă ej.iă ns noate sb se anepe kbiI na Bede zioa, dapB în 40Kă de anBpape se neostenite, adio faie fe.iBpimi de rpimase foapte pidiKSje. Kopssjă este ks totajă nerpa nînB mi Kiapă iioK8.i mi Biiriije sînl nerpe; ape o odoape foapte finB în Kîtă de denapte simte moptBiisneje, ne Kapi totă-d’asna je mBiiiiiKB ks o mape noftB. Kopsajă mBnînKB mi rpBanye, insenle, nemți, nasepi, miejamei, în fine tolă io rBsemte, de aieea Kopssjă este snă adeBBpală omniBopiă. Femeja densne în jsna jbî Maptie 5—6 obb nepzi kb nete nerpe; ea ’mi faie Ksissjă ne uîp— fspije apaopijopă icjopă mai înajijl, mi kjo- lemte 20 de zije; în timiiBjă acesta naptea mas- KajinB înrpbKemte de femeJB, adsKînds-i demîn- Kape mi anBpînda-o de opi-ie alaKă. flsii de KopEa Kîndă sîntă nBSKStji de KBpîndă sîntă ajsi, dapB ne spmB se înnerpesKă. KopESJB îmsiB ne nBmînlă dapB ns sajtB Ka ie.ie a.ite nasepi; se înajgB Kîte odalB din- kojo de naopî, mi dao se înlîmnjB Ka nsopii sb fie ejeKipiii (Kîndă fsjijepB), atsnii lioKSjă KopBBjsi se apatB nap’ K’apă fi de foKă. Kop- sbâă este Kanasijă d’a fi iimijată, mai kb seamB d’a scoate fejspimi de Bopse; ejă se afjB în toate Kjimeje alîtă de fpirapoase Kîtă mi kbj- dspoase. TIioapa însB (Corvus cornix, corneilie) ns este femeja KopESjsi npeKamă mi-aă înKinaită anii din rpemajB, ii esle o ajtB snegB deoso- EitB de nasepe. Ba spma.)