JURNAL I1ENTPS PESUÎNDIPEA niTIINUE;I0P8 NAT8PAJE IIIIESAKTE, ÎN TOATE OASEJE Pedipeafs I « de ■ PROFESOR DOCTOR IULXUS BARASH. «4^ (Ansis a.w natp8.wa) Sskspemti 15 OktomBpie, 1859. Konpindepea: Guano.— î5n8 fejs d’Apijap» Aa AmepiKa.— Tpaișjis &nima,i?.iopB.— Agricultura. G&ano. (Spmape.) Kîndă epam», ziie Boiațiiops, înns .ia o de- nsptape de 5 sas 6 mir.ie de ins8.ie.ie Chindia, ams simijit» npin nT>pi.ie noaslpe, anponiepea Jops; Ktii Guano ape sn mipos tape. Aieste tpei inss.ie (sas stînii) sînt» n»se întp’o .linie, Kape meppe de Jia nopd» Kîtpe sad»; snaiji».!» întpe fie-Kape dos inssae, este o mir.iie sa» dos. Inssja lea mai mepidionajs, n8 este înss alinss niii de Ksm» mi mi se nape ks este mai norats în Guano de kîI» ieje-jajte dos. Aa ica de mizjioK», s’a îniensl» esnoptajjisnea Guanoluî, dap» lea desnpe meazs-noante este ica mai esn.ioatals; ksii mai toats esnoptajjisnea a Guanului aa Espona, se faie d’aieasls inss-is. în npiBinjja fopmajjisnei aop» ijenepaje, toate aieste inssje se seamsns; adens toate se ssie din sînsj» mspei dpents în ssss Ka nimte nspejji imense. în miz.ioK8J» inss- .lei se afjis o însjijime mape fopmals d’»ns aîpfs nelposs; anoi toats ins».ia nîns acos» .lînrs ma- jis.18 mspei, este aKonepite ks Guano. Fie-Kape inssjs seamsns de denapte kb »n» Kon» laptit» în sbsb; dapît, de mi ne aieste inss-ie epa» ja înuen»t8 niuite bsî mi aeisapi (npsnastie) înss Guano s’a nss» în toate aieste bsî în Kîts n» ss mai K»noamte aKsm» niii o neerajitale a ns- mînlsjslj ama dap» în sne.ie ,WK8pi Guano ape — 298 — o rposime de 80 mi Keapa 100 niiioape (ande epa mai nainte KBfsndspi ini bsî) ne Kîndă în aate .lOKBpi ape nsmai o rposime de Kîte-Ba ijo- ispi (snde epa mai nainte pidiK'npi mi msnjjî). De mi insa.ie.ie na sîntă mapî, (ksiî asiea aă ană okojb de dos rnirie) ks toate aiestea, KBtsijimei Guanului ne se afiș aKoio rpsmsdită este ieBa eslpaopdinaps mi de neKpezslă. Eă, ziie Boia- piops, amă nissapată mi amă Ka.iK8.ial8 ini ama ama aîKsnsă ia pezBitata-iă kb aieste tpei insaje Konpinde 250 milioane tone Guano; adeKS, daKs ss Ba Kontinsa â se tpansnopta ne fie-Kape ană S8te de Kopssii înKspKate? K8 Guano kb nîns aKsmă, tolă Ba fi aacsnsă aiestă denozită de Guano nenlps toatB lamea înKE nentps 8nă tirană de ana sals mi onlă-zeii de ani; dapă soKOtită Ba- loapea Guanului KÎte 5 lispe (10 ra.iBeni) tona, e îneedepată kb aieste tpei stînui penpezinlB o sorziție de dos mii iui uimii sste mijiioane de ra.mcni. 8n ailă Boiapiop asiraps kb Guanoulu epa KsnosKală AmepiKaniiopă din Hopa înKE naintea desKonepipei Amepi'iei de KBtpe Eaponeni mi kb Hepaanii întpenainuaps Guano mai K8 seamB ia KBitapa nopsmBBJSl mi Kaplofi.iop.| Modei ks Kape întpeBsinpeză aKOio aKsmă aieasts matepie de înrpBinape, este nea apmstoape. Dane ie no- psmss.iă sas Kaplofii aă sspită din nBmîntă, fană îmnpepispsiă fie-KBpii mante (saă KÎte odatB a fie-Kspii npaste) snă manpă; în aiestă inanijă nană iena Guano mi ’iă aKonepe ks nBmîntă; ne apms faKă Ka totă Kîmns sb fie aKonepiță kb anB întp’snă timnă de 24 de ope; dane aieasla, faKă Ka ana se sKsppe. Dsne nsijină tirană, îniene sb se apate efeKteie Guanoului. In Anr.iiea, se- mBHB Guano ks mîna' întOKinai Ksmă semsns rpÎB mi Keapă în aiestă modă apmeazs eiă efeK- te.ie saie sine-fsKstoape. Nsmcie de Guano este de opipina indiKs; kbiI în limsa Indio, Huano însemneazB saiirs, dapă snanioiii (Ka toiji nonsiii de opipinB po- mans) sKimBÎndă H în X sas G a fsKBtă din Huano, Guano. De mi aieastB matepie npeiioasB se afiș mi în mai maite insaie mi nspmapiie sa- ds.181 Amepiiei nînB ia Cap Horn; însB Gîiano din Insaieie Chincha este ieiă mai stimată mi KBbtată. AKsmă, ziie Boiapiopsiă nostps, Kîndă ne amă anponiată kb lotaiă .ia ins8.ie.ie Guanului adeKB intpînds în snaijiaiă Kape desnapte lea dsne nopdă din lea de mizioKă, ne amă nașă întp’o lantpe Ka sb KonpispBmă d’anpoane aiesle rpBmezi de saiirs namile insaieie Chindia. Dsne ie amă înKonpispată Ka acamstatea lipKomfepinijel aiestei inssie, amă aatansă ia lonsiă dessapopei Kape fopmeazB Ka o sKaps KomodB mi fsKats d’a se sbî lesne ne insais. în minalsiă Kîndă amă sosită anoio, mii de nasepi de mape Kape s’aă odinită ne insais. aă SEspală mi aă dală fara; însB mie rai s’a zis kb aieste mii de nasBpi na sînt nimiKă; kbii de Kîndă aă îmenslă Kopssiiie sb Biziteze aiesle insaie, nensmepoaseie nasBpi Kape aă .iBKBilă akoio nînB aKamă, s’aă densplală; Aieste mii de nasspi Kape ie amă rssilă ÎnKE, epa de difepite snejje aKOio ni s’a îufsjjiinată sate de ne.iiKani (Eaniije) SBBpîndă mi jjiindă neuite în rspa Kape îi a npinsă kb o iajjeais neKpezBtB în fsndaiă mspei; rîmte de mapea po- mie k’o Koioape' eslpaopdinaps, Moeve (Lari), pîndsneie de mape anoi mi Pinguinulu, aiestă „nsstopă“ Ksmă îiă nsmesKă maleioyil fiindă ks uoapts snă Bestmînlă nerps, o KpaBats a-iss mi ape în amBielaiă ssă snă iCBa sepiosă, soiem- neiă Ka snă nsstopă (saă npediKatopă). Aieasts nasspe ape niiioape saapte Kape staă foapte în- dspstă în Kopnă, de aicea ns e Kanasiia ss se n iimBe ne asKată; ne Kînd îi rssim desă uiezînd ne o stînKB în mizioKBiă mspei, EBtsle de taia- sspi fspioase; anoio Pinguinul meade ope în- tpeiji întp’o neminiKape ama de Komn.iels, în Kîtă ’mi înKiusemte iine-Ba ks lesne noate ss’iă npinzs. Dâpă e înmeiată; ksmI aniea a Bszată nasepea kb iine-Ba Boernte ss se anponie de dînsa, ks îndats s’a Kafandală în mape mi neste nspin (napKS Bpîndă ss sals atonă de noi) ’mi a apstală Kansiă isi skosb neste sanpafaua anei înss ia o densptape de ană Ksaptă de mir.iie Bnde s’a Ksfsndată; napKS Bpîndă kb asta ss ne zîkb: „aKamă npindipims !“ Asiea amă fsKBtă Kîte-Ba nasspi ne inssie, ks epamă KsfBndaiji nînB în JjenBKi în Guano. Ksii nsmai stpateie de ®oss aie Guanului s’aă întspită din Kaaza anssspei a stpateiopă de sasă, ne Kîndă stpateie de sssă sînlă moi Ka nopois înss aă o Koioape mai desniss de Kîtă ieie de jKOsă. în stpata lea mai de sssă, se afiș Ka — 299 — nimte KsiEspi în fopma de KBssge (5e.i8.1e) snde ama rBsilă osBje nasBpijopa îhkb în stape sanB; aste epa osb nașe aKOJO de Kspînds, fiinds kb nasepi.ie nana ini anama osBje jopă în Guano. Aueste napi Kape KomaiiiKB ana.18 kb ajtsja. fopmeza ra.iepil jangî Ka deosenite inlpBpi; anoî nasBpije Kape K.touesKă, medă în aueste rajepii saatepane; toate insajeje sînla mine kb asemenea rajepii mi kb nasipl Kape uieda asKanse aKo.io: asta-feiă kb ns epaină în stape sb nanema ana niuiopa Jia ana jokb mi sb na fima amepingagi d’a simgi niuiops.18 nostpa atauată de uioKSJă snei nasBpi asKsnse sbb namîntă. Aueste nasBpi de Kape sneje nerpemită tpesse sb mi moapB anojo, îmnpesnB kb i;oaa;a de obb, mi kb pamB' migspi de iiernte Kape aueste animaje îi adaus dpentă natpimîntă nentps nsii jopă; ano! mi sa- jira jopă tatapopa auestop matepii opraniue îmns- tpezite, fopmeza dane sate mi mii de ani matepia sa Guano ama de KBBtate mi de npegsite ausma. Dane sns dpsmă janră foapte ostenilopa în Kape ni s’a ațanaita mai toatB ne.iea niuioapejop noastpe, ama avansa ja Ksjma inssjei; de aKoio ne ama KOBopîta KBtpe joksjb ande se af.iB rpo- nije (onneje) de Guano ue sînts aiisma [în ja- Kpape mi de aKOJO amă mepsă KBtpe Kanitaja insajei, Kape se afjB ne ana jokb neasonepită de Guano mi ape namai 20 saa 20 Kase miui mi mizepaBiji. JoKaitopii auestopa Kase, aă des- fiingată moda d’a fi îmspBKagi ks xaine; kbui mai toni arnBjB în nejea roajB; namai doi mate.iogl anrjezi Kape s’as amezată ukojo, snisjs ieBa mal Bine îmBpBKagi. JînrB opaniă se afjB ana dpsmă foapte pe- nede mi rpes Kape meppe ja mape ne ande se tpansnoptB JOKBitopijopa auestei Kauitajei npo- Bizianei de mînKape mi anB; kbuî ne ins8.ie.ie de Guano, ns namai kb ns Kpernte niui ans fipa de eapBB, dapă niui ana ns se rBsemte aKo.io. Ja naptea nopdiKB a insajei este iapa snă opam kb 40 saa 50 de Kase; aiui este mi pezidenga rBBepnatopBJEi insajei, sns orna Kape anapgine ja iea mal îna-ilB apistoKpanie a inssjei Kape sb Bede mi npin na.iat8.ia sbb ie se deosesemte npintp’o fepeastpB Kape o ape (5e.1e~.1a.1te Kase n’aă fepestpe). Ks toate auestea, aueslă nonops indiana sBJBatiKă este foapte fepiuită în natpiea sa nopoioasB, de mi netpeKă toatB eieajia jopă în naJBepe de Guano, de mi nassjs jopă pesnipB în toatB Bieaga jopă napfBms de B.tiirB mi Keaps rspa Jopă simte în opi-uo BBKate Kape o mBnînKB, ans rsstă de Guano. Dapa Kaaza fepiqipeî jopă este kb Kîmtiră msjgi Bani, kb na’rni npea sală șaua KBms sb se îmEpaue; kb toatB zioa dopraă sas fameza mi nsmai noantea JBKpezs Dapă daKB ns KejtaesKS msjtă ks Kpoitopii, KeitsesKS ne d’a.itB napte ms.ită kb KÎpuismapii; oui îi njaue npea urnlă BBstăpije sniptaoase. Fponije de Guano înuenă ja mapginea inssjei mi nainteză KBtpe intepiopsjă ei fopmînd bus natpala mape mi adînKă. De okojo adsKă Guano în saui ne sninape .ia ană jokb pîdiKată ne se afjB ne mapginea inssjei snde se afjB raspa în fopma ansi ui-iindpa mape npin Kape apsnKB Guano dpenta în nBsntpajă KopBBiijopă Kape se afiB acosă ne mape. A aacsnsă pînda mi .ia Kopasiea noastpB, ziqe Boiagiops Kape SKpie aueasta pe-iagisne; kbuî fie-Kape Kopasie se anpenie K8 pînda ana dane a.ita ja raspa uijindpsjsi Ka sa fie înKBp- Kate ks Guano. Kîndă as înnensta de sbsb sb toapne Guano în anostă uijindps, alanui m’amă simgită nBlpsnsă de Guano npin okii, nașa mi rspa mi ana Kamapadă, ană matejotă EBtpînă, a înacapată ne togi arpinsitopii în Espona de ne na Bină ei însămi Ka SB’mi iea sa.iira ne îl Ipense ? ajitaja a mepsă mai denapte mi a îniKBpată ne aqeea din Eapona Kape na faKă nimias mi minînKB fpan- zejeje ueje mai fine fBKSte ks aueaslB Gîîano fBpB sb simgB odoapea sa rpozass; adeKB ne auemti oameni Kape se SBops nsmai ks niBue- pije Biegei, fBpB sb ssfepe Kitsmi de nsgină de rpeatatea mi de amBpBuisnea ei. Dapă întp’adeBBps, jsKpapea auestopa oa- meni Kape înKapKă o Kopasie kb Guano, este foapte rpea mi nenjSKStB. Ei sîntă si.iigi sb mi jeije rspa mi riasa aslă-fcjs Ka sb intpe aicojo nsmai aepă dapa ns npafă de Guano. Dapă na noate sb pBmîie în aueaslB .isupape neKontenita mai ms.ită de Kîla 20 minate; ne apms se odi- nesKă mi Bina ajgii în joks.ib jopă Kape iapa sîntă SKimBagi dane.20 de minate. ToatB ko- paniea se amn.ie kb Guano; Kiapă Kcsina Kanita- .iBjai se smirne kb Guano. Din Kaaza miposa.iBi tape a Guano, toatB jsmea înuene a stpsnsta napKB toatB jamea epa npinsî d’ană ratapaia, — 300 — Dapă aieasti esistengi nessnoptaBMi jjine ns- mai tpei zi.ie nîni Kînds s’aă înKipKată Ropasiea ks totsjă, alsnii astsni nspi.ie maraziei snde nssese Guano uii KopaEÎea inepție Einimopă .ia Es- pona noptîndă în sîns.iă siă nstpimîntă nentps mii de oameni, adeKi fepinipea Bienei mi esis— tinjței Kape ne npoKspi noi Esponenijopă aiestă mspdapă din AmepiKa. întp’adeBip», risimă mi în Espona msjiti „mspdipie* din toate feasplie, daps aieasta ns e fiKitops de sine niii de Ksmă di KÎts' aieja din AmepiKa. SnS fejrâ de Apijâps 4 a Amepika. Kîts de mape este inCisinija K.iimei assnpa miantejopă, ne apati mai ks seami snii apsopi. Ama s. e. Fpasinsjă Kape ja noi esto sng ap- sopă dess Ka ss ziiemă ama, soks, de Kape ns ease niii sns npodsKtă npeiiosă; în ssds-is Ila- .liei, di¹ matepiea dsjie Bestiti ks nsmipea de „Manna“ Kape se înlpecsingeazi mi în mediiim: anoi aieasti infjsiniji a Kjiimei npodsKîndă în apsopi sns ssks ds.iie Ka saxaps, o risims în- tp’sns rpadă msjts mai mape .ia Apgapă Kape Kpemte în AmepiKa. Aiests apsopă, nsmită apjjapsjs de zaxapă (Acer saccharinum, Bezi a.iitspata firspi) Kpemte în npoBinijia nsmiti Noi-Anrjiea| în nopdsjă A- mepiiei, anoi mi în statspiio snite mi în Kanada, snde npodsKjjisnea ansajii a saxapsjsi, si sse nîni .ia ssma de 27 sas 30 mijioane faniji (anpoane 1? milioane oua). Aiests apsopă Kpe- mte aKOjîo în nidspi imenze Kape aKonepe mi aKsms imenze înlindepi de JOKspi nejonsite. Dapă Keapă snde oameni a tiiată nidspue d’aKOjo mi s’a amezată în Koionii, Keapă aKo.so as jisată fie-Kape Rite sns apnopă naintea Kasei .ml Kape este foapte fpsmosă mi smiposs, anoi îi mi di sns mină Benită ne ans; kiiî fie-Kape apEops (maî ks seami în Kanada) di ne fie- Kape ans sns fantă de zaxapă. Este aKOjo o deosesili K.iasi de oameni Kape se OKsni ks adsnapea zaxapsisi d’aiemti apsopi. Aiemti oameni nipisesKB opame în .isna J8i Maplie, s’adsni în mai msate rpsne miii mi mepră .ia nidspi snde Kpemte aiestă apijapă, Jisîndă ks dînuiii npOBizisni nentps KÎte-sa .isnî. Kîndă aatsnră ja snă joks snde stas adsnani ins-iiji din aiemti apsopi, ’mi faKs o ko.iîei mi înribpesKă îndati alîui apsopi, în Kîts notă d’o- dati si adsne ssKBJă sape si SKspije d’aiemti apsopi, ne Kape’jă adsm în nimte șase sape ne nsne .ia niiiops.iă apsopijopă. Aiestă SEKă Liă fepeă îndati nîm ns s’a aKpită mi dsne ie s’a finstă rposă Ka snă mipsnă, hă toapm în nimte fopme fiKste de Ripimidi. O soiielate de doi sas tpei oameni, noate si Rîmtiție ama întp’o npimiBapi, tpei mii mi Keapă linii mii de fsnjji de zaxapă. Este o lipKsmstanui pernapRacui kt» ssR8.iă în minsts.iă Kîndă ease de ja apnopă, n’apo niii o Koaoape, niii snă rsstă mi si faie ds.ne toi;- mai dsne ie a stată în aepă doi saă tpei zue. însi aieasta se întîmiui nsmai în zioa d’in- tîiă Kîndă aă înnspită apnops, ne Kîndă aa ap- ropii îurispiyi nainte ks ₍doi, tpei zi.ie, sskejs este ds.ne Keapă în minstsjă Kîndă ease din ap- Bopă. Snă apuopă Kape este înnspită de msată timnă, di snă ssaă dsaie mi rpasă Ka mipsnă. Dapă Kîndă iepse ssks înietă întp’o oa.ii zmin- jjsili mi Liă eBanopeazi, atsnii ease snă zaxapă a.iuă mi fpsmosă, Kape soamim kb zaxapă ie npoBÎne de Ipesliea de zaxapă. Dapă aiestă zaxapă aaiis este înlpessinuală nsmai .ia esnoptaijisnea în Espona, ne Kîndă în ssațrisjă domestiKS în Amepma, se ms.insmesKă a’.iă întpessinaa în stapea sa natini Kîndă este Ka sn ssks oaKems Ka mipsns fiindă ki ape a- tsnii o apomi njiKbli Kape n’o ape zaxapg op- dinaps. în Kanada, oamenii minînKB aiestă za- xapă oaicemă ks nîine (înai ks seami în zi.ie.ie de noslă) Ksmă minînKă oamenii în Espona nîine snsi în sntă. Toati npodsKjjisnea a zaxaps.isi Kape .ie di aiests apsopă în AmepiKa, se ssie .ia 45 miaioane fsnjji; însi, ks Kîlă si îmnsjji- neazi mai ms.ită mdspije Bippine a.ie Amepiiei fiKÎndă joks Rojonizagisnei jjipanhopă, ks alîtă - si miiunopeazB npodsKts.iă saxaps.isl a aiestsi apsops intepesantă Kape di oins-isi ds.neaija ns- mai în stape d’o Bepyinitate natspa.ii. înKonyis- - 301 — pală de nidspî dese mi mawestoase snde n’a awsnsă înst KEJispa oai eni.iopă kb nasiani.ie uii Biiispije jopă Kape, na nsmai ki a amnjBtă Biaya owbjbî kb amipinisne, ii mi a desnoiată Keapă njanteje de dbjieajja jopă natbpaji, Apsopsjs apjjapS Kape dt saxapg (acer saccherinum) in Arnepixa. Tpaisjs anima.le.iopF». (Spmape.) IJanajă mi Kanpa domestiKi Kcapneje na- nsjBi ns sin(8 aiua îndoite Ka aje EepEeneJbi; jjaiiBJă ape «ns miposă spîls; jjanii lipi Koapne sîntă înKi mai nani de npisită de kîIb aiei kb Koapne. Snă jjană noate fi destbiă ja 150 Ka- npe. Snă jiană Esnă tpesbe st aiEi ninionpeje rpoase, rîlBJă Kipnosă mi sKBpts, i ipsiă nerps, stbfosă mi mape, spenije mapi mi jisate în atosă, . sapea JBnrE mi rpoasi, din sapsa uanaJbi se faKB oepaie, dapi nejjea sa jERpali este ama de nani Ka mi a nepEBJBi, mi este KbnosKBti sbe nsmipca de niapoKinS. Dapi Kanpa domestiKi se deosesemte de oae npin semneae spmitoape: Kanpa ape sapsi, — 302 — ape ntpa (dapi ns jîm); Koapneje saje sînts jsnții nodopoase, întoapse îndipits; (sînts Kanpe ini fipt Koapne), Koada SKspti, Kopnajs sjass, niuioape.ie jsnții, rjasajs sjass mi tpemspilopa.— Ko.iopi.ie saje sînts foapte Bapiasue.— Kanpeje ftpt noapne sînts mal stimate. Kanpei-i n.iaue msjits Ksptjjenia întp’alîts Kt Kiaps snsma uii pe- ssfjapea omsjsi ns noate st je ssfepe, de aieea Kînds je di «line-Ba demînKape, st se nizeasKt Ka si ns ssf.ie d’assnpa, kiiI ajtmintpejea Kanpa ns o maî mtnînKi; rpaîKdsjă Kanpejops IpeBse si fie foapte Kspats.— Kanpa noate st fie ne Kîmns mi foapte de dimineajjt Kînds e post, nsmai ieapna Ipesse st pimîie în rpaîiîds. Snde e Biii sas rptdint tpeese ntzila Ka st ns poazt Kanpeje Konauii ne Kapi-i stpiKi pis. Kanpa esle nsaini siJBatiKi; în JOKspije snde e tsfims bkojo se Ban în fpsnze, anoi de Kîte 4 — 5 opi ne zi, Kanpa noate fi msjst; uinui-snpe-zeue zi.ie dsne ftlape noate st înueant ’iine-Ba a msjție Kanpa. Janteje Kanpei e maî sintloss de KÎts aja Bauei; ejs înrpami ne oamenii sjaai, dpeije stomaKSJB slpisată.— Kanpa ns moape niui odalt de foame, Ktui eapsa iea mai SKsplt mi npoastt Kape ns e ssnt niii nentps boii niii nentps oi, Kanpa tots o psne mi o mtnînKi. Kanpeje mi oi.ie tptesKS sine îmnpesni. Eoa- ,ieje Jops sînts Komsne ja amîndoi ntpijije, îmnpesnapea jopă (snă jjans ks o oae sas sns sepseie kb o Kanpi) sînts poditeape, ama dapi toate sîntă dintp’o sneiji.— Kanpeje de Angora (în Asia mint) mi de EpaKieea, Kapi as sns nips miltsoss, ns sînts de ajts neamă ii nsmai difepinua Kjimei as npodsss ja dînseje nimte KsajiltHÎ deosesito. Chamois sas Kanpa poiuie tpiemte în msnijii Kapnajji, Ajni mi Ifipinei; este de mtpimea snei Kanpe, de Kojoape BapiaEi.it (npimtBapa rtJBÎ- oapt, toamna mi ieapna oanemt), ne Kans sjbi, ks o tpisspt nearpt întpe okî.— Ea n’ape sapei, mi Koapneje sue sînts miii; tptesKS în iele 30—50, mi Kînds leala namte, sna sti denapte dpenlă sanline.it sitînds-se daKi sine iine-Ba, mi Btzînds aieasta, SKoate o slpirape naptiKB- japt înjiejeast de toati leala, Kape fsră îndati. Kanpa pornie se amesleKt Kîte odati ks Kanpeje domestiie. Capra ilex (bouquelin) sas Kanpa nearpt se deosisemte de Kanpa pornie npin îmnpeijis- ptpije spmitoape: Kanpa nearpt ape o sapst jsnn mi Koapne rpoase, oaKerne, Kspsate Ka nimte apie, ns se amestem niii odati ks Ka- npeje domestiie; ea se jjine ne Bîpfspije msn- jjLiopă aKonepijji kb ztnadt, mai kb seami în msnjiii EjBeijieî; ansmă aiests animajă a aacsnsa a fi foapte paps; este fspiosă, ataKi ne BÎmtopi, dapi Kînds este ronilă întp’o stpîmtoape, nepde Kspațiisjă mi se noate npinde jesne. Sînyojo sis e doKlopie isni de ssdoape.— Kanpa nea- rpi este stpimoami a Kanpejops noastpe do- mestiie. Oaea domestiiiti este emili din oaea su- BaliKt (Mouflon) din Kape se nsemte mi ansmă nimte ptmtmiije în Sisepia, Sapdinia, KopsiKa mi lIinps. Oaea si.iEatiKi e msjlă mai nstep- niKi de KÎts oaea domestiKi. Domestiiipea a aBSis o infjsiniji mape assnpa pasei oijopă; din nips s’a fiKSts jînt, din nstepniKS mi iste ie epa s’a ftKslă sna animajă sjasă mi BJÎndă ftpi Bp’sns aJtă instinKtă de Kîtă a mînKa m’a se msjijKmi, mi Kiapă Btzînds Kt-i iei nsii din aintea OKijopă sti, ns-i anipt, jsKps Kape ns-jă nsimă ja niii sns fejiă Ide animajă. Bepseieje (belier) domestiiits o stanidă, msjtă mai infepiopa de kîIs uejă sunatiHă; Kap- nea jbî na e ssni de mînnape, nsmepsjs ine- jejopă ie se Btda ne Koapneje saje apati kîjii ani ape (BÎpsta sa). E.ia tpiemte nînt Ja 15 ani. Kînds se întîmnji Ka doi sepseii st se anpinzt mi st înueant a se Bate, atsnii uea d’întîis simijipe Kape se Bede ja dînmii este fpiKa, dapi tots ns Kspmt, Ktui ei jast Kansjs în îkoss, se nins nemiuiKaiji sitînds-se snsjă ja ajtsjă, anoi Kiaps ne apmt Kînds se anponie snsjă Kt- tpe ajtsJB dînds-mî JOBilspi mapi ks Koapneje, mi niui atsnii okîi ns apati niui o anpindepe mi Kiaps ptsafjapea jops na e SKimsati. Ens nepseie Esnă Ipesse st aiBi sns Kopna jsnrs, pidiKats mi jînosă, Kansjs rposs, nassja SKspla, onii nerpii mi Bii, Koapneje mapi mi înKOBpirate; soisJB Eepseiijops Bestin.1 nentps JÎna jops uea SBBiiipe sîntă mepinoss^ op'njinaps din Snania mi aKsms KSJliBata în toati Espona, dapi Eepseuii de jjirae de ja noi fopmeazt snS șpis deosesita (belier de Ja Valachie) mi e pemapnaiija npin Koapneje sa.ie, Ja Tsniss sîntă sepseui Kapi aa — 303 - Koade rpoase, KÎntspinds nîns Ja 8—10 oKa în Kîls, Ka si ns se slpiie tîpînds-se ne nimînts, jean aKOJo nimte tpisspi miii ne doi poate de dindipstsjs BepEeieJbi uii nsnă Koada no aieasts mini tpsssps; jîna jops e foapte jsnrs. Eep- seiii susatiii Kapi se rssesKs în sneje JOKspi în naptea opienlajs a Pssieî, seamsns msjts Ka- npei. Koapneae jopij sînts atîls de mapi în Kîls ja sneje KînlspesKS 7—8 oKa, dapi nspsjs jops seamsns kb ajs ijpssjsî pens. Aieste animaje sînts foapte aii mi ieijT întomnai Ka Kinpioapeje; se ijins ne Bîpfspije msnijijops stînKomî înKsn- jjispate de pine, Kapnea mi Kiaps rpisimea jops se msniUKi, mi uana jops e foapte Kistati.— în Isjanda se nsesKs Eepseii ks Kîte 4 mi 5 Koapne. Haplea femeiasKi a sepieie-isi este o«ea, (ovis, Mouton, Vrebis); o oae ebm' tpeEse si fie aKonepili ks Jîni jsnri, jsiitoape uii ajEi, Kop- nsjs ei Ipesse si fie mape, asemenea mi osii, Bspta tpeEse si fie japri, Koada mi niiioapeje jsnpi; nîni Ja tpei ani lojii dinuii oii sînts eKsaji (d’o notpiai), dapi dsne aieasti Bîpsti snii dinjjă pimîns mai SKspjjI de icîts ajjiii. KapaKtepsjs oii este slsnidilatea (npostia, sfiaja) mi EJÎndejiea. Oaea e sns animajs lipi nbtepe mi Kspapis; sfiaja aieslsi animajs este alîts de mape în KÎts Kiaps Kînds-I iea iine-Ba miejsjs de dinaintea OK’uops, ns se îmnpoliBemte de joks, de mi ape o isuipe mape nentps nsii sil. Aiests animajs Kape e ks totsjs npironits de feapeje sunatiie, s’aps fi npimdils de msjts daKi n’aps fi fosls onms Kape j’a domestiiils Ka si-JS npoleari. Ks toate astea eje sînts npada msjlops feape; iejs mai miKS sromots je snepi, mi anoi stsniditatea jops e alîts de mape Ki ns rnlis niii si fsrs mi si se anepe de ne- piKOJS', atîla nsmai ki das mnaji, sipinds sneje neste ajteje în Kîla si-mi npimeucdseasKi mi bî- eajja, se slpînrs mi se Ban sna în ajta, țjiindă Kaneteje în acoss, mi nesimuipea JOpS mepije ama denapte, ki ’nols si pimîie în asii nosi- pisnc iubita (...,„0, mi Kiaps în njoaie sa8 zi- uuui, mi ns se miniKi din joks nîni Kînds sna dintp’înseje, Kape se soKotemlo de Ksnetenie a Jops, Ba fi tpasi (de lioians saS de Kîîne) ks Sija a mepțte înainte, mi atsnii toati tspma o spmeazi. O tspms fsps Kîini aps fi inspils de foame sas aps fi fosls mînKate de jsni ne tots minslsJs. Oije sînts d’o fipe foapte sjasi, ns nots si îmsje msjts, o KiJilopie mini Je ostenemle; Kînds je na sili, iine-Ba si îmsje iste mi msjts, se EOJniBesKB. Kudspa iea mape a soapejsi, npeKsms mi smezeaja, njoaia npeKsms mi nin- soapea mi zinada je sînts Bilimitoape, anoi sînts ssnsse mi Ja msjte soajo din Kape sneje sînts mi Kontaijioase (jiniiioase); eje mops mi de npea msJti rpisime, Kînds se înlîmnji de se înrpami npea msjts, fiind» ki aieasta se to- ueuite în întps.is jops, sas ki pimîus stepne Kînds sînts foapte. rpase. în yenepe oue n’as Koapne, însi se ri- sesKb mi oi Kopnste; în joksjs Koapnejops, oue, naptea femeeasKi, as nimte npoemeninjje osoase. Ja 2—3 ani oaea fati; miejsjs iejs d’în-. tîis ns e ama de ssns Ka iei mai dsne spmi; oaea ape jante 7—8 jsni dsne ie a fitats, ja îniensts însi, janteje n’ape rpisime ii zeps, Kape ns e Esns de mînKats. Kapnea de oae ns e ama Esni Ka nea de Eepfieie.— Ns e sine si uasKi oije în joKspije sutoase, mai ks seami snde sînts ane slitsle, fiind» ki se înfji (de i- dponiKiJ, ii nentps oi în timnsjs sepii Jie esle fojositops sns KÎmns mejjs mi si ji se dea din Kînds în Kînds sape; toamna Kînds îniene Bpsma mi ieapna Kînds Kade zinadi, tpeEse uinste a Kasi mi a ji se da fîns sssuipe mi’ ssKats.— (în Kjimeje temnepate jîna de ne oi se tsnde în toip anii; oije din Isjanda as sns fejis de jîni ama de tapeun Kîls Kade în lojii anii).— Oije as o jîns mai Esni mi mai msjti de Kîls Eepseiii; ja rît» mi ne sninape jîna este nea mai ssni; jîna de oi moapte ns e Esni. Ks KÎts nslpeysjs oijopS e mai îmsijmsralS mi mai ssns ks alîtS jîna jops Kpemte mai sine, fiKînds-se mai mape. Kîmnsjs ne Kape as nssKblS oije Bapa se înrpami foapte msjts npin sajera jops: 100 de oi noate ss înrpame 8 noroane de jok8 întp’sns ans. Oije n’as rpssime ii nsmai ses Kape se afji în mape Kîtime îmnpenispbjs pensnKuopg. T