JURNAL HENTP8 PESnÎNDIPEA IIITIlNTJE.IOPb N'ATbPA.IE IUI ESAKTE, ÎN TOATE K.1ASE.IE Pediyeats u ■ I ■ i ^eJ[ il PROFESOR DOCTOR IULIUS BARASH. Jfâ 37. (Ansi» ajs natpsjea) Eskspemti 8 Oktomupie, 1859. Konpindepea: Asbestul în apta jjesitspei nonwuoptj amili.— Guano.— Beaaneje mi Eeaajiineje.— Tpaisaă aoitnajeiops.— KomxniKiițiiBni smemifiae miii. Asbestul în apta jjesT»tî>pei nomutiops antbrî. Varon ziqe kb nsmeie d’Asbestos npoBine do jimca ejenB Kape Ba sb zîkb sns jumps Kape ns apde, fiind kb întp’adeBBp aceaslB matepie ns apde în foKs. O idee esaKli desnpe Ksa.iitBui.ie mi ssapisjS asEestsjsi, ne di nasațiisjs spmilops în onepije jsi Soiukoss Kape a sspiss o Kapte desnpe minepaje mi ne Kape Plinius în ons.is sbs de Istopiea Natspa.ii, tis nomenemte Ka snsjg din qei maî uestiiji minepajoijisll aî nonsjuops antiqi. Apolonias Dyscolos (sas nosomopîts, a tpiits în ansi 160 dsm Xp.) în ons.18 sbs: His- toriea Comentitiae (Cap 36); nomenemte mi ejs aceste KSBinte aje jsi Sotasoss, Kape sînts neje spmitoape. «AsBesI» sas neatpa de Karis ape anapinjja Ka de aîm Kojopali; Kape sînts ge- sste mi JSKpate Ka nînza rai mai ks seamB faKs steprapi d’aieaslB nînzB. D’aqeastB nînzB faKS mi fitije de Jsmînape Kape ns apds nini odalB (fiinds kb asBeslSJE ns apde niqi odatB în foKs). Kînds anoste steprape (nemKipe) s’aă mînadts, atsnqi ns je snajB în anB, ni je nsns în foKs; mspdapsjs se fane atsnqi neBizstă în fons mi nînza ese afapi’ KspatB. Aneasli nealpi se afjB jînrt Caryslos (sns oparns jînri msnteje Oeja) d’aKO-io ape mi e.is nsineje sis; se afjB mi în KilBuimi mapi jînrB Kypros de dessEtsjs netpi- jops în slinrs opamsis Ejmais. Strabien, non-" fipmi aqeste ziqepi. Plutarchu Bopseinte ase- menea de nemKipe, Basmaje, site mi tistimeje fiKste de neatpa de Karysta (Assest); însi ziqe — 290 — Kt în timnaia jai ns st maî rtsesKs asemenea netpe mi esistt namai în nimte Bine sasnipi în- tpe netpe. Dapă HarvKins a apttată Kt neatpa ne se rtseuite în manteie Oeja jinrt Karystos Kape se namemte aKamă manteie 481 Sfînts Iiie; Kt aneastE neatpt zinemă, epa neatpa namila Cipolina ja apxejeopi pomani. Mai Kttpe nopdă ne aneeamî inssia, a Bazată Or Siebthorp «netpe de Sepnentină strate în mapmopa mi întpe a- neste stînnl de Sepnentină se afjt Bine de Assesla» lausanias zine Kt fitiisj-, Kape se afja în jamna d’aspă Kape apde zioa mi noantea în tem- njajă de ja Pallas Minervei în Atina epa de „Kînina KapnastÎKt” d’aneastt Kînent Kape ns apde mi ns se stpiKE în foK8.“ Aneastt Kînent Rapnastisa epa asE^sls Kîmiirată JÎnra Kapnaz-os. adeKE sns opamă în naptea nopdiKt de Kypros Kape se namemte mi aKamă Carpas. Dioscorides paKonta asemenea jaKpapi de neatpa Amianlh pii zine Kt se afjt ne insaja Mine pe. Majolus paKonlt ke în anajă 1566, a Bazată în Beneyia ne sns a- nsme Podocatlarus Kape se nsmea „KaBaJepsjă de Hinepa⁴⁴ Kape nosedt nînza ftKslt de Kînent de Minepa Kape aBea Raajitatea Kt ns apde în foKă,⁻ din Kontpa Kînds e mințita o apsnKt în foKS mi o sKoate Kapata ama. Daps Sonini zine Kt asEests esista mi ansmă Ka aj.ta data în msnyii Ana aa Rană Chromachitr ne insaia Minepa. Afapa de fanepea nînzijopa de Asbest nen- tps mepBete de fapfapie iMappae) Kape sîntă desKpise în onapije jbi Strabon. Sotacos, Dios- corides mi Plutarchos^ s’a fanată d’asaet (dsne Ksms asirspt Plon u) mi nimte Ktmtmi de moapte nentps ptije, kb SKonă ke, Kîndă dsne moapte apdeaă Kopnsjă moptsjai (npeKsmă epa atsnni osineis d’a apde mi na d’a înrpona ne niopiji Ka aKsms) Ka nensina npenioasE a anestsi moptă st ns .se amestene ks nensnia npofant a jem- naisî înlpessinijată nentps apdepea moptajsi. Ktni nenameje KadaBepajBi aă ptmasă senapate mi neatinse de Ioks, îmnediKată npin nînza d’as- sest Kape je înBtjai mi Kape n’a .jasats foRSjă st întpe aKOJO. Anestă panoptă a jb! Piiniu s’a Konfopmată npin rtsipea de eskejjî d’âssestă în sneje mopminle antine în Itajia. Ama s. e s’a rtsită assests întp’snă mopmîntă JÎnra Puzzuolo (Ssdsjs Ita.iiei) în anaiă 1633. 0 ajta ESKatt d’AsEestă s’a rtsită în ansjă 1702, ja o de- ntptape d’o minie anrjeaza jînra Porto-Major în Roma., desnpe Kape Bopsemte mai ne japră o SKpisoape datata de Poma mi aneKsatt ia iti- nepapisjă (Boiațrisjă) itajiei ajă jsi Montfaucon. AneastE EBKata de Assest aBea o jsnyime de 6 ‘/₂ ninioape mi o jtppime de 5 mi s’a rtsită întp’snă Sarcpphag (Komnisră) de mapmopt în- rponată întp’o Bie. Ejă a Konpinsă snă Kpaniă (xîpKt) mi ajtE ptmtmiijt de oseminte oame- nemti apse în foKă. Apxeojopii aă KajRajată ke anestă moptă, a tpaită în timnasă jbî Con- stantin I. Aneastt antiKae (ptintiniut) pernap- KaBÎJt Kape se afjt mi aKsmă în EiBjioteKa Va- tmanului a Papei de ja Poma, este desKpisă de Kttpe I. E. Smilh în spmttoapeje KbBinte: flînza aneasta ape o jjesttiipt rpoast înst este moaie iui niJtdioasa Ka matasea. Eondantopaiă Kape ne a apttată aneastt antiKse, a anpinsă ană foKă ja snă KEottîiă aiă anestei nînze Kape a apsă k’o mape iaijeaja, înst n’a stpinată nimină din aneastt nînza. Dapă mi în Museul Borbonicu de ja Neapoli st ntstpeazt o mape ESKatt de assest TEsită jînra Vasti în ABpsiji, adeKE jînra Histonium antinejopă. IJeorpafBlă Hieronles paKontE dsne astopajă Stephanos Byzantinos neje spmtloape nentpa assestă: „Bpamanii întpesainijeză o ebroIe de „nînzt fansta d’suă fejă de Kînent Kape st kî- „nitira din netpe. D’aneastt Kînent se lane nimte ,,nînzt Kape na apde în foKă, nini na se Kapațxa „în ant mi daKE s’aă mințită mi s’aă natată, „je apsnKă în foKă din Kape je sko ;te Kspafe „mi ajse/⁴ Spmttoapeje atestatapi Kontipma fantsiă pa- noptată de Kttpe Hierocnles mi Plinius desnpe assest adssă din indiea. Mareo Paulo paKontt Kt în Chen-clien, în npoBinjjiea Kanaisi nejsi mape, se afjt ană mante snde se rtseuite o sas- stanjjE de Kape se fane nînza Kape na apde în foKă. Modală apmtt ipă dsne Kape st npenapt j aneastt nînzt, îiă amă înBtijată d’ană Ka mepada I de Boiațiiă ană Turaoman ansme Corifar, dipeK- topajă ajă minejopa anestai mante. „SsEStanjja netpoast, zine ejă, Kape se „sKoate din pisniji, Konsistt în fipi Kape seamtnt „kb JÎna. Mai înliiă, o esnsne Ktidspei soape- „jai w^. o as8Kt; ne apmt o ftpîma în nisiiife „de n®taJă; ne apmt o sntiă nînt Kîndă. s’a — 291 „Kspiijată de bbkiui de nimîntă Kape epa» Ji- „ndo de dînsa. Dsne aieasta, faK» fipi mi o „Ueasi Ja nînzi. Dapă aieasti nînzi fri8 e ajsi; „Ka s’o ajBeasKi, o nsnă în foKă mi o jasi a- „bkojo Ka o opi, dsne Kape o SKotă a.tBi Ka „ziriada. în aiests Kină o Ksp’Eij'S mi mai ne „spui Kîndă s’a mînjKits sas uitată. Niii odati „n’o snui în ani, ii în fosă?¹’ Bugnon paKonti ki Amiantsjs saă Assesta si riBemte ne Uiaepe mi ne xotapsjă Apasiei; d’aieasti nînzi, adaon e.iă, si faie liopani mi izmene ne Kape Apașii o îmepaKă ne nejea roaji mi neste dînseje noptă ajte Bestminte d’aae jopă; astă-fejă, aiemti oameni KUitopindă întp’o-Kjimi snde domnemte o Kijdspi deose- Biti de mape, si nizesas d’a ns ssfepi ms-ită de Kijdspi. Damasus paKonli ki îmnipatsjă Constantin a opdonală Ka si se nsie nsmai fi- tiaspi d’asBeslă Ja jamna din Kaneja (Bisepih'a) sa de aa Ponta. Fipi țapi de asBestă as npo- npietate Ka si moaie Kîndă .te nsnă în sntă-de- jemns, de aieea daă fitijspi foapte Bsne nen- tps jamni, Kape însi ns se apde niii odati. ITpintp’snă ajtă izBopă afjimă ki (ipije d’as- Beslă sinrspe ns sîntă Bsne de jjesstă; ama dapă Bpîndă a faie o nînzi d’assestă, nsnă lfipe în snlă-de-jemnă Ka si se moaie, ne spmi o ijeasi ja nînzi îmnpesni kb Kînini; Kînds nînza e rata, o nsnă în foKă; atsnii sntBjă-de-.iemnă mi kî- nina se apde mi nînza d’asBestă pimîne KBpati. Dapă irnopanjțja oamenliopă în seKB-ieje mediane în toate JBKpspi-ie ne iipiBesKă ja mti- inyeje natspaje, a fiKstă ki snii oameni aă a- Bszată de Kpedsjitatea ajlopa keapă mi kb as- Bestă. Ama se liteiute în «Chronicon Casinense» ajă jsi Leo Ostiensis ki în timnsjă JBi, snii mo- naxi Katojiii ; Biindă din lepssajirnă, aă adasă o ,B8Kati de nînzi ziKîndă Ki asti nînzi,este sfinți mi ki faie minam, mi snpe a înKpedinija nonsjs ki aieasti nînzi -este minsnatÎKi, a anpinsă în niaijE snă foKă mape mi a nssă nînza în foKă; atsnii toati jsmea epa înKpemenili Bizîndă ki nînza ns se apde în fosă mi aă Kpezstă ki nînza e întp’adeBipă fiKitoape de minam. Atsnii a nss’o întp’o KBtie foapte npeiioasi, JBKpati kb aspă, apyintă mi fejapimi de netpe npeiioase, în joKSJă iejă mai saKps; aă nssă nația în as- nata nsmită „Monteje Cassino¹¹⁴ în Itajiea mi în totă ans întp’o zi xotipîti o SKoate kb solemni- tate im tojji monaxi d’aKOJO o sipată sns dane a.it8. De aiestea ns {pense si ne mipimă; kiiî istopiea anificpsaji ne apati Ka o peraji ijene- paji ki: kb Kîtă snă seKOJă este mai Borată în mtiiniji, kb atîlă e mai sipaKă în minam ini vice-versa. . în tiînnspije noastpe, assesta na mai sepBB nentpa Kimami de moapte a pepijopă, niii ns- mai faie minani, ii sepBi namai dpentă Kspiozi- tate natspaii în mazeapi de Istopiea Natapaj®. Ama s. e. se nistpeazi în mszesjă de Paris fejapimi de nînze d’assesta; dapă în iejă de Eepjină se apati o nepeKe de minam! jaspate d’asBeslă? Asemenea minam! apă fi nane nen- snii tinepii „rajanQl¹⁴ Kape zîkb, ki „apdă de amopă¹¹; icjă nauină, mmauieje jopă de rjassd ria s’apă fi npinidită de „foKă apzitopă*⁴ ajă inimejopă jopă. Agricultura. Gt'iano. . în timnapije’ noastpe, a fișată o desKone- pipe arpiKOJi snă trupe sromotă în jame. Toati jsmea mtie asamă în toati Espona (afapi noate de noi) ki arpiKSJtapa ns noate si esiste fipi înrpimapea Kîmnsjat; kiiî kb timnsjă, natepea poditoape a mmîntBJsi si sjiBemle, ne spmi se nepde de totă dani na dimă nimîntaJBi fopiie naoi Ka si pedosîndeasKi nstepea nepdati. În- toKmai Kîndă snă Kajă Kape a jBKpată mBJtă, dani ns’i ditnă penaosă mi mînKape, nsmai e în stape a jBKpa; ama mi nimîntBj; dap jEKpapea nimîn- tsjai esle podipea njantejopă mi mînKapea ni- mîntBjai este înrpuiiapea JBi. Ama dapă mia din Rseslisnije ieje mai imnoptante în arpins-itspi epa, d’a risi matepiî ssne de înrpimats.iă kîui- nsjsi. In timnapije tpeKote aă înrpimată kb Ba- - 292 — jira; daps mi asia aBea fejspimi de nenonneni- enije; npin spmape, desKonepipea matepie! namile Guano na matepiea lea mai esiejentă nentps înrpăinatsjă Kîmnspijopă; aieastă desKonepipe, ziiems, însemnează o enoKă nsoă în arpiKSjlspă. Daps ie este Guano? De snde Bine? Ja aieste întpesăpi Ba pisnsnde aptiKOJSjă npezentă. Guano ns este ajlă nimiKS de Kîtă saaira da nasepi de mape, îmnstpezită mi făKslă nsj- Eepe (npafă) în kîIb seamănă kb sns nămînts oaKems nsjEepizală mi aieaslă matepie npeii- oasă nentps arpiKSjlspă, se răsemte ne sneje din inssjeje Kape însonțiioapă naplea mepidionajă a Amepiiel. Opipina Guanei esle foapte Kspioasă. Ile mape se află nasăpi în nsmăpă înzeiisilă mi mai msjits de Kîtă ne BSKată. Aieste nasxpi zsopă mi slpesată snaijispi imense neste orjinda oiea- nsjsi.. Kîndă Bopă să nsie osă, Kastă dsne o inssâă demeaplă iui aKOJO densns osăje jops, aKOJO KJOiesKs mi nsii jopă. Daps se densns mai msJte osă de Kîts să Kjoiesnă noii astă-fejă în Kîts aieste inssje sînts aKonepite kb stpate de milioane de osă de nasăpi mi ks Eajira jops; anoî n.ioaia mi Kăjdspa jsnpează assnpa aies- tops matepii opraniie (najiră mi 08ă) mi je îm- nstpezesKB făKînds-je o nsjnepe oaKemă-neărpă mi aieastă nsjEepe este Guano. De Kînd s’a desKonepită Guano, sste de ko- păsii snisjă ne fie-Kape ană de .ia Espona aa Arnepina Ka să tpansnoapte Guano Kape a de- Benils sns aptiKOjă foapte însemnată de emop- tauisne mi naBiraijisne. Snpe a da jeKtopijopă nomtpi! o idee mai Komna^tă desnpe aieste inssje, tpadsiemă aiii sns aptiKOJS nsEjiată înlp’sns ®spnajă anrjeză Kape tpatează aieslă sssieKlă, aiests aptiKOjă e SKpiss de Kătpe sns Boiațjiopă. . „Tpei stinii (nelpe) făpă sns fipă de iopBă, a Kăpsia ssnpafaijă oaKemă este Kpănată din Kasza pazejopă apzătoape a soapeasi Kape ns se asKsnde aKOJO niii odată ssr> nepdeaoa snsî nsopă; aieste tpei stinii ne Kape n’a Kăzstă' njoaie aKsms mii de ani; aieste tpei stinii, ziiems, fop- mează aKsmă Eorăjjia pensB.iiiei de Peru (în ss- dsj Amepiiei) aieste netpe sas inssje se nsmesK Inssjie-Chindia. Eje sînts tols- d’asna însonvispale de Kopăsn Kape înKapKS rpăsimea Kape auonepo aiests nămînlă (adeiiă Guano) mi o tpansuoptă ja mii de Kîmnspi mi de nimîntspi escale mi SJăEite de arpiitsjtspă Afapă d’aicastă insBJă se afjă Gfiano mi ne inssjeje Lobos, iapă npo- npielalea aieste! pensEjiie. Daps Guano din inssjeje Chincha esle msjtă mai npel'epaEijă. (Ba spma) ——— ■■IFTuTiO ICTI — Eekaneje mi Bekajiineje. EeKajjeje mi Benaumeje, aieste nasepi Kape îkok sn poj foapte mape în Bieaija amatopijop de BÎnats, anapaine ja opdinsjă nasepijopă ie se ns- memte opdinsjă niiiopaniji (lichassiers) fiind» Kă în țjenepe aieste nasepi se nins în joKspi no- mojoase mi aă npiimit din natspă niiioape jsnyi saă înlp’sns ajtă fejă făiiste, Ka nasăpea să ns se îneie în Eăjiji m: nomojă. Daps seKajiineje nponpii zise, as sns iîokb foapte jsnră, de doă sas tpei opi mai jsnrs de Kîls Kan» mi mai jsnră de Kîts niiioape.ie; aiests lioKs este KspEată iena în ssss; sneje aă iîokb ja sifîpmită Kamă snfială mi moaje mi lioKSjă Jia fajKa de ;koss iena mai SKsptă de Kîts ja aieea de sssă; okîî sîntă mapi mi stas Kams în- dăpăts ne nană. întpe yensjă EeKauejopă mi a sexauine.iopă se deosenesKă o ms-njime de sneye; noi însă Bornă nomeni nsmai doă adeKă: I. EeKauina osiinsilă (Scolopax rusticola, Waldschrepne) a.is Kăpsia Kans seamănă lesa ks Kans snei Esfnije,- fpantea ei este lensmie; naptea de d’îndăpttă a Kansjsi oai;ems, ks nimle Băpni rajBene. He neneie apinijops se af.iă nimte nete tpianmape; dapă Kopnsjă ei e»te Kamă rposojană, rîtsjă ei e rposă, asemenea mi Kans, ape o Bieaiiă nontspnă (smE.iă no.-ntea), tpăemle în J0K8pi.ie nădspoase a.ie Esponei dap se răsemte iapă în toată Asiea de Ja Sisepiea nînă ja JKanonă; snde sîntă Eăjyi mapi iui a- dînii ns se răsemte. Beuaijeje dm Espona njeKB ja înienslsjă jbijc! jb! OKtomspie Kitpe ssdă, - 293 — sneje tpeKE niapea ini meprs nînt ja AfpiKa ne KÎnds a.iteje iepnezg în sadsjS Ila.iieî; dapS KÎndS iapna e dsjne, se întînnjT kt sneje seKaijo pT- mîns Kiaps ja noi iapna. IIpimTBapa KÎnds în- sene st se apate nonei ne KÎmnS, se apatT nii EeKaue în aeps peseninds din KTjTtopiea jop'8 de iapna. AdeKT eje înnene st peaie ja înne- nslsjg jsnei jsi Maplie mi în toate aneste .isnî tots nins în nete deoseeite. EeKajia ns ssoapT niii odalT npea înajtS, însT kb ms.itT aeijilate (meuitemsrs) mi enepyie. Se înBÎptemte ZEspîndS întpe apsopi kb o mape aptT. Ja timnsjB îmnpesnTpeî seKsejopS, mas- K8J8 (BTpETUe.18) se jsnlT sns kb a.its, ÎnsT neapta jop8 ns e npea sepioasT; asiea ’uri psna sns a.itsia Kîle-Ba nene zBspîndg dap8 sîmje ns se BapsT în neapta jop (tomal Ka ja acapnajisti). hînds sns masKBjS Bede o femejT, înnene Eeta|je.ic dane ma.iapj.ie (Limosa nielaniira.) st faKT sns sromots naptiKB.iapb' kb rspa, fa>ie kb Koada o poatT («a KSpKans mi st îhbÎ) lemte îmnpeuiBpsjb stb ^naj kt amaKT sub Bajss) uiinds Kan8 în sssS. FemeJa ns fane kbîeS, ni nsne oaT.ie saje rajBene nTtute (în nsmTpă de 4) întp’o rpoanE miK7»; ne spinT je EJonemte 17 zije, atsnni ess nsii. Dopa KÎnds mama b< de kt anestS jokS na ₜi .linimlitS sas ns sirapS, atsnni ieas nsii sns dsne a.ils mi \ nsne .ia sns a.its |jok8. Ks toate a'iestea, msma mi tatTjS nTpT- I sessb nsiî jopg înKT nînT n’a8 înnensts st zsoape. | IXbtpimîntBJB BeKajjejopB esle Bepmii mi inseKte ne Kape seKaijeje je khbIt dimineana mi seapa în joKbpi BTdtoase sa8 smede ande mai ks seamT Kpemle o iapBT SKbplT. Akojo sanT kb nioss niiiT KÎnd8 a8 rTsilS Bp’ană Bepmc sas japBT de KapaEsml mi de ajte inseKte. A'icastT EeKajjT st sfiemte fopte ms.its de — 294 — oameni; daps ape dpentate; fiindă ki ape neno- poqipe ks ape o Kapne foapte dejiKatt ini bem de mînKape, de aqeea este foapte roniti de oa- meni. Daps ns nsmai oms, qi mi nastpije pt- nitoape sîntă inamiqii ei, anoi mi BSJtnea BÎKjeant este amatoape de Kapne de BeKajjt de ini ns fpinli mi fiKsti ke nijaf Ka rspinanzii nostpii. Dap opi Ksină Bfijnea'ns este în rssts stă atîtă de Bizapt de Kîtă aqeiuti rspmanzi oamenemtl Kape aă mepsă nînt a adopa esKpementeje (ninată) de BeKage; Ba înKt snii oameni aă nepdstă limnă a SKpie Ktpiii Ksmă se npenapt aqeastt mînKape dejiqioast! Dapă opi Ksmă, sîntemă sirspi Kt aqeste onepi n’aă fostă nonpite de qenzspt.— II, Sueija doa de BeKaije desnpe. Kape Bornă Bopsi aiqi, este seKaua Kape tptemte ne majspije anei (Limosa melanura, Uferschnepfe, Bezi ajt- tspata firspt). Se afjt mai ks seamt în naptea nopdiKt a Esponei; în JOKspi nutoase. Aneaslt nastpe sti.Kîte odati nîm ja Bbplt în ani, Ktsfîndă dsne Bepmii Kape Kadă în ani dsne majă. Dapă se mEJijEmemte mi de Bpoamte mi iKpe. Ostie ei sîntă Bepzi dapă iapă nitale. Kapnea aqestei nasepe este iapă foapte de.iiqioasi de mînKape; de aqeea fopmeazt mi ea în uipi-ie snde se afjt, snă mape oBieKtă de Bînată. Tpaisjs animajejops. (Spmape.) Kaii în stapea siJBatiKt (în Ameiina mi în Asiaî tpiesnă în nete. Kîndă nidă ki Bine snă omă. toati qeata sti mi se sili ja dînssjă, însi ftpt fpiKt, anoi dsne Kîte-Ba minste snă Kajă din qeatt înaintează, se sili dpentă 4a dînss.iă ks o npiBipe njiint de mîndpie, ssfjîndă din ntpi, slpin uii aKămă toali qeata fsije îndatt. Kîndă oamenii BoesKă st npinzt sns (asemenea Kaaă SMBatiKă, apsnKt o Koapdt ne dînss.iă, ne spmt ’jă Jeurt 4a snă Konaqiă snde ptmîne 2, 3 zije ftpt mînKape, dsne aqeea sitsindă natspa sa qea suBatiKi, este în stape a fi înmijată 4a ki- jtpit saă 4a tptsspt. în Ilepsia sînlă Kai (apt- Bemti) atîtă de tine înBijjani în Kîtă Kîndă ki- jT.pejjs.iEi Ba st se nsie ne dînmii, ei se kbjki atosă Ka st se noati ssi mai Jesne.— Kajsjă este sfiiqiosă, de aqeea kîndă se anponit qine-Ba de dînssjă ne din dipită di K8 niqioapeje, npin spmape de 8nă Kajă neînBtijată st se mzeasKt qine-Ba Ka st ns s’anponie de dînssjă ne din dipită ni totă-d’asna ne dinainte. Kîndă alaKt o feapt siJBatiKt ne o qeatt de Kai sunatini, ei fopmeazt snă feiiă de qcpnă, nsinds-se ks Kanete.ie sns.iă ja ajtsjă mi ks niqioapeje de din dipită Kitpe inemiKă mi faKă pessejă Kape njaqe Ka.i84sl foapte ms-stă. Kîndă simte mi npepsemte KspayisJă mi ssnepiopitatea omsjsi qe se nsne ne dînssjă; snă KiJipenă fpiKosă Kînds se nsne ne snă Kajă iste, Kajsjs-jă dt îkose, dapi snă Ktjtpeijă Bsnă esle în stape a domo4i mi a îmBjînzi ne opi-ne Ka.iă. <5nă Bizitiă în- | ijejentă noate st înBejje snă Kajă Ka st npiqeam mi st asKSJte 4a toate Boinjjeje saje ftpt bi- taie, ne Kîndă snă Bizilis neînjjejentă înBajjt Ka- jsjă ke mpaBă. De aqeea ns e tine Ka st sKimEe qine-Ba adese-opi Bizitii ja Kai, fiindă ki snă omă stpeină Kape ns Ksnoamte nstepa snsi Kajă, noate si-jă stpiqe. Kajsjă ape simjjipe de jreneposilate: se rntie desnpe Kai de KiJtpie Kapi aă mtqmală în rspa jopă naie mi oBtză mi je aă apsimată din naintea Kamapazijopă jopă Eitpîni, ftpt dinjji, Kapi ns mai epa în stape a mtqina; npin stpi- rape Ka.isjă apati Kt-I e foame saă kt se B8— Kspt. Kîndă Kajsjă asde Bp’snă sromotă, asKste amîndoi' speKije, jjiinds-je dpentă în dipeKjjis- nea de snde Bine sromotsjă. Ilpin dinii.! (mimsut) nstemă Ksnoamte sine Bîpsta Kajsjsi nînt ja 8—10 ani.— Ja 4 ani nstemă st înqenemă st msnqimă ks dînssjă. SpeKije Kajsjsi esnpimt simjjipije saje, a- mîndot speKije pidiKate însemneazi ki asde tsp’snă sromotă în dentptape; amîndoi ji ale în acosă însemneazi osteneaji, sna îndipită mi ajta înainte însemneazi ki este neKiîKită. întpe pa- seje (soispije) Kaijopă pasa apaBÎKt este qea mai slimati. Apașii jjină nimte peneajopii (jiste de namtepe) nentps Kaii jopă, Ka st ns se stpiqe soisjă; snă Kajă tptemte nînt ja 30 de ani. Asinsjis saă mtjrapsjis. Bsfon ziqe ki daKt Kajs.iă n’apă fi fostă, mirapi jă ni s’apă nipea ki este snsjă din animaje.ie domestiqe qejă mai — 295 fpsmosă mi maî fojositopă; dapi fiKîndă Kom- napaijie întpe mTrapă mi Kajă, nerpemită kt mi- rapsjă nepde. Noi n’aBemă dpentate st desnpe- jjsimă ne mirapă, ktuî eaă este auria de ssnasă. pTsdTtopă, jiniuitită, msjijsmindB-se de nsninT mînKape mi de iea mai npoastT; e.iă este alîlă de Kspată în kîIb-I e fpiKT st osie niuioapeje în nopoiă Ka st na se minateasKT, mi de mi-jă majtpatTmă, tots ape o simnatie nentps stTnîns.iă stb mi JOKBJB stb, de aueea sinrspă Ksnoamte Kaj.iea KTlpe KasT mi se întoapue aKojo. Ape o Bedepe ssnT, o odoape foapte bsht, o aazips de minsne; Kînds-jă înKTpKTmă neste mTsspi. just Kans.iă mi spem-ie în acosă, dapT tols tpaye mepeă; în sfîpmită toate je pTEdT. nsmai ana tsp- Espe nentps BTBtă ns p^sdT, de aueea (pense data niTrapajai anT jimnede de BTStă. Sîntă mira pi uensmii mi de aate Kojopi, dapT toiji aă ne sni- nape o natT nearpT Ka o Kpsue. Ilatpia mTra- psjsi e Ap. sia ande sîntă mi ansmă iele de mT- rapi siJEati’ri (onagres). Jante.ie de mTrTpiijT e nană nentpa oftiKT, anoi mi esKpementeje (sa- jiira) jai sînlă Bsnc de afsmată ja tssea nsmitT mTrTpeasKT; dapi din nejjea sa se JSKpeazi în Opienlă snă feaiă de nejje nsmilT Cuagrin. Katîpsja (Mullus) este ana sastapdă dintp’snă mTrapă mi o ieam, dapi na este în stape a npodaie nsi. Mai stimau! sînta aueia Kapi npo- Bina dintp’snă mTrapă mi o ieanT de KÎtă aueia ue npouină dintp’snă Ka.iă ini o mTrTpijjT, ktuî sîntă mai mapi mi mai ijeaneni mi stpirT Ka hit- rapii, ne Kîndă uei d’ajă douea sîntă mai riiiui, mai sjarri mi stpirl Ka Kaii. Katîpsjă este fpi— Kosă, neasKBJtTtopă, Kanpiuiosă, în KÎtă sînta snii Kapi ns Bopă st asKBJte de KÎtă nsmai de slT- nînii jopă. Auests animajă ape o Kajitate bbiit kt îmsjT n’în JoKspi foapte nepiKsioase ne map- ijineje pîne-iops în mizjOKSjă rpTmezijopă de netpe mi ns ajsneKT. Ilatpia aopă este Kjiineje KBjde, dapi ei pândi mi .ia fpiră. în Isnania, Katîpii (mai ks seami uei de naptea femeiasKi) sîntă foapte ja modi: oamenii BoraijI mi nocLii-i întpeEsinijeazi Ka Kai.— Sîntă mija noi în Po- minia Katîpi. Kimtia se afjii mai kb seami în Asia, ne Kîndă în AfpiKa se risesKă dpomandpi mai ks seami. KimLia este nopasia nsstiuopă, ziue Apassjă kb dpentă Kssîntă, Kiui Kirniia este în stape st pTmîie 3, 4, 5 zi.ie frpT mînKape mi fTpT BTBlspT, fTKÎndă în toate zueje o i«ue de 25—30 mi.ie 12—55 nomtii), naptîndă ne sni- nape nimte rpestijj' foapte mape, mi imsjîndă întpe rpimezi de nisins apzitepă KTmua este snă animală foapte asKSJtTtopă, este înBTgată Ka st se K8.iue sinrspă scosă Kîndă Boenite uine- Ba st—jb înKapue saă st-jb desKapue. Iliuioa- peje saje sînlă fTKste întOKmai nentps Kjima în Kape tpiemte adiKT nentps JOKBpue nisinoase, ktuî npe nimîntă rpasă mi KJiisosă Kimija ajs- neKT mi ns noate îmB.ia. De aueea Kîndă Apa- ESjă înttinemte ne dpsmă nopoiă. este suită a amtepne ne dpsmă KOBoape Ka KTtni.ia st noatT tpeue neste nopoiă.— KTinija mimnKT foapte nsnină. adiKT o mînT de fiinT, de spzjui, de naie, de opză, de OBiză saă ue-Ba tpestie; anT sea papă, dapi msjti de odatT. anoi natspa xo- tipînd’o Ka si tpieasKT în nsstii i-a dată mi snă stomaKă deosesită snde-ana Kape a sisfo, noate su. pimîie msată timnă fipi st se stpiue; anoi Kînds-i e sete (în nsstiije snde ns e anT) KTmua SKoate din stomată ana rînd’o îhkt odatT, npeKsmă SKoate sosjă nslpeps-iă mi-as psmerT. Jantele Kimiaei e foapte snipitsosă mi Bsnă de BTstă, noate uine-Ba st se mi îmbete de dînssaă- KTmiaei-I naaue msziKa, de aueea o KapaBanT (ueatT) de Kimiae meppe mai Bine Kîndă kon- dBKtopsaă KÎntT kb fjastBJă Kîndă e înKipKati neste misBpi, sate kb Kansaă ne aue-ia Kape a înKTpKal’o mi se Baili tape. razc.îa, de mTpimea snsi Biijejă mape, este de KOJioape pomie, baKemi sssă mi ajBi acosă, Koapne-ie saje aă fopma ansi S, okîI sti mapi, nerpi, sîntă uei mai dB.iui OKI dintp’ai tstsjopă animajeJiopă, de aueea Apașii în noesia jopă ziuă: „Ăi okî dsjui Ka o razeji;ft aueste ani- maje tpTessă în Sipia, Apasia mi nopdsj Afpiuei.— Tazejeje sînts de mai msjte sneije, sneje miui Ea -Kanpa, aj:eje mapi ka uepBSjă: toate tpTesKă în nopdșjă Afpiuei mi în Opientă (Ilep- sia mi Apasia) în souietiiy (tspme); Koapneie jopă sîntă dpente, n’aă sapBT; fiinds. kt niuioa- peie jopă dinainte sîntă mai sKspte de KÎtă ueje din dTpTtă, de aueia se ssie ne msniji mai smopă de Kîlă se noroapi ja Baje. Diuioapeje jopă sîntă SBBjjipi, dejiKate, nipsjă SKBptă mi mitT- sosă, sssă este pouriopă, ne Espii ajsă, aă doT — 296 — nanrjiie nerpe Ja amîndoi jatspije. Bapfsmsjs besoer se nseiute ja o snepi de raze.n. BepssjB-I n.ia'ie sinrspitatea nidspLiops, e foapte sfiiiioss, smopă, ape nimte ok! Esnî, ase- menea iui odoapea mi aazipea foapte Bsni. tlîn'B ns ese din joksjb sis snde este asKsnss în m- dspe, se silii de pisps îmnpepisps si Bazi, daKi ns e Bp’snă inemins mi toKmai atanii ese. leapna mi npimiaapa ns nea, este d’o fipe dsJie mi nstemă a-js înBipa jesne, msziKa-î njaie msjls mi Kînds o asde, sti mi asKSJti.— Kînds în toate npimiBepije lepEBJs-mi nepde Koapneje saje, în timnsjs aiesta ejs sti asKsnss n’apKi i—aps fi psmine ki-ibî a nepdsls nodoasa sa, dapi Kspîuds-î KpesKs ajleje maî mapî mi mai fpsmoase. Kînds KpesKs sîntă moî mi îmnpaKale kb o nejipi, ne spmi ne.iipa se ssski mi Kop- nsjs se fane tape Ka ossiă.— Kînds doi lepei înlîjnesKb o lepsi, îniens întpe dînmii o jsnli sînpepoasi, Kîte o dali ns se jasi nîni ns se omoapi snsjs ne ajtsjs, aJti dati pimîns a- mîndoî înKspKayî în KoapneJe jops nenstînds si se desnappi, anoi ne spmi Bina jsniî rni-i mi- nînKi ne amîndoî. leapna Kînds e peps ei se a- dsni mi stas maî msjpî îmnpesni înKuzinds-se kb ssfjapea biibjs ne ajfs.18. Bapa se nstpesKB de eapEi, dapi ieapna de kohcî de Konaiî. Ei tpiesKă msjpî ani. Bepea e maî mim de Kîts lepsBJB mi n’ape Koapne; ape natps pîpe (kb BaKa), făli odăii ne ans nsmaî ans nsis, dsne o sapiini de onls jsni; lepESJS îmEJi dane msmi-sa Kape ’j8 însapi a fspi mi a se fepi de Kîîneje BÎnitopsjsi. Kînds Bede ki Bine Bînitopsjs, tandpepea ei matepneji ’I di Kspapiă în Kîts sinrspi înainleazi Kitpe Bînitopi, Jisînds naisja ei timns Ka si se a- SKsnzi. Renulu este nentps pipije apKtiie aieea ie este Kimija nentps jonsitopii Kjimejops kij- dapoase, adiKi sns animaja Kape sinrapa este în stape aje îndestsja toate tpessinpeje Jopă.— Pengjs (naptea sipsiteasKi mi naptea femeiasKi) as ja fie-Kape din amîndol Koapneje Kîte natps pamspi: doi meprînds înainte mi doi îndipits. în topi anii Kșdă. E maî mape de Kîts lepssJB. PensJB tpape Ja nosepî în pipi.ie aKonepito kb zinezi imense, mi în npimstiî rpozane, anoi dsne aieasti Ka.ie osteni’oape pensJB se msjpa- memte ks o mîni de msuiKis (lichen) ie stinî- nsjs sis ’i di odati în 24 de ope. Ama dapi pensjs este ins animajs domesliKS ja Janonî; fie-Kape ape Kîte 2—3 sas Ka mi noi BiKipiije de eaii. Pensas susatihE tpiemte msJts, dapi nejS domesliKS tpiemte nsmaî 12 ani, Kapnea sa e foaple nani de mînnape. Kwpionpa e maî mini de Kîls lepsBJE, e njEKBts, smoapi mi Bie .ia Bedepe. Se pine în nidspije de mante snde tpiemte în famijie; tatu?, mama mi nsiî îmEJi îmnpesni, maî kb seami ieapna, Koapneje jopă Kads toamna mi KpesKă ieapna Ja jokb; Kinpioapa tpiemte nîni ja 15 ani, npimiBapa minînKi msrspî mi foi tinepe, Kapi o îmsati în Kîts ese din nidapî, se ames- teKi ks Biteje satejops mi este atsnii jesne a o npinde, dapi Bapa na ese din nidapî de Kîts nsmai nentps Ka si nea. Jshsjs este inomiKSjă jopă iejs maî Kpsda; Kîndă fspe Jasi sns mi- posa ne dpsms, de aieea Kîîneje de Bînats se pine dane dînsa; dapi ea Kînds Bede Kîîneje a- nponiinds-se, fspe, Bine înanoi, eaps fspe mi se kbjki în Kîts amepemte ne Kîîne, dapi Bînitopaj mtiinds aieasta, îniene a imita rjassjă nsijops ei, atanii se rpisemte mi Bine dsne rjass mi esle npinsi. Kmpioapa noate fi însipati, însi tots—I pimîne njnepea jiseplipii, înKîts îndali ie sKani din Kasi mi fape în nidspi. Sînts în Espona (s. e. ja Biena) rpidini snde se pins Kinpioape, dapi na tpesse si Je snepie line-na, kiiî ajt- minlpejea fars ks atîta iapeaji, ki noate si ji se psni mi niiioapeje de nipepii rpidinii. Ki- npioapa femeji dsne 5 ’/₂ jsni făli în toate npimiBepeje 2 nsi (ansjs masKBj, a itsj feminin). (Ba spma.) Komsnikaijisni snientiirie mim. SeminjjMe Kape se mintKK din sine. Sînts seminge Kape noaptt în sine japne.ie (Bepmeje) inseKte.iopS s. e. paniga. Snpe a dessonepi ateste seminție sIpiKate, s’a nponssă spmttoapeje es- Tinipits în Tinorpafia Kojepisjsi Sf. Șaua. nepiinente. A nsne seminție ne o liiuiții de feps inKK.tzilK ; a- tsniî KÎnds sînts Bepmii în seminge insieză (din Kasza kijdapeî) mi seminge^e din sine îniene si se mintie mi st se (Mirase ne taBâie.