JURNAL I1ENTP6 PESnÎNDIPEA IUTIINIJEJ0P8 NAT8PAJEIHIESAKTE. ÎN TOATE K.IASE.IE Pedipeată I il deJi 'ii PROFESOR DOCTOR IULIUS BARASH. 36. (A11848 a.iă nalpsiea) Bskspemtl 30 SenteniBpie, 1859. Koupindepea : suplii fizice.— Nsksjs.— Tpnix.is î.nimiJlejopS.— KomsniKajjism siienlifiae niiqi. Stadii fizice. /. Desnpe matepia Asminii. Dentptapea soapejsi de .ia ntmîntă este Ka ia 20 milioane miie jieorpafiie, saă 34 de milioane aere. Ka st Bt nsteiji faie o idee de aieastt deutptape, e destsjă st mtiiji Kt nen- tpa o ris.iea kb isijeaja kb Kape ese din tană, apă tpeBsi ontă-snpe-zeie ani snpe a staîpmi aieastt Ktdttopie,-— iltmîntsjs Kape în în- BÎptipea sa îmnpeiiispsjă soape.isi faie 240 de mlie întp’snă minată (7 aere ne seKsndt, isjjea.it Kape n’ape niii snă Kopnă ne faija nt- mîntsisi), apă tpessi st fa Kt dot jani de ziie snpe a nstea stBîpmi aiestă dpsmă. Dapă jis- mina soapeasi în Kîtă timnă soKOtiiji Kt noate awsnije 4a noi ?— în ontă minate ! 0 isijea.it de neKpezată! - Ks toate aiestea, opi Kîtă de mape si se nape dentptapea soape-isî de aa ntmîntă, Kîtă este do nimiKă ne jînrt dentptapea stejie- .lopă fÎKse ieie mai anpoane de noi, aKtpopa •ismint ape tpeBsinijt de mase ani nînt st a- Ksnrt ja noi! Ba sz zîkb, o stea fvcsz din ueM mai mapi., a.ie nspia paze întp’auestS minsts is- sesKs oniî eostpii, aueastz pazz a sonată de sta stea ks 6 ani mai nainte\ In auests intepeaM noate sa se mi niapzs aueasto stea., tnss eol totă ns eeiii B8K8pa de jismina el nins au mase ani dsnz mtepiiepea ei, anoî ie bciji ziie Kîndă Beiji aszi de âa astponomi Kt sîntă nimte steje frnse atîtă de dentptate (mai ks seamt în Kajtea tpaians, la voie lactee) în Kîtă jsmina jiopă tpeBse 500 de ani mi sne-opi mii de ani Ka st a®snrt nînt — 282 — ja noi/ Kîte steje stpuacitoape dapă se nota afja ne cepă de mai msjte sate de ani Kape ne pimînă asKanse amtentîndă a se desKonepi fepi- cijiijopă OKi ai stpinenoijijopB Bostpii! însi Bes- titaiă EpiueJts mepiiea mi mai denapte. Ejă a- sirapa ki sînla nimte steje fiKse ama de denapte în Kîtă Ka si aacsnn jsmina jopă ja noi Ipesse dos mUiotme de ani! lIe imayinaijiane omenea- ski se noate anponia de o asemenea deniptape! O idee de aceste mipimi este atîlă de înfinili în Kîtă imayinamsnea noastpi se KBfsndi în a- cestă npinciniciă rpozaBB! Aceasti isyeaji este namai ana din Ka.ii— tiijiie jaminei. Dapă înKi odăii întpesă ue este .isimmtl lle este acestă OBieKtă fisiKă Kape npo- dsce asemenea efeate Ka aceje Kape Je Bedemă ja jamini? Aici iapimi Bedemă naoa mi tpislă apramentă kb șoapta intijiqinjjei noastpe este a admipa npetalindenea sanjima apmonie a nalapei, a admipa efeKleje mipaKBJoase aie deoseisite- jopă OBieKte matepiaje, fipi a natea Bpe-odati a aatanție ja adînKa K8nomtinj,ji esenyiaJi a a- cejopă osieKte Kape neîncetată ni se înfijjimea- zi.— Bedemă jsmina, Bedemă mi admipimă ne- încetată efeKteje ei, fipi a natea Kanoamte ce este jamina ? Ue este esenuiea jaminei ? Me este aceasti fiinrji admipaniji ?— Dapă ande ne Jiinsemle Kanomlinija nositiBi, 3kojo încenă ino- leseje sanienijijopă, aje Kipopa aneje sîntă a- deeipate mi înaintează uitiinija, ne Kîndă ajteje întsneKi adeBipsjă îRrponîndajă sas nimte kji- dipi aje sistemejopă întemciaie ne fsndamente mincinoase mi ideaje aBsapde. Ama dapă mi nentpa pisnanssjă întpesipii noastpe nentpa fiinrța matepiei jaminei, sanienjjii n’aă jinsita a nisKOci nimte inotese dintpe Kape ceje mai Bestite sîntă teopiea jai Knptesiă (Des- cartes') mi a jai Nestonă. DeKapte zice „jamina „na Bine de ja soape,însi Aeatonă zice ki jamina Bine de Ja soape.— Aceasta noate si bî se napi Kapioasi; Bezi zice: Kamă noate cine-Ba a se îndoi Ka jamina si na Bie de ja soape? ne Kîndă Bedemă ki, Kîndă ejă dimineajja încene a se apila, jamina Bine, mi Kîndă ejă se asKande seapa, înlanepÎKBJă iapimi aKonepe jsmea ! Dapă aBeyi cesa pisdape! Begi Bedea ki aceasti Kesliane na este ama de simnji npeKamă soko- tini.— O si csaminimă dapă mai de anpoane aceje doi inotese mi o si încenemă kb teopiea | miKposKOUBJă! jlsI Nestonă.— Jamina, zice acesta mape omă, Bine dpenta de Ja soape, eminda dintp’înssjă Ka ana pîă dintp’sna isBopă. „înKinsiiji-Bi, zice eja, „în imaginajjianea Boastpi o njoaie de jamini „ce amnje în fie-Kape dimineaiji mipimea în- „lindepii opizontajai, în Kîtă fie-Kape păzi din „aceasti jamini este Ka o aiji stpuaciloape d’o „janțjiine de doi-zeci mijioane de mije yeo- „rpafice, ajă Kipopă anajă din Kaneteje saje „este jinită de fana soapejai mi cejă-jajfă a- „tinye nimîntajă dani onlă minate de ja emipea „sa- din soape, atenei Bejji «Bea o idee de ma- „tepiea jaminei.ft în aceasti leopie tpeBae si ne înKinoimă ki pazeje jaminei sîntă ama de ainoape în Kîtă n’aă nici o rpeatate, ajmintpejea apă fi tpeBaită si se npinideasKi jamea, mi si se sfipame nimîntajă sbb rpeatatea acestei oceană de jamini; kb toate acestea, aceste ajje de ja- mini sîntă ama de țapi în Kîtă nici cejă mai tape Bîntă na noate si je asati, mi sîntă ama de nilpanzitoape în Kîtă tpeKă npin sIîkji mi KpistaJB cejă mai tape. Ka toate acestea cei mai mici nsop' înlîmninînda-je, je nonpesKă; din ce matepie dapă sîntă pazeje Jaminei Kape ko- npindă atîtea Kajitiiii KontpadiKloape ? mi Kamă se noate Ka isBopajă jaminei si na mai înce- teze Bpe-odati? de mii de ani neîncetata mi în toate zijeje soapeje pisinemte Bijioane de ane aje jaminei ce amnje tolă snajjiajă aninepsajai, Kamă se noate dapă Ka acestă foKă cepesKă si na se stinri saă cejă nsjjină si na se mimno- peze ?— Ilaptizanil acestei teopii pisnandă ki aceste niepdepî de jamini sîntă atîtă de mici ne jînri mipimea soapejai, în Kîtă na se sari în seami; adaoră mi ană esemnja de o esnepi- enjji finali K8 o eskoIi de mosKă Kape, dani ce a fostă înKisi întp’o Kamepi mai majlă de doi-zeci de ani amnjîndă în totă limnajă acesta toati uamepa de miposajă siă, adiKi kb nimte atome emite dintp’însa, anoî kb toate acestea, nimiKă n’a niepdBtă din rpeatatea ei mi Kîtă a fostă rpestatea ESKinii mosKBjai mai neinte, ama mi dani doi-zeci de ani, mi aceste atome de mosKă sîntă mai mapi de Kîtă aje jaminei Kape ne apansi soapeje. Kîtă de SBBjjipe Ipesse si fie ană alomă de jamini Kape noate intpa în- tp’snă oKiă de nojină Kape esle asia Bizală kb - 28S — Aieste pisnsnSBpi fii daă naptiSanii teopiei 48i Nestonă, Kape se Kiami teopie Emisisnr, însi teopiea jbî DesKaptes nentps eniipea jsminei este lea spmitoape: esisti ană fjisids ie este ks mii de milioane mai sssgipe de Kîts aepsjă.— Â- leslă fjsioă smiLie toali înlindepea sniBepssjsi mi se Keami Etepă. Ejă n’ape niii o rpeatate, niii sns miposs, niii aite Kajitigi fisiie aje Kop- nspi-iops, mi Kîndă esle în penassă, ns este bi- zstă de noi mi niii ajtă Kopnă ns e Bisislis, fiindă-Ki fjsidsjă etepiKS ns jsi'peazi; în Kon- tpa miniKÎnds-se etepsjă, npodsie jsmina npin Kape-js Bedems, mi npin mizjoKSJă jsi mi toate OBieKteje fisiie ne Kape ejă Jie ijsinineazi.— însi line miniKi etepsjă aiesta ? *Iine îmninge atemeje etepsjsi Ka si npodsKi jsmina? îm- ninntopsjă aiestsi eteps este soapeje, adio soapeje mimo alomeje etepsjsi Kape sînts a- npoane de dînssjă, mi aieasli mimKape se ko- msnio în jinie dpeanti din atoms în alomă, din deniplape de doi-zeii de milioane miie geo- Epafiie nîni aKsnge ja noi. Kînds Begi boî a anea o idee de aslă-fejă de mîniKape Kape se Keami Ontfeja^isne, Biragi de seami Kînds a- psno iine-Ba o nietpiiiKi în ani, sas miKapă Kînds Kade niolapi de njoae în ani; atanii Begi Bedea o alomeje anei Kape înKsngispi jokbjb snde a Kizsts nietpiiina sas niotspa de ani, îniens a se mimica fiKÎndă sns miKs tajasă iip- KS-iapii (ondsjagisne) mi întp’aiestă minată mim- Kipiae anei se KomsniKi atomejopă ie se alji ieBa mai denapte, npodsKîndă sns tajasă iipK8- japă mai mape de Kîtă iejă d’întîiă Kape se niepde; iapirni dsni a.is doijea minsls se ptdio mat denapte sns ajă tpeliea tajasă mai mape, ne Kînds ieJă de ajă doijea se nepde mi ama spmeazi tot» fiKîndă tajasspi (ondajagiani) nsoi nîni Kînds se isnpiBesKă; însi iapirni siragi de seami. ne Kînds ieae mai demptate ondsjagisni se mipesKă, afîla mi se sjibcsks, în Kîts ie.ie mai deniptale tajasspi sînts ieje mai mapi mi ieje mai sjase.— Kassa aiestiea esle, ki rpes- tigije anei se îmnotpiBesKă Ja o KomsniKagiane mai denapte, mi neîntpepsnti aje mimopijopă tajasspijopă. De aieea Bedemă ki, ks Kîts ana este mai SBBgipe, ks atîtă mai msjtă mi mai pe- nede esă tajasspije dans Kidepea sneî nietpe sas ajtă iesa în ani.— Anoi etepsjă Kape este o sasslangi ama de ssBnipe în Kîtă n’ape niii o rpestate, nerpemils ki ondajagisneje npodsse întp’înssja se Bops KomsniKa neînietala, npeKamă uilims ki este în fisiKi o jege genepaji ki opi- ie SBBstangi Kape se mini o Ipesse si spmeze în aieasli mimKape în nemipginită; ama dapă jsmina ns este ajts ieBa de Kît» o mimKape a ondajagisnijops Etepsjsi npodsse npin îmninge- pea soapejsi.— însi dsni aiestă sistema niii odati ns ne jinsimă de matepiea jaminei îmnpe- gispajs nostps niii Kiapă noanlea, daps Kînds soapeje jinsemte noanlea snpe a mimKa aieasti malepie, atanii este întsnepiKă. Snă fenomen» anajors risimă mi ja aepă, aepsjs niii odati ns jinsemte îmnpegiapsjă nostps, daps Kîndă jinsemte Bpe-sns rjasa, Kape apă . npodsie în- tp’înssjă Bpe-snă ssneta, atanii e tnepe in aepă mi ns se asde nimisă. întp’adeBipă oidsjagis- neje aepsjsi npodsse npin ssnetă sînlă foapte asemmitoape ks ondajagisneje Etepsjsi npodsse npin jsmini, însi ks deosesipea o ieje dsni spmi sînlă msjtă mai ssigipi, mi nalspa întp’a sa admipaniji disnosigiane îmi a înKinsită Ka on- dajagisnije aepsjsi si fie simgite nsmai npin spexlie noastpe Ka simgsjă aszipei, npeKBmă mi ondsjagisnije Etepajsi si fie simgite nsmai de OKii nostpii Ka simgajs Bedepii.— Ilstepea soapejsi Ka npiniinsjă JBininei este mape, dapă ns este sinrapi, ii omsjă ape a- leasti nalepe. IIpeKamă soapeje ijsmineazi js- inea, ama mi noi jaminimă Kaseje mi opameje noastpe. Kîndă noanba anpindegi sns ajsmelă saă o jsmînape întp’o Kasi înlsnenoasi, mi îndati js- mina se pisnîndemte în toali Kamepa ronindă întsnepiKBjă, desKopepiadă toate osieKteje de a- kojo ie nîni aKsrnă epa neBizste, ns simgigi în boî snă simtimentă mînrîiosă Kape bi ziie ki sîntegi iei mai nslepniii Biegsitopi ni nimînlă? Kape din animaJe,’ afapi de omă ape nstepea d’a npodsie jsmina? Ns simgigi alsnil în boI adînKSJă sensă ajă fassjei jsi Ilpometeă Kape a fspată foKsjă mi jsmina din icpă? Dapă mtigi line este adeBipatsjă Ilpometeă? Este mtiinga, este inlijiginga! Aieasti inlijigingi omeneaso a înBigală ne omă mai ’nainle ks mii de ani a fpeKa doi jemne snpe a npodsie foKSJă mi jsmina; totă aieast® intijigingi mai ne spmi j’a — 284 — înBijjats a-mi amspa aieasti jaKpape miasnoate foKSjg mi jsmina nsmai npin Kîte-Ba lioKnipi aje snei nietpe (Kpemene) ks fiepsjs îmnpeani ks easKi; însi njliînjja KimiKi din ziiejje noa- stpe npodaie din zi în zi Kîte sns naoa IIpo- meteS, fiinda-Ki din zi în zi niSKOiemte nimte naoi npenapapiani Kimiie snpe a SKOate Jismina npin «iea mai anioapi atinpepe întp’sns Kins de neKpezsts. Ama aneiii mi boî nstepea npin deo- seBiteje mizjoaie. a îmninpe Eteps-is Kape ne îiKonpispi, mi a npodaie ondaiapianue, adiKi jsmina. Aieasti (eopie Kape noate întîiami dati Bi s’a nipsta assapdi, aKsms Bedejji ki este ns nsmai simnji daps mi adeBepili npin deoseBiteie mi nensmipoaseje desKonepipi Kape sînts npea ms-ite Ka si ne nstems întinde aiii asanpue. Dapă ke toate aiestea, ns Boms Jiinsi d’a Bopsi de KÎte-Ba mai de Kinetenie dintp’înse.ie, mai ks seami d’o mini esnepiiniji Kapo sinrspi este în stape d’a pistspna sistemsjs jai Nestons; adiKi întp’o Ka- mepi întsneKoasi faiejji Ka si intpe npintp’o miKi raspi o păzi a Jaminei mi si Bați n’o xîptie ajBi; nsmai de Kîts Beiji Bedea Ka uns nsnts potsnds mi jsminoss a.iBS mi stpuaiitops apitînds-se ne aieasti foaie de xîptie. ¹ AKsms noate Beiji rîndi ki adiorînds o a dosa păzi neste iea d’înlîia se Ba îndoi stpi.isiipea aiestsi nsnts jaminoss, însi din Kontpa, îndati ie a- mîndoi pazele se Bops îutîjni ne foaia de xîp- tie, nsnKls.is jaminoss se Ba întsneKa de tols mi ns Beni mai Bedea himiss!— lIe minsne! O păzi a upodsss jamina mi a doa păzi Biinds neste ea, în joks d’ai îndoi jamina, a slins’o de Iotă! LIe Ba si ziiîi ki doi paze de jamini, se stinrs sna ne ajta? Kamă se noate Ka pazeje soapejsi, aieste naptitoape de jsmini, si npo- dsKi înlsnepiKEJS ? Nestons niii-odali ns bi nstea da o în- dests.ntoape esnjiKaijisne desnpe aieasti Kspi- oasi fanți, daps Fpesnejis (sns fisiKs Fpaniezs din naptida jai DeKipiess) a apitats npin aprs- menteie malimatiie ki aieasta tpesse si se sp- meze Kînds doi ondajapisni (ta.iasspi) aje jb- minei seînlîmn.n meprînda fie-Kape întp’o deo- seBiti dipeKjjiane, mi npin spmape fiKînds sna ks aita sns deosenits anria.— Aiests fenomens este KsnosKsts ssb nsmipe de Intepfepenu,a 48- minei.— 8ns ajta aprsments în faBopsjă teopiei de- snpe ondsjajjisnea jaminei, este fenomensjă Aa- popei (zopijopă).— Bedejji Aspopa, aiests admipasua fenomens Kape a insnipats tota-deaana penisjs noejjuops !— Bedejji aieasti saBjimi sieni Kape în toate di- minejjije înKÎnti Bedepea noastpi în opientajs opizontajai npeBestinds-ne peBenipea soapejai, de snde Bine oape ? de snde ess aieste Bapia- sije Kojopi inimitanije în fpsmaseijea jopă, a- leste pîapi de foas, aieste fejapimi de imapini înfoKate? de snde ese aieasti dBJie jamini, înfimspînds tots opisontajs întp’sns bijs rnapiKS ajBistpita, Kape este o Komnosiijisne a jaminei ks înlsnepiKS?— Teopiea ondajajjianei jaminei, desnpe aieasta bi di o esnjiKajjisne jimapiti. Ea bi apati ki toate aieste fenomene sînls e- feKteje aepsjai Kape pisfpînpe dipeKjjisnea on- dsjajjianijopa jaminei mi npodsie aieste deose- site Kojopi.— Admipagi Domnijopa, mi aiii nimte mapi efente aje ■ natspei, npodsse npin najjine miz- joaie! Fipi aspopi mi mapraja sepei (Kpenss- kbjb), zioa noastpi apa fi ms-its mai sKspti. Sînts nimte jOKapi no.iape snde o noanle este de Kîte 3, sas 4, mi nîn!i Jia 6 jsni ne ans. în aieste JOKspi aspopa jjine mai ms-ils de doi jsni de zi.ie. înKinaijji-Bi daps fpsmssepea ansi asemenea sneKlaKOJs!— însi fipi aspopi, Kape ne npentemte de npiimipea jsminei zLiei, pe- nedea tpeiepe a jaminei ja întsnepiKs aps fi foapte nessfepiti ja Bedepea noastpi. Asemenea fipl msprsjs sepei, nonpi.ie noastpe aps fi ks msjts mai întsneKoase de Kîts sînts. în pepis- niie Bopeaje aje nimîntsjsî, joKsitopii se bb- Kspi de ans sneKtaKoas de Kape noi n’aBems niii o idee. AdiKi Bapa Kînds aK040 zbeje sînta foapte mapi (de Kîte 20 ope) mi nonijtie foapte miii, atanii în toate nonfiLie domnesKă astă-feja de KpenssKEie (înnnsjjiipi), mi de o d8.ne jb- mini, în Kîts naBiratopii mipliops NopdBJBi, nota liti Kipiji toati noantea fipl Jismînipi! Bedejji ki toate aieste efeKte sînta npodsse npin nsijine atome a^e aepa-iai în pepisnLie at- mosfepei de ®osa Kape se afji mai dese mi npin spmape SKimBi dipeKjjisnea jisminei dimineapa mi seapa Kîndg soapeje sti îkoss snpe opizonts. Ama daps soapeje noslps înKi mai naintea — 285 — sosipii xai xa noi adio noantea, linîndă kb Oiea- Ksxă, aiesli fpamomi Kapiepi npesestitopi de so- naxa (omă ziie mitoxoijiea) mi alanii se rîn- sipea sa! demte xa noi mi ne tpimite Aapopa mi Kpenas- Nsksjs. N8K8.1S (Nux juglans, Noyer) este snă mape lînBeximă nsmită Potamen (Brou) se afxi nașa mi fpsmos apsop din famixiea apBopixop namile Te-1 kb sonata eî asKauiti ne Bîpfă mi apitîndă ne rebintinac^e\ natpiea xsi es- te Persiea, daps e KSJtinată în Espona de maxte seoxe 8nde s’a mi natspaxizată. Aiest apsop ape sn noptă mascestosă, 8ns Kană xapră ini slbfos mi o fpsnzi foapte fpsmoasi. Tp8nKÎ8J8 siă se S8e xa o înixjjime foapte mape; ape o Koaati rpoasi, lensmie Kape e netedi Kînd apsopex e tînip, dap Kînd st îmEitpinemte, Koaata Kpa- ni. PamspLie saxe nsme- poase mi foapte întinse, sînt anonepite kb foi d’sn Bep- de înKisiî, jsiitopăj anoi sînt mi mapi mi xapm în Kîtă în- Kînti oKii. Fie-Kape foae este Komiissi de Kîte-Ba axte foiije mim, eraxe mi OBax'e; în miz.ioK8J8 foixopă adeKi snde eje sînts xinite de pa- mspi, se afxi adanitspixe de fxopi namile nisioue (chatons), d’o Koxoape Bep- de-oaKemi, d’o xanirime de 2 sas 3 uoxspi, Kape sîntă îmnpeanate msxlo ja 8nă xoks; exe apati îxopi mas- Ksxe (kb stăm ine) ne Kînd fxopixe femexe (kb nistix) nasKă deosesite de lexe Nsks (Nux juglans) fpsKte iui fpșnze. d’înlîis, de mi tots xa anostă apsopă; adeo stas ne BÎpfăpixe pamspixopă axe anaxai tpeKslă; se afxi Kîle 3 saă 4 adsnate xa snă xoKă. FpsKtaxa aiestsi apsopă (nașa) esle onos- K8lă de toati xsmea. Aiestă fpBKtă esle fopmată de tpei deosesite nipjji adio d’snă înneximă es- tepiopă Bepde rposă, moaxe mi mtată Konpinde ană npiniină adstpinuentă (de tasapiej întomnai Ka KoaîKa de steatapă mi Kîndă s’a mînyilă line- Ba mîna K8 dînssxă, rpeă se SKota netexe Bepzi ne aă pimasă dsne spini. în nisntpBxă aiestsi mînfă de miz.ioKă mi sanpafaui difepite îndoitspi. în niantpsxă Koaaei, se a- fxi simBspa Kape este moa- xe, Kipnos, rposă mi dsxie îneexits întpe o nexiui ssb- jjipe adstpinpenti mi îm- nipijiti în natps Kamepi. JemnBxă aiestai apsopă este npeusiti nentps xa- Kpspi de tîmnx’tpie, ape mi o odoape nxiKata (sa mi fpanzexe). Ksxtspa nsKBxai se fa tepniometps jbî Reaumure, Dim. ja opa 6, <1. a. ja opa 4, seapa 4a opa 10. în smnpE. Aa 28 11 18 12 D im. Ja opa 6, cL a. Ja opa 4, seapa ja opa 10. Aa 29 11 14 10 Aa 23 6,5 18 10 Aa 30 11 14 ________ 10 Temnepatspa 10,2 19 12 Aa 24 , 10 2i,5 15 de miz.iOK Aa 25 11 21.6 12 Temnepatspa de mizJOKă pezs.itanti; 13,7. 4 a 25 11 20 15 Bapometps a Bapiats întpe 316 ini 318 jiml , Aa 27 11,5 20 12 de Ilapiss. I O Kspiozitate meteopojopiKl intîmn.iati în 4sna .131 Senlemnpie, este ki 8 noantea a kizsIb nietpe mapi (rpindint) 4a suS sats 4înri iîskapemti. Tinipils în Tinorpafia KojeyisjEi Sf. Sasa.