JURNAL IIENTP» PESUÎND1PEA IUTIINUEJOPB NAT8PA.IE IUI ESAKTE ÎN TOATE K.IASE.IE Pediifeată PROFESOR DOCTOR IULIUS BAKASH. Jfâ 34. (Ansjg aia natpanea) Bakapemli 15 SentemBpie, 1859. ' Koupiridepea ; Heua Hestipe islopiea K'bWopiijopfc in canoane.— 4eua d'esnpe pisnindipea jeuop& ne mmîntâ in tininspLie Ipekale.— ZtnoKÎnMS.— Tpais.-iS ; uiimAPJopS.— KoiDKniKunistH snieiitifiue rni’H. lIeua desnpe istopiea kw^opiLiops în Baloane. De mi fpajjii Mont'golfîers epak nssKoni- topi Eajonaaai, kb toate acestea, na rnepils ei atîta admipapiane de KÎts spmaniu Jiopă. Ktmî ei înssmi n’anea Kpedinijs -ia itiBenyianea jopa, de a'ieea n’as Kstezatk ei ni’ii odats a smn.ia în nepsoans întp’sns e-moiis mi aseak osiqeis d'a tpimite kOKomi, palie, oi ui «li. D. Pilatre de Rozier epa qe.is d’întîia oms nape s’a nask în- tp’anS sa.ions în ana.is 1783; însi dînsws s’a ssit K» Bajoii8,f nsmaî ja o îns.iijiine de 300 ni- qioape, aBÎnds rpiîKs sa ss ijie sajonk ks fpîn— rie. Mai ne spait, a întpenpinss Rozier îmnpesnii Marquisa d’Adandes o KKrttopie întp’sns Ea- > .ion» Kape.ie ns mai as ijinsls de fpînrie. Ei s’ag ssitb ateivn ia o înBJjjime de 3000 nhioape ini s’a nainiEals ama în înEjjjimea aepsjsi neste tot» Ilapiss. JoKsitopii a'iestaî opams, atîts de sim- ijitopi nentp» idei nsoi mi r.iopiea, a an-iasd ds .ia aqest sneKtaKOJ ks fpenesie mi as stpirals kt> naijisnea fpanueas^ a KonKiss ai:8mS n» nsmai nimîntsjM, ni mi neps îînnpesnii ks aeps. O îm~ npeyispape K8pio~si> s’a înlîmnjats atsnui. O msjjjime de oameni s’a S8il8 atsnqi ne tspns ai- sepiqei de ja «Notre Dame.» Ano! ei npiBinds .ia sajons.18 în aepg, s’a întîmn.iats ki sa.ion8.ik s’a nașă în dpent8J8 soape.isi mi a înlsneimls soapeje nenlps KÎte-Ba momente. D. Rozier n’a nst8t8 ne spins si site în toats Bieaija jisi ki ejs epa nasza anei eiuinsei soape.iai nentps snii Ila— pisiani! Aa aqeasti saipe, nîndS Ba.ion8.i8 a — 266 — nepdstă Bedepea OE®eKtejopă ne nEmîntă, Map- KisB.iă s’a Kamă snepiată mi a zisă ke e destsjă. Dap» saBants.iă Rozier a anpinsă tots mepeă nais Ka se se sse tots mepeă. Daps ne spmE Kîndă MapKisajă a aszită sromote de icp’tn’Elspî în na- jonă, a nepdstă toalE pEBdapea uii a suită ne tOBapouiBJB sta Ka se se noroape îkosb. AieastE KMEtopie a yinaîB 25 minate mi KEJEtopii as stpEEEtsts în aieslă timns, siiaitisjs de mease mirjie (lieux) fpflnieazE. IIpiniinajiB ssipei ajă a aieslsi Ba.ionă, na mi tslspopa ie.iopă npeiedente, epa aepsjă în- KEJizils în Bajonă; fiindă-KE aepsjă înKEJzită e mai Biiiops de Kîtă aeps pene. Daps mai ne spmE D. Charles a nESKoiită rază idpoyena (Hy- drogenu, razsjă anei) Kape este kb 14 opi mai suiops de Kîtă aeps, iui de aKsmă înainte, na- joaneje s’a sînnasls kb rază idpoyenă. întp’snă asemenea Ba.wn dsne o metodE nsoE, s’a sfiita ja 1 DeKemBpie a nsmits-isi ans, D-nii Charles mi Robert în rpEdina de ja najatsjă Tiulerin mi a ajeprată (Ksraă s’a esnpimată atsnii snentatopii noeiji entssiasti) „Ka nimte fiinne zeiltjp KEtpe pezidenjja nemBpitopijopă, Ka se npiimeasKE pEsn.iEtipea jopă nentps nporpessjă imense ajă snipitsjsi jopă.“ Aieste «fiinue zeemli» s’a no- ropîlă îkosb jînrE Nesle, adeKE 25 mirjie denapte de Ilapisă. în minfilfijă noropîpei jopă, de mi soapeje s’ansne deja, D. Charles s’a xolEpîtă «a se se ssie ejă aKsmă sinrspă în șajonă. A- leslă Kspayis a npiimită ptsnjEtipea sa npintp’snă snehtaKOJS admipaBuă Jta Kape a asistată. AdeKE aeiea s’a ssilă, ke în zeie minate Baionsjă s’a ssîtă ks dînss .ia o înEjijime de doE mirjie, a- kojo a pcBEZBts soape din nos Kape epa anssE deata nentps iei-jajiji JOKBitopi ai nEmîntBJSi, daps în aiests minstă aBspi.ie ntmîntB.isi îi aito- nepită Bedepea nEmînlBjai; ama daps ejă zsopîndă în aeps anea în dpenlsjă jibî soape mi nEmîntă napKE nsmai esistE. Re sneKtaKojă ssBjimă ! Daps neste nsjjins, soapeje a anssă mi jsna s’a sfiită ne opizontă mi a Btpsală pazele saje de jaminE neste stpata anspi-iopă Kape asonepe BEinîntfi naintea oKijopă sei. AieaslE snent epa d’snă KapaKteps atîta de rpandiosă în Kîtă, eă sinrspă mspitopă Kape amă asistată 4a aieasta, ziie D. Charles, amă BEpsată janpEmi de EBKspie mi de admipajjisne. în jsna jsi Isnie anwă 1784, s’a Sfiită în opamsjă Lyon (în onoapea pejiejfii de Sneijia Kape epa alsmi aiiojo) doE sajoane.saă aepo- naste în' Kape s’aă afjală întp’snBjă snă KaBajepă mi întp’ajta o damt. Madama Tkible epa iea d’întîia damt KEjiEtoape în aepă. Roeijii rajaniji d’atsnil, aă KÎntată ziKindă: «ke fpsmoasa ma- dama Thible a aaeprală KEtpe lepă Ka se se în- tDneasKE okojo kb înțiepii tOBapomii seî mi a tolsjsi seKS8.ibi fpsmosă, ne Kape Dsmnezeă a tpimisă de Ja lepă ja nEmîntă nenlps fepiiipea.țienfijKi nostps EEpEEtesKă» (Mi se nape ke aieslă noetă rajantă n’a fostă însapată). Madama Thihld a aîKsnsă în aieslă Ba.ionă ja o înEjjjime do 13,500 niiioaze mi d’aKOJo a apsnKală ne nEmîntă snă dpanejă (snă steară) Kape a KÎnlEpită 14 fanai mi Kape a aîKsnsă ja nEmîntă tOKmai neste ineante minate, atîlă de denapte epaă atsnii Bajonă, de nEmîntă! Ja 19 Sentenmpie a nsmitBJsi ană, ie.iă d’înlîiă npimine saă Dsie s’a sfiită în aepă. A- ueastE nepsoans «înajtE» ne nEmîntă Kape a somată se se înajije msjtă în aepă, epa Diurn D’orleans namilă mi Philipp Egalilâ (tatEjă jsi Louis Philipp foslsjă peijeje fpaniezijopă). Kînd Eajonajă a aîKsnsă Ja o ÎnEjijime de 6000 ni- lioape, D»Ka a înienstă se se teamE ke npea se anponie de lepă mi fEpE se întpese ne uama- pads.18 SEă nponpielapsjă Eajonsasi, a nEtpsnsă Eajonsjă kb Bîpfsjă sașiei saje mi ama s’a no- ropîtă. AieaslE KEJEtopie în aepă a jjinstă linii ope (leasspî) mi în aieslă timnă, sajonsjă a stpiBfită snă snaniă de 135 mir.iie. De atsnii msJiji amalopi s’a sfiită în na- joane îndestsjîndă Kspiozitatea jopă ne kosIbjb nepiKOjsjfii ks Kape este totă-d’asna însojjitE o KE- JEtopie K8 BajoiiB. Mai toate aieste KEJEtopii aeeaă nimte iniedentc Komiie saă pemapșaBLie. Noi Bornă nomeni aiii sneje dinip’înseje. D. Testu a întpcnpinsă sinrspă o n.iimsape înlp’snă najoiiă kb apini fEKfită Keapă de dînss. Ja opa 4 dsne amiază, întp’snă minstă Kîndă a înienstă se hsobe, s’a ssită. Kîndă a aatsnsă .ia o înEjijime de 3000 niiioape, a BEzstă ke a Bitată se ia K8 dînss nietpe Ka se înrpefineze lena na- , jons mi ke Bajongjă npea Dă noaplE penede în sssă; a îniepuată Ka se se noroape aiosă npin asBtopsjă apinijopă EOJOnsJBi, Kape îdse npin — 267 — tienopoiipe, s’as psnls jsnlînda-se ks BÎnts. Ks toate anestea, a aJKsnss >koss mi sa.ionsjs s’a densss ne sns Kîmns semtnais ks rpîs. Ejb a- tsnii, ftpt sî east din na.ions, a înnensts st a- dsne îmnpeyispsjs jsi nietpe dsne Kîmnă mi st jie nsie în saionă. Din nenopoiipe, s’as a- fjals în nelimitate nimte jjtpanl nponpielapii a- leslsi Kîmns Kape îndalt as aieprats Jia dînss lepîndă Ka st’i desntrBBeasKt nentps stpiKtiis- nije Kape najonsjs jsî a Kaszată ne Kîmns.i8 jopă. Kînds a BtzBtă Kt eis ns Bpea st’î a- Kopde Bp’o desntrsBipe, aă nsss lou.1 mîna ne stpeanrsjs Bajonsjsî Kape s’af.ia tots njstinds în aeps aa o mint dentptape de nsijine ninioape de ntmînls, mi ama a adsss ne npisonepsis jopă tots fiindă în aeps, în tpismfs ja Ilojiijie. Aiii a înnensts o desnatepe întpe D. Testu tponindă mi naaons mi npironilopii jbI smBjîndă ne jkoss. Daps D. Tesla onSepBînds ananas Kt JBKps ns iea nini sns sifipuiils, îndalt mi ftpt Beste a Itials slpeanrsjs mi ealt Kt întp’sns minata na- .wnaJB a dală fara în ssss, ne Kînds jjtpanii kb nojiuaps aa ptmasă kb rapa KtsKatt. Zeapinda ama, a aacansa ja o peyiane ande a aszită tane- 1848 spjindă sas niiioapeje saje. Dapă aepsjs epa ainî njino kb nimte atome '(ntptiieje) de rieajit Kape luatcas în aeps mi Kape aă îmnie- diKală nainlapea na.ion8.i8l. Atsnii dînssiă s’a no- ropîls înKt odalt nena Ka st apanne o napte din nietpe Kape jo anea ks dînss, Ka st Bazt st ns apsnne nietpe ne nansiă Bp’snsi oms; dsne Kape iaps s’a ssilă. Mal ne spmt, s’a noropîtă nena în aeps ja a tpeia opt, Ka st esiste în aeps ja sneKlaKBJă snei Bînttoape de BBinî întpe Eto- men mi Varviile; iaps ne apmt a xoltpîlă Ka st netpeaKt noantea în aeps. AKsmă s’a Btzslă ejs înKonijiBpats d’snă întsnepiKS adînKă în miz- jokbjb anei fsptsne tepintie, înKonyispats de ts- nete, fBJgepe, ztnadt mi nietpe. Eajdnsiă s’a jertnată kb dînsa Ka ană leartnă nsss întp’o miiuKape iste. Kînds BÎnlsjă iejă tape s’a no- tojită, a aBsts ejs njtiepe st onsepBO din nos ste.1e.1e as’iindă în lepă ja opa dimineflel, ja ptBtpsalsjă zijei; epa atsnii opa 3 de dimineayt mi D. Testu m’a adsss aminte Kt ’I e foame mi s’a nsss ja sns deacsnă în eajonsiă stă. întp’a- deBtps, snx Kspioss de®sns ja opa 3 dimineaya întpe nsopi! Dane desena, aeponastiiu a amten- tats nînt Kînds a emită soapeje sine ne opizontă mi atsnii s’a noropîts jinimtits .lînrt Camprenu, ja o dentptape de 68 mirjie de Hapiss. în Anrjiea, iejă d’intîiă aeponast epa sns D. Blanchard Kape s’a ssilă înlp’sns Bajonă în ansjă 1785, îmnpesnt ks sns arnepiitans ansme Dr. Jeffries mi amîndol aă Ipenstă în Eajonsjă neste Kanajsjă mtpei, Kape îmnapte Ipjanda de Mapea Epitanie. Daps genepajsjă Moneg Kape s’a ssilă înlp’sns sajonăîn opamsis Norvich, tots ks SKons Ka st tpeaKt Kanajs, a aBstă nenopo- Mipe Kt a KtzslB în ant (mape); mease ope s’a jsnlată ks tajazspije mtpei, ne spmt j’aă SKt- nală. Ens ajlă anrjeză Kape a Bpsts asemenea st tpeaKt Kana.i8.i8 de Ja Ipjanda, a anstă ne- noppiipe Kt sns BÎnts a ronită Eajonsjă stă tots Kttpe nopdă k’o peneziiisne eslpaopdinapt. Aiests oms apă fi aatsnsă nerpemită Kspîndă ja no.i8.i8 nopdBJBi ajă ntmîntsjsi (adeKt Bajo- nsjs K8 KadanepBJS sts) daKt, nentps nopoKBJă jsi, ns s’apă fi înlîmnjală Kt KatapteJe snei ko- ptBii Biindă de ja nopdB, aps fi întîJnits în aep8 aiests najons mi j’as înrtspits; atsnii aeponastsi s’a noropîts în Kopasie mi ama a SKtnals. D. Pilalre de Rozier Bpînds aKsms a imita mi eas Kt.itlopii.ie natezitoape ajte D. Elanchard, a nepdsla Bieaija sa ja ena din aiesle KtJttopii. Ktil ja o întjuime de 3000 niiioape BajonsjB, din înlîtnnjape a înienats st apzt mi tojjî Kt- ittopil ne dînsa as Ktzals jkoss mi s’as sdpoBits asts-fejS Kt, ns Ji’a peKsnosKsts nimenea. D. Carlo Brioschi, aslponomsjis Ja ossep- Batopsjs rigal de Ja Napoli s’a ssits ks sns Ba- jons mal msjls de kîIb togi iei npeiedeniji ml aepsjs epa în aueaslt pegisne înajlt ama de SBBjjipe, în Kîls sajonsjs s’a KptnalS. Kb toate aiestea, aeponastBjS a SKtnats astt datt kb bî- eajjt; dapă a ntstpats de aueastt întîmnjape o nalimt Kape ’js a omopîts mai ne spmt. (Ba spma.) — 268 — Hesa desnpe piisnîndipea jeLiops ne nEmînts în timns- pLie tpekste. Ile Kînds aslBzi esisfinija jeijops este inBp- ijinitB ne sne.ie mpi aje Asiei mepidiona.ie (In- diea) mi a.ie Afpiiei mi Kiaps aiii denine din zi în zi mai mape; în limnspije (pensie, jeii epaă ms.its mai nsijini papi mi Kiaps neninss-ia Hae- mus (napa BOJKânsJsi) jînrB noi, epa o ijapB njinn de jei. înm în seKs.is.is ejă natpsjea dsne Xpists, s’a af-iats jeii în nBdspi.ie msnjjLiops ș d’Helicon Kînds Thessaiiea a deBenils mai joksîIb de oameni, jeii .s’aă petpass ja msnjiii Pindus; d’a- kojo aă fBKsts iiiBazisni nepiodiie în Epirus mi Aetoliea. Este KsnosKsts kb în timnspiie epoiie aje Milhologiei E.iene, jeii ikbko sns pojă mape. Akojo firspeazB msjte tpadsjjisni desnpe jeii de Citharon uii de Nemeșa. Eposjs Rumeliei mi aiemli msniii iipejsnjiinds-se nîm ' Alcathoos a omopîto sns .ies yiranliKS în nids- ja fepsia, sb KomBine în naptea jops inept ; pi.ie de ja Citharon mi dpents msJijsmipe de diona.iB ks npesta înajtB a mBnleJsi Pindus în • aieastB isBÎndi, Alcathos a KonsaKpats ofpande Maiedonia, neînietată aKonepits ks zBnada etepnB. Ja Megara în ternnjs jbî Apolon ini Arihanus, Toraai mai ne spmB, dsne ne KBJlspa fsKS mape nporpess în Ejada ssb domniea asi Philipp, AjieKsandp», Pyrrhus ui. i. a.; tomnai alsnii, zi- lems, oamenii npin Ksjtspa jops aă ronils ne jeii din aieste pepisni a.ie nBmînts.isi, apBtîndsi kb ns ejă (jcb) ii omsis este adeiiBpats pepe l * atnîndoB diBiniiBflije npoteKtope n.ie b nBtopijopă. întpe fiinije-ie înssfjeijite; kb nsmai domniea mtnîntsisi. 0 întîranjape noponitB a îbksIe aiests istopiorp-nf8 uejs mai ant.its, jsi sb Kiiiiine kb Herodot, ne a JBsats notițe sirspe desnpe esistințja jeijops în aieste pepisni, atsnii. AdeKB ja oiiasisnea desKpiepei Kamnaniei IlepsiKB jsî Xerxes, ziie kb KBmijeje nsplBtoape de EBrajKupi în apmadiea jsî , as fostă atașate de jei jînrB pîsjs Axios (aiests pîs se BapsB în sinsjs mspei Ja o distanjjB de 7 miue de Thesalonich). IlBdspije de sleasaps aje Maiedoniei mai ks seamB, se nape kb epas mai nainte nonsjate de jei; aKOJO, în Bajea în- tpe msnijii Panagios mi Olympos epa jBKsinija jops de npedijeKuisne; d’aiii aă nBtpsnss nînB ja Kojoniea Ejchb de ja Chalcidiea; aieastB npoBB monedeje antiie de ja Mende mi AKantos. Daps de Kînds as îniensts sb jsKpeze mineje d’asps mi d’apyints ne msnteje Panagios, de a- tsiiiî jei s’as fBKsts ukojo neBBzsiji. Daps Kiapă mi în toate nBdspije aje Ejadei, as tpBits jeii în limiispije antiil. Olympos epa, ns nsmai pe- sidenjja dÎBinilBijijops, ii mi a maiejopă; asemenea mi Pelion. fBKsts iimazisni în Tliessaliea; de mi ansmă Kanele de iei sBnate anliie de .ia opanie Pherae mi Larissa. pepe.isi ani- De anojo as aieea nedemn ne monedele O oBSKspitate npofsndB însejeuile disuisnea (tpadijjisne) a jcsjsî de Ja Ncmea. întpe Nc- mea mi Mycena, ziie tpadijjisnea milOJoyÎKB, a esistată odatB snă jeă ks totsjs piranlisă mi eslpaopdinapă Kape a deBastats loalB ijapa de ja Argolis. Hercules a omopîtă ne aiests monstps de animajs mi aieastB fanlB este sna din ieje mai Bestite aje aiestsi Epos. Aieea ie epa Ilercule mi SBmBnauiii jsi în antiKsitate, as deBenils ansmă oameni de npisoss în Ejada Ka mi în toalB Espona snde nsmai sînts jei de omopîts. L'aps în Adea mi mai ks seamB în nopdsjs Atpiiei, ukojo Jeii ns s’aă stinsă Îiikb. în timnspi.ie noastpe, fpamezsjă Gerhard m’a KÎiiitirată o mape peiislayisne ‘ npin ronipea Jei.iopă. Kaptea jsi desnpe m'natsjs Jei.iops, este njinB oe "aneKdote mi de istop i foapte intepesante mi instpsKliBe. Daps iui în AfpiKa, jeii a înnensts sb denie din zi în zi mai papi; asta este șoapta animajejopă fepoie mi sînyepoase. MiKmopapea nsmBpsjsi jops mepve întpe o nponopijisnea eKsajB ks mspipea nsiiiB- psjsi oamenijops ne nBinînlă; o lipKsms'anijB Kontpapie o rBsimă ja animajeje domestiie Kape sb îmsjijesKS ks nponopijisnea îmsjnipei oame- nijops în sneje jjBpi, Omsjs este sns inamiKs imnjaKaEijs a tstsjopă fiinjjejops sape sînts Kon- tpapie SKonspiJops saje mi Kape îi adsKs opi mi ' Kape gene mi nemsjijsmipi ne nBmînts. Kîts de nslepniii sb fie aiemti inamiii ai omsjsi; ejs îi Bipsemte Ja sBfipmils. Jesjs, ziie Gerhard, este dinlpe toate animajeje, inamiKSJS iejs mai — 269 — pedstaBi-iă ajă omsjsi. Omsjă, de mi omoapi jes, dapă ns’jă sipsemte niii odăii; Kiiî KopagisJă, fopija mi fspiea aiestsi animală majKcstosă. faie Ki în minstsjă Kîndă Kade, Kade Ka snă epoă, dapă ns Ka snsiă sipsită mi aBitstă. Dapă omsjă eroislă, îi nași nsijină Ksmă Kade jes; H dests.iă Ki a Kizstă iui snde a smiustă odati Jeii aeps ks stpirapea jopă pedstaEi.iT>, aKO.io slpiri aKsmă BJÎnda oaie, sas Si asde Kiapă stpirapea a JoKomotiBSJSi Kape fsije Ka snă 8- parană ne KÎmniiie imense anpouiindă oameni de oameni, naijisni de nagisni, fiKÎndă din ni- mîntă snă adeBipată mononojă ajă gensjsi s- mană de mi, ape mi ejă întpe memspii si.i snil nsmai nsijini sîngepomi Ka jei mi tirpii. Zmokiîh'î.iS. Apsops.iă de zmonină (Ficus, Figuierî este în npi— Binna fe.is.isi îmsjyipei sa.ie, sns.i din njanteae ieje mai intepesante; apitîmls-ne Ksm Nalspa esle ințienioasi în miz-ioaieje Kapeae întpe- ssinyeazi snpe imsjijipea njantejopă. Ms.ită timns a tpeKstă, Kîndă Eofanistii n’aă mlistă misteps.iă feKonda- gisnei zmoKinsjsi. Ansmă si iulie aieasti Kspiosilale; adeKi în joks Ki ja toate ie4c-.ia.ite ruanle, fpsKls.iă (noama) se desBoajIi din fjopi mi în nisntps.iă fjoa- pei; ja zmonină, din Kon- tpa, fjoapea se desBoajIi în nisnlps fpsKtsJbl, adeKi în nisnlps.iă zmoKinei Kape o mîiiKbină na fpsKls (noa- mn), se afji f.iopiie ks se- minye.ie Kape npodsKă. A- 1‘. ste f.iopi sînlă sniseKssaje adeKi f-iopi.ie masnsje sînlă nsijină în nsmipă mi se afji no naptea de sssă a fjopije ferneae se afji mai îkoss mi întp’snă nsmipă mai mape; fie-Kape f.iopiiii:i sti ne snă niiiopsmă miKă mi n’aă Kojoape Ka ieje masKsje, aă snă Kajiiiă îmnipuită în tpel diBÎ- zisni mi ape tpel stamine, fie-Kape stamină tep- minînds-se npin doi antepe. Dapă ja fjopiiejeje femeje, fie-Kape ape linii diBizisni (tiielspi) în Kajiiisjă siă mi înKongioapi snă OBapiă de Kape easi snă stLiă aBÎndă d’assnpa doi știr— mate neeKsaje. Fie-Kape f.ioape femeji npo- dsie o msJtjime de seminije jenliKSjape (în fopma de jinte), Ja Bîpfsjă zmoKinei, oBsepBimă (ficus carica L) ZmoKina, zmoKinei. ne Kîndă Ka o mspi iniKi, înKon- yispat de sojzî mini, dap fopma zmoninei este aieea a snei nepe. Botan stii KsnosKă nîni ja 30 sneye de zmoKini. Bea mai npiminaji sneiji este zmoKinsjă opdinapă (Ficus carica L.); naipiea jsi este Asiea mi Espona rnepidiona ii; este miK, însi în yipue foapte mude se sse Kîte odati .ia o mape îni ’uime; ape foapte fps- moase fpsnze, în fopme de o 'mumi ks linii degete; fapa jopă de sssă e Bep- de în nisă; iea de atos es- le Kamă ajEi. Kînd taie iine-Ba aieste fpsnze (Ka mi IpsnKisj) ease snă f.isid ajră. Zmosineje, Kînd s’aă ritilă, sînt d’o KOJoape bî- nifi saă pomioapi, saă ra.i- seni saă Bepde, dsne fe- Jisjă apEopBvisi; Kiii esisti fejspimi de Bapielirji (so- ispi) d’aneasti snegi de zmoKini. Ficus rotunda alba; este Kamă snfiati sssă; di fpsnKte npimiBapa mi toamna; leie de toamni însi sîntă mai nsne. Ficus angelica-, rajEeni-Bepde; este o noa- mi foapte njiKSti de mînnape. Ficus pur pur ea-, e poms-BÎojelă mi foapte fpsmoasi; anoi mi foapte n.îiKSli, Kîndă napa epa Kijdspoasi. Ficus Pyroforme; seamini ms,ită k’o napi; e Bestiti în nopdă-Beslă Fpaniiei (Bordean). Beje-jiajite snerje mai nsjjină imnoptanle ns Bornă nsmi aiii. ' — 270 — Desnpe its.itspa zmotcinsjini, OBsepBsms ne.ie spmBtoape. Nsmai sns nunînts apțrijoss (fijeoss) mi foapte smeds ns e Bsns nenlps zmoKins; ajtmintpejea pesmeinte în opi-ne ntmînls. Daps Kînds e esnsss în aepsjs jiseps ini mai ks seamB jînrB Bp’o fîntînB, pesmeinte îhkb mai sine. Daps opi snde, tpesse nine-Ba sb rație de seamB kb zmoKinsjs sb fie înKBJzils iui jsminals dpenlS de pazele soape.isi. Tpaisjs animaje.wps. (Spmape.) Âes.iS. «Iimsa jesjsi (ks a tstsjops anima- jejop din famijia nisi'iii) ape nimte KÎp.iiție țapi, de aneea jimțepea jesjsi din menațiepiB este foapte nepiKO-ioasB, kbiî ks Jințiepea sa îKsnoae nejea. Kspațțisjg jesjsi mi țienepositatea sa ’-a mBpits nsinipea de peție ajs anima.ieiops. Ejs nsmai Kînds esle stpîmtopats de foame, ataKB ne ,oms; atsnii este Kpsds rpozaBS. Jckjib npin Kspațrisjs, fopija mi toate Ka- paKlepeje saje mepitB numele de pețieje ani- majejops. Ilatpia sa este Asia mi AfpiKa; ejs aiKsnție nînB aa o înBJijime de 4—5 mi Ja o jsmjime de 8 9 ninioape, dapB mi Koada sa ape o Jsnțiime de nalps ninioape. Fpsntea sa apalB Ka nimte indoitspi, na nimte BBpțiI, mai ks seamB Kînds e neKBncilS; rspa sa e foapte japrB; în întps ape 14 dinul rpozasi Kapi sînts în stape a psne oasele neje mai țapi; urnea jsi e mape, foapte asnpe, nap’ n’aps fi anonepilB ks KÎpjițje de feps, de aneea Kiaps, dsne Ksms ams , ziss, Kînds jesjs jinne ne nine-Ba ks jimBa, e nepiKOJOss; ninioapeje saje sînts sKspte, dapB uepene; îmBjetsjs jsî este înnets mi maiestoss, dapB Kînds ronemte Bp’o npadB, atsnii ajeaprB ks o isjjeajB estpaopdinapB; ejs tpBemte 20—30 de ani. ToatB jsmea mtie ne deoseeits Kspațiis ape jesjs; cjjs nini odatB ns se snepie de ineminii sbI, fie oameni sas animaje, fie msjjji fie ns- jjini. Kînds-i e foame, se faie npsdă, ns-i nasB de nimiKS, ataKB ne opi-ne fiinijB BiiB Kape o întunemte, anoi opi-ne pesistinijB ’js anpinde mi mai msjts, ks deoseeipe Bedepea sîmjejsi-js anpinde foapte tape. Kînds-Js pBnemte nine-sa, se faie însB mi mai nepÎKOJOss, kbiî pesBsna- pea sa n’ape mapuini, atsnni înnene sb stpiție rpozaBS, OKii i se fans Ka fjaKBpa anpinss, din rspB-i Kspue snsmB, Bate nBmînlsjs ks noada mi Bai de ane.is nenoponits sape nade în ria- peje jesjsi în minstsjs aneja ! Stpirapea jes.isi e amia de tape în Kîts Kînds stpirB noantea, do eKo a.is rjassjsi jsî nap’ kb se KStpemspB desepteje immense snde joKaemte, kbiî seamrnB ks spjetsjs tsnelsjsi nejs mai tape; ejs stpirB de 5—6 opi ne zi mi mai ks seamr Kînds este sb bîîb Bp’o njoaiB. Ejs Bede noantea Ka mi zioa întoKmai Ka nisi- neje, doapme nsijins mi de nejs mai mins sro- mots se demteanlB; toate neje-jajte animaje, Kiaps mi neje mai fspioase, as fpiKB de jes, mi fsrs de dînssjs, de aneea ejs esle sijits sb se asKsnzB snde-na Ka sb noatB npinde npadB; a- kojo se ksjkb ne nîntene, adaslB nînB tpene o razejB, o maimsjjB sas o KBmijB (a KBpiia Kap- ne-i njane npea ms.ils) mi îndalB se apsnKB ne anea npadB, înKOJBiemle dsne dînsa noada sa nea rpozanB, o sdpoBemte mi-i ssție sînțieje; nsmai ejefantsjs mi pinonepsjs sînts în stape a se îmnpotiBi jesjsi; ejs mBnînKB msjts întp’o mînKape mi se satspB de 2—3 zijje. Ejs este în stape a SBJta nentps 10—15 opi Ka sb npinzB o npadB, mi tols îmBJelsjs jsi se sp- meazB SBJlîndg în Kspmezim», eapB ns dpenls.— InsB ks Kîts jesjs esle tepiBijs KÎnds-i e foame sa8 Kînds este neKBJKils, ks atîts este de pene- pos8 Kînds ns-i e foame, mi peKsnosKBtops nen- tps nine-fanepije ne a npiimils de ja nine-Ba. Msjte esemnje Kspioase se intis desnpe aneasta.— De mi întp’adeBBps jepjs n’ape fpiKB de nimini, dapB se Bede kb se teme de meapne, de aneea Maspii, Kînds întîjnesKs npin nsslii Bp’sns jes, îndalB ’mi desfaKs tspBansJs jops, Kape este Ka sns nemnips (mtepraps), ’js miniKB iste în Kîts sb semene ks sns meapne lîpîtops, nii jesjs bb- zînds aneasta, ÎndalB fsțje. — 271 — Kînds înlîjnemle iine-Ba în nsstii ne dpsnrâ sng jes, st faKs îndali foKS, kbiî jesjs ape fpiKB de foKs; eapB daKB n’ape timus, st se KSJie jkoss ftpB sb se mimie; sa Îhkb niii sb ssfje, anoî jbsjs Kîndu ns-I e foame tpeie ks raîndpie înainte de oms.iă Ku.iKals jkoss, mi ns-i faie nimÎKS. Apașii Kînds bocsks sb npinzB Kîle sns Jies bîb, sans Kîte o rpoans, o aKoneps ks pamspi ssBjjipi mi sjase, mi jesjs tpeKÎnds nesle pamspue aiejea, se puns, nade tkoss în rpoans mi etanii ejs e npinss, kbiî de snaima mi de psminea ie simte în aiejs minata, noate line-sa sb faKB ks dînssjs ie ua cpea. Asts-fejs as a- iKanss sneje din najjisni în Asia mi în Apasia a npinde ne jes mi a-js osiiinsi Ka sb meaprB ja pssboiB, mu. mi ama litims în istopie, kb NapKS Antonia tpisniBipsjB a inlpats în Poma ks .iei nsmi .ia sns Kans de tpismfs. Kînds e npinss de linsps esle îhkb rasata mai sinopa a-js îm- BJÎnzi. Jlea (jeone) noaplB 100 de ziae în nînteie, mi fals 3—6 nai ne napi-1 sars înlp’sns joks foaple asKsnss; ca e foapte nepiKiaoass Kînds ape nsi. Tirps.iS ape neaaea sa mapKats ks₍₍ BBpții Jianiji mi aate de ijiaps iranpoțiiapsas Kopnsasi (de aa sninape nins aa sapts) în fopms de ap- Kapi aase mi nerpe aalepnalioe, (nantepa, aeo~ napds.is mi iena as neaaea aopă nstalB daps na BBpralB. Ikitpia lirpsaai sînts dinepseae ijBpi Ksadapoase din Asia mi AfpiKa. Dintpe toate feapeae sînqepoase, tirpsjs este iejs mai Kpsds mi ieju mal rpozaB»; kbiî e.i8 este inemins ne- îmnBKals aJ8 t«lu40pu ființjeaops înssfjeijite; eas ns se salspB niii odatB, mi daKB ns-i e foame, omoapB nsmai nentps nanepe d’a omopî; e.is, mi Kiaps ea (lirpa) ’mi omoapB nsii jops. Fe- poiitatea sa lea fsps mapyine se ap.? tu în loalB fistonomia (înfByiumpea) sa, npin OKii sbî, ap- zînds Ka foKSJS, npin aiinsa asi nea pomie Ka sînțieae iui siioasB afapB, npin SKîpmnipea sa ks dinijii Kape ns înieteazB niii odatB; Bedepea opî- KBpaia animajs bîs-I esiits fspia; ej8 s’apsnKB SB.itînds îndalB assnpa npBzii saje, o psne ks dinijii sbî rpozaBi, nsne Kans.is în supta Bistimei, ssrînds-I sînpeje ks o mape aBiditate. Dune aieea tpaije pBmBiniueje ks o mape peneziiisne în fsndsjs nBdspii snde se uino, mi bkojo Je mB- nînKB sinrsps.— Ejs ns se teme niii de oms, mi s’a întîmnjats adese-opi în nBdspije din India? Ka tirpsjs sb se apsnie dintp’sns jokS asnsnss ks o ispeajB nesnssB mi nenpeBBzstB npeste Kîte sns KBJBpejjtf dintp’sns delauiamenls de KaBajepie (tpeKÎnds npin nBdspije d’aKo.io), tpsrînds-js bîb în fsndsjs nBd8pei ks o isjjeajB mi o fopuB ama de estpaopdinape, în kîIs iei-jajiji KBJspegl n’as nststs sb—js spmeze mi sb SKane din riapeje tirpsjs! ieje rpBzaee ne Kamapadsjs jops ne- nopoiils. Tirpsjs ns e Kananijs a fi înBBijats ja iena. Fspia sa nea sejsaliKB, ns se nepde niii odatB; ns este simjjitops .ia niii o mînrîepe mi întoKmai Ka sns tipans sînțjeposs, Ka sns Nepon din nsdspi, Ba sb npBiiBdeasKB toatB js- mea, de ncnazu de ie esistB;— Tirpa esle iena mai miKB de Kîts tirpsjs, ajlminlpejea ’I sea- mBnB în toate; ea fals 4—5 nsi întp’snS joks asKsnss, mai ks seams îi asKsnde de tirps, ta- Ibj8 jops, Kape Kînds-i Bede, ’i msnînKS. llantepa se rssemte aKOJO snde e mi na- Ipia tirpsjsi, înss este mai miKB de Kîls tirps.is; nejjea sa e mapnalB KS nete nerpe iipKs.iape (Ka anejeje); JOKsemle npin HBdspi adînii, e foapte iste în miniKBpi-ie saje, noate sb meaprB Kiaps mi ne apsopi înajyi snpe a roni bkojo npada sa. De mi nantepa esle mi ea d’sB Kps- zime mape, însB ataKB ne oms nins Kînds a-, lesta n’a neKBadt’o. Este KanaBÎjB a fi domes- liiitB, mi joKsitopil din ijBpije snde se nssemte nantepa (Asia mi AfpiKa) se sepBesKs ks nanlepe înBBuate, Ka ks nimle Kîini de BÎiiBloape, ijiitid’o însB ne dpsms întp’o KOJ'Bie înKiss, mi numai Kînds Bînatsjs se apalB ’i desKÎde sma Kojiniei, atsnii nantepa se apsnKB assnpa Bînatsjs! nii-js npinde; însB Kînds s’a îniîmnjatg Ka sb ns-j8 noatB npinde, de psuiine se faie atîts de fspi- oasB în Kîts este în stape sb se apsnie Kiaps assnpa stBnînuJST ei Ka sb-js omoape; daKB a- icsta ns înrpi®emle a apsima înaintea ei Bp’uns miejs ks Kope sb-i notojeasKB fspia ei nea sîn- ijepoasB. Indienii mBnînKB ks njsiepe Kapne de nantepa.— Ilejjea ei este slimatB. JLeonapdsjis seamBnB msjts ks nantepa, însB este mai miss mi nejjea este mai fpsmoasB mi mai slpBjsiitoape. Nerpii din AfpiKa (snde e natpia sa) npiuesKS ne jeonapds na pepeje fea- pejopg seJBatue. — ³⁷² — Ilisiuii ’i luane jkokbjib npea hisjIb; Kînd» nea, sKoate jirasa afapi (npeKsms toate anima- Jede Kapi a» ssza de îkosx mai sitspli de KÎl» nea de sssb)— IlisiKa noate fi înBiijati a faie deosesite meuitemsrspi. IlisiKa Bede în întsnepeKB, at»n>il oKii ei JBtesK»; Kînd» fpeaKE line-Ba soi- napea iiisi'tii de îkos» în sssb, noate si sKoaijE sKîntei de JBinini (ejeKtpiKi). IlisiKa este sop- ijoasi 56 de zije. un falE atsnm 5—6 nsi, Kapi se asitstids de Kotois Ka si n»-i minînne; a.it- mintpe.iea ea ’i înrpiateinte mi-i anipi. IlisiKa, este dsne BS.irie. animaj».i8 'leJis mai BÎKjeans mi 'te.is mai pisdilop» snpe a npinde npada sa. Ilisiieje domestice Bapiazi m»jts în Kojoapea JopE, ne Kînd» nisiKa se.iBaliKi este tots-d’asna nensmie, mai mape, aBÎndti B»zeie nerpe. De mi nisiKa domesliKi, a npiimils oape- Kape inti»inui din domestimpea ei, dapi tot» i-a pemas» msit» din pi»tatea lipei sade natspaje; Ki'ii fiKÎnd» OEsepBaijie nisineî, BedemS ke ea este iste în mimKipide saie, foapte Kspati, ne- Kpedinnioasi, nepeKBnosKitoape, pea, nesimyi- toape nentps mînrîepe, neasKSJtitoape, atamati de om», n» nentp» Bp’o simnatie Kitpe dînssj» (na Kîinejte) ii nsmai nentps intepessi» ei, fiind» Ki risemte demînKape în Kasa om»j»i: este ne- KîHîi’iioasi mi nepisoioasi at»nii, mi ks dpents KSBînt» zine Eiafons ke nisiKa noate fi opisiti Ka simB0J8J8 inoKpisiei mi aj» tpidipei sa» Ka simBOJBJS snei sjsiji nespedimiioase, ie ijine nine-Ba în Kass nsmai d’o neeoie. IlisiKa ro- nemte mpapenii npin instinKt». Amtia sînt» ine- minii ei fipemti, îuse ronenite mi mmînKE mi nasepi mini, ienspi mini, Kîptițje, Bpoamte ijes- toase, spoainte, monîpje, mepni, nemte, npefe- pînds tots-d’asna Kapnea iea mai fpaijeli; s’a ■ntîmnjată Ka nisiiue si atane mi ne Konii mini Kînd» dopmia, ssrpsmînd»-!; nisiKa kb rpeatate matini ssKateie ne minînKi.— IlisiKa ape o mape IpiKi de a-mî m»ia ninioapeje în ani, anoî Kînd» s’a înlîmnjat8 Ka o nisiKE si-iui moaie ni'iioape.ie in ani mi n» je as »sKat» nsmai de Kîts, noate si mi moapi dintp’aneasla. O nisiKE RpesKBli întp’o Kasi, n» o nipiseiute Kiap» daKE stinîn»4» ei a emit» d’aKOjo, (Kîine.te din Kon- tpi, epmeazi tots-d’asna ne stmînsj» j»i). Ni ni snă animai» n’ape nainepe ama de mape Ka se se acoane Ka nisiKa. lin» steprap» ineuimps), o Basma sa» sn» a.it» 4»Kps alîpnats e destsj», mi niJica se Ba a;»Ka k» dînseje ope înlpeții.— Din opi-sep6aiâ»ni.ie meteopo.ioyiue m EsKspeuiti de Jia 1—15 Sentemapie. Temnepat»pa dsni tepmometps .wl Reaumure, Dim. A3 opa 6, d. a. 4a opa 4, seapa 4a opa 10. în »mEpi. Ja 11 5 19 10,56 Dim. 4a opa 6, d, a. ja opa 4, seapa ja opa 10. Ja 12 7,5 18 8 . Ja 1 J2.50 14,5° 14« Ja 13 7 10 10 Ja 2 12.5 16,5 11 Ja 14 7,3 16 9,5 Ja 3 8,2 Î6,6 10,7 Ja 15 5,3 18 18,6 4a 4 9,5 .20- 15,5 Temnepatspa 9 0 18,3 0 12,2 0 Ja 5 10,5 24 15 de miz.iOK Ja 6 12,5 22,6 16 Ilentps dimineața, n. amiazi, n. seapa. Ja 7 14 25,2 15 Eapometps a Bapiats întpe 316 mi 318 dinii Ja 8 11 17,8 11 de napisă. Ja 9 8 18 8,5 Tpel zLie de n.ioaie; nea mai mape napte seninE. Ja 10 4,9 19 10,5 Timpii» în Tinorpafia KojeyisjBi Sf. Sasa.