JURNAL IIENTP8 PESnÎNDIPEA UITIINgElOPS NAT5PA.IE IUI ESAKTE. ÎN TOATE KJASEJE Pedipeată PROFESOR DOCTOR IULIUS BARASH. Jtyo 33. (Ansjă a.is natpsjea) Eskspeniti 8 Senternepie, 1859. Konpindepea: bnă monslps Bețjetajă.— Osiinsipea aninia.ie.iops ks dinepscje minvipi.— Tpsfii.— Tpaisjs animajejops.— KomsnÎKanisni siienlifiae niigi,____________________________________________ Birâ monstps BeyetajS. N» sînts ÎnKi doi ani de Kînds D. Rivers Topper npeolă ja opamsjă SlieKslon (în An- rjiea) epa sns K.iepiK8 Benepats ini sns nota- nistă (khI în Anrjiea npeouii ns dedemneză a se OKsna ks mtiinjje). Daps aKsmă D. Topper este sse JKsdeKata Kpiminaji, ronită wi afspisită de toati jsmea wi dara npoiessjă siă s’apă fi întîmnjată k’o ssli de ani mai nainte, nerpemilă ra apă fi fostă Komdemnală Ka s’m» apzi de Bis. Dapă ie a fiKstă aiestă omă ? Oape a o- mopîtă ne iine-Ba ? Niii de . Ksmă ! ni zejsjs npea mape în sotanira, ’jă a adsss în aieasti nozigisne. Eati Ksmă! D. Topper epa amatopă de njante ansatiie Kape je nsnea în Kanajspije wi sijjjije K»pe se afji în msjijimi în jokbjs jsi. Alai ks seami j’a anpinsă piă nentps fioapea Lolos (Nymphaea lotus) din pîsjs Nijs; Anoi fiindă ki aieasti fjoape epinliani îi a njiKslă npea msjtă, de aieea s’a anbKată d’a stsdială jimsa Kontira Ka si se nsie în Kopesnondinui ks Redschid fellah npofesopsjă sotaniiei ja sKoaja de ja AjeKsandpia (în E- ninlă). Upeotsjă nostps, a snepată ra npin a- leasli Kopesnondinui, ejă Ba dosîndi msjte njnte ansatiie esotiie din Ețiinlă wi Je na aKjimata în Anrjiea, întp’adeBipă, dsne' o Bpeme, D Topper a npiimită de Ja amimă siă Redschid. fellah, o esnedijjisne de maî msjte njante am- , tiie esotiie mi întpe aieste s’a afjată o njanti aKsatiKi nosi k’o sKpisoape din naptea npofe- ~ 258 — sopsjsi din Eijintă «ape îl supise: «Domnsjiă meă, dsne dopinpa D-taJe ama de fepninte dsne mante amine din Eijintă, eati bi tpimită ne pi- dnine.ie mantei Growforreva aquatilis itape ne- rpemită este nins aKsmă neKBnosKSli în Anrjiea . Ka mi în toati Espona. Te spiSKă Ka sniEpa aieslei nuanțe si ns mimopeze niii odati, mi D-ta si tpiemll o mie de ani Ka si noii ad- mipa Kpeintepea mi înf.iopipea el mi le BezI în- Konpispală de peKsnomlinpa napisnei D-taje.» D. Topper epa sns înBipată solanistă, daps ns epa sns stilistă fină mai ks seami în jimna KontiKi, Ka si înpeieari iponiea fini Konpinsi în aieasli enisto.ii. Daps si ne întoapiemă .ia aieasli n.lânii KSpioasi. Pidicina mantei Growforerva aquatilis a aiKsnss aa Anrjiiea întp’sns mÎKS Bass de nealpi sine înKiss mi neieLisită ks neieliea npofeso- ps.i6î de .ia Epintă. Kînds D. Topper a desidsă aieslă Bass, eati ki as sipits o msjpime de nseje mici Kape ne dpsmă s’a jiiiită tape de nipepii Bassjsl D. Topper rnliea mi mai na- inte ki aieasli manii ansalim Kpemle foapte penede, daps ns m’a înKinsits ki peneziiisnea Ba meppe nîni ja sns rpadă ama de esipaopdi- napă în Kîts sns amiKă Kape .i’a Kemată Ka si Bazi aieasti manti nosi, a zisă ki Bede ks OKii roi Ksms manta Kpemle ! -Topper însi n’a Bpsts si Kpeazi aieasta, ziKÎndă ki este o îjis- zisne a simpspijopă amiKSJisI, daps ne spmi s’a înKpedinpată ki amiKsaă siă aBea dpentate. Bassjs de neatpi tpessia snaptă Ka si snoapi manteje dinlp’înss, atîta s’aă jinits e.ie de dînss; D. Topper s’a rpisită mi a nss’o întp’sns e.ie- rnteis snde Kpemlea mi isnila sa Lotos. Daps asiea as tpeKslă KÎle-Ba minate, ki manta Lo- tos epa înKonyispati, îmspipimali mi Keapă stpînsi de manta nosi. Dsne 35 minste, Lotos epa niEsmili ssrpsmali mi moapli. în nspine ope, niui o a.iti manii aKsatiKi de Jia ejemteiă nsmai a pimasă Bie mi eaernleis-is epa anonepits de n.ianla nosi de aa Epinlă. AmÎKBjă D-jbI Topper, a meuală în aiea zi, ja Aondonă; în aiea noante D. Topper aBea sna somnă foapte neodinită Bisîndă ki manta Grow- forrewa s’a sKimsală în KopiiBJS sosi meapne yirantiKs Boa Constrictor) Kape îî ssrpsmeazi Kasa mi șaptea mi tolă ie se afin hko.io. A doa zi aa amiazi-zi a sosita o SKpisoape de ja amiKB din London Kilpe Topper supise în spmitoapeje tepmine. „AmiKBie, mi rpiEesKă mi ’pi sKpiă Ka si „nizemll rine manta Growforewa, Ka si na se „întinzi npea ms-its. DipeKlopsjiă soiietipeî eo- taniie d’aiii, mia ziss ki aieasli manii este o adeBipali Ka.iamilate, o ma.iediKpisno (afspisenie) în pemsas Bepeta.iă. Peneziiisnea fassjoasi a Kpemlepel ei, tepisua foppi a npodsKiiisnei ei mi tenacitatea esistinpei ei faie, ki dam a iipinss jok8 snde-na, e neste nslinjji s’o SKoaiji d’a- K040. Haplea infepiopi a Ețiinlsjsi a fostă dc- Baslali (nsstiali) în Kasza el, aa o întindepe do mii de mir.iie peorpafiie. Keapă Ni.isjs este dalopă naBiTapianea jsî, nsmai KpoKodi4e.topă Kape sîntă jausme dsne aieasli n.ianli mi o minîiiKă psnînd’o nîni .ia pidnini.,, îfnă nostă SKpmlă ziie mal ks seami si ns sipi nași îiikbI ii.iindps.i8 Kape Bine de .ia Kana.iă mi si napsi în ejiemteiă. Asiea D. Topper a afjală aieasli jiesle le- pisLii, snde îi adsie aminte Ka si se si.ieasui Kîlă de Kspîndă a astsna mai ks seami lUindpBJă de fepă Kape nsno în KomsnÎKanjisnea e.iemleis46i jsî k» Kanajs.iă ieaă mape naBirasliă nentps a- tîta Kopaeie mi Kape fopmeazi aplepiea Biepei nentps toati papa 4si; asia, ziiemă, a litilă e48 aieasti Besle ameninijitoape, ki îndali sepsi- topsjs jbI, ’i a ansnpotă ki ană mnitană ansi Basă Kape njstea totă-d’asna ne Knnajă, noemte si BopncasKi ks dînssj. Kinitanaj» intpîndă î- a zisă: Domn6.ie, amă aszilă ki D-ta Ksnomii ms.ite njiante de ani. Eă mi snă a.ilă amină Kinilans, amă risilă aslizi aieasti n-ianti în Ka- najiă; n’amă Bizst’o nîni asamă aici mi amă se- nilă si bi înlpenă ie este aieasli manii mi Ksms se nsmemte ? D. Topper aszindă aieasta mi simpindă ki afspisita n^anti a mtpsnsă mi în Kana-iă, a pi- masă în ica mai mape stsnefaKpisne mi, Ka sns omă desnepată Kape Ba si se omoape înssmi în spma snei Kpime mapi ie a Komiss, a dată fsra ja e-iemteisjiă jsi. Dapă Keapă dam apă fi fostă intenpisnea asi Ka si se apsnie în ani Ka si se omoape, tots n’apă fi nstslă si fam aieasta; Kiii Iotă ejemteis^ă epa Konpinsă de njanta Growforewa aquatilis. E.iă aKsms, în lea mai — 259 — mape desnepape, a Eirală mîînejo sa.ie în ani în jokbjb snde ejemtcisjă este în KombniKaijiBnea K8 Kanajsjă, Ka st aslsne rspa acestei Kanajă, dapă în zadapă; kicî rspa epa deata aslanati de pidicineje acestei njante Kape aă întinsă nenb- mepoaseje pamspije jopă în nibntpsjă Kanaj8- jbî. Dapă D. Topper, totă n’a nepdblă nideatdea mi ’mî-a imaginată:. Iotă este neste nstinni ki întp’o noante, aceasli njanti si fie nainlată de- naple în Kanajă. Dapă neste Kîle-Ba minbte, s’a înKpediiijjată ki mi în aceasti snepanjji epa în- uiejată; fiindă ki njanla a bmnjblă deaca ns na- mai Kanaj8J8 ja o întindepe foapte însemnati, ia ÎnKi a încenstă si se întinzi jînn majs- pijo anei. A tpeca zi dsno aceasli înlîmnjape, a na- tală opi-cino si liloasKi în toate razeleje a Mi- peî Bpitanice ki în totă Kbpsb-iă i;anajBJ8î de Ja StieKton (nape ape maî msjle mije yeorpa- fi*je) se apali o njanti nosi neKsnosKsli nîni aK8ină de niii snă Eotanistă enr.ieză. Dapă o sintimîni mal ne spmi, snă amiKă ajă 1)-J8i Topper, a nsEjinată înlp’snă jspnajă ki Mapea Bpilaniea oslo daloape Beslitsjbî Eotanistă D. Topper, aKjimaloapea njantel Growforewa aqua- tilis din Ețiinlă. ¹ ¹ Dapă n’a IpeKblă o aJti sinlimîni Kîndă s’a citită în toate jspnajeje nJinyepe ki njanta nosi DKonepe totă Kanajbjă mi ’jă smnje întp’a- tîla, Ki niyi o Kopasio ns mal noate si HJbleasKi ne dînsb. Dește nai-snpe-zece zije de ja ad8- cepea acestei juanle în Kasa D. Topper, totă Kanajbjă de ja SliKton epa bn deseplă; niii o Kopaeie n’a maî nbtblă si bmsje ne dinsb mi toate moapeje de ani aă slitbtă. Ilatpb sinlimîni dsne sosipea njantel Grow- forewa, D. Topper a npiimilă de maî mbJte tpi- Bsnaje citajjisnî de «sdeimli ks tojjî Kinitanii de Base mi Kb toati asociauibnea de moapi ne Kanajbjă SliKton nape tom îjă BinoBijjeaă ki H a stpisată nîinea jopă, npin afbpisita njanli Kape a adss’o din Eiiinlă. TpiibnaîsJb n’a Kondemnată ne D. Topper, kicî Kodsjă «jiBÎJs mi nenajă ajă Mapei Bpi- tanei n’a npenizblă bnă asemenea Kasă estpaop- dinapă, dapă npezidenlbjă IpiBsnajbjbi a doje- nită ni8.it ne stpmansj D. Topper mi înlp’ajteje îi a zisă: „Nameje D-taje DomnsJe, Ba fi de aiismă înainte afbpisită în aceasli jjapi. D-ta aî dată bnă esemnjb tepisijă Kîtă de piă noate si adbKi cine-Ba jjipei saje, npin irnopanija sa mi amEijjibne d’a firspa în nssjiKă Ka bnă in- Bentatopă saă deskonepitopă aje jsKpbpijopă nsoi aje natspeî. Eali asiea aă tpeKbtă aKbmă onlă sinlimîni Kîndă D-ta aî adssă aceasti njanti ne nimîntsjă Mipeî BpitanicI mi de»a miî de oameni moape de foame; Kici monstpbjă D-taje a bmnjbtă aKbmă totă Kanajsjă ja o jBnyirne de 75 mirjie (37 nomte) I “ De Ja aceasli înlîmnjape a tpeKbtă aKbmă doi anî; Kanajbjă de Ja SliKton s’a fiK8lă iapă naBiranijă, dapă ks ne npejjă! Oamenii sîntă si- jiyî si intepjjie K8 aceasti njanti tepiEiJi, o J8nti rpea iui neîncetati. Pipi intepsnjjie, msjte Banoape Kape Kspiiji nomoaje (Bagger), mepră în sbsă mi în ®osă persjată odati ne sinlimîni Ka si taie nensmepoaseje Kaneteje mi rîtbpije 'aiesleî rpozaBe Hydre Bepetaje. Aă ajeprată Keapă Ja Eyintă dane KpoKodijî, Kb Kape aă Bpstă si nonsjeze acestă Kanajă Ka si nimiceasJȘB njanteje; dapă aceasli cepKape n’a pesmită; kicî odati KpoKodijiî s’aă mînKală bnsjă ne aJts Biindă ne dpsmă de ja Eyinlă ja Anrjiea mi ajli dali, dsne ie aă aatsnsă sinilomi în Ka- najă, aă mspilă iapna de fpiră, nefiindă obîi- nbiijl Kb KJima Mapei Epilanice. D. Topper, amă zisă, a SKiuată de nedeansa jsdeKilopeasKi, dapă n’a sKinată de nedeansa oamenijopă de mtiiniji; kicI societatea EolaniKi de Mapea Bpitaniei, a sKimbală nsmeje acestei njanle rpozaBe mi îi a dală nsmipea de Top- peraniea pestifera (adeKi cisma, Konijsjă Jbî Topper). OBFinsipea animajejops ks diBepseje mînk'Bpi. Esle ksnosKbtă ki Keapă animajeje Kapni- nbite si minînce iapBi mi fpbKte. S. e. Kîîneje Boape (mînKitoape de Kapne) noale si fie osii- mi*nisina sîntă de fejbâă jopă KapniBoape, anoi — 260 — în domestiiipea, îi ams OBiinsits a mînna mi nîine, Kaplofi ni. «i. j. Bestitsjs Moleschott onsepBa kb nslpimîntsjs a SKimeat» nisih'a SBJEatiKB în nisina noaslpt domesliKB, asls-fejs kb maijeje nisiiei domestiie sînts meu sKspte de Kîts aieje aje ni- siiei SBJBatiie (kbii tots-d’asna sns animajs KapniBops, ape maijeje mai SKspte de Kîls sns animajs epsinops ) ' Bena mai rpes esle d’a OEiinsi animajeje epEÎBoape d’a se nslpi de Kapne; daps mi ja a- leasta pesmemle omsjs in sBfîpmds. Desca Omerîi paKonlB de Kai Kape as mînKats Kapne; apașii în tols timnsjs, detepB Kaijops jops, jante de KBmijB mi de oi; daps taptapii das Kaijops jops sns fejs de nastpamB de mînKape. ,.}KoKei8Jb⁻¹, enrjezs, dB Kajsjsi jsi SKsmiie mi aijeps, liopEB de Kapne de mînKats mi Binsjs poms (Bins de Porto) de BBSts. Bestitsjs Boiaijiops Marco Paulo din seiisjeje mediade, paKonlB kb în Asiea JînrB Aden, snde KBjdspa este ama de mape în kÎ18 niii o iapBB ns Kpemte ne Kîmns, aKOJO oamenii das Kaijops, sotiops mi KBmijel, nemte în jo- KSJs epsei de mînKats. în Nopseijiea, SBejjiea mi Isjanda snde din Kontpa fpirsjs tepisijs ns nepmite Kîmnsjsi Ka sb SKoagB iapBB în ason- dinjjB. Akojo oamenii das Bitejops iapna,¹ nemte ssKats de mînKape mi Baiejops npinde foapte sine aieastț mînKape» kbii se înrpams mi das msjts jante. Daps Miss Martinean asirspB kb în F\ordin (Nopsepiea) Bailie npiimesKS iapna dpenls mînKape, KBnBLjînl de nemte tBiats în es- KBiji mi amesteKale ke sajirB de Kai. Kîls de BizapB ni se nBpea aiests peijims ajg Bitejops, tols ns tpeBse sb sitBms kb deaca pomanii antiii as aBsts oniieis a nsne neste mînKapea Baii.iops, mi Bajira de rBinB. în Ost-Frisland înrpams bî- ueii ks- osb Kape îi das de mînKape. Daps în npisinija Kanpejops, e mtists kb s’a întîmnjats de mbJle opi kb sns ijans EBtpîns, as fspats sns ieds tînBps din Kspte mi i’a mîiiKals. Ja oaie ns s’a bbzsIs niii odalB aieastB pBtB*iipe a rsstsjsi jops. Din Kontpa, ja nasBpije mînKBtoape de fpsi;le, s’a ObsepBals adese-opi kb as denenits adeBB- pato nasipe pBniloape mi sînțjepeasB. Ama s. e. se mlie kb nsiiids line-na nainlea rBinejops, sns ksibs ks BpLBii tinepe; rBineje mBnîiiKK aienili nsî de BpBBii bîî. ks nea mai mape nofiB. în Fpan'iia, înrpams rBinije ks Bepmi Kape .ie KpesKS în deosesite jonspi nsmite ver minier es. .Ks toate aieslea e pemapKanijs kb foap'.o paps se OEiinsemle sns animajs epBiBops Ka sb mBnînie SBnțje; din Kontpa, toate aieste animaje ai? sns desrssts mi o rpoazB KÎndif BBds sBnye. întp’adeBBps, as o simijipe mai dejiKalB de Kîls snii oameni! Tpsfi. AieaslB mînuape dejiKalB este foapte npe- nioasB mi foaple npejjsilB ja rspmanzi nosijl, în Kîls a emits în Fpaniiea sns npoBepss Kape ziie desnpe tinepi Kape as dBpîmatS Kspînds momteni- pea nBpinteasKB: kb as mînKatS momii.ie nBpin- Hijops, în tpsfi mi nstepnÎKi. Ks toate aieslea, tpsfii ns sînls ajl$ ni nins de Kîls lisnepii Kape sînls foape eftine în jsme. în Istopiea NntspaJB tpsfii sînts KJasaip în KJasa lisnepiîjops. Daps ja lisnepii s’a întîmnjats aieea ie s’a întîm- njats mija oameni; adeKB mi oamenii sînts toijl eraji in Istopiea NatspajB, ne Kînds în jsmea soiiajB s’a amezats defepinijl mapi întpe oms mi oms; asemenea mi înlpe lisnepii s’a. amezats nimte noziijisni soiia ie foapte pemapsanije; iis- nepiii opdinapi sînls „moadii*¹, ne Kinds tpsfi sîntS apistoKpauii lisiiepiliops; iei d’inliis sînls nentps toalB jsmea ; iei d’ajdoijea, nsmai nen- tps nsuini ajeml. Sb ne oKsnBms aKsms lesa, ks aiests ap- Ukojs KBJinaps dejinioss. Tpsfii, Ka toate ieje- jajte fejspi de lisnepii sînts fBKsiji d’o sse- stanijB KBpnoasB; seminyeje jops ns ess niii odatB în fopma de nsJBepe; eje se îmsjjjesKK- npin desKomiioziyisne ssb nBmînls. Kojoapea jops e nearpB. Fopma jops e ne- persjapB semBninds leea K’sns rjosii; n’ape pB- dKiinB; mBpimea jops sapieazB de ja inBpimea snei mazepe nînB ja aieea de doB nsmspi; ape o odoape tape dapS hjbksIb mi napliKSJapB Kape n’o rBsims ja niii o ajlB sneijB de lisnepii; asta a KonlpiBsils msjls ja KBstapea mi npe- Hbipea tpsiijops. — 261 — Tpsfii se risesKă mai kb seami în nidspi do steacapă mi de Kastane; daps mai kb seami sîntg Bfslite snpe aceasta nidspi de Perigord in Fpanqiea. Akojo Ipafii se afji asKBnmi în ni- mintă, fiinds aKonepiyi kb 3 saă natps ijojspi de nimîntă. Oamenii Kasli dsne din mii în difepile modspi, adeKi opl ki KondsKă nopii în joKspi ande aă Einsiaji ki sîntă asKBnuii Ipsfii aKOJO mi Bnde nopKsjă sti smsjîndă Ka si sane kb eoIbjb sis în nimîntă dsne tpsfi (kiiî mi nopKS.1 este amatop de fpsfi) aKo.io omsjs Kasti sse ni- mints mi nsemte Ipsfii; asti meloadi este 'iea Kis'ape dane Ipsfii fini de Perigord mai sirspi. Dap iepe o npiaerepe foapte mape a- ssnpa nopKS.isi Kape, kb fspiea s apsnKi ne a- neste qisnepii mi se întîmnji desă ki senefi— 'lisjă Kistipei dane tpsfi, pimîne nopKSJSi dapă ns oinsisi Kape ’jS KondBie în nidspe, Metoda a doa a Kisla tpsfii aste npin KÎini Kape s’imBiyă de tinepegea jopă Ka si «aste Ipsfii sbe nimints. în 10—15 ziie noate line-Ba si înBejje snă Kîine Ja aiestă memleinară. Sînts în Epan^iea nimle oameni deoseEijji Kape se o- — 262 — kshe kb KEBlape dsne. tpsfî; ei a» snpe aieasta nimte KÎini deosenijii îiiBEijajji ja aiestă sKOnă. (AjElspala firsp'B npezinlE ans BînEtopă dsne tpsfj, ks Kîineje jbî). IfpeijBJă jopă a fanată ke aă lepKală aje îmBjiji mi npin nimfe amezEminte afpinoje ap- tifiiiaje (truffiers artificielles). Dapa Bp’ană a- semEnală fojosă de ja aiesle amezEminte, ns s’a BEzsIă nhiE aKsrnă. Kînds Boemle iine-Ba se KonsepBe tpafii Kils-Ba timna, (pense se-i KapEije de nejea jopă eslepioapE, se-î înmipe ne sns fipă mi se-I asaie întp’o sobe. Dapa fpafii nepde atanii ms.its din mEpipea ini lena din napfamajă jopă. 8nii naslpeza tpsfii în sntă-de-jemnă; iui asta esle o metoda sânt de konsepBape. Tpafii sînts foapte nslpitiel (xpEnitopI) Ka totji-iei-ja.iiji ’iisnep’Ji; dapa sînta Kamă rpea de mistaita, mai kb seams Kîndă ’i mEnînKE ii- ne-Ba peni, i Anoi aă mi o aJtE Kaajilate Kapi- oasE adeKE penpodaKă o napte mape a fopjjijopă nepdate în KaJtsjă seKSBJai fpsmosă. Sînta anii oameni Kape sînt siJiijT se zîk „uoinija e tape dap Kapnea e moa-ie.⁴¹ Anemii oameni ajepră dane tpsfî; daKE Ka fojosă sas na? Aieasla n’o mlimă; Atît namai intim ke majijl din iei tinepi îmBElpinipi Kape Bop SEseînsoape, ajepr dane liaKEJalE mi dsne tpsfî. O IpislE nepsneKliBE nentpa mipoase! Tpaigjs animajejops. (Spmape.) Jfensjis de mi seamEiiE majlă kb Kîineje, dapE e mape difepinijE întpe dînmii; kei! osi^ leiapije jopă sînts difepile, Ba înKE jbhbjs mi Kîine.ie sînta npEîKmami întpe dînmii; totă-d’aana ans jană mi ana Kîirie Kînds se întîjnesnă, fără anaja de ajlajă, saa ke înienă a se janta nînE ja moapte. Kîndă janaja sipacnile, dane ie o- moaps ne KÎIne, ’jă mEnînKE, dapE Kîndă Kîineje EipBemte mi omoapE ne .isnă, na-ja mEnînKE; în aieastE jbuIe, janajă ataKE ne KÎIne .ia rîlă an- de-jă mi pane, de aieea în aneje JOKspî hes- topii înfEinoapE rîtajă Kîinijopă jopă kb nimte ’ KpeBale de fepă ande sîntă EEtate Ksie asKa- Ijite.— Kîle odatE se anesKa mai majjil jbhi, anaja înainteazE Ka se-jb bbze Kîineje Kape se mi penede ja dînsajă, anoi în minatajă aiesta lei-ajjjl janl daa bebsje ja dînsajă mi-jb o- moapE; asta-fejiă BpmeazE janii Kîndă Bopă si alaie eoI, lepsi, peni m. i. j. Kîndă iele de janl îmE.iE îmnpesnE adiKE în nonijl înlaneKoase, a- tanil apjE pEă, dapE dane ie mi-aă îmnEpjjită npada jopă, fie-Kape se pelpație înanoi, keiî a- nimajeje sînțiepoase na notă niii odatE se tpE- easKE în soiiefaul. Kîndă o ieatE de janl în- tîjnemte ne dpamă Bp’ană pîa, atanii se înrnipE anaja dane a.itajb, jjiinds fie-Kape kb dinjjii Koada iejal Kape e înaintea jbî, mi aieasta-i faie Ka se se anepe de Kapsajă ieja penede ajă anei.— Fiindă ke rîlsjă jsnBJBl este foapte snaplă, do aieea Kîndă Ba ejă se se site ja o napte, esle sijită se se înloapKE kb Iotă Kopnsj, Jbhbj esle d’o fipe foapte sînțiepoasE, Bopaiis, mal kb seamE este jaKomă dane Kapnea de omă, ape o odoape finE, okîI nEtpanzEtopi; este infatiranijă zioa mi noantea îmBJîndă, doapme najjină, mai kb seamE zioa, nea adese-opl, noate se pEmîie tpei nalps zije nemînKată; dapE fiindă fjEmîndă ns se teme de nimiKă, atanii ese din n^dape snde sIe mal o- Biilnsită, intpE mi nînE ja joKainyeje oamcni- jopă mi omoapE opî-ie înlîjnemle ne dpsmă; ajlmintpejea jsnsjă e fpiKosă; dsne apmate îm- eje iele de jsni Kapi desrpoanE ne mopjjl kb anriije jopă mi-i mEnînKE; keiî janajă mEnînKE kb mape noflE Kapnea de omă, npeKamă amă zisă mal sssă.— Janajă este sanssă tspsEpil Ka mi KÎÎneJe.— Lupa (janoama) ape niiioape mal janp! mi mai SBBjjipi de Kîlă jansjă, âjtmintpe- jea se aseamEnE în loate kb dînsajă. Kîndă mal maja! jsni îmsjE dsnE o jbhe (npeKsmă o ne- demă ja Kîine) atanii se faie întpe janl o jantE sînpepoasE; Kîndă BEdă ke jsna npefepeazE ne bhbjb din ei, ’jb omoapE. O asemenea BEtaiE se BpmeazE nînE se BatEmE tojji mi adopmă, atanii jena fane K8 aieja ne Kape-Jă npefepE mi se dsKă amîndoi.— Jsne, ne fie-Kape ană, dane o sapiinE de 63 de zije, falE tpei nînE ja noE — 263 — nai de jsni, din Kapi set mat msjjji sînts de naptea EspBsteasKE; jsna ae di jjîjiE Kîle-aa SEntEmini, ne spms Je adsie Kapne de ienspi, de notîpniKî mi.— în joksje iejă mai asKsnsă din nsdspe, jsna-mi Kpemte nsii set; Kîte-ua jsni dsne ie as fostă înyspKaijI, nsii îhieje dsne âsni Kape ns înieleazE de a-î înrpiați, îmsjs kb dîmnii, ’I dsie ja ani Ka ss Bea, ’I ansps de ap’sns atass de Epsacrnami.— Kîndă as BÎpsts de mease jsni, jsna-i jass Ka se se xpsneasKE ei sinrspi. IIIaica.iSAS sas jistisjis aspis ape o ne.ie raJEens Ka aspsjs; cjjb se rssemle în AfpiKa mi în Asia; ojjs este o fiimjs Kape ape npo- npiet'bjxLie KÎinejsi, jsnsjsi, B8.inei mi Keapă a lenei; keiî ape fipea sîm,iepoass a jians-isi, îm- neplinenjja KÎinejsi mi BiKjenia BBinei. Ejs sp.is Ka sns jsnă, jalps k;i sns Kîine mi îmnjE tolă- d’asna în note de .ia 30—40, alaitînds Bileje de npin rpaîKdspî, naseplie de npin Kspui, anoi ne- rssindă d’a.ido astea, ataKE lisine mi aate ase- menea JbKpspi fsKsle de ne.ie, fsps mi msnînKS toate; în a'ieste jjepi, mopminteje sînls îmion- yispate do snini mi nEmîntsjă e EEtstă tape ne jOKspije aiestea, na a'ieste animaje fepoie se ns noalE desrpona ne mopjji, kei! fsps aiestea, maKajii se adsuE în nete, sâni ks snriLie ns- mîntsjă de ne mopminte, sKojjînds Kadanpeje (mopuii) nstpezile de msjtă, mi je minînKi; de aieea ei spmeazE apmale de EEtsjil nentps Ka- daispoje ne se faKs aicojo; întomnai Ka KopBii întpe nasepi, ama mi maKajii întpe mamifepe sînts animajeje Kape minînKE Kapnea nea mai rpejjoasE iui nslpezitE; maKajsjă SKoate sns r.iasă ne seaniEiii ks ajă ansi Konijă, de aneea ei sînts mi foapte npimeaidioml în yspLie snde se afjs, nentps Konii Kapi se înmeajE npin rjassjă jopă, Kpezînds ke asds r.iass de Konii, mepră ja dîn- mii, mi-mi tesi sks moaptea. Bs.mea seaniEns ne d’o napte ks Kîineje mi ne de ajta ks jbiibjb; difepindă de amîndoi npin Kans-is sss Kape este mai mape în nponop- jjie ks Kopnsjs, speKijo mai snspte, Koada mai mape mi mai nspoass; ea SKoate mi sns miposs spîts, mi ns este în stape a fi înBEgatE ja ni- miKă Kiaps Kînds o npinde nine-Ba de tînEpE (ne Kînds Kiaps jsnsjă tînsps este în stape d’a fi înBEgals aa neBaJ; mi este atîts de SEjsatiKE, I în Kîts Kînds se simte de Bp’snă niiiopă npinsE în Bp’o KspsE, ’mi tae niiiopsjă ks dînyii Ka se snane. Bsjnea este BpsîKtnamsjs iejă mai rpo- zană ajă nasepi.iops de npin Ksppi; dapE ’i njaie mi mieii, oue, Jantele, spînza mi slpsrspii; snpe a-mi npoKspa toate aiestea, BBJnea întpeEsin- jjeazE fejspiml de BÎK.ienii. S. e. Kîndă Kîntapea K0K0ms.isi o înmtiinueazE Ka în BeiinElate se afjE nasepi domesiiie, ea însene a-mi faie sns ksIes (ssstepans) în seiinEtatea aiestsi joks snde amleantE jinimlitE noantea sas dimineaija Ka se noatE inlpa in Ksplea nasepuops. Kînds rEsemte msjte nasepi, je ssrpsmE îndatE ne toate, mi- nînKE din e,ie Kîls noate mi pesls.i8-.is dsne .ia difepite joKspi snde-jă asusnde; opi KÎts de ms.ită se aiEE, Iotă ns se jass d’a KEsta snpe a tesî o npadE noE. Kînds rEsemte nasepi npinse în sp’o KspsE, se rpEEemlo a.ie mînKa . nînE se ns BiiE BÎnEtops-is. Kînds întî.inemte sns stsns de a.inine, ’js ataKE Ka se mEnînie miepea, mi ns-i nasE nimiKă daKE ms.îijime de ojeine se* nsne ne dinsa aKonepinds-o ks msmKEtspue jopă o- IpEBite; însE Kîndă Bede ke o npea ssnEpE, a- tsnni se tEBEJemte atosă, sdposinds-je kb rpes- tatea Kopnsjsi SEă, ne spmE eapE peBine ja stsns Ka se mEnîme miepea. Kînds dos bsjuI întîj- nesKs ne Bp’sns ienspe, alsnii sna imiteazE r.ia- ssjs Konoisjsi, ne Kînds iea-4a4lE se asKsnde ne dpsmsas ne snde ienspeae fsrEtopis tpesse se tpeaKE; anoi dsne ie npindă ienspeje, ’js îmnaptă amîndoE; ajlE datE eapE, Bsjnea se ksjke îkoss, fEKînds-se Ka moaptE, ks skohb Ka se BiiE Ja dînsa ajte animaje Kapnisope mai sjase de Kîts dînsa snpe a mînKa Kadaspsjs ei, anoi ea BEzînds ke s’a anponiată, îndatE se SKoaJE, Je npinde ini je mEnînKE. Kînds din joksjs snde e asssnsE a ajeprats dsne Bp’snă animajs IpeKEtops mi ns-js a nststs npinde, fî- indă ke SEJtapea ei n’a fostă notpiBitE hb di- stanua animajsjsi, atsnii dsne ie a tpeKstă ani- majsj, se nsne eapEmi în nosiijisnea sa nea d’în- tîiă mi îniene a faie nimte esepsiijil în SEJtEpi Ka se ns mai faKE ajtE datE asemenea rpemeje, mi ns se JasE d’a aieje Kspioase esepiijjii nînE ns isfistemte; ea ape snă somnă ama de npo- fsndă, în Kîtă noate iine-Ba se se anponie de dînsa Kîndă doapme ftpE ss se SKoaje, de aieea, Ka ss ns i se înlîmnje neBa dopmindă, înainte — 254 — d’a se K8.iKa faie lepnetipi joKaje Ka si fie mai sirspi.— Bsjiiea (femeia) fati în fie-Kape ans ja Maplie sas Anpiae 4 -5 na?; ea însi nperi- leinte maî din nainte snă kbîbb nentps dîmnii; Kînds e sopijoasi sas dsne fanepe, ns mal ese din KSiEsjrâ sis de Kîts nsmai snpe a-mi sista nslpimînls nentps ea. mi nsii ei; Kînds intpînds în ksIes, Bede e lesa depanțriatg iui sinsindă ki a fostă nine-Ba, îndati ’mi iea nsii mi-î nsne ja sns ajls jokb; în aiests kbîeb se nsesKs tpei anaptamente, sns.18 de jokbîIk , aatsjB nentps npoBisisne mi a.ib Ipeues Ka sns fejia de npiBati (îms.ntoape) nentps rsnoia. Bsjnea tpiemte 13 nînt ia 14 ani; ea se af.n în toate Kjimeje ni- mîntemti; E^ana sa e foapte Kiatali. lena se nseuite mai în toate Kjimeje Kajde a.ie Asiei mi aje Afpiiei; ne din afapi seamim msjt8 ks jbiulib, însi Kopnsjiă lenei e mai snspls mi mai stpinsB; okîi sii stpusiesKs în întsne- peșs mi ea Bede mai sine noantea de Kîts zioa; Kojoapea nejei saje este icnsmie, niiioape.ie de d’îndipits sînts mai jsnyi de kîIs ieje de dina- inte.— Aiesls animajs e foapte sunați^, JO- Kbinds tot8-d’asna sinrsps npin Kpinitspi-ie stîn— icjops mi npin nemlepijo de npin rasnul. Fipea sa este fepoie mi foapte sîmjepoasi, ataKÎnda ne omă mi ne animale; Kîte odati snapye noan- tea nopjjue rpaatdspijops mi Komipijops mi npi- nidemte Biteje ie se afji aKO.io.— TjassjS ei seamim K8 oftipije snsi oms, sas mai sine kb ssrinspije omajBi.— lena se ampt Kontpa jea- J8î, ns se teme de tirps mi de nanlepi. Kînds ns risenite npadi bîi, se mBJijBinemle mi kb Kapnea moapli, anoi odoapea sa este atîlb de tape în kîIs simte snă .isKps mopts foapte de de- napte; niii mopijii înrponaui ns sKam din rspa ei, kiiî lena ’i desrpoam ks niiioapeje mi-I minînKi. (Ba spmq.) vKomsnikanisnT snientifine mini. nuanța snsprztoape a zidspiMpS. Este în India snă apsopă nsmită Papaya Kape Kpemte din sine, anoi snde se apati, stpiKi Keapă Kase mapi. Kiiî pidmineje saje de ssslă nimîntă si sari Keaps întpe Kpimtspi.ie Kipimize.iopă, je înrispesKă mi spmeazi o npesisne (anisape) ama de mape assnpa temeliei Kasejopă, în KÎtă je dipîmi. Toati jsmea ape în Indiea snă mape pesneKtă nen- tps aiests apsopă. Niii snă Kpemtină niii sns ma- xometană, niii sns Hindu ns sa tiia snă asemenea apsopă. De aieea, se Bede adese-opl în Indiea pa- mspl aqestsl apsopă ernindă din nipejjil Kasejopă Kape ac a dipîmată. Kojonejsjă Sleemen ziie: Ns edel mipape ki npeJKsdiitata a KOnsaKpată aiestă apsopă dejiKats desinitiijijopă; kiiI toate jsKpipije oame- nijopă, neie mal slatopnine: Kase, narate, tspnspl, temn.ie m.i 4.; toate aieste monsmente n.iastiie, se nimiiesKă ’naintea aiestsl apsopă Kape, ks timnă, je dipîmi toate. în tpismfă ejs se sse neste nsjsepea psinejopă mi aKOJO ejă desBoajti marnifiienua fpsn- ze.iopă saje Bepzi mi ssKBJente (zemoase). Întp’a- deBipă ns este o ajti njanti Kape apati întp’sns modă mal najnasijă, Ksmă .isnpipi.ie oamentiopă sîntă miii mi nimină naintea Kpeaniani.iopă natspel I ApBopsjă anesta este saKps în toati Indiea.—• Kîndă sns Ilindu Ba si fam sns xispemîntă, iea in tnîni o fpsnzi de aiestă apsopă, o zdposemte mi se poan ja Dsmnezeă, ziKÎndă: daKi ejă ziie minnisni atsnil si fie ejă zdposită Ksmă e sdpositi aieasti fpsnzi în mina jsi mi npeKsms aiestă apsopă di- pîmi Kaseje, ama mi neatnsjă jsi si fie dipîmats. Mszina npin e^enlpiuitatea. Snă D. Leon Humar (snrspă) a dată desnizi in teatps najjionajă de ja BpsKsejă, sns Konneptă npin fipl ejeKtpiil Kape ’I a nsss în KomsniKaițisne ks linii Kjasipspl. Dapă satepiea ejeKtpiKi npin Kape a nsss aiemtl fipl în miuiKape, s’a afjată întp’o odaie seninati; astă-fejă, nssjiKSjă neBizîndă aieasti Kaszi, a pimasă în mipape aszinds linii nianspl sKOHîndă ssnete apmonioase fipi si Bazi Bp’o mint de ap- tistă Ka si je atoane. Tinipită în Tinorpafia Ko.ieyi8.J8i Sf.SaBa.