JURNAL 0ENTP8 PESIIÎNDIPEA niTIINIIEJOPE NAT8PAJE IUIESAKTE, ÎN TOATE KJIASE1E i ii Ji ' ii PediyeatS de PROFESOR DOCTOR IULIUS BARASH. Jfâ 31. (Ansjs a.is natpsjea) Eskspemti 22 ABrsst, 1859. Konpindepea: MxsKpapea imunimel npin sapometp».— KpansjS.^— Tpais^S animaje^opă.— Kom8niKanisnî s^ientifiqe miqL Măsurarea înălțime! prin barometru. De Dr. Tilu Linie Maior eseu. Esnepienjja ne însagi ks, ks Kîts aepsjs e mal înaats, ks atîts i se diminse dessimea.— Ilstînds-se esnpima asti diminsipe npintp’o jeijo oape-Kape, e tot8 de o dati nossiEus a risi pejajjisnea întpe dessimea ini îni.ijjimea aepsjsi mi a epsi npin KaâKSJs nea de ne spmi din nea d’intîii. Snpe a fiKsa jeyea nsmits în Kassjs ne.is mai simnâs, si nsnems ki din snaijiBJis aepsasî fopmims npin nipeuî matematini o KOâsmni ks — 242 — înijigimea = H, ki în aieasti KOJsmni aepsjg e neste tots ssKats mi de sna mi aieeami tem- nepatspi = 0° R; asti Kojsmni si fit îmnip- jiiti npin ăpie opizon- tajî în n stpate, fii-Kape de o îni.njime = h, Kape, de ajtmintpejea apsitpapii, ape totsmi a fi ania de miKi, în Kits dessimea aepsjsî întp’sns stpatS s% se noali Konsidepa Ka e- raji; si însemneze în fine di, d₂, d₃........ dn-,, dn dessimea, p», p₂, p₃,...........Pⁿ⁻n pn nondsis aepsjsî în stpals-is pesnentisS, Pₒ, P„ Pₐ, P₃, ...............Pn-₂, Pn-i, Pn npes- sisnea aepBJisi ne stpateje pesnenfme. De aii spmeazi nponopnisnue: dj : dn = p, : pn d, : dn = P, : Pn P, : Pn = Pₗ : pn (Pi + PO ■ CPⁿ + P») = Pi : Pⁿ Pₒ : Pn-, = P, : Pn Pn = Pj_. pn-,...........|........I. Po Fiind npessisnea aepsjsî Po maî mape de KBts P,, fpmpepea P, este nponpii mi se noate npin K spmape nane eraii fptmjepeî I (snde K > I). K . Ama daps P = I ; K = Po Po K P, Pn = I . Pn-, ; 1 K K <î Pn = Pn-,....................II. K Asta e esnpessisnea yenepa.ii nentps npes- sisnea întp’sns stpats a.iă n-jea. Epsinds npes- sisnea în stpate ansmite, aBems: Ilentps stpatsjs intîis : n = 1 ; P, = Po ; TT nentps iejie spmitoape: n = 2 ; P₂ = P, = Po "K~ K² n = 3 ; P₃ = P₂ == Po K K³ Pn = Pn-, = Po K Kn Pn = Po......................III. : K* Komnsnînds-se asii npessisne din diffepiteje stpate kb distanue-ie pesnentise tots aje aiejopă stpate de ja apia lea mai de ntoss: Po , Po , Po , Po ,..............Po K°“ K⁷ K² K⁷ Kn O, h , 2 h , 3 h...........nh. mi Konsidepinds persaapitatea Kpemtepei mi desKpemtepei mtpimijops, ni se înfiijimcazi .lepea Kistati, Kape sâni: Dana InuMijmea aepsAsi Kpewte In sepia apitmetin^ npessisnea el desicpeiutc In sepia peo- nietpiica. B. KBOijiinteje K a.18 nporpessisneî neometpiie se noate mi npin diBisisnea opl-Kipops doi memnpi ie spmeaz^ snsis dsnt a.itsjs; npin spmape K =_Po =2l =2i_⁼⁼........................ pⁿ-¹ P, P₂ P₃ inst npessisnea aepsjsi se missp’B npin Bapometps. Si fii daps bo, b,, b₂...........bn Ba.iopLie nentps m’Bpimije pesneKliBe aae npes- sisneî, esnpimale npin stals-is Bapomelpsjsî. SsBstitsinds aBems K — b₀ = b, = b,, =....................== bn-1 b, b₂ b₃ bn I = bn Kⁿ bo bn = bo..........................IV. Kⁿ. bn = bo Kⁿ = bo bn n. Ig K = Ig bo —, Ig bn h. n. Ig K = h (Ig bo — Ig bn) H. Ig K = h (Ig bo —- Ig bn) H = h (Ig bo — ]g bn)..............V. iFk Fiinds kb K se rbsemte npin diBisisnea de dosi state Bapomelpiie ie spmeazB sns-is dsm> — 243 — a.its.is, iap de îns.mimea h (ossepBsnds mspijini- pea S8S8 nsmits) e apsitpapis, asema în fopmsja V o Bajoape nentps H esnpimats npin stata sa- pometpiKs. C. Ss ns sîtsms înss ks npemiseje, ssb Kapi sinrsps asts fopmsjs ape Ba^oape (aeps.18 npe- tstindinea ssKats ini de o temnepatsps = O°R), ns esisls în peajitate; mi ne de o napte ksj~ dspa se diminse în însjgime, ne de a.its ae- ps.is e mat msjts seas maî nsyins njins de a- EspI de ans, Kapi npin nstepea jops esnansiBS esepss o infjsinys sminlitoape assnpa eapome- tpsasl. a) Coregere din causa schimbârei de teinparaturâ. Ilssesema aepsjs npetstindinea = 0° R. AKsms înss se însemneze T temnepatspa în stpa- tsas de }koss, t temnepatspa în nejs de ssss. înKSJzinds-se aeps-is, KO.ismna noastps tpe- sse ss KpeasKS, n. e. de in II; adeKS: H 4- m H = H ' = (I 4- m) H. Apstsnds înss m ks Ksts a KpesKBts ko- jismina ja Kpemtepea temnepatspeî, I 4" m) se noale mi esnpima npin (I 4- a r), [Snde a este Koefiqiinte.ie estensisnel, iap t e erajă me- disjtsi api(metiK$ inipe temnepatspa stpatsjsi ne- jisl mal de acoss mi a leasi mai de ssss, adeKS T 4- = t 2 Ilpin ssEstitsuisne este: H = h (Ig bo — Ig bn) (I 4- a t) . .. . VI. Ip b) Eruirea frâng erei h npin KajKSJSJS nejb mai faBopasus deneni h o mspime Konstants, în modsjs spmstopis: îgK Ka stata EapometpiKs (bo) în stpatsjs lejis mai de acoss se adonts statsi nopmaj = 336'9 .linie de Hapiss (336'"'9 Par. = 759 979 mm — 760 mm). E înBedepats ks bj este = bo diminsats de npessisnea ne o esepss aepsjs sinrsps în slpatsjs dinlpe bo mi bᵣ* A>ieasts npessisne se noate af.ia; Ksni în- nsjgimea stpatsjsî e h mi saza i se Konsideps Ka snitate. Mal esnpimsnds nondsas aep.sjsi npin o, afjsms npessisnea = h. 1. o. npin apmape bo — h o = b. înss bo mi b, se panoapls ja mepKspis, ne Ksnds ha se panoapts 4a aeps; Ipesse daps ss faiems ho omoijens ks bo, b₍. însemnsnds S npndsis sneiifiKS ajs mep- Kspisjsi, X însJijimea Kojamnei jisi Kape uine euuiBps npessisne! aepsisi în aiejs stpats asems: h o = X S X = o_h. S în npiBinija dessimei aîs joks apmstoapeie nponopjjisni. Mere. : apa = 13*59 : 1 apa = 1 mere. 1339 Aeru : apa = 1 : 770 Aeru : 1 mere. = 1 : 770 13^59 1 mere. = ^0. 13*59 aeru 10431*3 aeru. Ja o isjjime țteorpafiKS înss de 45°, o tem- nepatsps de 0° R mi statsjs EapometpiKs de 336*'"9 Par. npiimi 1 mere. Bajoapea de 10467. Rpin spmape o = l S“ 10467 ho = h = X. 10467 X = h 10467. E înBedepats ks ne-is ma! fasopasus mods Ba fi de a da însjuimei h Bajoapea de 0 '10467 Par. Ama X= 0*40467= 0 '00001 Par. = 0*'"00144 Par. 10467 = bo - X = 336"'*9 — O'"*00144= = 336'"*898567 K = b£ bi lg K = Ig bo — Ig hi = Ig 336 9 — Ig 336*898567 = 0*0000018563. h = O*'1O467 = 56386¹ Par. IgK 0'0000018563 npin spmape H=56386 (Igbo-Igbn) [14-_a_ (T4-t)]... VII. — 244 — c) Coregere din causa aburiloră de apă în aeră Ilentps R esle a = 11 = 11 30'80 2400 a = • 11 = J 2 4800 436 Ama dap H = 56386 (Ig bo -Ig bn) (14- Î4-1) ... VIII 436 Konsidepinds nstepea esnansiei a aEspijops do am în aeps, nsmitopbjs 436 se SKimsi odalt nentps lots deasna în 399. Asts-fejs fopmsja sjtimi este: H = 56386 (Igbo-—Igbn) (1+ T4-1) ... IX. 39jjjije Dsmpei, Kpansjs oKsm sns jokr imnoptanls. Anoi mi în pîspije Kojalepaje a.ie Dsmpei se npinds ms.ijji Kpani; ama s. e. se npinde 10,000 mawe Kpani în Kspssjs snsi ans jînn opamsjs Bellye (ja aniEsuispa pîsjsi Drava în Dsmpe). Kpans.is se nstpemle de tpeslie ti- mpi, lapBi, nimînls rajBens rposs mi lueiosă, anoi mi de septul, inseide, iKpe.ie neiulijops mi Keaps de nemții înssmi. DaKi în JOKspi snde s’oKsns kb jjinepea mi Kpemlepea Kpanijops în ejemteispi natspaje sas aptifiuiaje, ai:ojo ’i ns- lp’'SK8 întOKmai Ka nopqii, adeKi kb nopsmss, ați- nea BSKali, inazipe, najiri de oaie mi Bepmi miqi, Kape si’tni ijpoKbpe qine-Ba nsinds Kapnea nslpedi în mizJOKBJS snei smezeji Kajde aKO- nepind’o kb nopois mi Jisînds bkojo nîm Kînds Kapnea se Ba îmnbtpezi mi Ba SKoale Bepmi. lapna Kpanii s’adsnB în nomojs în fsndsjs eij- jjijops, mi adopms; în auests somns mi ne- mînKaiji netpeKS nîm ja npitniBapa Biitoape; însi nepdă nsijin din rpestalea jops în aqests timns. în jsna jbÎ Maia înuens a faue iKpe, alsnui fe- meje.ie Kabls dsne sns joks jinimtits, neadînKs (mai ks seami je njaqe iziaseje mi Kîmniije în- nodate de Bitiji) ini aKOJO densns ispeae jops — 2’5 — ne iapBE sa» ne njanleje ansatiie. în Dimipe, Kînds aneje sîntS mapi. Kpan»jă aatBnue în an»j d’întîi», ja rpeslatca de snsjS sa» 1 '/₂ fsnd» (2 jitpe); în ans.iă bj» doi-iea aacsnije Jia 2 ’/„ nins ja 3 f»nui; dapă k ndă aneje sîntă mini a- 3K»nție în anBjă d’inlîiă n»mai ja o rpe»tate de o jilpt mi în an»4» de ajă doi.iea j.i 2 jilpe. EatE ie inLi»inyt mape, ape mipimea anei a- s»npa Kpemtepei Kpan»j»i! Kpansjă noale sb a- aisiirt ja o BEtpînepe de 15 ani mi atanii KÎn- tipemte 15 nînt ja 20 okh Keap». Dap» st mtie esemnje de Kpani Kape sg aw»ns8 Ja o Bipsli de 150 mi Keap» de 200 de ani! Aiemli Kpani epa» aKonepiyi ne nejea jopă kb nimle m»mKi Brpzi intoKinai Ka aKoiiepim«pi.ie Kasejops b Ki. Kpanii sînt» shiiBini .ia fejBpimi dc Eoa.ie. mal kb seami. Kind» se îmBElpinesnă, alBnii s. e. se înlîmtiJE kb i se faie nimle înfjitBpi kb no- poiS întpe sojzi; o ajtE Boa.iE a Kpanijopg este ke i se faie so.izi npea mapi, neste mi- s«pv, sa» ke din Konlpa ke n»’i Kpemte niii snă sojzi mi ei pimin» na st ziiemă ama, k» ne- jea roaJE. Kpanii sînt» mi nimte „Kpai“, adeKE cmejg d»ne nimte amopeze i;ape n» sîntR soyiije je- țiilime a.ie .io;», ii femeje d’»i>ă a.:tă neam»; de aieea s’a mi npodsss o ms.iijime de fe-ispi da Baslapdi upod»mi de Kpanii mi d’a.ite sneye de nemte i. nsmita Corassius sa» impasme¹. Kpanii se npind» dsne feispimi de modspi dc memtemisye, dap» mu ks seamE k» site Dapă Kpanii mapi mi țapi sînl» in slape se sapE din site ja o îiiTJnime de me.se iiiiiospe Keap». în Mie.ie .-.oimpi Bi>.iloase s’a amezal» nimte ko- neiutcac Kpans opdinapS (Cjprintis Cnrpio L.) m»niKayi»ni întpe aieste bejjjî mi pî»pi astă-fe.iiă ke nemții not» se inlpe in Buyi mi n» noi» se se intoapKE inanoi; k» aieasla metodi se npin iă m».iyi nemți udatE kk mape in.icsnipe. Tpansiiopt».i8 Kpanijop» se SpmeazE în dis- lanijt npea mapi, însE aa aslă-fe.iB de tpan- snoptă ntpeBbinuezg în Espona deosesite tpEsapi iijine kb anE uii riayE, saă BBtoaie mapi n.iine kb ans, sas nimte sase rispite je.ate k» KopiBii. Dap» s’a mi oBsepBată ke ntdnds in rspa »n»; Kpană o BBKatE de mine moialE în pamS. nemteje a tpEita m»4l» timnă mi a asisusă ni» dsne o KE.iEtopie de m».ite noiute. Kpanii din piapi KHprEtoape sini» mai nani de mînKata de i>ît8 Kpanii de Ba Ue; Kpanii Kape IpEesKB întp’an» .iokS »nde se af.iE n.iante sas 4emne nstpede, npiimesKS mi ei »n» rsstS ne- miEKBtB de maiiraiS. AfapE de Kapnea Kpanijopg, se înlpeBBinueazE mi fepea jops dpentă Kojoapea Bepde de Bbiisiiă. IloslaBBpije Bepzi Bcnite din Tspitia, sînlB Kojopate kb fepea de Kpani; ’e ja BEiniKa jopă (dstiin nEsnlps) se faie kjc-bjk de nemte ie.i» SKsmn» (Ich'heocola) Kape este an» mape apiiKo.iă de Komei’U» Ja mapea KasniKE mi din oaseje jop» se faie mînepe de i.syite. DaKE ne d’o napte toate fejspije de Kpani nBmite nîn% aitamă sînlă apt!K0.ie de fo.iosă nen- m oameni, este ne d’aatE napte o ajl.E snepi le Kpană Kape e nsmai nentp» j»Ksă; aiea- -da este snepa de nemte aspitE sa» Kpani as- piu,i iCarassius auralus) ie se pin» în ejemle- i»pijie Borațjijop» nentp» fpsmsseue mi admipa- piane. Hatpiea aiestopă Kpani slpEj»iipi, este Kina; d’aK040 ’i aă ad»s» anrjez»,!» Philip Worlh — 246 - jia Espona în ansjă 1728. Aieslă Kpans noate si fie npiisil» Ka apistoKpatsiă în famiiiea Kpa- nijopă; kiiî e niină de Koioapea d’aspă mi ape a faie ks iei mapi mi Boraul. Daps iui demoKpauii ns jinsesKă în famiiiea Kpaniiopă; aieasti țarini „pomie⁻⁴ este npezen- tală npintp’snă spână pouis Ka sinye.ie sas îoks (Ka sns adeBipats demoKpată). Nsmeie aiestsi Kpans demoKpată este Idus Orfus. Ilalpiea jsi e Bavariea (ns tosmai ijapa dcmoKpaguops întpe oameni). Dapi eati snă JSKps pemapKaiijă: a- lesle amîndoi snerje de Kpans, adeKi ieiă as- pită mi ieiă poms, ns se ssfepe snsjs ne aitsiă Kînds sînts nsurî amîndoi întp’aieiamă ejemteiă. Tont comme chez nous întpe apistoKpaijiea mi de- moKpaijiea noastpi omeneasKi. Akojo mi aiii o neupeKspmati leapti întpe „iei ks asps⁴¹, mi iei “pomii?⁴ Tpaisjs anima.ie.iops. Boimă si faiems aKsms întp’o sepie d’ap- tiKOie o peBisli mai de toate animaieie intepe- sante desnpiindă în SKsptă feisisă tpaisisi jopă. în aiests aptiKoiă ns Bornă spma Bp’snă sistemă mtiinuifiKS (zoo.ioyiKs) pirsposă kiiI ns Boims si dimă aiii sns Kspsă zooJeyiKs, ii jjinta noa- slpi este a faie Ka leslopil nomtpii (Kape ns sînts eiesi de sKoa.ii) si fie mai famiiiapl ks Bieaya animaiejopă Kape este foapte intepesanti ssb msite nsnKte de Bedepe. înienemă ks maimsua în npininna înueien- lisnei, ie.iă d’întîiă animală sas nstemă mi si o , „ II ziiems: iejs dsne spmi oms. Desnpe oEiieiapi.ie maimsuejopă în yenepe Boms ziie ki eie sînts mine de BiKienie: Kînds ns sînts msjjismite, niînră, pernă mi sss- nim; imiteazi tots leea ie Bids ki faiems. tpiesKă în soiietujl ks disiimini, asKsilîndă de Kîte snă mefă. Kînds sînts ataKate de oameni, opi ki fsră sas se ampi ks Bastoanele jopă. saă ks taiira jopă Kape o iea în mîni-je mi apsnKi în OBpazsjă BpiHcmainsJEi, mi sîntă pis- Esniloape. Kîndă s’a întîmnjală de a Kizsts Bpe sna dintp’înseie în sitijie, ronesK ne nerpi (Apani) nîni în Kaseie jopă, mi deaKi nsesKă sma des- kîsi, intpi mi stpiKi tots ie se afji în Kasi. Kîte odati fspi mi femeile saă feteie nerpi- jopă, mai ks seami maimsueje nsmite Mandrill. de Kape femeije se temă npea ms-ită. Din toate fpsKteJe, nenenii je njană npea msită, ne Kapi-i fspi în Kinsjă spmitopă: Kîndă nsesKă Kîte snă Kîmnă ks neneni, se înmipi Ka soadagii, mi sna apsnKi ajteia în mîm nenenii fspajji; totă întp’- aiestă timnă se afji mi o santineji dintpe dîn- seje nssi afapi, Kape, Bizîndă ki se anponie Bpe snă omă, ie înmtiinjieazi Ka si fsn.— Obî- leisjs maimsuejopă a imita ne omă, sepnemte Indieniiopă snpe a nstea adsna ninepă mi KaKaoa Kape KpesKă ne apsopi foapte înajjji mi npin sp- mape apă fi oslenitopă aje adsna. De aieea mepră Indienii în nidspije do KaKaoi snde se pină maimsueje, se ssie ne snă apsope mi daă acosă toate Boaseje de KaKao, apsnKÎnds-Jo ja niiiopsjă apBopeJsi; dsne aieea, omsjă se în- loapie anasi. Anoi maimsueje din mdspe, dsne ie njeaKi oms.iă, se ssie no toui apsopii de KaKao saă de ninepă mi daă acosă soaneje, anoi noantea Bină oamenii mi adsm KaKaoa saă ni- nepsjă. Spanră-stanrsiă Kîndă nsemte o femee ne ilpsmă, o iea ks sija ia dînssiă în sopdeiă mi o tpateazi foapte cine, însi ks npea msjte Kom- u-iimente ostenitoape.— finii din Spanră-stanuii edsKaui, minînKi ja masi ks stinînsjă jopă, se njimsji dsne dinss.iă, senă ieaiă mi jante, daps eină ns seaă. Femeije jopă sîntă jinimtite, tpi- indă sine î s mnsKSiii (Bipsaul) mu. PiiK-iiiiia ns sîntă maimsue nepfeKte, fiind» ki, de mi sîntă Ksadpsmane, dapă ns mai aă fop- inau'isnea tolaji a maimsuejopă. Machis tpi- iesKă în Kontinentsjă ieiă BeKiă. JRjiieuii.— Toui lijieiil (mai ks seami Vespertilio mi breillald), ssspînd npin înlsnepeK, ns se joBesKă mi ns se îmnediKi de nimină ie s’apă nstea afja în dpsmsiă jopă, fiindă ki se daă ja si napte. Aiestă dapă de a Bedea n’în întsne- peKă, a xolipîlă ne snii din natspaiisti a ziie ki jiiieiil as snă a.iă measeiea simuă, adiKi: sim- ițipea OBieicteMps npin întsnepeKă. Ăuieuii papă se nsnă isosă, kiiI je Bine — 247 — kb rpeă Ka st se înajjje capturi; nu SEoapt npea S8S8, niii iste, niii dpentă, ni oejîkb mi în zir- zară; ssapindă, npinde ntiaaienl, fjstspi de noante, Uîngapi mu. mi-i înrite înlpepi (nemesteKaiji). JijiaKEjă, de mi este mînKtiiosă, dapă noate pe- mînea mai rasate zi-ie ftpt mînKape.— Femeia sa nainte Bapa nsi în KÎte 8t raspt de Kast; Kînds doapme Teapna, anii se aKonepă ke apineje Ka kb 8nă mantejă, atîpnînd8-se de niiioape, ini aslă-fejă pemînă ama adopmigi nînt în npimt- Bapa siitoape. ApiuiSÂS. Apiiisjă ape nponpietate Kt niii o otpaBt ns noate st-i faKt Bpe sn ptă, niii Keapă msniKttspa de meapne ns noate st-j Battme; e.i Kîndă se Bede ataKată de Bpe snă Kîine, ’nii jea- ntdt sdsAă Kape nsle ama de ptă în Kîtă kîî— ne.ie faye Kîtă noate de tape. (Din toate ani- ma.ieje, nsmai Bsjnea noate st-i faKt ptă). Kînds Boemte iine-Ba Ka apiiis.is st se desfaKt din Isplipea sa, st apsnie neste dînss.iă ant peie.— Ilsii de apiii sîntă ajsi mi n’aă rimni ne neje.— Apiiia-iă ns nea niii st datt, este jienemă, mtnînKt ms.ită, doapme zioa mi smsAt noaiitea; ejă nsmai în KAimeje temnepate noate st IpteasKt. Klpliya tptemle sinrspatiKt ’ssb tepană, ne- emindă niii st dalt Aa jsmina zi-ieT; ks Kîts Be- depea sa e sjast, ks atîtă aszipea ei e foapte tape. Aiests animaAă OBsepBt st Konslanjjt mape. adiKt; naptea BtpBtleasKt ptmîne în loatt Biaija sa nsmai ks o femee; femeia narate npimtBapa 4—5 nsi; eje se îmmsAjjesKă foapte ms-ită; KÎndă sîntă npinse de Bp’st ant, fsră înnotîndă Kiapă în ant.— FemeAa rttemle 8t AOKsinijt nenlps nsii ei. Aieaslt AOKsinjjt este fiKstt ks st mape aplt, Ktii este BOAlitt mi neantnt, în Kîtă ns noate st intpe ana aKO.10, mi, Ka st ns Kazt, Kîptijja o snpisinemte ks nimte slÎAnî ft- KSfjI de ntmînlă Bttstă; aKOAAO femeAa adsie eapst mi fpsnzt din Kape faie snă nată moaje nenlps nsii ei; ks aieste Kamepe KomsniKt mai msAle dpsmspi SBBlepane Kapi sepBesKă Ka ma- razie nentps BSKate, ini Ka dpsmă de euiipe Aa Bp’snă nepiKOAă. Kîptiija ns doapme ieapna Ka apiiisjă, ii se șart adînKă ssb ntmînlă în raspa ei. Kîndă Kîptiija s’apalt npimtBapa, este semnă Kt ns sa mai fi jiepă.— Sîntă Kîptijie rajsene mi ajse, înst ns în jjepLie noastpe temnepate. Vrsulu. Spssji este din toate animaACAe Kapni- Bope, aieAa aAe Ktpsia memBpe seamtnt mai msAt kb memspeje omsAsi; de aieea din toate fea- peAe Kapnisiepe, nsmai spssAă noate Emsja în doăe niiîoape.— Sîntă spmi tepeslpi (oaKerni rai nerpi) rai spmi mapini (a.isi). Hejă oaKernă este mai fepoie mi sînpeposă, ne Kîndă iejă nerps mtnînșt mi noame, jante mi miepe. Spinii se rtsesKă în penepe în jjepije msntoase rai neAO- Kaite; Ae uaie st stea npin neuitepi, npin stînib în tpsnKispl de apsopi Bttpînî, n’în ntdspi, mu.; Snde ns rtsesKă apsopi niii stîmî KonBenasije, aKOAO ’mi faKă snă fejiă de sopdeiă de nsejje, de enBspi mi de nomojă; în Eopdeisjă aiesla, spssjă slt în timnspijie n.ioioase saă în zi.ieje fpirspoase aje epnei, ptmîindă aiiojo Ka st Asnt mi atsmtlale, în Kape timnă spssjă mtnînKt foapte nsijină.— FemeAa alsnii AOKsemte întp’snă sop- deiă deosesită, mi n’ape pejaijie ks spssjă, na înKt se ntzemle de dînssjă, temînds-se Ka st ns mtnînie nsii, Ktii ejă ’mi mtnînKt Keapă mi nsii sti Kîndă ’i e foame. Aieasta se întîmnjt mai ks seamt Aa spinii oaKenri.— FemeJAa, mai nainte- de a ftla, ’mi npertteinle nentps nsii ei snă nată de eapst moaAe, ne Kape ’Aă auieazt în fsndsAă BopdeisjBi; eapna, ea falt 4—5 nsi, Ktpopa Je dt ijîut nii—I înrpiwemte ks msjtt tandpeijt ntpinteasKt, antpînds-i ks mape Kspapiă Kîndă sîntă atasapi. Spssjă nerps ns e sfiiiiosă; Kîndă înlîj- neinle ne KÎte snă omă, ns fspe niii ns se asate din Kaje; Kîndă asde fjsepîndă, slt în AOKă, rai pidiKt niiioapeje de din dtpttă, Kîndă tosmai alsnii e timnsjă Ka st-jă îmnsime linesa. Kînd rjonjjsj j’a ptnit dap ns j’a omopît, ej se faie fspioss, se apsnKt assnpa BÎntlopsASi, ÎAă ansKt kb jaseje saAe, mi în fspia sa, ’i psne leafa ini—i acsnoaie ne.iea ospazsAsi; în demeptă Bînttopsjă dt fsra alsnii ne Kîle snă BÎpfs de apsope, Ktii spss.iă se araijt mai Bine de Kîtă opi-ie BÎnt- topă ne apsope ; snă mizjoKă mai Esnă de SKt- nape de spsă este a apsnKa, fspindă înaintea jsi, ne Kîndă roneuite ne lineBa, o neatpt saă o ntAtpie, Ktii alsnii spsBJă i se domojeinte fspia sitînds-se ja aieslă osieKtă. Asemenea ini Kîndă omsAă ronită, se apsnKt ucosă ini se faie nap’ K’ap fi mopt ptmîind ftpt miraiiape, alsnii ca- pturi SKant. Snii din noiayiopi noBestesK, în npi- — 248 — Binija aieasta, nimte osiqeispi nspioase aje spsbjsi,; ujbb, oaseje Kansjsi i sînts foapte țapi, rjassjă adiKCB, Kînds omsjs «e faqe «a moptă, apssjă jsi seainm ks ajă snsî Kîine psrsuiits Kîndă inepție ja dirss.is, îjs mipoase, uii BBzindă kt ns mimKB, nane nassjă .ia rspa omsjsi Ka si Bazt> dasa pesafjB, uii daKa ns simte niii o ss- f.iape, se ameazB ne Bspta jbi, o stpînpe tape, nsinds eaps nass.is ja rspa oms,isl Ka sb se în- Kpedinijeze Bine iui aKsms kb oms.is ns mai pe- ssCib; dsuc aueea spssjă se deuBpteazs Ka ja 20 de nami de oms, sllindb-se Kîtă- Ba timus .ia dînssjă Ka sb r:azi> daKB ns KsniBa miniKB, mi loKmaî dsne qe Bede kb ns mai mimKB de jokb, se dsae ; ajlminlpejea, Bine eapBini ja dîn- ssjs, se ameazB eaps ne Bspia jbi, stpînrînds-jă iihiB-jă oinoapB, mi atsnqî-jă jasB mi se dsqe. Spssjs- e foapte neKBHtiqiosă, însB Kîndă-jă npinde qine-Ba de tînBpă, este în stape a npiimi oape-Kape înBBjjBtspB, s. e. a sBJta, a aisua în dose niqioape, spmîndă taKtsiă mssiqei, sas a se ssi ne sb ssapB mi sb faKB fejspimi de înKOBBi- tspi; ks toate aqestea, Kîls de înBBijată Ba fi sp- ss.18 kb oamenii, ns tpeBse qinena sb se înspeazB întp’înssjă; KBql ejs este pBă, tpBdBtopă mi Bin- diKatiBS. Msjte înlîmnjBpi nenopoqite as npoBată aatpB; e.iă tpBemte ne riaija mBpii, mi Kîndă a- qeasta înqene a se desmija, se psne mi 8mB.iT, smBjB mi ejă kb dînsa, dapB atanqi se înlîmn-iB de Kade în mape mi se înneaKB, sas, nerBsindă aKo.io de mînsape, moape de foame; Kînds ea- pBini în aqeastB foame, riaya-jă anale ne nis- Kai-Ba uepmBpi, jOKSile de oameni sas de ani- male, alsnqi e.iă este foaple nepiKOJOsă nentps dînseje. Hslopis.™. Odoapea qea spîtB a IlBtopisJBi saă nstspossJBi npoBine din dose nemiai de snde ese sns fejă de snlă jiniqiosă, spîlă mi foapte nsts- posă. Aqeslă animajă seanrsnB foapte ms-ită ks Dixopsjă opdinaps (foine), în npiBinjja KapaKle- ps.iBÎ sbb, KBqi amîndoBi se af.iB nsmai în pc- pije temnepate snde tpBesKB în opame mi ne Kîmnă. Amîndosi npBUBdesKă nasepi.ie domcs- mesliqe, mai ks seaniB noantea; dapB IlBtopisJă dsne qe se satspB, adsqe kb sine eskbjjI de a- nimaje omopîte snpe a’i sepai de xpanB, nînB na ri.si din nsoă OKasisne a faqe fbptimară,- Ilsto— pisjă e qeaa mai mină de Kîtă D;xopsjă.— leapna ilslopiajă nBpBsemte no aaeasta.— Spssjă înnoatB foaptej Bine.— ^Kapnea bpssjsi mai kb seamB a qe.isi tînBpă, esle foapte j razii mi a.ite JOKspi JînrB Kaseje oamenijopă; mi stB npin ma- BsiiB de mîiiKape. Toamna, spmii sînls foapte ■ ejă ronemte npea msjtă ne enspil ajnl. Femeja rpami; niuioapeje (buturii) de spss .ie stimB snii; ijine în nînteqe 56 de zije mi falB 4 nsi, kb- Ka sb mînnape foapte njBKbtB; din nejea Bpssjsiipopa ns je dB nîjjB msjtă timnă. Ilstoapea qea se faqe bb B.ianB foaple npepsitB. Spmii qei a.ioî Kapi jokbcsks ne mBpbie no- Jiape (înrieuate) ssnls mai mapi de Kîtă spmii tepestpi; rîtsjă mi Kansjă jopă sînts mai jsniii; BÎpfsjă nasBjsi mi jaseje sîntă nerpe, eaps în- ko.io ne.uea loatB este aKonepilB kb sb jîhb mape a aqestsi animajs este sb niediKB kb ns noate qinesa ss-jă înneije ja nimisă, mi niqi kb se noale anponpia de dînssjă fiindă Biă. Kapnea jbi nete întp’alîtă, kb niqi Kîinil ns Bopă s’o uib- nînqe; Kîndă-Jă neKBHcemte qinesa, atsnql se în- tBpemte mi mai msjtă nstoapea jsi. (Ba spma.) Komsnikanjsni SMientifbie mbrî. OBsepeauisnUe meteopo.wyiue m EsKspeubti de Jta 15—22 AersstS. Temnepatspa dsm tepmometps jsi Reaumure, Ditn. ja opa 6, d. a. ta opa 4, seapa ja opa 10. «mspi. Aa 20 11 25 15 Dini, aa opa 6, d. a. Jia opa 4, seapa ja opa 10 Aa 21 10,5 23 14,5 Aa lă 13,5 25 16 Aa 22 10 24 _15 Aa 16 11,6 23 16 Temnepatspa 11,2 25,1 15,3 Aa 17 11,5 27 15 de mizJOK 4a 18 11 25 16 Eapometps a capiais întpe 316 mi 318 jiinil Aa 19 11,5 27 15 de Dapiss. TinBpită în Tinorpafia Kojeyisjsi Sf. Sana.