JURNAL 1IENTP8 PESIIÎNDIPEA U1TIINHE10P8 NAT8PA4E IUI ESAKTE, ÎN TOATE K.IASE.IE ¹ ¹ Pediyeatîi ¹ ini>»Meni desnpe opipina ființjejiopis animale.— lleinlii ejenlpini.— lUanleAe pniuinoase.— Konnsniit.'iuiBtn siiențifite mini. ’ lIeBa desnpe opiijina fîinijejopS animale. Este snă jsKps KsnosKstă ki dara jbEină m, în Kape Bornă nsne msmKî, saă fînă, sas fjopi mi o rasEină st stea ama Kîte-Ba zije, alsiHÎ nomă Bedea ra napra ana s’a ineiată, napra o jsme inBiziBira njinE de fiinjje înssfje’jite, o smnje; dapă jsî/ids snă mÎKposKonă rană în mira, o se fimă izEiui de admipanisne BEzindă atsnqi o ms-îijime de fopme de animaje, sneje maî ks- pioase mi maî sizape de Kîlă qeje-.ia.ite. Ase- menea uilinis (mi .ia sns ajtă aoks ams Bopcită maî msjtă desnpe aceasta) ra a Ipecsită o nensmepoasE msJijime de anitna.ie miKposKonine, Ka se smnje ks KadaBepue (geste-ie) jopă, sna- jjisjă uirantmejopă msnjjî de KpetE (tisimipă) ne esistE ne rammls. Iraqî se mlie ra Kpeta, Ka mi matepia qjee Ka fsina Kape se sKoate din msnuî (mi Kape se KeamE ftina msnjjijopă mi se mEnînra Ka fiina de ratpe snii nonsji); ke toate anestea nEmîntspi, ziqemă, sîntă Komusse de pEmEiniyE de animaje infszopie adera de uesteie jopă tapî Kape aă rasată dsne moaptea jopă; asemenea se mlie ra mai totă opam js Bepiină stE ile stpate de tspse în Kape se afra pEmEniijje de Beijetaje amesteKate ks n,este de infszopiî, mi dara aqeste animaje (Kape peîiÎBieză jesne) s’apă miniKa, Kaseje aqestei Kanita.ie apă îniene mi e.w se se miinie din fsndainentsjă jopă. Dara aqeste animaje n’apă esista în jsme, o napte mape a Pssiei jînrE pîsjă Bojra n’apă esista mi aqeastE jjapE mape, apă fi mi aramă însndatE ks anE. Asemenea n’apă esista Inssja Rucgen (în mapea Bajtira), npoBiijiea Ilomepania, 234 — mapeie dsKată Mecriemburg, mi mai tots pira- ts.iă DanemarK, o napte mape din sadaiă An- rjiea îmnpesni kb Kanilaja sa imenși Jondonă, npeKsms mi opauieje Dover mi Brighton, o napte mape din nopdsiă Fpaniiei, inssja Șiiiiia, Ae- yintsiă mi Jisiea în AfpiKa; toate aieste lOKspi s’apă afja mi aKsmă sbe niBeisiă mipei, aKone- pite kb aneje oieansisi. Daps Ka st> aîEi iine-Ba o idee desnpe miKinopimea mi nsmipsis Kosipimiiopă aiă a- qestops animaie, e destsis Ka si ziiemă kt în tipîmsiă KpetejjosB de ia Bilin, D. Eherenberg a desKonepits kt în snauisiă snsi noiiiiă nitpată se afli adsnate jjeste de nalps-zeii de milioane de infszopii! Este imnosisiiă d’ami imaijina Kîte suioane mi tpiiioane d'aneste animaie a tpessită Ka st noati fopma kb jjestiie iopă, nsmiteie mpiji însemnate a.ie ssnpafeijel nimîntsisi Kînds, 40 milioane dintp’înseie, asiea fopmeză siiaiiisiă snsi noiiiiă în nitpată! Daps ns nsmai aieasti JSKpape pirantÎKi a natspei d’a fopma isKpspi foapte mapi de nippi ama de mini, ns nsmai aieasti iBKpape [ tidmi- pasin. ziiemă, ne Ba OKBiia aKsmă, ii o aiti Ksestisne na mai nsuină imnoptante nentps noj oameni, adeni Ksestisne dam mi aepsjs Kape’iă pessfums este mină mi eiă d’asemenea animaie miKposKoniie bîî mi moapte mi Kape nerpemită tpesse si întpe ks fie-Kape pessfiape în msmsnii nomtpii mi în sîmjeie nostps? Fie-Kape saiti, fie-Kape nomoiă mină de infszopie, enanopeazi în fie-Kape minata mi seKsndi o napte a anei saie mi nerpemită ki îmnpesni kb aieasti ani, Ipesse si se sae în aepa mi nensmepoase Koionii de infszopie, nstemă si ziiemă o isme întpean de infazopii Kape se mimsă neînietats în aepă nîni Bops nsi ană iokb KonBenasiiă snde se Bops denane; anoi dîndă ne Bp’o pessfiape de oms, intpi dpentă în nismsnii sii, se ameazi aKoio, se nonsieazi mi se îmsiuesKs în Kopnais nostpa dane niansiă lopă! Daps, si mpisimă nentps snă momentă mi aieasti Ksestisne desnpe Kape mtiinga nîni în zioa de astizi n’a risită Bp’o desismipe msiijB- mitoape mi si ne adpesimă ia o aiti Ksestisne mtiinyifiKi foapte intepesanti, adem : în ie modă nagKS aieste animaie tniii? Oape nasnă mi eie de nipintjî sas de osi Ka leie-iaite animaie ne nimîntă, opi m nasnă fipi mpiniji mi nsmai npintp’o simnii întîmniape, Ksma nasKă matepiî moi neînietata în laBopatopii Kimiie? Aieasti teopie ki animaieie miqi nasnă din sine, se nsmemte teopiea nenepajjianei Ae- quivorei. Ile Kîndă teopiea Kontpapie npetinde ki niii snă animală ns namte fipi nipinpi saă fipi simîniji. Uaptizanii aieslei teopii pessmi oninisnea iopă în sentenija: omne animal ex ovo (fie-Kape animală e nisKstă din osi). Bea mai mape napte a fizioioijistiiopă mo- depni, Kpedă aKsmă kt toate animaieie ess din osi, leisie saă yepmine (podspi) dapă niii o dati ns namte sn animală de sine fi.pi intepiier:- gisnea snsî aită Kopuă opranibă. Keapă jimspiii Kape se fopmeazi în nisnlpsiă oprane.iopă oa • meniiopă mi animaieiopă (s. e. în fiimtă. Kpee- piie m. 1.1.); Keapă aieste animaie, ziuă, s’aă fopmală din osi Kape aă intpată dsnîn afapi în niantpB jjesitspiiops Kopnsasi. Din ană în mă se miKmspeazi nsmipsiă aieiopă Kape Kpedea odati ia teopiea nenepayisnei ensiijoie. Dapă ][fiindă ki aprsmeiite.ie nenlps mi Kontpa anesteî teopii sîntă foapte difiniie, de aicea ns e de mipape ki aieasti Ksestisne se al'n mi aKsmă în desnatepe mi ns s’a tepminată. Ka si se în- Kpedinueze leKlopii nomtpii ki este ama, o si’i nsnemă în naintea oiăiopă, ieie spiniloape: Pouchet, snă ncicEps natspaiistă s’a npe- zentată Keapă în ans.iă aiesta naintea asademiei mtiinyeiopă în Fpamia mi a zisă ki ape aprs- mente minasiie mi îiiBinntoape nentps ac'esi- psis teopiei yenepajjisnei ensiBOie. Eis a zisă ki a Bizstă ks okîÎ siî nponpiî, Ksms animaieie infszopie se fopma de nimisă mi ess în ana no- moioasi dsne ie as înlpeisinijală feispimi de npeKaăHisni Ka si ns se stpiKoape în aieasti ani, mi în aepsiă, Kape înKomjispi osi, de infs- zopie dsnîn afapi. Ama s. e. a feptă ani mi a nss’o îndali întp’sns Basă înKisă, deosesits de opi ie KontaKtă kb aepă, ne spmi a nss’o în atin- ijepe ks rază OKsițjenă nspă, a amesteKat’o kb ie-Ba fină ssKată mi îmiuzită nîni ia o temne- patspi de 100° Kiidspi (Ka si omoape mi si nimiieasKi osue Kape noate s’a asnsnsă în fină). Ks toate aiestea, dsne tpei ziie iapă ossepBîndă, a risită o nisijjime de infszopii smsiîndă în ani. — 235 — D. Pouchet s’a Bazat» în aieasti îmnpegi»- pape ne fanta ki toate fiingeje opraniie se slpiKă în Kijidspi. Dapă D. Milne Edvards a apitată AKademiei ki msjle SBBStange opraniie Kape, nsse în ani fepsinte, se stpiKă; Kînds je esns- nemă aa o Kijdspi ssKali miKapă foapte mape, n» se stpiK». De aieea D Milne Edvards npe- tinde ki osue infBzopijopă asKsnse în fin», n» s’a» stpiKată mi ki dintpe aieste o»i a» emit» infszopiue Kape je a Bizstă ne spmi D. Pouchet. Dap» mi înainte k» 15 ani, D. Doyere a sirats de seami ki »neje animaje miii ssKate întp’o Kud»pi foapte mape, tot» a» nistpată Biasuitatea jopă, ne KÎnd» întp’o Kiadspi smedi aă mspită. Aieste animale «sKate a» ssfepită o Kudspi de 140 rpadspi mi n’a» mspită, ne Kîndă în stape »medi, esnsse ja o Kud»pi nsmai de 120 rpade, a» mspită. Ama dap», niii esnepiminleje D-jsi Pouchet n» sînt» aprsmente sojide nentp» ade- Bipsjă teopiei genepagisnei eKBÎBOie. Asemenea esnepimente Kspioase a fiKBtă mi D. Payen. în an»jă 1843, s’a apitată în Fpaniia no nîinea oameni.iopă o maiezea.ii Kspioasi. OfisepBîndă aieasti msiezeaji mpinlp’snă mi- KposKon». as bizbI» ki e Komnssi d’»nă fe-iă de lisnepii miKposKoniie, nsmită Oidium aurantia- cum. D. Payen a esnss» semingeje (sporele) aiestsi lisnepiiă snei temnepatspe «SKate mi Kajde de 140 rpade Ki-idapi, mi a Bizstă ki n» s’a stpiKată, ne Kîndă esnsnindă aieste seminge »nei Ki.idspi Binede de 120 rpadspi, semingeje s’aă stpiKată. Dapă, daKi ne d’o napte, aprsmenleje D-jbI Pouchet nentps teopiea a genepagisnei eKBÎBoie, a SJiBită, a Ipensită ne d’o dapte a anpoea npin esnepimente ki în aepă se afji neînietală obi de inl’szopii. Aieasta aă mi nponată Qua- trefages mi Bonssingault, Kape esaminîndă ns.i- sepea aepsjsl, as Bizstă kb mipape mi înKpeme- nipe ki Konpinde o nensmepoasi msiuime de obi de infszopiî. Bazată ne aiestă adeeipă, aă xolipîtă ki Keapă toate anima.ie.ie napazite Kape tpiesnă în Kopnspi stpeine, aă intpată aKO.10 danîn afapi dapă ns s’a fopmată în niBntpsjă aies- topă Kopni. D. Claude Bernerd, lejeips-iă fizio.ioră din Paris, a fiKstă spmitopsiă esnepimentă. în ans.iă 1857, a nașă în doi stiKje Kîte o sojsgisne de re-iatine (niftie) a mesleKat’o kb zaxapă, ne »pmi a feplă aieste doi fjaide în KBpsă d’snă Ksaptă de opi. Ile apmi a nssă amîndoi sliKjeje în doi joKspi eraje, nsmai kb difepingi ki întpe o sti— kji aeps-iă epa în Kijdspi nopma.ii (oBiinsite) ne KÎnd» în ieje-ja Jte epa întp’o Kijdspi foapte mape. Alsnii s’a Bizstă ki în stiK.n în Kape aepsjă epa ja o temnepalspi nopma.ii, s’a bi- zslă d»ne 10—12 zue ne ssnpafaga fjBidsjsi notîndă nimte njanteieje miii miKposKoniie; ne Kîndă în sIîkji ks ani fepBinte, n» s’a apitată nimiKă, napKi nimină ns s’a înlîmnjală. Totă aieste pessitate Jie aă dosîndit» xi- inisls.i» Dumas nainte k»i30 de ani. Kîtă de imnoptanti este aieasti întpesape din nsnKlsjă fiziKă mi mopajă, este inBedepală. Toate Ksestisnije deiiimie mi KomnjiKate desnpe Parlhogenesis, sKimBapea genepagisnii m. i. j. Bopă fi alsnii pezojste k’o mape smspingi mi atanii Keapă fi.iosofă mi ssnepnatspajistă Bopă natea îngejege msjtă mal jesne ki din nimiKă ns namte nimiKă afapi de fopga de- Bine Kpeatoape. Eali ki Ksestisnea înienatBJă fopmejopă animale, ne adsie ja Ksestisnea esistengi Kpeatopsjsl, Kape este nentps noi togi, izBopsaă fepiiipei mi sasa esislingei a- nestei jsme. Ilemtii ejektpim. (Spmape) D. Dubois-Raymond a nss în KomBinagisne nemte mi am Kape s’a aflată KomsniKîndă ks niiiopsjă snei lipoamte. Kni se mtie ki niiiopsjă snei Bpoamte o- mopîte nainte dosi saă tpei zue, se KontpaKli mi se mimKi Kîndă ’jă nsnemă în Romninagisne ks o ma- mini e-ieKtpiKi saă snă nfiă rajBaniKă. Ama dap, niiiopsjă snei npoamte moapti de Kspîndă, este anapatsjă icjb mai sirspă Ka si afumă dani — 236 — întp’sn Kopn se af.ii an pîs ejeKtpiKă sa» n». Ilpin spmape nii aiuî ja qepqetipije desnpe nemții ejeidpiqi, a>iest instpsment epa foapte npeqios.— întp’adeBipă, s’a ossapsală kt> totă-d’asna snde esist'B Bp’o 8pmi d’ejeKlpiqitate jisepi, snă ni- qiopă de spoasKi este în stape si’jă demonstpe. Dapi, Ka si ns sKane din oKisaă oBsepBitopsjsi niqi qea mai miKi spmi de ejeKtpiqitale, s’a je- rată sns Kjonojje.iă de niqiopsjă Bpoamtei mi ja qea mai miKi mimnape a niqiopsjsi Ka efeK- tsjs ejeKtpiqitiijei a nemlijopă, Kjonojjejsjă a ssnats. Ama s’a OBsepBală Kt, ks Kîtă niqiopsjă Bpoamtei epa mai msits în miniKape, ks atîlă eJeKtpiqit dea nemtijopă s’a SJiBită mai msjlă, (dsne OBiqeisJS Kopnspijopă ideo-eaeKtpiqe ki nepds ejeKtpiqitale dsne înmjjite desKipKipi). Kînds nemții epaă neKiJKipi, niqiopsjă Bpoamtei s’a minmată k’o mape ispeaji mi KJonoyeJBJă a ssnats neKontenilă, nespmi ssnelsjă s’a sji- sits; daps jisîndă nemții Kîtă-Ba timns în o- dini, Kâonogejsjă a înqenstă iapă a ssna tape mi neKontenils. AjeKsandpsjs de Humboldl paKonti Ksms •JOKsilopi din ssds.is Amepiqei se fojosesKă de aqeasti Ksajitate a nemtijopă ki nepdă e- .leKtpiqitatea dsne msale sBSKnilspi, Kînds soibji sb’i npinzi. AdeKi aqemti AmepiKani adsKS msjjji Kai în pîsjs snde se af.ii aqemti nemți; nemții aK»ms înqene a jobî ne Kai, daps fiinds ki sîntă msjiji Kai, ns nitimesKB ms.ită (Kiqi foppa jo- Bitspei se îmnapte ja msjiji Kai) noate ki snii Kads jkoss ameijipi, daps e paps Ka si moapi Bp’snsj». AmepiKanii amteanti ja majs.iă pîs- jbî; dsne Kîtă-Ba timns, ei noate si npinzi a- qemti nemți în mîni fipi niqi o jOBitspi; Kiql nemte,ie a KeJlsită ejeKtpiqilatea sa mi ns e în stape în minsts.i» aqesta si npodsKi nimiKS. Daps dsne Kîtă-Ba timns d’odini, iaps Ba fi în stape si sJOBoazi sBsmitspi ejeKlpiqe. O îmnpepiBpape Kspioasi este ki, ne Kînds nemteje ejeKtpiKă di o sBsmitspi foapte tape aqejsi Kape nsne mîna ne dins», ejă sinrspă pi- mîne în-qea mai Komnjeti nemimKape; Ba înKi Humbold asinrspi ki nemte.ie niqi ki simte K’a sJOBOzits Bp’o SBsmitspi. Dubois-Raymon d a Kondsss pîsaă ejeKtpiKă întp’o ani în Kape s’a abată a.ipi nemți ejeKtpiqi îmnpesni ks nemții opdinapi. De Kîndă nemții opdinapi aă pimasă amepipi de SBsrnilspi ejeKtpiqi, nemteje eueK- IpiKă n’aă simjjită nimisă d’aqeasta; npinlp’aqeasta s’a npoBată ki nemții e.ieKtpiqi ns simtă nimiKS de srsdsitspi Kape ae daă ajtopa. în npininija aqeasta, aqemti nemți seamini ks snii oameni Kape .lOBesK» ne ajpii nîni ja moapte mi niqi ns mliă ki iaă josită. II jante .ie în limnspije noastpe snde aszims adese-opi n.iînrînds-se ki sînts oameni „fapt psudneu, este opi Ksms p Konsojaijisne ki Bedemă ki sînts qe.iă nsjjin sneje njante Kape as psinine. E destsjă Ka si adsqemă aminte .iBKpito- pijopă nomtpii de qe.ieBpa n.tanli Mimosa pu- dica sas mimoase psuiinoase ks fjopi mapi (Bezi ajitspata firspi) desnpe Kape ams Bopsits în mai ms.ile JOKspi. Dap» si noate ki msjiji din jeKtopii aqestsi acspnajă în ansjă aqesta, n» ’j a» qitit în anii npeqedenijl. De aqeea Bom Bopsi a- K»m aiqi din nos desnpe aqest osieKt intepesant. Simijipea mi mimitapea sînts jn penepe npi— BLiepispLie fiinije.iops animale. Ilpin faKsjtatea simpipii mi miiiiKipii, animaJSJă deBine o fiingi ssnepioapi, o fiinjji eze; nianteje în penepe psininoase. n’aă aqeste faKs.itiui anima.ie, npin spmape ns sîntă fiinye Bii. Ama dapă, natspa.iistii aă a.iesă aqeste KapaKtepe, Ka Kapantepe difepenuiaje mi distiiiKtiBe întpe pernsjiă animajă mi întpe per- nsaă Bepetajă mi aă zisă: toati fiinija opraniKi qe ape faKSJtatea simijipii m’a miiiiKipii, tpeBse si se afje în pernajă animală, mi este o fiiniji Bie, ne Kîndă opi qe fiinjji opraniKi Kape Kpe- mte, se îmsjijemte, însi n’ape simijipe niqi mimKape dintp’snă jokS în ajtsjă, e Konpinsi în sfepa pernsjsi Bepeta.iă mi ns e fiinjia Bie. A- ma este întp’adesipă în penepe; animajeje simtă mi se miniKă dsm Boinija jopă .liBepi, ne Kîndă manteje n’aă aqeste Kanaqitipi; însi sîntă ms.ite esqenHisni ja aqeste persje penepaje, mi xota- psjă întpe amîndoi pernspije ns e ama do sine — 237 - detepminată, npeKsms îmi imaijinT nine-Ba ja întîea Bedepe. Bestitsjă Bonetă, a zisă în rjsmT kt: este foapte rpeă nentps 8nă natspajislă a faie distinK— H'mnea întp’o nisiKT mi o pozT (tpandafipă). A- leastT esnpesisne napadonsT, ja întîea Bedepe Konpinde o OBsepBauisne foapte a<8str> .Keapă mi adînKT, desnpe Kape ne Bornă înKpedinija Kîndă Boms OBsepsa poza mi J8- Kpapea ei. Fa|ja d’assnpa foijopă pozei este J8ii- toape, J8stp8itT mi sep- Bindă Ka snă asonepimă ajă fejjii de acosă Kape KastT KTtpe nTmîntă snde natspa a nssă o inBJjjime de rTBpeje miii Ka st noalT tpaije smezeaja Kape o nstpeuile. St îniepKTmă aKsmă a snimna aieaslT nozijjiane, aieaslT dipeK- uiene a pTinxpijopă, în- topK ndă pTmspije pozei întp’snă modă k.i finja de îKOsă a foijopă Kape KastT KTtpe nTinîntă, st fie în- toapsT snpe lepă; nsmai de Kîlă Bornă Bedea kt foije de sinetul nopă îmene a se miniKa, întopKînds-se KTtpe Koada jopă, ÎntOKmai Ra snă snîpnejă, ini neste Kîtă-Ba timnă je Bornă rtsi totă în nozinisnea nea din— lîiă, adio fajja js’iiloape iapTuii în sssă, ne Kîndă iea-j aJtT fajjT a foijopă njinT de rTspe ie miii, Ba fi iapEmi întoapse ajosă snpe a npiimi smezeaja ie se spiiT din nTmîntă. OssepBauisnea aiestei miuiKTpi apatT, kt poza ape snă fe.iă de simjjipe, înss ne Ba adsie îhkt o Jlimosa pudica grandiflora (Il.ianla psminoasi KS f.iopi mapi.) mipape mi mai mape Kîndă Bornă îniepsa a STdi aieastT pozT întp’snă ajtă JOKS ajă rpTdinii snde ne d’o napte se afjT sn nTmîntă BSKată mi ne de aJtT napte sn nTmînl amedă mi rpasă, atsmî Bornă OBsepsa kt pTds- lineJe pozii Kape s’aă întinsă de toate nEpuije eKSajă îmnpe®8p8Jă njanleî, neste Kîtă-Ba timnă pTdTiineje Kape aă fostă sTdite ne OTmîntBJă q ejă 8SKată, se Bopă îndpenta KTtpe nTmîntsJă hejă rpasă Ka Kîndă apă fi simnită ks în BeiinT- tatea jopă se afJT 8nă nTmîntă fanopanijă nentps Kpemtepea jopă. St îniepKTmă aK8mă, st si nsină snă manjjă în dpBHisjă aiestopă pTdTiini Ka st nsmai noa- tT mepije totă bkojo în nTinîntsjă rpasă, mi kb mipape Bornă Bedea kt aieste pTdTiini se kb- fsndă în acosă ne ssBtă manuă, meprîndă Iotă în- nainte nînT ja nTmîntsjă iejă rpasă. Bine ns Ba admipa a- leste semne d’o adînKfi simijipe Kape ne apatT a- leastT njnntT? Opin ap- roape daKT ini poza ape sirnjjipe întOKmai Ka o fi- inuT înssfjeijitT saă Bie, oape Bornă pTmînea totă în aieaslT idee kt Bonet a fostă napadoKsă în es-; npesisnea jsî: kt e rpeă a da o deiinijjisne jkssIt întp’o nisiKT uii o pozT, adiKT întp’snă animajă mi o njantT ? întp’adeBTpă, toiji nats- pajistil aă peK8nosK8tă a- Ksmă kt este foapte rpeă a Ma o definijjisne stpiKtT întpe ieje tpei pețiisni aje natspei, adiKT pețiisnea roi- nepa.iejopă, njantejopă mi animajejopă, fiindă kt sînt rosjle fiinjje Kape, npin natspa jopă, iaă napte în mai insjte din aieste tpei peyism, nap’KT sîntă nsse ne xotapeje Kape des- nTpijesKă aieste difepite sfepe aje natspei. Ama rTsimă în pețris- nea minepajejopă, difepite mi admipanije fopme de Kpislaji Kape, npin persja- pitatea jopă, ne adaus a- minte kt se anponie de njante. ToKmai npeKsmă o pozT ape totă d’asna fopma sa xotTpitT, toKmai npeKsmă dintp’snă Jeă nauite toță d’asna iapTini snă jeă, dapă ns ajtă animai, ama mi dintp’sn fej de Kpistaj s. e. Ba enii totă d’asna snă asemenea npistajă. Toniiji’jă în anT mi jsaiji aieastT sojsijisne (tonipe) mi ns- nejji-o întp’snă sasă ja soape, întp’snă modă Ka acsmTtate st fie esnssT ja jsmina soapejsi mi ieea-j-ajtT napte st pTinîe în BmspT, Bornă Bedea kt în naptea jsminatT se Ba fopma fp»— — 238 — moașe Kpistaje Ka ini mai nainte, ne Kînds în naptea lea smBpiti na se Ba fopma nimiKa. A- leste fenomene ne Bopă apita doi lipKomstange foapte Kspioase, adio: întîiă ki aiesta minepajă ape o simnatie ks jsmina soapejsi, npin apmape mi aiesta minepajă ape dapa.18 simijipel, mi a.iă doi.iea ki esisti o natepe mistepioasi în aieste Kpistaje Kape je faie, ki emindă din sojsgisnea jopă, si se fopmeze Iota dane fopma Jopă npi- mitiBi. O simnatie msjtă maî Bie ks .lamina, na- temă si ziiemă o iasipe a jsminel, ne apati njanteje. în pemsjă Begetajă esisti doi Kjase de njante în panoplsjă timnajaî înfjopipel jopă, adio: njante de zi mi njante de noanle. întpe njanteje de zi, adio Kape desnidă hopiie jopă namai zioa, ne Kîndă noantea sînta înKise, a- Bema în Kjimeje noastpe: zopojeJe (convolvulus) riagi saă fipfipÎKa (mesembrianthemum) mi msj- te ajteje. Sneje dintp’aiestea na înfjopesKă zioa Kîndă na se apati soapeje. Dapa întpe fjo- pi.ie de noantea (Kape fjopesKă noantea) namima aiii: tatana (nicotiana tabacum) kb toate nrmteje din familia jbi, rapoafa de noante (Lycnis noc- turna), fpsmoasa de noante (Mirabilis jalappa, belle de nuit) mi pețiina de noante, adio ana iejă de Cactus K8 fjopi mapi mi fpamoase (Cac- tus grandiflorus). Keaps opeje zijei mi aje non- giî sînta xotipîte nentps înfjopipea fiemî-opia n.iante. fineje înfjopesKă dimineaga, ajteje ja amiază, iapă ajteje dsne amiază sas ja Kpesns- SKaja sepii. Aieste ope sînts ama de fiasate mi de Konstanle în Kîtă lejeBpsjă Lined a fiKBlă snă opojoyiă Komnssă de fjopi, în Kape dieep— se.ie fjopi aă apitată opeje zLiei mi aje nongii dsne min8t8.iă înfjopipii jopă. IIJanta nsmiti fjoapea soapejsî (Helianlhus, tournesol) înBÎp- ternte Kaneteje saje toKmai otpe soape, adio dimineaua ja Ostă, ja amiazi-zi Ja Sadă mi seapa Kitpe Bestă. Biga uine totă d’asna faga de sBsă a fjopijopă saje Kitpe soape. Bajsamina susatio (Impatiens noii me tangere) înBuemte noantea fjoapea Ka K8 foije saje, mzinds-je astă-fejă de fpirsjă nongii. Ja n.ianta Lutzernu, noantea amîndoi folie Jilspaje se KBJKă sna jînri ajta mi a tpeea je aKonepe ne amîndoi. Aieste sximBipi persjate Kape aă apitată njanteje, adio o ja ope persjate desKids fjo- pije jopă mi ja ajte ope persjate je înKidă, Lined ks dpentă KBBÎntă a dată aiestsi fenomenă Kspiosă, nsmipea de KSJKape mi de sKSJape saă de somnă mi de demtentapea njanlejopă. Dsne C. Fritsch, njanteje dopmă în genepe 4 ope în 24, dapă sîntă sneje Kâpe dopmă nsmai 10 mi ajteje Kape dopmă 20. Mea mai mape napte a fjopijopă se skojs dimineaua mi se KBJKă dani amiazi-zi. Ama dapă nstemă si ziiemă o ja amiazi-zi toate njanteje sîntă demtente, ne Kîndă ja miezsjă nongii mai toate njanteje sîntă kbj- Kate, însi ns este niii o opi ne zi în Kape si ns se af.ie KBJKati Bp’o fjoape. 0 njanli Kape iepe snă rpadă mape de ojdspi, nsinds-o în- tp’snă mediă Kape ns aacsnge .ia rpadsjs aiesta, n.ianla Ba pimînea adopmiti mi ns se Ba de- mtenta. Ama dapă, fjopije Kape lepă ojdspi mape, pimînă înKise Keapă zioa Kîndă lepsjă e asonepită ks nsopi. Keapă mi njanteje Kape KpesKă în ani, aă somnsjă jopă; do aieea ne- demă ki poza de ani (Nymphea) asKsnde noan- tea fjopije saje de dessctsjă anei, mi dimi- neaga je pidio iapimi nesle ani. Dapă mi ko- lijoapea fjopijopă ape ană panoptă mape kb di- fepiteje ope aje zijei: s. e. fjopije de dimi- neaga sîntă mai toate rajEene, ne Kîndă ieje de dsne amiazi-zi mi de noante, sîntă ajce. Ja amiazi-zi se demtentă mai toate fjopi.ic pomii, ne Kîndă ja miezsjă nongii se demteanti papă o fjoape pomie. O lipKomstangi admipasi.ii a desKonepită Botanistii modepni în panoptsjă sKimopii Kojopil fjopijopă în difepiteje ope aje zijei; adio s’a apitată o de msjte opi, o u.ianti ape pers.iată o aiti Kojoape seapa mi o ajli Kojoape ja a- miază mi iapă ajta dimineaga. Eati snpe aie- stea Kîle-Ba esemn.ie. Este snă fejă de najBi (Hibiscus mutabilis) Kape e aJBi dimineaga, pomioapi ja amiazi-zi mi seapa ape Kojoapea de pozi. Iljanta gladiolus versicolor, ape fjopi Kape dimineaga sîntă oaKerne ne din afapi mi rajsene ne din nisntps, mi seapa sîntă Biojete; a doa zi dimineaua iapă sîntă oaKerne. Fjoapea Brunfeldia este întp’o zi aJBi mi rajseni, dapă fjoapea Cobaea scandens, în toate zijeje se SKimBi din Bepde în ajsastpi, mi ama sîntă mi msjte ajte njante Kape în Kspsă d’o zi SKimBi Kojoapea Jopă întp’snă modă foapte pemapna- — 239 — Bijă. EatB dapă simnatia mape Kape n.ianteje a8 kb Jsmina soapejsi! O ajtt simnatie întpe jsmina soapejai nii fiinijeje Beyetaje, s’a OBsepeată mi ja odoapea Kape sneje din nuanțe o snoate. Fieurî-Kape nitie kb mal toate f.iopi.ie odopante na desBOJts odoapea jopă întp’snă moda eKBajă în toate o- peje zijei. Ama s. e. intima kb fjopije Levcoie aă seapa o odoape mal fpsmoasB; Biopejeje de noantea as odoapea jopă Mea mai n ibkbIb tOKmaî ia miezsjB nonijii, ne Kîndă ajteje sîntă odo- pante mai kb seamB ja amiazB-zi saă diminea- Ua, Ba îiikb sneje din fiopi SKimBă kb totsjs Ksajitatea odopei jopă noantea. S. e. este o fjoape în Mensiico nsmitB aKOJO Angel de dia y punta de noche (snă îmjepă zioa mi o hb- toapc noantea). Kape zioa ape o odoape sbaBB mi foapte iijbksIb mi noantea nste foapte tape ! Dapă alapB do simnatia nentps jsminB, tb- sims .ia sneje n.ianle mi a.ite spme d’o simijipe foapte pemapi;aBi.iB. Ama sîntă msjle fjopi na- va iipeiridă mai Bine de Kîtă napometpsjă, SKim- r>Bpi.ie aepsjsi mi Benipea nioii. Fjoapea raj- EenB Calendula arvensis (grand Isouci) se des- fa'ie Kîndă cepsjă e jimnede mi Bestemle fsptsna îndoindă mi fobie, Ka Kîndă apă Boi a se aKonepi. Din Kontpa, o fjoape din Sisepia (Sonchus Si- biricus) se înside noantea Kîndă npeBede nentps a doa zi snă limnă fpsmosă; nap’iiB apatB npin- tp’snă somnă jinimlilă, kb este sirspB de timnajă ie Ba seni. 8nă rpadă ms.ilă mai mape mi mai admi- pasi-is de simijipe ne api.tă sneje naante Ksno- SKbte S8B nsmipea de n.Ktnte siniujloape. Este o sneijB de tpifoi nsmitB lledysarum gyrans. A- ueaslB f.ioape ape naptins-iapitatea kb din ceje Ipei foi aje sa.ie, ce.ie doB jBtspaje mi mici se mimică neîncetată în sssă mi în acosă (mai kb seamB ja amiazB-zi Kîndă e Ka.idă). Kîndă snă se sse în sssă, ajta se kbjkb ikoss, mi în iotă timoBiă acesta foaea de miacjOKă se miinKB în dpeanta mi în slînra, nap’ kb Ba sb faKB ană Komn.iimontă Kîndă .ia ana Kîndă .ia ajta. Sîntă a.ite n.iante Kape aă o simijipe mi fa- KBjtatea raiuiKBpil îiikb întp’snă rpadă mai mape. ApBopii KsnosKsjji ssb namipea de SajKÎmă sas Accacia kb rimni a.iBi (mimosa eburnea), a.ie KBpopa foi sîntă foapte den’Kate mi npea jesne a fi stpiKate npinlp’o n.ioae, de aceea natspa je a dBpailă o npesimiiipe nentps n.ioae mi apBlîn- ds-se ană naopă în aeps d’asaupa jopă, nsmai de Kîtă s’anponie fobie ana de ajta Ka ojaneje a- Konepimsjsi, astă-fejă în Kîtă ia Moaea cea mai tape, ana tpece în acosă Ka neste ană aKonepimă. Dapă rpadsjă cejiă mai admipaBijă de sim- jjipe mi de mimnape îjă rBsimă ja Bestita njan- tB Mimosa pudica saă psminoasa (șezi fir.). Acea- stB HJanlB ape simjjipea estpaopdinapB kb, Kîndă ană omă se anponie Boindă sb nsie mîiia ne dîn- sa, de sine se denBpteazs mi se petpape, adi- kb îmi tpape foije înanoi! Asemenea miniKape se OBsepBB ja aceastB njantB Kîndă o nane ci- ue-Ba înlp’o tpBsapB Kîndă smBJB, atenei njanta nap’ kb se snepie mi se miKmopeazB tpBrîndă mi foi.ie KBtpe tpanKiă. AînrB namila njantB sensitive (simpitoape) Kape demteantB în noi o mape admipayiane, e- sistB mi njanta namitB Dionea muscicapa (Ksp- sa de mamte. Fobie acestei njante sîntă fBKBle Ka minte JBdiije, kb ană aiconepimă, Kape noate sb se înKizB mi sb se desicizB; noantea în- tp’adeBBpă Kstiije acestea se înaide mi se adanB aicojo ană fejă de zeamB dsjce Kape npo- Bine din tpansnipaijisnea de noanto a n.iantei. Kîndă se apalB soapeje asanpa opizonlBJBi, jBdi- ijeje se desnidă, atenei o me.iijime de memte jaKome dane dsjceajja ce se af.iB întp’înseje, se adsnă, dapă Ramă s’a nașă o iiibskb ne aKone- pimejă JBdipei, îndatB fipi.ie ssBijipi Kape se a- fjB ne mappinea aKonepimsjsi, se pelpară, aKO- nepimsjă nade kb o isijeajB mape asanpa jBdi- Ijei, o înaide mi totă de o datB apanKB mssKa îndpBznitoape în nBsntpsjă JBdiyei ande este îne- KatB în fjsidajă ce se afjj> aicojo. Ama dapă, ne- deansa JBKomiei acestei mamte este moaptea ei. Kîndă o JBdiijB s’a smnjstă kb mamte moapte, atsnci, de rpeatate, Kade hcosb mi sepBB Ka o ma- tepie de înrpBmape nentps Manta Dionea, Kape ajminlepjea n’apă fi natală pesmi în jOKspije asKate ande natspa a nss’p. Ama dapă moaptea inamici, este Kasza Bieijei a acestei Mante. 8ndo rssimă o apmonie mi o npoBedingB mai admi- pasijB de Kîtă aici ? Oape natspajistii n’aă dpen- tate Kîndă ziuă kb stsdisjă natspei desKonepB întp’însa mBJlă mai mapi mi mai admipasije rai- paKSJe, de Kîtă irnopanija ’mi-a natală imapina în seKBJeje sapsape, Kîndă oamenii aă BBzată npelatindenea nsmai romani ssnpanatapaje, dapă nici o datB o JBKpape fiziKB mi natspajB? — 240 Komsnikanwm smentiftoe mhii. Suimeapea Ksestisnea daKi Kjimeje nimîntsjs! si SKimsă sa» n» ? ns este înKi pesojste k» tots.iă. însi e însedepată ki modifÎKapea rjOBs.isl npin arpiKSJtspa, desBOjtapea liBijizsuisnei mi mal ks seami tiiepea nidspijopă, ape o mape infjsinui assnpa sKimmpei Kjimei. Este rntistă ki Kjimeje IJepmaniel, a Fpan- liei iui a Epitaniei ns sînt ausins Ka în tiînns.ts poiria- nijopă. Mal naintea, nizapepii.ie tui eseniisnije Kaima- tiie epaă maî osiinsits de Kîtă aKsmă de mi Keap» aKsmă s’a îtitîmnaată in opamsjă liana in Snrapia ki aa 27 Isjie tpeKsts, a Kizsts netpe îtnnpesni k» zinadi în Kîtă oamenii s’as naimBaiă ks sania! Daps infasinija nidspijopă assnpa Kitnjimel am a snsi joks uii vice-versa, este ausină o fanți Kon- statati Iii iiitiinua Meteopojopiel. întp’adeBips Kînds nine-Ba este înzestpată d’o imapinajpsne eie, o si pimîie foapte îmnpesiopată de adeBipsjs ideiî noetiie a j»I Bernaidin de St. Pierre, Kape a zis» ki: toate nidspiue yenepauis- ni.iopă Biitoape, îmnpesni ks toate animalele Kape je Bops smnjea, se npesmBJi aKsmă neste Kane- teje noastpe în aepă; Kiiî dam intimă ki nea mal mape napte a Kopnspiaopă oprani'ie, (apsopiî, epnspl mi animale) Konsisti în ani, anoi mtiindă ki¹ ana ie naanteje ssră în fopmi de zeinspl din sînsaă ni- mîntsjsl, Bine din aeps iui ki aieste ssKspi assatiie, sKimBÎnds-se în njante, deeins nstpiminte nentps a- nimaje ; asînds toate aiestea în seami, zîks, nerpe- rnits ns Bornă nstea tindsi ki toate njanteje mi toate animaaeje ie se Bopă desBO.ita mai ne spmi ne nimîntă, esisti în fopmi de ani, adem în stape jatenti, nedesnoatasi în aeps, snde ieă napte ja uipKSjaijisnea oieaneaops. Aieasti lipKSjaijisne este ssnssi ja o msjuime de infjsinjje KJimatiie mi Kosmiie. în țjenepajă, upezinya snet Beijetaijisnei sorate sas snei ’iini.iiza- jjisni omenemtl Bine desBOJtate, infjse dintp’sns mod» nstepniKS mi taBopasijă assnpa aiestel lipKsaauisnl; Kiiî snde esisti o Beijetaijisne Borati, mai ks seami nidspi ks apBopi nstepniul, aKo.io n.ioaia mi posa Bapa mi zinadi iapna, nadă în asondenue, ne Kîndă niatpa papă mi temnepatspa aepsjsl este modepati. Întp’adeBips nstemă ziie ki nidspi.ie sîntă modepa- topiî Kjimejopă. Asemenea mi opame.ie mapi înKon- ijispate d’o arpiKS.itspi desnojtati, jsspeazi dintp’sns modă faBopasM» mi rnodepatopă, nentps K.iima jo- Ka.ii. Aieasta se apati dintp’sns modă fpanantă ja difepite jjipî în difepite enoie. Si litims aiii sneje esemnje. Tacitus Bopnenite de țlepmania Ka d’o K.iimi foapte fpirspoasi, ne Kînds IJepmania d’aKsmă ape o Kjimi modepati; Kape e Kasza aiestel sKirn- KJtimejiops. Bipi ? Fiinds-Ki în timnsjă jsî Taiită, toati IJepmania a fostă sijeatiKi, aKonepiti de dese nidspi imense îipi arpiKSJtspi; aieasta a npodssă esiesiea stape de fpiră în IJepmania d’atsnii; daps aKKină, îmnsiji- ninds-se nidspije susatiie mi dese din IJepmania, ne shidă arpiKSJtspa mi indsstpia s’a întinsă, aieasta a tiiats fpirsjă K.nmel de mai nainte. Eati sns ajts esernjs. Ba.tea d’imnpețjispsjă Pomei a fostă Bestiti nentps fpsmsseyea mi simtatea ie aă domnită aKOJO ; aKsms aiests joks ns nsmai ki e demeptă mi ks totsjă infpsKtisijă (nepoditopă) asindă o Kudspi neste misspi, daps este mi nepiKSJOsă; kiiI Bapa se desBoajti aaojo în aeps snă npiniină Bitimitopă ne Kape Itajienil îjă nsmesKă aria catriva, Kape apsnKi întp’o JÎnroape de moapte ne aiei Kape a pi- masă Kîtă-Ba timnă esnsml ja infjsinija aicstsl aepă. Eati daps ki nepdepea liBiaizauisnel a npodssă in- fpsKtiBijitalea snei uipl, stpiKînds Keapă toati Kjima el. Snă asemenea esemnjs tpistă ne di Ilajestina. Aieasti napi ajeasi sape, în timnspije antiie a a- Bstă, K»mă ziie sKpintspa întp’o jiinsi noetiKi opispl de miepe mi de jante» Ksprîndă în aieasti napi; [de Kîndă ks Kidepea ei, Keapă pîspije de ani s’aă ssKats mi astă-fejă aieasti napi fepiiiti a deuenits o stepiji, netpoasi, nipjiti d’o Kudspi imenși a soapejsl, ne Kîndă arpiKSJtspa nsmai pesiueiute a»ojo niii de Ksms. Kînds omsjă se dsie dintp’o napi, napKi ia ks dînssjă BenediKuisnea lepsjsl din a- leasti napi. Keapă nasepije Kîntitoape din nidspi, se dsKă saă îmeteazi a Kînta mi fjopi.ie nepdă o- doapea jopă njiKsti. Nerpemit» este o fanți, ki nimîntsjs e fiKstă nentps omă. Snde ns e stinînă, aKOJo si dipîmi Kase. Ama daps lipKSjauisnea oieaniaopă este Kondi- nisnea iea mal neiesapie nentps esistenua fiinnejops opranine. Dapă, Ka si se spmeze o asemenea lip— Ksjanisne, este lepsti esistenua snei atmosfepe. Kiiî ams Bizstă ki aepsj» atmosfepiK», este miatjoiito- psjă aieste! lipKSJanisnel; fipi dînssjă, ane.ie o- leansjsl n» s’aps fi ssită în sssă în fopmi de aBspI, npin spmape fopmauisnea njoil, a zmezei mi iejops- jajte meteope ausatiie, n’apă fi asstă joks; npin spmape Beijetauisnea njante.iopă mi Biana animaje- jopă, apă fi imnosiBije. Beden! dapă: Ksmă Natspa este Ka sns janțjă admipasijă din Kape ns nstemă si sKotems snă inejă, fipi si stpiKimă tots.iă; sko- teul atmosfepa d’îmnpepispsjs nimintsj»! nostps mi îndati toate pîspije se Bopă ssKa, toate fenomeni.ie aKsatiie Bops înieta mi toati jsmea opraniKi Ba nepi. Tinipita în Tinorpafia Kojcuii'jst Sf. Saea.