JURNAL ' ■ f * î IIENTP8 PȘSIIÎNDIPEA niTIINQEJOPS NAT6PA.IE IUI ESAKTE, ÎN TOATE K.IASE.IE - t Pediyeats de I il - Ji il PROFESOR DOCTOR IULIUS BARASE. J\Q 29. (Ansjg a.i» natpsiea) Bskspeuitl 8 Afirsst, 1859. Konpindepea: Idei nentps pelbpma sistemajsi instpsKtjisnel nsiuiqe ia noî— Desnpe m’ssspue anine— Dasipea Pinguin din Ilatnronia.-Stilua tonitoape în ani.— Henitii ejeKlpi«n.— KomsnÎKanisni sqienliffoe mini. Idei nentps pefopma sistemsjsi instpskgisne] nsBJine .ia noi. (Spmape.) Aps fi dap» -ia noi d’o mape necesitate Ka Si se npoK.iameze din naptea Efopiei, Ka mi din naptea rBBepnsj»!, npincinsj» snitziței stsdis.isî Qimnaziaxti. AdeKt din naptea Efopiei st se înloKmeasKt sns sistem», Ka OEieKte.ic șts— disisl gimnazii» st se îmnapgt rpadsa.ienient8 mi nporpesiB» în toate K.iaseje nimnaziaje, asls- fei» Ka ejeBB.1» st aist în fie-Kape ans nsmai 4—5 jeKgisni. Ama Ba »pma doi, tpei ani ks acesta nalps, cinci OEKeKle; în a.igi doi, tpei ani Ba fi OKsnats ks ajte natps, cinci oEseKte mi leKgisni mi ama mepeg; asts-fej» Kt tepminînds uimnazis.1», ea napKspa toalt sfepa OEieKteJop» aie stsdisisi sns dsne ajts, ks sistem», ks odint mi ftpt osleneajt mi înKtpnape. Anoi din nap- tea rsBepnsjsf, st se npoKjiameze Kt nsmai acei tinepi Kape Bops asea în mînt o dinjomt de Baccalauriat Kt a» tepminals tots țiimnazisi» nsmai aceia Bops fi adminmi Ka Kandinagi nen- tp» fsnKui»ni.ie statajsi. Ka st esn,iiKtms mai sine idei.ie noastpe assnpa sl»di8.i»i nporpesif» în instp»Kgi»nea nim- naziajt, tpefi»e st nainttm» mal nainte ceae sp- ihttoape: • SKoaje^e gimnaziaje s’a» fondat» în Espona ja »n» timn» KÎnd» nici sna din jim^eje Bopsi- toape în Espona n’a aatsns» aa rpadsj» K»jt»pei Ka st noalt șepci dpentă âimna mtiingifist mi — 226 — jitepapi. în aceste limnspi, jimla jatini epa ainiBa saBanijijopă. Snă oms Kape Bopiea Bine ini SKpiea sinimopă jatinemte, epa npÎBils Ka snă mape înBiuată miKâpă kb ns noseda niii o spini de idee desnpe mliinijeje esaKte. în a- neste timnspi, Kadpa instpsKijisnel ijimnaziaje epa foapte mipțiiniti mi îmBpiijima nsmai jimea ja- tim, jimna ejem, lena istopiea snisepsaji mi mai nimiKS. IJe spmi, în timnspije modepne, Kînds din jimneje Bopsitoape mai ks seami tpei (jimna fpaniezi, jjepmam mi enrjezi) as a- iKsnss ja sns rpadă de Ksjtspi ama de mape în KÎts as deBenită denoziteje mtiinijejopă mi aje jitepaispei modepne; de atsnii, jimna jalini a nepdstă npestiijisjă ei în jsmea sanienti mi de atsnii dateazi jsnta snopă nedaroyi în Kontpa stsdisjsi jimsejopă antiie, moapte (jatini mi ejem) în nimnazii. Ns esle jokb si ne întin- dem» aiii assnpa aprsmentejopă lejopă ie se nsmesKs KJiasiue mi Kape se jsnli nentps koii- sepBapea aiestopă jimBî în Kspssjă țrimnaziajă, npeKsms mi assnpa adBepsapijops ei Kape iepă Ka aieslă stsdiă si fie mai ks tols skoss din Ka- dpeje slsdiijopă nimnaziaje. Atîtă nsmai ns- temă si ziiems, ki rsBepneje jsminale din zioa d’aslizi, as adonlats sns sistemă 'miKstă; adeKi a jisaiă .limBe.iops KJasine naptea jopă Konsena- Bi.n în stsdiije ijimnaziaje, mtiindă ki fipi kb- noiniinija jitepaispei Kjasiie, niii sns oms ns noate si npetinzi ja sns rpadă ssnepiopă de în- Biijitspi; kiii niii o jitepatspi modepni ns noate pamn.iasa ne nea antiKi, KjasiKi Kape nstpemte ne oms ks idei nsmite humaniora, Kape jipțiesK opisontsjă Bedepei omsjsl nîm ia o noziijiEne îna.iti, adeBipati fijosofiKi. Sns oms fipi jitepatspa KJasim, ns e admisă în Espona a npiimi o dinjomi aKademiKi de doKtopă de .iepe, de mediiim, teojoijii saă fijosofii. Daps ne d’ajti napte, rsBepneje aă întpodssă în stsdisjă pim- naziajs ne JÎnri stsdiije jitepape mi Ksnomtin- ijeje natspaje, peaje mi eKsaKte. AdeKi tols a- neste OBÎeKte de mtiinpe Kape se npedaă în Ksp- sspi ejementapo în SKoajeje npimape. însi aiii aieste stsdii ieaă o a,ili desBOJtape. Ama s. e peomelpiea desBO.itati nîm .ia KajKSJe ssnepi- oape; ijeorpafiea Ka o mtiiniji pesonanti ni ns Ka simnje memopiaje; fiziKa deBine o mtiinjj'i jesnepimenfaai însojjili ks ximia mi ks meleo- pojoijiea. Anoî istopiea natspajl ns se mipjji- nemte nsmai ja nsmepapea Iiinijejopă natspei, ii fiziojoijiea animaji mi Beijela.ii ks deose- Bipe adeKi Jeijea Bieijei omsjsi mi a ajtopă fiinije înssfjeijite npeKsmă mi stsdisjă Biejjei njan- tejopă mi Keaps stsdisjă sienei nimîntsjsi (ijeo- joijie) deBine OBÎeKte de jeKuisni nsBjiie. bnă timps emindă din ijimnazis, tpesse si nosede toati ssma mtiinijejopă ne se iepe aKsms de Ja sn om Kape npetinde a firspa în penssjiKa oame- ni.iops înBiijaiji; kiii d’aKsms înnainte, Keaps daKi e.is Ba intpa în Bp’o aKademio, ejă se Ba OKsna ks sns stsdis snejjia.iă (jeijea sas mediiina) daps stsdiije ijenepaje faKă ne tîmpă snă oms în simijsjă noBÎJS ajă aiestsi KBBîntă, sn om Kape apă nstea ziie ks Cicero-, homo sum nihil humani a me allienum esse (sînts omă mi niii o mliinni smani ns ’mi este stpeini). în npiBinpa stsdisjsi jitnBejopă, este assmă adontals ki în ijimnazii fie-Kape e.icBS esle îndatopats a stadia o jimni stpeini Bopniloape a- fapi d’amîndoi jimBeje Kjasiie moapte. în Fpaniia tîmpsjs ajeije întpe jiinsa pepmam mi enrjezi; în jjepmaniea ajeijepea este întpe jimna fpan- lezi mi enrjezi; daps niii odăii ns esle snă tîmpă îndatopată a înmjja mai msjlă de Kîtă o sinrspi jimBi slpeini. Knî e înnedepată ki ijimnazisjă ns noate si fain niii odăii ne omă snă „iiojirjolă'¹. IJimnazisjă desidde tîmpsjsl nopu'ue Jilepatspei antiii npin slsdis-iă jinifie-iopă antiie, anoî totă d’odali îi desside mi sfepa i- mensi. Basta a jitepalspei modepne, înBijjînds’i sna dintpe nsmile.ie tpei jimr>i Bopsitoape snde sîntă rpimidite ausmă tpesaspi de mliiniie în Kîtă snă omă noate si se deacKleze bkojo în totă Kspssjă Biejjei saje. Apă fi Bine Ka aieslă sistemă în npiBinija stsdisjsi jimsejopă, si se întpodsKi mi ja noi; adeKi ki ne d’onaple topi ejenii si fie îndato- paiji a spma în ie.ie mease K.mse d’întîiă, stsdisj jatină; de ja KJasa III nîm ja a VI mi sis— dis.iă jimBei ejene. Anoi afapi d’aieasta, iapă de ja KJasa I nîm ja a VI, lîmpsjă si fie îndatopată a spma slsdisjs snei din amîndoi jimBeje, adeKi fpanieazi saă ncpmani. Ilbpinijii. sii aă si xotipasKi Kape d’amîndoi jimne o npefepi nentps fisjă jopă; adeKi opi ki sîntă xotipîyi a’jă tpemile ja o snisepsitatea fpanieazi — 227 — în Kjasa 7, de 2 opi ne sintimîni yeometpia anajitiKi, — — de 2 opi ne sinlimîm, istopia pe- zonanli a jitepatspei fpan- leze (saă yepmani, dsne ajețiepe.) Ks totsj 5 jeKijisnl oKsnîndă 18 opi ne sintimîni sas 3 ne zi. în Kjasa 8, de 4 opi ne sintimîni metafiziKa mi istopia fijosofiel (2 opi metafiziKa, 2 opi istopia fijosofiel). — — de 4 opi ne sintimîm, fiziKa (im- nondepaBije) mi ximie (2 opi fiziKa, 2 opi ximia.) = — de 4 opi ne sinlimîni, istopia na- tspaji (2 opi minepajo- pia, 2 opi yeojoțiia.) — — (de 2 opi ne smlimîni jimsa ita- jiam însi faKBJtatiBe, fi- pi OBjiri.) — — de 2 opi peometpia ssnepioapi (KajKSje difepenuiaje.) — — de 2 opi istopia jitepatspei (pan- seze saă pepmane. Ssma 5 jeK- yisni, OKsnînd 18 opi ne smtimîni sas 3 opi ne zi. Kadpa instpsKijisniei pimnaziaje desemnate aiii, o simtă ki este nsmai snă lesa penepajă mi imnepfeKlă mi ki ape tpeBsinjji a fi des- BOJtată mi fiKsală în detaijă; însi Kpedă a ns- tea pessma mi a ziie ki pefopmeje lepste sîntă ieje spmitoape : 1. Afapi de amîndoi jimseje KJasiie, nsmai o sinrspi jimBi Bopsitoape tpeBse si fie oem- ratoape nentps ejeBii Kape Bops ajepe întpe lea fpaniezi mi nepmani. 2. Ejcbbjs si fie npentită ks jimna pomani intpînd în pimnazisjă, ssnsinds-se Ja sn esamen pirsposă. 3. Snă ejeBă Kape apă boî si intpe îndati în sneje din KJaseje ssnepioape, tpesse si dose- deasKi. naintea snei Komisie d’esaminatopi Kom- nsse de npofesopi aiestel KJase, ki a înBijj,ală Bine toate osieKteje slsdisjsi Kape se iepe ja snă ejeBă yimnaziajă în aieste KJase. 4. Snă ejeBă mai Bitpînă de 13 ani, ns noate si fie npiimită în Kjasa d’întîiă, de 14 ani în sas ja o anademie din nepmania. Tîmpsjs, daKi Ba boî, Ba nstea Bizita amîndoi jeKjjisnije în a- mîndoi aceste jimsi, însi nsmai sna si fie OE.ii- rztoape. Ăsta Ba faie ki sns lînips din Kjasa VI, Ba asea Ksnomtiniji întinși mi eKsaKti în doi jimBi Kjasiie mi întp’o jimn Bopsitoape ks Kape s’a oKsnats maî esKJssină în Kspsă de rnease ani. în aieslă timns, tîmpsjs tpeese si slsdieze mi neorpafia mi țjeometpia, adeKi de ja Kjasa I nîni ja III (de 2-3 opi ne sinlimîm) ijeo- rpafia mi de Ja KJasa III nîni Ja VI (de 3 opi ne sinlimîm) ajijeBpa mi yeometpia. Stsdisjs istopiKs tpeBse si fie întoKmilă astă-fejă ki de ja KJasa I nîni ja III, si slsdieze istopia na- jjionaJi; anoi de ja Kjasa III nîni ja VI si a- sKBjte jeKjjisnl de istopia snieepsaji pezonanti, nstemă si ziiemă, fiJOSofiKi. în npiBinjja jimiei pomîne, sînlemă de nipepe ki este sns aeszs a îniene K’snă lînipă în pimnazisjs slsdisjsi rpa- matiiei. Niii întp’sns Kojeuiă din Fpaniia ns se înBajji rpamatiKa fpaniezi, niii în IJepmania, rpamatiKa pepmani. Tîmpsjs nostps tpeBso si fie npentilă ks a'ieste Ksnomlinije Kînds intpi în pimnaziă. Nsmai petopiKa în anjiKapea ei ja SKpiepI npozaiie mi noeteiî în jirasa pomîni, npeKsms mi istopia jitepatspei pomîne (kîIb de miKi mi de înieniloapo apă fi aieasta) apa fi de tpeBsinui si se tpanteze în Kjaseje I nîni ja III jjimnaziaji. O opi ne sinlimîm în fie-Kape 6 KJase nenlps desemnă mi o opi nentps peaipie, apă KomnjeKta Kadpa înBiuitspel în ieje d’inlîiă rnease KJase pimnaziaje. Dapă în ieje dsne spmi doi KJase ssne- pioape (namile npelstindenea MueaJte) tîmpsjă ns tpeBse si mai fie OKsnat msjt ks jimBi desnpe Kape se npessmi ki je a doBîndîtă nîni ja snă rpadă Ka si je noati KSjtiBa sinrspă ks fojosă mi aiii tpeBse si se oKsne ks mliinueje nats- paje mi esaKte, adeii: în Kjasa 7 de 4 opi ne sintimîni JopiKa mi nziKOJopia. — — de 4 opi ne smtimîni fiziKa (non- depaBijia, Kosmorpafia.) — — de 4 opi ne smtimîni istopia na- tspaji, (fiziojoyia ani- maji iapna mi fiziojoțjia Beyetajeje în semestps de Bapi.) — 228 — K-iasa II; de 15 ani, în K.iasa- III iui aina tot» mepeă nînt ia K.iasa VI. 5. Amîndot Kjaseje sunepiope: oasa a VII ini a VIII eienii tpesae si ie studieze Keapă în țiim- naziă daps ns a fapt.. 6. Iltpinijii dîndă Konlisis Jiopă ia țiimnaziă, tpesue st deKiape Kt se OEiirt a’iă jjine aKOJo nînt ia sifipuiilujă sludiu-iui pimnaziajă. 7. Kînds, din Kontpa, unii ntpinpi Bopă st iea Konijisjs Jiops nainlea tepminipii studiului, Efo- piea aa fi în dpentă ai peluza opi-ce atestată. 8. EieBLiopu Buni ai ntpinuuopă stpmani, statură st Bie în asulopă ks slinendil. 1 9. Statuau se deKiapt Kt d’aKumă în Biitopă, numai Ba fi npiimilă în Pomînia aa nini o fonK- yiune a slatsaui, de Kîtă eaesii Kape au doBîndilă da aa pimnaziu din BuKupemli, unu atestată de BaKaaaspiată. 10. Eaesii mici de Kaasa I, II mi III, st fie OKunaijI ne zi în țiimnaziu numai 5 ope (de aa 8 nînt aa 11 opi mi de aa 2—4); ejenil din Kaaseae IV, V, VI st fie oKunaui numai 4 ope ne zi (de aa 8 nînt aa 12) mi câinii din Kaaseae VII mi VIII numai tpeî ope ne zi (de aa 9 nî— nt aa 12.) 11. Studiuaă aimseaopă mi aitcpapie st în- ceteze ku Kaasa VI (inclus) mi asumă se încene în ijenepo studiuau mliinijeaopă. 12. St numai fie în țiimnaziă mai nici o EifupKa- Hiune a studiiaopă mi lojii e.ienii ijimnazisasi st fie îndatopaijl a upma uns sinrupă naană aaă studiiaopă de aa încenută nint aa stfîpmită. Desnpe nri,sq)i.ie anlbie. De A. Treb. Lauriani. H. (Bpmape). VII. Konsideptciunea aceasta Kt Tpasia- Bania, de mi mai nuiiină fepliat, nu este în stape de a aduce BUKale din ijeppiae Becine ce.ie ku muits mai anule de Ktlă dtnsa, ne face do ne- cesse st unimă aatt pefaessiune, Kt adeKt Bepi- Kttă de denapte se Ba mina Kuatupa pspaat npin auKpape intensiBt mi eslensiBt în Tpasiaiiania, ku toate acestea TpasiaBanii nu Bopă fi nici odatt în stape de a esnupta sunate, Kiapă mi Kîndă ei apă npoduce mai muită de Kttă ie ipesue, fiindă Kt ei ku ntmtnluiă jopă, npin nici unu fepmeKă nu Bopă nstea st o duKt ntnt ia aceea, Ka st jjint KonKuppenjja ku JOKuitopii de ia Tissa, mi din npincinateie pomtne. Deci toate npo- duKteie iopă Bopă tpesui st se Konssmt în neap- pt. Ilpin upmape ku înaintapea eKonomiei, Ba tpessi de necesse a se îmmujiui nurnepsiă Kon- sumenuLiopă Kiapă înitsnlpsiă jjeppii. Acernti Konsumenjji nearpiKUltopi Bopă ipesui neanntpală a se OKKuna ku industpia snpe a’rni Ktintira miz- ioaceie nentps Kumntpapea suteiopă. Dapt .ia întpesapea desnpe o înaintape snejjiait în indus- tpie, mi desnpe sns nerouă dtjjită aiă Tpasii- Bani.iopu, duut nuseciunea în Kape se af.it, mi dunt stupea Komepns.iui euponeană de ausmă, nu nutemă st ptsnundemă ku mape mînrtiepe. Ilpin— cinate.ie pomtne se însndeazt ku maplt spitan- niKt sunt mi efint; uinulu iu de ia Tissa, mi în- stări Tpasi.iBania se înneuKt K8 tnapft de 4a Bienna. A jjinea KonKuppenjja ks Bienna mi ku Aondpa, nu noate Tpasi-iiiania în slapea ei cea nuyină desBo.ilalt. Iltnt ausmă leudajismujă un- rupesKă, de cjlt napte BbpoKpatismuJu mi tjexo- nojismujă stsesKă îmiiedeKapt desBOJtapea mi înaintapea industpiei în jjeappt mi «fapt din lieappt; aKumă npenondepanpa jjeppijopă mi rra- niuiiMopă înaintate jjiuă npe încentlopi nupupea în slapea de minopennie, npin o Kupyepe a .is- KpupLiopă npea fipeasKt.— Iltnt asumă numai tpei celtyi Tpansi.iBane aă ftiiulă cesa nerojjă ku jjeppiie Becine, EpamoBb.iă ku amtndoaue npincinateJie pomtne, Bistepija ku Mo.idaBia, iui Sisiisiă ku Pomtnia. De Ktndă s’au desKisă nop- tupi.ie de Ja Tajani mi Epti.ni, sîntă toate tpei în deKtdenijt. Doke se Bopă face dpsmupi.ie de feppu de .ia Bienna ntnt ja SpniiOBă, nici snă TpansMBană nu sa mai Kumntpa mapft Tpasi.i— sânt, ci Ba Kumnapa mai sunt mi mai eflint de — 229 — Bienna. Msjtă ms.ilă Kipnaiii BOps mai afaa OKKsnuisne în ijeappi. Deni eapi ne Bedemă Konstpînmi a ne întoapie ja eKonomia pspaji, mi a o peKominda ks toali sepiositatea, npe jînri toali rpestatea ei, mi npe Ainn toati ns- Ijinitatea fo-iossjsi. Ilipisipea arpiKSJtspel din naptea Pomini.iopă apă fi o jolepie npea-pisKati în nsseiisnea aceasta în sape se afji. AdeBi- pals ki Kinitapis mape ns eopă faie ks jsspapea mmintsjsî în îmnpeyispipi.ie în Kape sints as- tizî, dapi niii ns nopă oanspota. Ks a'ieasta ns Boims si ziuemă, ki o napte de Pomini, mai aaesă ne! din letiiji, si ns se îniepue ja mi- iestpii mi âa Kommepuă, ii nsmai si ns’mî ima- țiineze ki apa fi ama de smopă a se tpansfopma în o najjisne indsstpia.il mi Kommepyiante. Fie— deiiie sints mapi, ja âsnli ns sintemă denpinmi, apmeje ns jiusesKs. Si Kspelimă sepiosă, mi si ne npenipims ks în'ietsjă ja jsnla ie ne a- uiteanti; eapi nini alsnii si ns ne .rinsimă de fsndaments’ă nc.iă tape npe Kape ne afumă, Kape e arpsiă mi arpiKSJtspa. Tlasipea Pinguin uin nalaronia (Aplerodyles Palagonica.) IlasLpea Pinguin din Hataronia. Eali iapă o nasipe Kspioasi; iapă o nasipe fipi apini. Este snă npoBepsă Kape ziie ki Kîndă snă noetă s’a înrpimată npea ms.ită, a nepdstă apinije etepine a.ie mssejopă, npin Kape s’a îni-ijjată nîm ja pețrisuLie înalte a.ie ima- șinaijisneî. Anestă noetă a desenită snă simnjs mopta.iă, nposaiKb Kape bidejj ks >iizme.ie în no- poiă dapă nsmai njaneazs în KÎniniue napadi- ziane aje no.eziei. Tots aceasta o nstemă ziie de nasipea Pinguin. E.iă. s’a înrpimată npea msJtă, i:a si noali spma pojs.iă siă do zcspi- topă. De aleea mi natspa îi a jsată opnamen- tsjiă siă «iejă mai nostiă, de nasipe; adeKi apini. Pinguinul nsmai ape apini. OpruDS.18 Kape esle — 230 — apini aa ueje-jajte nasipi, s’a sKimsals ja dîn- ssjs întp’sns tpsnKis rposs, sas st' ziiems mai Bine, întp’o BSKati de rpisime. Anoi uii riiiioa- peje saje rpoase Kape stas foapte îndipită, niii nsmai sînts ssne de smujals mi seamini ks ni- lioapeje uetajjeijopă (Kinijops). Aceste nisipi se afji nsmai ja sns jokb ne nimînls, adera ja mapea nojapi mepidionaJi (Antarlica). E,ie inedă mai tots-d’asna în mape, ess nsmai odati ne ană ja ssKats, Ka si kjo- leasra osue jopă. TpieSKă de nemte mi njstesKă npea sine în ani. Dsne fopmauisnea iioksjsÎ jopă, j’aă îmmpijită în mai msjte țienspi. Snejja Kape penpezinti ajitapala firspi, este adeBipa- tB.iă Pinguin din Hataronia (Apterodytes Pata- gonica); ea tpiemte în lete mapi ja stpimtoapea de Magelland; as osiieiă Ka ss se ameze ne eb- ktjjî mapi de riajji fjotanti în mape mi Kînds Je Bede uine-Ba de denapte Biindă, seamini kb Konii miii Kape noplă mepBete aJBe înainte. Daps ne inssja de foKs {tots în peyisnea Antartica a Amepiiei) se apită d’o slsneditate ama de mape în Kîts je npinde aKOJo Kîte o sati odati k’o foapte mape în.ieznipe. Oamenii minînKă aKOjo Kapnea jopă Kape e Esni de mînKats; de uri e d’o Kojoape Kamă nenJiKsti. O asemenea na- sipe KÎnlipemte nîm ja 30 fauni. Daps din ne- jea jops se faie sjinspi. O asemenea jiasipe Kînds smBJi dpentă, ape mipimea sa nîm ja 3 niiioape. Kojoapea ei este lensmie mai neste tots Kopnsjă, nsmai ja fajji mi sssă Ja rîts, e nearpi. Daps ne amîndoi jstspije aje rîtsjaî mi nentBJsi, e rajsens Ka ji- tnîia. Daps fsjgii seamini Ka Kîndă aps fi de mitase.— Asta este în sKspti Biayi aieslei na- sepe fipi apini daps ks msjte rpisimi; a aieslsf noets desenits o fiinjji ioapte npozaira Kape tpiemte întp’o ijapi snde toati jsinea e mape, Keapă oamenii sînts deseniui spiami; Kiiî e uitistS ki oamenii de Hataronia sînts d’o tipie imenși; fie-Kape omă aBÎndă ieJ8 nsjjină 7 niiioape în înuuime. Daps aiemli oameni kb niiioape mapi, aă Kanele miii mi o isueaji înra mai mira Kiiî sînts foapte jeneurî. Eati o îmnpețrispape pe- mapKaci.ii! Snde oamenii sînts jenemi mi stanizi, aKOjo iui nasipije sînt slsnize mi fipi znop, Keap mi fipi apini. Natspa este npetalindenea în ap- monia în onspije saje! Slik.ia tonitoape in airi>. Este înfiată ki iei d’întîiă insenlatopi ai sti— Kjei, epaă femianî. Aieasti inBenuisne s’a fi- Ksts, Ka mi msjte ajte, npin întîmnjape. Kîiji-Ba nersHitopi feneiianl smBjîndă nînă nsstiije nisi- noase în Kapasani mi Bpîndă si fara foKS în- tp’o desepti nisinoasi Ka si’mi feapsi BSKateje, mi nsindă npin întîmnjape o neatpi de natponă (sodi) ne nisins mi fiKîndă foKs, as Bizstă ks mipape ki din nisins s’a fiKată o matepie fjsidi tpansnapinti, mi Kînds s’a pilită, s’a sojidifiKată însi îi a pimasă tpansnapinija; adera s’a fiKBtă StiKJI. Mai ne spmi, adera în timnspije noastpe, Kînds Ximiea a aiKsnsB si fie în stape si dea soKoteaji nentps toate fenomeneje aje natspei nri axe indastpiei, s’a mi esnjiKată fanepea sti— Kjei. în jimsagisjă Kimiei, stiraei este o îndoiti sape KomEinati d’snă aiids Konpinsă în nisins (aiidsjă si-iiiiKB) kb snă OKsidă (adera soda, sas notase mi de Bapă sas de OKsidă de njames). Hpin OKsidă de notase sas de soda, stiraa do- sîndeuite tpansnapinjia eî; daps npin aiidă si- jiiiKs mi npin sapa sas OKsidă de njames, stiraa dosîndemte o ajti Ksajitate nsmai nsuină npe- lioase, adera ki ns se tonemte niii în ani niii întp’snă ajlă aiids în jsme. Hpofesopsjs Fuchs ja Monaxo a apitals ra dara fandimă (tonimă) în foKs nisins îmnpesni ks soda sas notase însi fipi Bapă sas OKsidă de njamsă, atsnii easi o matepie tpansnapinti Ka sliKja, însi aieasti ma- tepie ape nponpietatea ki, Kînds o nsnemă în ani fepsinte, îndati si tonemte. Dadă Kînds osanopimă aieasti ani, pimînă ne fsndsjs sa- S6J8Î, iapă stiKji sojidi. He aieasti desnonepipe este temeati metoda d’a înseji netpe, K’sns în- Bejims de sIîkji; adera Bipsims ne netpe ana în Kape s’a tonits stiraa tonitoape; ne spmi Kînds ana se enanopeazi, pimîne stiraa sojidi aKO- nepinds netpe. Istopiea insengisnel a stiraei tonitoape, sea- — 231 — mini ks istopiea a mal msjtopa insengiani mo- depne; adeKi K’a Kostată jsnle mapi nînt Kînds oamenii as îngejess Bajoapea mape a aiestops insengisni. lîînl Kînds lejeBpajs Kimista Liebig n’a peKomandats nsBJÎKSJBi inuengisnea npofe- sopsjsî Fuchs^ aieasla n’a aBSts niii ana Kpe- dits în n8B.iiK8. Eati Ka inBengisnije sînts Ka oameni; as Ipessingi de peKomandagisnî, ajt- mintpejea ns se nainteza. Daps în jame npe- t8lindenea eslpemi.ie se atinrs; o KpedeBijitate npea mape, spmeazi tols-d’asna o neKpedeBui- tate sientim; ama este în pejigie, ama în apte mi inBengisni. Dsne ie Liebig as peKomandat? stiKia lonitoape, jsmea ’ml-a imaginată ki a ri- silă neatpe fijosol’aio sas Bp’sna a.ila seKpelă 8ni- Bepsa «ă bhoh Ja toate JSKpspi.ie. Anoi ne spini anii Bizîndă ki s’as înmejată în aieste snepan- ge.ie jops esagnpatc, as nepdstă iaps Konside- paniane nentps aiesls OBaieKtă naos. Ks toate aieslea, sliu.ia lonitoape a pimass mi Ba pi- niînea nentps tols-d’asna o ausizigiane npeiioasi nentps intiinge mi aple. Si oBsepsinis aKama mai d’anpoane sneje din nsa litigi.ie aieslei mntepii. Aieasli siiK.li, ns nsmai ki se lonemte în ani, anoî esle atanati mi npin fejapimi de aiide (npeK' de melajă Kape ’jb a nașă în slape st npinzt mi st adane ejeKtpiiilatea emilt d’aiemti nernll mi ama s’a înKpedingală Kt ja ijinapajă ejeKtpiKă, pîsjă ejeKtpiKă meppe de ja Kană ja Koadt, ne Kîndă ja Malapterurul ejeKtpiKă, ejeKtpiiilatea mepție de ja Koadt Kitpe Kană. (Ba spma.) Komsnikanisni snientifiue mim. OasepeaU/isnue meteopo.wpiue ja Euaspeiuti de Jia 1—8 Aersslă. Temnepatspa dsnt tepmometps jsi Reaumure, în smcpt. Dim. 4a opa 6, d. a. ja opa 4, seapa .ta opa 10 Jia 1 15 29 13 Jia 2 14,5 29 15 Jia 3 15 29 15 4a 4 15 29 15 ;Ia 5 11 29 17 Dim. Ja opa 6, d. a. ia opa 4, seapa 4a opa 10. Jia 6 18,5 29 17 Aa 7 18 29 17 Jia 8 17 29 16 Temnepatspa 16,2 29 16 de mizJOK Eapometpa a Bapiată întpe 326 mi 328 jini de IlapisB. Niii o zi de naoae. Tini pită In Tinorpafia KojeyisJBî Sf. SaBa.