JURNAL 1IENTP8 PESnÎNDIPEA IIITIINUEIOPS NAWA.IE UIIESAKTE, ÎN TOATE K.ÎASE.IE PedipeatS de I ii ][ il PROFESOR DOCTOR XULXUS BARASH. Jfâ 27. (Anu48 aia natpaiea) Bakapemti 22 Isiie, 1859. Konpindepea: Desnpe inseKta Kape slpim paniga.— Hasepea fjstspams.— Desnpe mtsspi.ie antiie — Desnpe insekta kape slpikb panica. Maiiji din apendamii nomlpiî aseaa nideacdea 40pa ne panijji. Ilpeijaia estpaopdinapa ne aa n4ililă nentpa momii, ’nri-aa înKinaita ki ie Bopa peKÎmtira npin seminitapa panipei; însi snepanpa jopă epa namai o i.iaziane, kiiî maite Kîmnii de panipi s’aa stpiKata mi fiindă ki o inseali (ana Bepme) 4e a mînKata. Bepmeie de panipi a Kaazata ja noi niraii mapi. Ama dapă Kestianea desnpe natapa aqeste! inseKte mi moda*» denip- lipei saie, esle o Kestiane arpiKO.ii feapte mape 4a noi; de aieea neamă ÎnKinaita ki Bornă 48Kpa în intepesaia naBiiKBiai mi îmn.iinimă snonaia aiestai acapnaiă, KonsaKpîndă aiii ană apliKOiă nentpa asemenea inseKte Bitimitoape. InseKte^e sas japseie Kape stpiKi panipa, s’a în^enata si se apate în anaia 1853, în sneie .ioK8pi în JJepmania mi în Ernepia în Kilipimi mapi ne Kîmniue de panipi ini de nani aiBi, în Kîtă, o napte mape a fpsnzejopa a a^estopa n.iante epaa mînKate kb tola-is nîni 4a 4einne. De mi anesls sima nentpa arpiKa.itapi , na epa naoa, Ki4i dfejâ în ana.!ă 1720, s’a apitata în Mapea Bpitanie, ne apmi în anii 1835—1837, ande auesta Bepme nerpa a fiKala deBaslayiani (npinidipi) 'mapi în arpiK84tapa anr.ieazi mi Keapă în țlepmania, ande arpiK84tapa este sta- diali K’ans mape ze48. Ka toate aiestea, aieasti inseKli ne epa. KBnosKati; dapă najjină epa bî- ziniii atamn î^.Eapona. A'ie^sl^ inseKti ape ana Kopnă potsnda ii- jindpiKB, n4em8B8 (fipi nipa), ana Kană misă mi 22 de niuioape. Ue4e d’întîia uiease sînlă apti— - 210 — mate ini tape na Kopns, ieje dane spmi sînta neaptimate mi moi. Kopna.ia ape ne sninapea sa nimte Bepyi opizontaje lensmii, anoi aă mi Ipei Bepyi Jiangi Bepzi Kape mepră de Jia Kană nîm ja Koadi. Jînn amîndoi aceste Bepyi jatepaje, se afjt Ka doi înfjitspi Ja fie-Kape ineja a.ia Kopnsjai; lea d’întîia snfjitapi e mai mape; în atestă jokb se Bede nimte napi nerpe; aste sînta stirmateje inseslei saă rapa npin Kape pisaf.n aepă. Kanajă animajsjsi, niiioa- pe.ie de Ja nentă mi naptea din afapi a ninioa— pejopă eaptji, sînta nerpe. Kîndă Kpemte, toati sninapea ei denine d’o Kojoape monotoni nea- rpi, Bitîndă în Bepde. Aieasti japm (inseati) tpiemle în soiietate mi se ijine ne naptea de jKOsă a fpanzei, ne Kape je minînKi de ja map- pine, panînda-je mi înnapinda-je. PmEJetajă ei esle foapte înietă; Kîndă se mimai, pidiKi nap- tea de denaintea a Kopnajai napKi Kaali dane lesa. Kîndă meade în odini, o nsemte line- Ba ziKÎndă dpentă saă KapBală întp’o fopmi snipaji, în Kîlă lea mai miKi miniKape a BÎn- tsjai, o di îkosb. Ea easo în ieje d’întîiă 15 aje jsnei SentemBpie; dane 15 zi.ie se fain ne- Bizali; aKsmă dane ie a KpesKBtă, se Kafsndi în nimîntă, ande ’mi npentemte lejsje OBaje de nimînlă, jig nelezemte ne de niantpa kb snama ei jiniiioasi, anoi ne apmi je Kintsmemte Keap k’o nejiiji mitasoasi mi jaiitoape, Ka mipnpi- tapa. Aieasti kissui este najatajă epnei ajă inseKtei, ande se sKimBi mi deaine o nimfi ajei. în jana jbî Maia siitopă, animajsjă a aatsnsă ja ieja dane spmi rpadă ajă desBOJlipei saje, a deBenilă o Besne, atsniî jeanidi însejimajă ei de nimfi, pane Kisaua, se sbc SBsă ne nimîntă SBoapi ne difepite njante, mai kb seami ne tpan- dafipi (roșa centifolia, de aieea aiestă inseidă se mi namemte Athalia centifolia) aKBmă, îniene se nsie oaai. Dapă aieasti Besne s’a ossepsată na nsmai în jsna jai Maia, ii mi ja sifîpmitajă jbI Isjie mi ja înienalsjă jai Acrastă, npin Kape îmnpepispape aă KonKisă ki aieasti inseKti npo- dsie doi yenepajjisnl în Kspssjă ansi ană. Anoi snii natapajimti aă npelinsă ki se Bede Kîte o- dati ja aieasti inseKti mi tpei penepajjiani în Kspsajă 8nsi ană. Ns e înKi KanosKală cine, ne Kape njanti nesnea nsne oaue saje în jsna jai Maiă. Bremi a npetins ki Besnea nsne oaue saJe ne njanteje aKaatiie din famijiea Kpaiifepijopă Kape Kpesnă în slafă ne mappinea Bijjjijopă mi ki nsmai înlîmnjapea adsie mi tpansnopti aieste obi ne panijji mi nani. DaKi apă fi ama, apă fi oape Ksm oapeuii mi Kape KonsojayiBni nentpa arpiKSJ- topi. Motineje nponaBiie Kape apă fi în stape si npodsKi aieasti stpimstape a oaejopă, este o Bapi njoioasi (npeKsmă în anajă 1853 mi estimn nîm în jana jbI lajie) Kape îneaKi Eijuije mi faie ki Besnea e sijiti si Kaste ajte neamapi de Kpaiifepe (adeKi nani mi panijji) snpe a de- nane aKOJO oseje ei. Mai ks seami, fiinds ki întp’snă asemenea ană, panipa na npea Kpemte fpamosă; anoi esnepiinjja a dosedită ki d ki o njanti na Kpemte sine, este mai ssnasi a deneni medinjja inseKteJopă Bitimitoape, de Kîlă o njanti în Biroapea ei. O ajli îmnpepiBpape Kapioasi este ki dane OBsepBauianije jai Bremi, Besnea roniti fiindă din njanlue Kpsiiiepi aKaatiie, nane întîiami dati oseje ei ne mamtapă susatiuă (iapă ană Kpaiifepă) mi ne spmi je tpansnopti no paniiji mi nani. Eati mi o ajti lipKBmstanjji intepesanti. jjînlpe inseKle, famijiea pea mape a Besnijopă, acoaKi snă pojă foapte mape npin îrnajyipea jopă enopmi; dapă aieasti famijie ape mi msjiiî inamiii în jamea anim ji Kapo o ronesKă mi faKă Ka si na se îmsjjjesK» neste misapi; anoi în anii iei dsne apmi (ns se iulie de ie Kaszi) inamiii! Besnijopă s’aă imnapinată npea msjtă, de aieea s’a îmBjpită Besnea neste misapi mi asta este noate mi Kasza de ie Besnea npodaK- toape japBei Bitimitoapea panijjei, s’a îmaJHită în anii dane apmi alîlă de msjlă mi alîta de bi- limitopă nenlps arpiKBJtapi. Tolă desnpe efeKleje Biitoape a aieslei inBaziani a Besnijopă în jame, se Kpede ki mi în domenaaă Besnijopă se Ba peslaBiji eKaijisps depanpiată nentpa snă momeală, Ka mi în Es- pona aKamă în domensjă oamenijopă. îmsjjjipea japBei aieste! Besne, Ba npodaie nerpemită mi îmsjjjipea inamiiiiopă sii. Ja nonsjii de Besni, Ka mi ja nonoapejî oameneuilf, domini jepea etepni, ki: Kîndă ană nonopă deBine npea tape, npea amsitopă asanpa lejopă-jajui, aiemtia se adani faKă o Koajijjisne mi KomEata ne inami- Ksjă jopă Komană nim Kîndă peslasijeză eksi- — 211 — jisps nepdslă. Ama daps, Ka.itiBatopil de paniijB ns {pense sb se snepie ini sb jase de ksj- tspa anestsi aptiKOJă Kape dB sns foiosă foapte mape. Daps sb BopEiniB mi de mizjoaneje Kape s’a nponasă snpe stîpnipea aneslopă japBe. 8nii aă nponssă Ka sb se sane adînnă mi SB întoapKB tots nBmîntnjă KîmnbJBi snde s’a a- pBtată anesle JapBe; Westrvord peKomandB Ka sb jase payeje sb nasKB întp’snă asemenea Kîmns; kbhî, ziie ejă, payeje Bopă mînKa toate anesle japBe; ajjjii as nponssă stponipea kb anB de Bapă, kb anB de nejină, kb nenams mi kb fsnin- yeni de nomă sas famă de nsnioasB sas ana în Kape s’a lonită finală de nsnioasB (Hepar-sul- furis) m. n. j. O ajlB sneyn BBlBinBloape nentps panijjB esle o Besne rajsenB; femejâ acestei Besne, nsne osBJe saje în njesBtspa nejBJBpB a fpsnzeî; dane 5 sas 6 zLie easo din obb nimte JapBe (Bepmi) foaple mînKB’iioase, Kape ’mi SKimsB nejea în mai msjte pîndspi. în ycnepo bcsiiLio Kape se yină ne fpsnze, sas în .icmne, sînts foapte BBtBinBtoape nBdspi- jopă, rpndinijopă, KÎmniijopă d’apBlspB mi iz- jazspijopă noastpe. Daps 'ica maî mape napte a japBejopă Besnejopă, sînts îhkb neKsnosKBte .ia nalspa.iisti; atîtă sb mtic kb mai toate jap- bo.io jopă KsnosKBte, se nslpesnă de fpsnze.ie Beycta.ie.iop8 Kape as tp«nKispî tape .lemnoase adeKB apnopi mi lafe. Daps dinlpe toni apno- pil. neî kb ane (molifte) ssfepe mai ms-its d’anesle napazile. Daps nini anins, nini mes- leaKBns, sajnia mi n.ieonii na pBmînă neatinmi d’aneste inscKle. Asemenea mi tpandafipii mi toni apnopii noame.iopă noastpe na sîntă skb- tile de dînse.ic; npin spmape mai toate Beye- ta.ie.ic Kape Konpindă .iBKpapea arpins-itspei mi mai ks seamB a sijBÎKBJtspei mi Horlicullurei noastpe sînts csnbse dBpîmBpei nensniepoase-iopă sncye de nesni. Besnea, Kînds a aatsnsă .ia desBOJlapea ei nepfeKtB, este .lenemB în miniKapea sa, meade npiniBBapa ne fpsnze sas fiopi mi se iiBtpeuile de zemapi-ie db.ini aje fjopi.iopă. Sne.ie dintp’— înseje sîntă napniBoape, alună mi ne ajte inseKte mi .ie mBnînKS. Besne-ie as an» Kană Japră, ne Kană stas antene (fipi simu'itopi) dpenjâi mi simnji, .ia nnii masKB.ii de ijesiii, anteonejeje aă Ka nap- Eeje miii, Jia ajijii sîntă fspKaiji (Ka o fapna miKB) sspta este kb tolsjă jinitB nii KpesKstB de nenlă. lIe.ie natps apini apBtă snă desemnă fps- mosă. Femeja as npiimită din natspB ană deo- sesilă oprană Kape je sepBB ja denanepea obb- .iopă jopă. AdeKB ne sBfîpmitsjs de d’îndBpBtă ajs KopnBJBi as Ka o teaKB KomnasB de doB foi sas ama Kape ; seamBnB kb doB KBjjite. în a- neastB teaKB, se afjB sns oprană Kape ape fopma snei fepestpeje kb Kape sb taie jemne. Kîndă fe- meja ea șb nsie osjă ei în Bp’o njantB saă ajtă snde-Ba, înrESpemte njanla saă joKBjă kb aneslă instpsmenlă (Biosă Kape’jă SKoate din teaKB. Anesle rBapi opi kb je fană de Kîte ana întp’q njantB, saă snă pîndă persjată de rBspi întp’o njanlB; nană în fie-Kape raspB, ana oă mi jasB OBB.ie .ia Boinga șoaptei, ns se mai OKani de eje. O esnenuiane a anestei peraje, o fane o BesnB din Naoa-OjandB nsmitB Perga Levisii Kape meade ne osBje ei mi je Kjonemte întoK- mai Ka o nasBpe, mi Kîndă nsii ei casB îi înso- ijemte mi kb ninioape întinse sb meazB nesle dînmii mi ’i aiiBpB în Kontpa Bp’ansi ataKă. O imnpeyispape Kspioass ja osbjo Besne- jopă esle, kb anesle obb KpesKă Keapă dane ne ne je aă nssă Besnea. îmnpeyiapsjă anestopă obs papa se fane o roroauiB. Asemenea esle pemapKayijă kb aneje japse apannă o malepie jiKBidB opi din rspa jopă opi de nimte rBapi naptiKBjapi Kape je aă ne Kopnsjă Jopă. Amă zisă mai sssă kb .lapBeje Besnejopă Kape faKă atîta de ms.ite slpiKBnisni în jsme, aă npiimilă de nalspB o mBjjjime de inamini Kape je ronesKă mi je nptnBdesKB. Anemii ronilopi ai Besnejopă se afjB în toate Kjasejo a.ie per- nsjsi animaaă adeKB întpe mamifepe sînls: moapenii, BCBepijjeje, nopnii; întpe nasepl, o msj- yime de nasepi namile insenliBoape (mînKBtoape de inseKte); mi toate amfisii-ie (moiiîp-ie) mi Keapă întpe ' inseKte se rBsesKă o msjyimo de sueiie pBnitoape mi Bapniuoape Kape ronesKă mai kb seamB Besnea. EatB kb amă zisă kb anemii BpBiKmami ai nomlpii, sîntă roniiji d’alîni npsatmami în na- tspB; fie-K.ipe ja pîndsjă sbk, zine npoBepBB. Aneasta ne adsno aminte aneea ne a zisă odalB snă fijosofă Beuiă (KBni a fostă ană timnă Kîndă — 212 — epa filosofii în .tenie de uii na esisls îuks „niui doKlopii niii npofesopii în Philosophia). Aiestă fiiosofă smBiîndă jînn snă pîă miBSzîndă snă KadaBepă de omă nesată njstindă anoio; a zisă“ iiindă ks ai îneicats (ne aiijiiJ ai fostă uii ts ne- Kată, iui aieî ie aă îueKată Bopă fi ini el îneKajji. • Eats ks mi din OBsepBayisnea Bieueî Bcsni- iopă noate ss ne easns KÎte odats o foiositoape npesKpinjjisne de mopaiă. Ilasepea Eistopanis. De Kîndă nsmai sîntă npofepi Kape npessdă Biitops, jsmea Kasts dsne fejspimi de npofejji uii Bizionapi Ka ss’i npenesteasKS iejă nsjjină njoaiea mi timnsiă fpsmosă; aieasts tpeEsinus a ismei inodepne a nssKoiită Kajendapil uii Eapometpii, Dapă s’a ossepBală ks Kaiendapii. sîntă adese-opi miniisnouii mi ks sapomelpii sîntă de msjte opi ne esante anoi icosts mi napa.ie; de aieea oa- menii de pindă aă Ksslată dsne snă npofetă de moaie sâă Eapomentps mai eftină fiindă uii Kîtă se noate de sirspă. Nerssindă snă asemenea osieKă întpe oameni, Liă aă Ksstată întpe ani- maje mi ama aă desKonepită oamenii de pîndă o msjuime de animaje de Ja Jinitoape mi EpoasKS, nins ja fjstspauiă Kape sîntă înjstape se npe- seazs moaiea mi limnsjă fpsmosă. Ss ossepBsmă aKsnlă mai d’anpoane ne a- •ieasls nasspe. Ilasepea f.islspamă (oedicmenus crepitans, Bezi ajslspala firsps) anappine Ja o. famijie mape de nasepi nsmits famijiea fislspamiuopă, Kape se deslinră în fopma jopă npin spmstoa- peje KapaKtepe: Aieste nasspi aă snă Kană po- tsndă napKS suflată, ks ouii mapi, snă lioxă SKsplă moaie no ja saza jsi; snă rîtă sKsptă aBÎndă fsiiji moi liii SEÎpjini nape faie ks se hape ks rîtsiă este totă ama de rposă Ka mi Kansiă. Niii o sneuE din aieste nasepi ns aatEPije ja Bp’o mspime însemnals; tpsesKă npelstindenea mi se oină în joKBpi uieije nisinoase, saă în iz- jazspi smede, fsră ks isueais. Dapă mai msită îndspstă de kît» nainte. (Eals ks anemii npofepi ns sîntă nporpesisti ușii meprs îndspstă). Dintpe toate iiascpije emirpsloape Kape ja npimsBaps emirpeazs de ja noi, fjslspauisjă mepije neiă mai denapte Kstpe nopdă. ' Fistspamsjă din Espona Kape esisls mi ja noi în Kîmniiie de ja najts aă snă lioKă Kape este d’o jsnpime eKsaiS ks Kansiă jopă, eiă mepne dpentă, e neasKsjjită, Kpsnală nîns ja oidi; niiioapeie sîntă rpoase, Kspnoase, depetBiă de d’îndspstă linseuite, aă 14 nene în Koada jopă asKsyits ja Bîpfă; în npiBinjja KOiopel ne- niiopă seainsns ks lioKÎpjans; neste apinl aă Ka dos jerstspi ajse; rîts.iă ini îmnpenispsjă okî- jopă este aisă, aă nene mapi în apini mi Koads; psdsnina lioKEJsi mi ninioapeie, stntă raisene; jsnțiimea Kopnsisi e de 15—17 poispi dapă Kîndă uine apiuije întinse, aă 32—36 uoispi ispnime. Ilasspea aieasta jokeciiiIo în JOKspi ssuate, nisinoase JÎnrs pîspi; esisls în naplca mepidio- nais a Esponei, npeKsmă| în Itajiea, ssdsjă Fpan- lei, TpeKiea, ja noi mi în ssdsiă Pssiei anoi mi în naptea nopdiKS a Afpiiei mi în naptoa OKiidenlais a Asiei. Zioa doapmo stîndă no snă niniopă saă KSJKală acosă, dapă noanlea eass mi smsjs dsne npada sa. Fsue k’o mape isjieais piindă Kopns.iă ssă în nainte, zsoaps npea nine mi zfispîndă sKoate snă nașă Kâ d’o fjasts stpi- rîndă „Kraerlit, Kraet^ aieasts stpirape o SKoate mai ks seams Kîndă npeBede njoaie; e foapte sfiiiiosă, fsije de omă; se nstpemte de Bepmi, inseKte, meni mini, msnînKS npea msită Keapă mi moapeii miii, upoaiute mi monîpie, ie pane oaseje lOBindă mi sstîndă BÎKtimeje saje Kstpe nsmîntă; eiă JOBemte ne dînseio întp’alîta nins Kîndă ie a psntă oaseie mi a tsptilă Kopnsiă jopă, toKmai atsnii ie msnînKS adens ie înrite ks nspă mi ks nieie. Ape osiieiă ks psstoapns netpe ks rspa sa, Ka ss sazs daKS ns sîntă Bepmi de ssEtă dinseie. Ksissjă jsi, saă Ka ss ziiemă mai sine, rpoana snde nsne osie saje, o amezape ne snă JOKă ssKată, asKsnzîndă ossie în nisină Kape sîntă în nsmspă de 2—3 mi sîntă nstate- Femeia Kioiemte aieste oss în Kspsă de 17 — 213 — xi.ie, Kapnea tinepijops nsmai e ssni de mînKape; In pouie se faie doiij? mi pi mine jînn oms. Afapi d’aiests fjstspainîf din Espona, esisli uti In gipije nojape o ajti snegi de fJBtspams nsmiti f.i8tspaiuS aspită (Charadrius plurialis). Ja aieasti nasipe, lioKb.iă e mal sKsptS de KÎtS Kans, e desijS mi dpentS; ape nsmai 12 nene in Koadi. Kojoapea fs.iuis.isi e nearpi ke nete ■spițe; nsmai .ia Koadi n’ape aieste nete; .lun- gimea jsi e de 10—11 no.iiie daps țiiindS apinue înt inse, jsnijimea axsnije ja 23—25 no.iiii. Aieste na- sepi SEops în soiietate mi fopmeazi atsnii zsspîndă fopma sns V înlopss Se nslpesKs de Bepmi mi de inseKte, anoi mi de difepite soase. EipEigeJs meade mai totS-d’asna jînn fe- me.ia Kape este mai podi- toape de Kîts .ia fjEtspams opdinaps; Kiii nsne 4 osi mapi rajBene mi mspdape nitate ks nete ajsastpe. Ifli aicsts fjEtspamă stpiri Kînds este se Kazi njoaie; însi aiest? npofet? ape o Kapne mai Esni; Kiii Kapnea jsi e atîta de stimali Ka mi Kapnea EeKagiJopă. Afapi d’aieste doi sne- jje de fjstspami sînts mi ajte snege, însi ns mal mapi de KÎtă sns lioKîpjan anoi este mi o a.iti snejji În Eiiint? (Charadrius egyp- ticus) desnpe Kape se npe— tinde ki este atîta de în- dpisneagi ki, Kînds Bede ki sns inseKts s’a pitnils în rspa KpoKodijs.isi dopminds Charadrius plurialis L (fjalapaius de ruoiî.) aieasti nasipe, Kstezeazi mi o sKoate Keaps din rspa tepifii.il aiestsi monstps. Eati o nasipe îndpizneajji! Daps ns e niminea npofets fipi xspaxiă; aieasta este o KEajitate foapte lepsti ja so.idagi, npofeyii mi acspriaiislil! IIpeBedepea njoii o risimS ns nsmai ja m3.1 te animaje de tpenle infepioape npeKsms Ja Epoamte, ja tritone, mi Ja jinitopi; anoi o ri- sims Keaps mi Ja snii oameni. Esle KsnosKSl? ki oamenii Kape ssfepe de pesmatism? KponiKs saă Kape as spme de pini ne KopnsjS jopă, npeuids sKimsapea timnsjsl daKi Ba Beni njoaia Sas fsptsna m. i. j Aiemti oameni s’a fiKslS, Ka si ziiemă ama „Eapometpi Bii. Sînts snii Kape sîntS mîndpi ne aiest? npisueviS ajă jopă. daps ni se nape ki opi-ie npesizisne a ansi omS sape ns Bine din KaiKsaa înge-iemisnei, ii din Bp’o desiiitate a Kopns.isl, ns noate si Kon- stitse sn? npiiiijeyiS. IIpeKsmS mi „Mmuedea- eedepe" : (Clairvoyanu) a lejops marnetizagl iapX ns apati Bp’o înugape a aiestei nepșoane neste iei- .laigi oameni, ii din Kon- tpa o noropîpe de tpeanta e.ieBati de omS K°pe este fiisjis intejiyengei, ja K.iasa fiingejops înssfjejjite mai iibjjină înzestpate de pa- gisne mi mai Eorate în in- sliuKte. De aieea marne- tisatsj? ke jimnedea Be- depea ape aieasti Ksaji- tate nsmai Kîndă sete a- dopmits, ea se spmeazi fipi Boingi mi fipi ks- gelapea .isi mi KÎnd? se demteanti niii ns mtie ki ape asemenea Ksajitate; astea toate sîntă îmnpegis- pipi Kape apati ki aieasti Ksajiitate (.limnedea Bede- pea marnetiKi) aste nen- Ips dînssj sn JSKps stpein Kape ns’jă anapgine. Am? aB»ls ja sns ajls joKb OKazisne a Bopni mai msjt? desnpe aieasta; aiii am? epata nsmai a koli- stata ki din nsnKtsjs Be- pei a.is intiinye.iops natspa.ie opi-ie nposizisnea Biitopsjisl Kape ns e nazatme jeyue .loyi’ie mi nsiKOJOgiie intpi în doinens.iE iioto.ioyiei mi Kon- slitse sn? fenomen? anomajs csienjjionajs în Bieaga omsjsi. Desnpe npoBizisnea sa? si ziiems mai nine npesimyipea njantejops nentps njoi mi SKimsa- pea timnsjEi, iapă ams iiopiiită ja sns njts jok? mai ne japră. w* — 214 — Desnpe nrLSbpi.ie antrie. De A. Treb. Lauriani. G. (gpmape.) IV. în iota modsjă e .iBKps demn» de în- semnat», ki de .ia desKonepipea Amepmei înirna- ne s’a» adastă de 50 de opi mal mBAtă appintă de «îts aspă în Espona *), mi k» toate anestea penopt»J» a»p»4»i Kitpi apijintă ania s’a» s»it» de Aa 1: 10, sa în Taxi ia de Aa 1 : 12, nm ia 1: 15, Kîndă ap» amtenta omsjă Ka st se fie sBită nejAă n»ijină .ia 1 : 50, adeKi Ka nen- tps 1 jispi de a»pă si se neapi 50 jiBpe de apțiinlă. Aiestă fenomen» n» se noate esnjiKa aAtminlepea, de Kită ki aptjinl8.iă se Kaati mai tape de Kită aspBA», mi se întpeBBinjjeazi mai mape Kantitate de apijintă nentp» monele, Base, instpsmente, opnamente, de Kită de a»pă. în annii aiemtî din »pmi s’a» desKonepită foapte mapi mi- nepe de aspă în Kajifopnia mi în Asstpa.iia, Kape daKi se Ba n»ne în Kspsă, noate ks înnet»jă si pedsKi pinoplsiă de 1: 12, mi înKi Kiap» de 1: 10 Kilpi apijintă, kbib» a» fostă în cbba» meziă. Aneasta ap» fi în adeBipă o deA»ape a aspBABi. Dapi esnepienya ne Ba apita de se noate întîm- nja, mi de n» înf-isesK» aAte Ka»se snpe a da ASKpspiAopă ajti dipeKLji»ne. în timn»pi.ie BeKî aspsjă mi apijinlsiă Asiei se Bipsa npeste Espona. De Aa desKonepinea Amepinei, aneste metaAAe se ad»K8 în Espona, se nins în K»ps» mi se Bapsi npeste Asia. Ame- piKanii HAilesK» în aiestă mod» tpiBBtă Esponea- ni.iopă, mi Esponeaniî Asiatiiijopă, npe Kîndă în BeKiine Asiatiiiî n.iitea Esponeankiops— înKi ană A8Kps mepili pef.iessi»no sepioasi în ociei;- t»j8 anesta, ki de mi s’aă skos» din mmintă în ziAOAe noaslpe atila asp» mi apijintă, însi npe- U»pi.ie A8Kp»piAopB s’aă a.itepală în Espona, ubi plurimum, nsmai nini a;i 4 rpade; eapi în A- sia mai ki n» se KBnoainle înfA»inLja anestopa. De »nde spmeazi ki indiijenjieje Biejjel în aAte jBKpapi, sînt kb mBAtă mai mapi, de Kită Kanli- tatea dc asp» mi de apijintă nentps estima- pea Aop». *) npeKsm» ziks iei mai msjijî Ka.n-B.iuopl, mi npeKsmă se ' Bede din ie«:a ie npodsiea npe ann» minepeje Amepiiei npe ja inienslsj spkjsjsî aiestsia, adem 57,650 mapie de asps, mi 3,250,000 mapie de appiul». Dapi. dsne JIumbold nosscssisnue Isnani.iopă mi aje Iloplsra.i.ii.iop» din AmepiKa aps fi npodssss mul Ja annsjs 1803 in Kspog de 311 anni 3,625,000 mapie de aspă, 512,700,000 mapie di apyintă. H. I. OmsA» misoapi BaAoapea ABKpspiAopă dsm indiyenijeAe saAe mi dsm diffiKSAlujije kb Kapi se Asnli nentp» Kimlirapea aieAopă ASKpspî snpe Konlentapea indiijenueAop». IndiijenueAe o- msABl sînt napte natapaje napte ideaAe; dintpe anostea ieje maî imnepioase as fost» mi pimmă indininyeAe natspaAe. Anostea se pedană Aa n»- IpimintSA», BeuitminteAe mi AOKBinjja om»A»i. în fpantca lalspopă ABKpBpiAop» nenessape nentp» Bieaua omsA»i sti ninea mi ana, anoi aepsA» mi Asmina soapeA»!. M»ALjemili npoBedinjjei, ki ni a» dată toate anestea în aBsndanjji ama de mape înKits nstemă si Ae aBemă npe toati iajja m- mintBABl sa» fipi de nini o făliri (npcKBmă ao- p»A» mi Asmina), sa» kb iiBjjini adonepuisno nponoptjionali nstepijopă fie-Kipai omă, (upc— K»mă nsnea). Dinlpe minepaAU nea mai nenes- sapi esle sapea, mi aneasta înKi aă fihat’o na- t»pa în Kantitate destBAă de mape nentps indiijen- jjeAe omajai Dinlpe metaAAe neAă mal nenes- sapiă e fepp8.iă din Kape ne fanemă diBepscAe istpsmente kb Kapi ne sepsima în Bieajji supe Kimtirapea A»Kp»piAopă; mi onesta înKi se af.n în Kantitate desta.i» de mape în mmintsjă nos- tpa. Mai nBjjină nenessapi e apama, însi e mi maî papi de Kită fcppajă. Uli maî n»jjină ne- nessapiă e apijinla.ia, Kape e mi mai papă de Kită apama. Aapajă e maî iiauină nencssapiă de Kită toate ne.ie-Aa.ite metaAAe, însi fiind» ki c maî papă în natspi de Kită dinse.ie, se soKotemte do neAă maî npejjioss. Kmdă apijinl» ă mi aspB.iă apă fi în Kantitate atită de mape Ka fepp»Aă, n’apă aBea ninî snă npejiă. Dapi fiind» ki sînlă ama de papi, mi so notă SKoate din mmintă n»- mai kb mapi rpeBtiyi, oamenii npin o Konnen- uisne tanili, ac aă npiimilă dpentă mis»pî a.ie ABKpspi.iopă, mi npeijsesKă toate ABKpspiAe din na— tspi d»ni dinsoAe, Kiap» mi fatira Aopă. Sn» omă ape în yenepe indininjji de 16 nitpinlapie de rpiă npe annă nentp» ninea sa, mi de o Kantitate de sape, Aersmî, noame, jante, Kapne, ele. Kapi îmnpesni Asate faKă snă eKBica- Aentă de 2x16 nitpintape de rpiă, mi toate a- nestea îmnpeani, adem 3x16=48 nitpintape de rpiă npe annă fană annona opdinapi a ansi omă. Ilentp» Bemlminle mi AOK»inui mai ape o- — 215 — «1848 Jiinst de o Kajitate de 48Kpspi, ajă Kipopa npeijă mai faie înKi o annoni. lipește tot» aiua dapi ape indiijenyi de 2 annone. Mine noate si’mi Ktuitiye aieasti nantitate de aptiK-ie ncies- sape nentps Bieaija sa K8 48Kpajă (labor) niini- .iopă saje npe annă, «8 e niii sipaKă niii asată, ii sti în eKai-iiBpi» K8 indiuenueje natapei mi ks duiyentja sa. Din Kontpi iejă ie nsuiije noa- te Kiintira, e sipaKă; iejs ie Kimtiri mai majlă, e anală, mi e anală în aiejauiă rpadă, în Kape noate si’mi majlinjiie aieste aBepi, de 2, de 3, de 4, ele. opi. nitpiiilapiaja de rpiă Kosli în Tpansijna- nia ks tepminsjă meziă, 2 4iBpe pomane de a- pami, sas 48 Kpsiiapi aastpiaiî de apyinlă. Deii 2 annone sas 96 nitpiiitape de rpiă, fană a- npoane 4a 80 fiopinjji de apyintă. 8nă 48Kpi- topiă de Kimnă Kimtiri ks Bpajje.ie saje npe annă Ja 60 niiii aa 120 hopinijl do appintă; tepmi- 0848 meziă 90 fjopinjji; npin spmape kb 10 fao- pinjji mai msats de Kită iepe saBsistenija sa annaa- 4i. în annii de aBsndaniji noate samma aiea- sta si se pedsKi 4a 80, 70 mi 60 fjopinjji, dapi foapte kb rpeă 4a mai nayină. însi 48Kpitopii do Kimnă l’aKB o oKonornie foapte mape în an- nona jopă ica simiui, ssnslituind» kbkbpbzbjb în 4OK84B rpi848i, janteje în 40K8.IB Kapnei, mi noame4e în JOKBjă lejopă mai majte jerami, mi kb modajă aiesta pedaKă BBKateje ie4e mai skbhi- ne 4a sapporalo mai eftine. Dapi mi aiestea îmi as rpadajă jopă, npeste Kape na se noate tpeie, fipi de a fjiii HBlepi4e om84bi, mi de a miKsmopa pesaJlatajă 4bKp84si (laboris). De aii Î0K040 îniene 4insa, sipiiia, misepia. II. în Tpansijnania 4a înienslă lot» nimin- ,848 fbsse jinepă, iiponpielale aBS048ti a nono- p848i arpiK84topib mi nislopiă, napte în țienepe (nponpietate Kommsni), napte în snejjie (nponpie- tale sojitapi). De 4a nenipea Snrapijopă, peyii înlpodfissepi kb îniel84b sistema feadajî (oma- gismulu), mi desnoiapi npe nonops de uimin- tB4B siă, dinds.iă 4a dperitopii jopă mijitapî mi HÎBÎ41, dpenlă npemiă nentps sepnijjeje jopă. Ho— nopajă arpiKB4topis fs Konslpinsă a faie sepBiye aieslopa, .ia înuenată nstjine, în deKapsajă tim- n84si totă mai majte, niiii Kindă sântă Bjadis— 4aB8 Donate se deriedi sepnă jerală de r4ie (glebae adscriptus), mi se desnoiea de toali nponpielatea, Rusticus praeler mercedem sui la- boris niliil habet. Nememajă se nami dominus terrestris. Dapi daKi neaitimă mai denapte .ia sistema fesda4ism84si anrapesKă, niii nememajă ns fs nponpietapiă în adeBipă, ii nsmai asafpsK- tsapia. Kiii dani stințiepea famijiei, tot» nnmin- ts48 senia 4a fisKS. FisKBJă epa sinrspsjă npo- npietapiă ajs jjeppei (dominus direclus). Nimenea ns nstea si înslpiiueze nimintsjă, Ka sns .isKps Kape ns epa 348 Siă, ui nsinai si’jă inoleueze, mi Bepi-Kape memnpB a.iă familiei în Bcpi-ue timnă s’aps fi sK8.iată, aBea dpenls de a pes- Ksmnipa nimintsjă înstpiinală de 4a fami.tie (jus avilicitalis); 4a slințjepea fami4iei fismă anea dpenls de a tpaye 4a sine tot» niminlbjă înslpeinată de 4a fami.iia stinsi. ArpiKBJtopiaja epa în assemine nsseiisne Kitpi nememă; ejă ns nstea si înstpiineze nimiKa, Kiii nememajă aeea dpenlă de a tpaye 4a sine totă niminlbjă Kape stetesse o dati ssnts domnia sa. Sapuinije arpiK84topi848i înrpeainda-se din zi în zi, 04» se mBJijemi mai în apnii kb faK84lalea de a’mi nipisi momiea mi de a se nstea msta npe ajla, ks KondiuÎBni mai ștnoape, dapi ns i se Koniesse niii aieasti 4ineptate tpisti. Imnepitopisjă lo- sifă II desfiinjii sepBia, mi dede Boie oameni- jopă de a se msta snde je Ba niiiea. Dapi snde? Kiii totă nimintsjă epa jerală ks sap- line fesda4e, mi nsmai iejă ie nossedea nene de Kine (diniomi noni4itapi) nstea si se BBKspe de 4iBeptate nepsonaji, mi si’mi Kimtiție npo- npietate înKai inoteKapi. PiBJă iejă Bizată mi niniită în adeBipă epa omoyismaja, eapi pidi- lina pi84si epa jus avilicitalis mi jus fisei. Tojji JOKsitopii arpiKSitopi mi nemeroi ns fopma de Kits o sistemi rpadati de sepsi. în aieasti stape BJistemati ns se noale nopsi sepiosă de ‘nponpietate, de disnsnepe¹ assnpa ei, de înslpei- napea, mi npin spmape de uea-484li napte, de. Kiintirapea nponpietijju, niii de Kpedilă hsb.iîks. Deii ns se noate Bopsi niii de npeg84ă ntmin- t848i Ka a4ă snei 48Kps ue s’apă fi natstă Binde aBso48lă, ui nsmai de npejj84ă inoteKapiă. Dapi în Înije4ess84ă- aiesta se fiiea Bindepi foapte msale, mi da matepie Konioasi 4a npoiesse de aBiliiitate. Binzitopi848 se înnoia ks Ksmnipi- topis.iă Ka si’i Bindi nimintb48 kb ană npeuă ama de mape (însKpisă în KontpaKt84ă de bm- zape), înKită nimene din famiaie si ns mai noati Beni 4a ideea de a’jă pesKsmnipa. Ksmnipi- topB.is edifiKa npe niminl84ă Kamnipată, mi ama ’4ă înrpeaia mi mai tape, fiind» Ki pisKsmni- pitopis.is epa datopiă de a pesKsmnipa alaiul mi sanepedifiKale4e. III. ÎnKită se nstea Binde niminl348 sântă aieste Kondiuiani, npeus4ă nimints.iai de api- tapi epa, dani Kajitate, de 100 f4opinui, de 75 fl., de 50 fl., de 25 fl., mi de 10 f4opinjji de apyintă nentpa 1 ijiară de 1600 stinoini nitpauî, saă 40K8 de doâse ri4ete seminitapi de rpiă. fini sessiane de 32 atapi țiiarapi se Kbmnipa kb 3200 f4opinjji, nimînt84ă ue4ă mai Bană, mi o momic de ana mijiapiă nitpată (yepmană) se natea Kamnipa kb 1000,000 fjopintji de apyintă. însi atapi momii epa foapte papi. Ilauine epa — 216 — de 750.000 fiopinui, Kapi se nsmia de a II Kiasse, nii kb 500,000 fiopinui, napi se nsmia de III Kiasse, sas kb 250,000 fiopinui Kapi se nsmia de a IV Kiasse; destsie epa ks 100,000 fiopinui, Kapi se nsmia de a V Kiasse. Se înpeieiie ki, ks Kîtă moiniea epa mai tape lOKsiti, ks atila epa mai-sKsmni, fiinds ki anea mal msite mini de iBKpitopi. Dapi nimintsis iBKpitopi iops, Ka sns iă ne epa ssnnssă mi KontpiBsuisnii ia slals, ns se Komnsta în Komniesssis nimintsisi anodiais qe se Bindea ks npeuspiie mai ssss însemnate.— 8ns arpimtopis omayis Kape nos- sedea o sessisne de 32 jjisrspî de nimints de apal», de nii mi de finays, fiqea 4 ziie de po- Bote ks mina npe smțimîni sas 2 ziie ks boîi. 8nsj« Kape nossedea 24 pisrspî, fiqea 3 ziie ks mina; insis Kape nossedea 16 yisrspi, fiqea 2 ziie ks mina; bnsis Kape nossedea 8 piarspi, fiqea 1 zi kb mina, mi a.itsis Kape nossedea mal nsuins, tots 1 zi. Afapi de aqestea da de- Mima din toate npodsKteie mi din țoale Biteie nisKste în Kspssis annsisi. Msiepiie Ipessia si toapKi o Kantitate de topts, mi si meapn ia Ksptea domneasKi, de Kite opî ie Ba Kiema domnsis sas doamna snpe a ayista ia Ipesiie familiei domnemli. Familii întpeții de arpiKSi- topi IpeBsiea si iSKpeze Bapa doase tpel senti- mmi bna dsni aita ia Ksitspa eKonomiKi a domnsisi nimmtesKb, Kapi ziie ii se ssElpiijea anoî iâpna, Kinds oamenii ns nstea si isupeze nentps sine nimiKa; rnomiiie omapiiopa peminea anoî neKsitiBate, mi ei nepia de foame iapna, sas se îndatopea ia domns nentps annii Biitopi. Aqests nepus Bijjioss ns mai asea finită. Mai adasue anoî, ki nememii epa dpentopii iops de ia qeie mai mai instanjje nini ia Ksptea ssnpemi, mi ki npin spmape misepii oameni ns nslea niKiipe si KimHije dpentate; ei epa esnsmi în peaiitate¹ apBitpisisi mi Kanpiubisi nememiiops. Anoi tots ef nspla mi toate sapqiniie statsisi, nîitea KontpiBbuibne, fiuea dpsnibpiie mi Kaseie nsBiiqe, mi da npe fiii iops ia miiiuie. Ei nspta toate sapqiniie Kommsnitiuii, dapi Kiaps niqi în Kommsnitiuiie iops ns aBea Boie de a einde Bins rni aite Beslspi, de a desKide Soite, de a tiia Kapne, de a uinea mopi, de a nesKsi mi de cationis et venationis) epa nsmai aie domnsisi nimmtesKS. Domnii aqemtia ie pinissepi ks înqetsis tots nimmtsig Kommsnais mi toate ni- dspiie, ie înrsstassepi rnomiiie iops qeie în- KipKate ks KontpiBsjjisne, mi npe ei însimi îi fiKBssepi sopBi, fipi de a isa assnpa sa datopia de a’i nslpi, Ksms nstpesKB stininii npe sepaii iops. Aqeasli sepaie Ksmmiti se aa ședea mai iimspits din qifpe.— Reia mai de fpsnle arpi- KSitopis omațiis ks nossessisne de 32 yisrspi de nimints, Kapi ks npeusis qeis mai SKSmns ns se ssia npeste 3200 fjopinui de apțiints, fiqea 208 ziie de isKps în fpsntea sepii, Kapi Bins ia 208 fiopinui de apțiintb. Dapi noi si nsnems nsmai a tpeia napte, adeKi 70 fjopinjjT. Msie- pea isi înKi mai fiqea Bpe o 100 de ziie, Kapi mai fană aiul 34 fiopinui- EiS da deqima din toate npodsKleie saie, Kape mai sinea ia 104 fiopinui. Eis n’aBea dpentspiie menite Kom- msnitiuii napi mai Kosta ÎnKi ia 40 fiopinjjl. Eis nutea KontpiBsuisne statsisl, fiqea dpsms- piie Ueppii, da Kippitspi, nspta sapqineio Kom- msnitiuii, (afapi de aqeea ki epa esnsss tstspops Bessiqisniiops nememiiops), Kapi mai faKb .ÎnKi ia 40 fiopinui. Ssmma tstspops aqeslopa este 288 fiopinui nentps Kinitapisis de 3200, npe- Usis nimintsibi; nota-Bene, dasi nimintais n’aps fi fosts moiiiia isi, qi i s’apS fi dalb ns- mai în apendi. Massimbis appendei nentps o assemine sessisne aps fi fosts 160 fiopinui, (dapi nimene n’bi da atita,; însi ueppansis nutea în nani, BBKale, Bite mi iBKps mni ia 288 fiopinui. Dapi noi ams nsss npeusis ,ni- minlsisi qeis mai mape, mi appenda qea mai înaiti. însi nimmtais nstea npea-iosne si fie nsmai K8 npeusis de 1600 fiopinui, mi appenda asia i’aps fi eenitu ia 80 fiopinui- Ks toate a- qestea ueppansis nutea 288 fiopinui de apțiinls; Ba si zio de 4 opi mai msilb de Kîla Bepi-qe •appendapis. Ilenlps qei qe asea nsmai ’/₂ de sessisne, rpestiuiie epa mi mai disnponopuionate; nentps qei ks ’/₄ de sessisne, epa nessnoptaBiie, mi nentps qei kb mai nsuins nimints, epa sqi- nitoape. «/Ia toate aqestea adabye, ki daKi o- msis n’anea Biteie mi instpsmenteie neqesape, anoî tpeBsia kb nimints kb tdtîf si moapi de foame. ’ a Bina, Kiqi toate aneste dpentspl nsmite pera.ic (jus educilli, macelli, nundinarum, molendini, pis- Timpits în Tinorpafia Koieuisibl Sf. Saea,