JURNAL
IIENTP8 PESnÎNDIPEA IIITI1NUE.I0PS NAT8PA1E LUI ESAKTE. ÎN TOATE K.1ASE.1E


Pediyeats

                                    I ■ li 'dej.

PROFESOR DOCTOR IULIUS BARASH.


            26. (Ahkjk ai» natps.iea) Bskspemti
        Konpindnpea: .Ici.ii.ie iiiipiiims.isî în natspi.— Erotlitilti. —- Desnpe tntsspi.ie antiqe —


15 ls.iie, 1859.
KotnsniKapiBnî ssientifîne miii.

<4ei,iue mTjpitimsjîii în natspa.

V. (Bpmape.)

       De mi, săi; nsnKls.1 sedepei a istopiei nals-
paJie ini a fi.ianlponiei, Ioni oamenii de difepite
pase sîntems fpajii, fiinjge d’o sînrsp’E sncjjE; ks
toate anostea, ns o de lErEdsit ki pasa ajBE sas
KasKasÎKE este pasa nea npiBe.ieijialE de natspa.
Ile a’ieastE pasE, natspa a înzestpat’o ks toate es~
nspije; ne dînsa a xolEpîl’o a domni .ismea mi a o
dsne ne Ka.iea ’iiBi.nzajjisnei. Anoi iistems se zi-
nem ke, hîhe Kînds toate pase.ie Koiopate n»-Bop
fi, nînE .ia sn rpads, aEsopsite npin’iea aJisE, nînE
alsnui Ksamea niBijisajjisnei a ijens-isismans nana
sosi. Dap npinlp’a’iesle aBsopsipij ns nsmai ke pa-
se.se Ko.iopate se uop îmEsnEtEni, ni mi Keap
pasa noastpE a.iEE Ba Kîuitira msjts; ke’ii ea ’mi

Ba înssrni mi Ksa^itEHije ssne a.ie aiestopS pase
Koaopate, Kape -linsesKs noE. Espona noastps, de-
Bine din zi în zi mai înjjejeantE dap mai npo—
zajKE; KEii Bioi’iisnea fantasiei, ns este fopjja o-
insisi KSJtspei din seKsas.1 noslps. Nerpemit ke Ba
sosi sn timns, Kînds a'iests defeids â.i fantasii
se na faie npea simjjitops .ia Esponeeni, alsn^i
ei Bop a^epra aa Kps'iiamentsj pase! .iop ks aieea
a Asiei mi Amepi'ieî, npin Kape nop nposneta,
Ka se ziuem ama, pasa jops.
     fie temeisjs Kps’namentsjsi pasejop mi a-
mesleKEpei întp’înmii, esle nazalE imnoptanjja i-
mensE a emirpaijiBnei nons.ii.sopK. Tot d'asna
dsne eno'ie mapi a emirpajjÎBnei nonsjuops, a

— 202 —

   emită o isme nsoi de oameni nsoi npoasnepi
< mină de tinepepe, de airoape mi de fante mapi.
   Dsne Kidepea .Eftmei de Kitpe napnapi, Toni,;
  Aiemani m. i. i. s’a nepdst KȘilspa anliKi; jlap?
  s’a nepdst ini Kpeneditatea antiKi în .Kape a bc|,ic-
  tat imnepisi l’omci mi ismea.poinani în.ieie dsne
  spini seKsie aie esistenpoi ei. -Din l’oina deKpe-
  nide, _aines|cKati kb sînijeje lînipă ai Eapsapi.iop
  Tetonj Kape aă niBiiit aK040, as emit.npnsii nosi
  Kape as fondat p isme nsoj uii Kape noptă mi
  aKsm sn ^iitopă imensă în sînsi iop. Astea sînts
  topi nonsiii modepni noplalopi liBiiizapisnei Es-
  ponene (Fpșniezii JJepmanii, Ennezii Itaiianil,
  Pomînii ele). De aicea, imnoptanpa pmenipei
  ns peside întp’snă sinrsps nonopă; Biitops.1 sma-
  nitipei, npoBedinna ns i’a Konfiat în mîna snsî
  sinrspă nonsiă, Kîtă de aiesă mi d,e nepfeKtă ki
  apă fi. Nsmai în snitatea tstopa paseiop de oa-
  meni neste tot nimînts, peside mistepisiă misis-
  nei iopă. Kînd o pași saă sns nonsi Ba si
  zideasKi îmnpepispsi isi napni sns zidă de Kina
  în Kontpa tstopa amesteKipiiopă ks slpeini, în
  Kontpa tstopa “înpîspiiopă stpeine,,, aieste na-
  pisni, ’mi a tiiat înssmi Kaiea desBOilipei fiziie mi
  mopa.ie, ’mi a tiiat miz.ioKSi d’a ₍se nepfeKpiona
  din zi în zi mai msilă. Kni ns e snă nonops
  în jsme, Ka si’mi fie sinrsps îndeslsutopă; topi
  înBijj snsî de ia aits, toijî npiimesK snsî de ia ails
  îmBsnilipipi fiziie mi mopaie; iede fiziie npin
  jeijea mipitiinsjsi Bazat ne npiniinisis Kpsiia-
  menlsisi paseiop; ie.ie mopaie npin fpiKijisnea
  ideiiopă. Kni înloKmai Ka din fpiKjjisnea Kpeme-
  nsisi ks opeuă, ama mi din fpiKjjisnea ideiiopă
  ese sKîntei de ismini Kape ne ismineazi mi ne
  înKidzesKă.
        DaKi ne d’o napte amă Bizstă în aptiKO-
  leie tpeKste Kîtă de foiositoapo sîntă mipitims-
  piie Bazate ne Kpsiiamentsiă pasc-iopă, nstemă
  aKsms si doședimă ne d’aili napte uită de bi-
  timitoape sînt mipiliuispiie esKisziBe iese sp-
  m^azi înlpe nimte Kaste saă familii foapte mip-
  yinite. Loevin Schueicing a demonslpată Kîtă de
  Bitimoape nentps jienepapisniie nîîtoâpe, sînt mi-
  pitimspLie Kape, în spma snopa npessdeKipi apis-
  tOKpatiie, ns tpesă icpKsiă snei familii. Ama
  S. e. anea mai nainte 4opzi anriezi oniieisiă ki
  ns 4sa de femee de Kîtă fele de lopzi, npin
  spmape mipilimsiă iopă epa mipjiinită în Kasta

  dopzidopă; anoî deja seb George III s’a stinsă
  74 de familii de lopzî! Este iapă pemapKar>i.iă
  Ki s’a apitată ki, Kîndă p pamspi a snei familii
  sPjStinije, Kspîndă se stinră mi ieie-ia4te pamspi
  ade aieslei familii, napKi .familia apă ;fi snă a-
  denipată ,apr>opă da Kape Bedemă ₛșj&, Kîndă o
  pamspi p .snei Kpș.ii se șseki, se sșbkk Kspîndă
  uii 1646-43416 pamspi Kape spesKă ne ,aieasti
  KpaKi. IIc d’aiti napte ș’a apitată <ki, Kîndă
  întp’o .fapiiiie de nopidi s’a fiKStă mezadieanija
  (ks nenoBidi), famidia se nposniteazi mi ks Kîtă
  sîntă mai nspini mesaiiaiienpi înlp’o famidie, ks
  alîlă o pamspi se depenepeazi mi moape mai
  Kspîndă mi leie-inite pamspi sîntă csnsse nc-
  piKEdSdsi moppiî. Msdle din dinastiile domi-
  nante Kape pine aKsms alini seKSdi, aă emită
  d’asemenea „Mesaiianpe,¹¹ saă mipitimspi nenon-
  BenaBiie. Keap lea mai mape napte a ssnepaniiop
  mapi ie aă domnită assnpa nonsiiiopă dopă ks
  inipep.e mi fepiiipe, epaă Easlapzi. S. e. Willhmu
  Ie conquerant, tatuă nonsisisi anrieză d’astizi,
  epa snă sastapdă. floptsraiii, ziie snă islopiKă
  n’a aBStă mal fepiiită timnă de Kîtă ssb Bastap-
  dsdă loan 1 mi ssb fisiă siă Ilenricu naviga-
  torul. 8nă Ziapă mliinjjifiKă (razeta Napionadi
  din Berlin) ziie: s’a oBsepBală ki xîpiiie (ma-
  netele) famiiiidopă apislospatiie anrieze, sîntă
  mai miiî de Kîtă aiciopă aie a.ilopa oameni
  d’aKOdO mi, ks Kîtă familia a nistpală mai msită
  nspitalea ei iieamesteKînds-sc ks Bp’sns „Par-
  venuft nenoniiă, ks atîtă xipieio mi Kaneteie
  memspiiopă aiestci familii, sîntă mai miiî. Snă
  Bestită Komite anrieză, ape snă Kană asKEjjită în
  ssss Kape searnmi k’o Kimpîni de zaxapă.
     0 KonseKsinpi tpisti d’aieasti dejrcnepape
în fopmapea xîpiei, este emipea sminlipei. Anoi
esnepienpa a apitală, ziie DoKtopsiă Laehr, ki
întpe 17 familii de lopzi Kape aă nistpală msijji
seKSdi „nspitalea sinyeisi în famiiiide dopă ne
Kisitopinds-se ks memnpii a.ilopă famidii, sna
aBea 5 memEpii smintipi, iapă 5 familii Kîte 3
sminlipi; 2 Kîte 2 mi 6 familii Kîte snă smintită.
Aieste 17 familii Kape aBea ks totsiă 95 indi-
Bizi, aBea 44 idiopi (sminlipi npomti) mi 12
sKpsfsiomi, npin spmape 58 indÎBizI insaiipi!
Kneer Când a ossepsată ki snă momiepă Kape
a isată de neBasti ne nenoata isi, asea 3 Konii
idioui; dapă .ia o a.iti Kisilopie iapă întpe mem-

~ 203 —

Epii sni'i aqe.iiaml familii, a Btzală Kt întpe 9
eonii Kape aqeaslt familie a iieskbIb, 5 epa
idioip. întpe dinastiile domnitoape în Eapona,
aqea din Snania a otstpata mai majlă OBiqeia.iă
d’a se Ktsttopi înlp’înmii memBpii familiei, anoî
s’a Btzstă ke tocmai în sîna.iă aqestei dinastii
s’a desBOJtats feaapimi de natimi epeditape (de
momtenipe) foapte ispite, întpe aiteje mi coaja
Melancholie de Kape a ntlimită ceapă Caroln V.
Schuuifig nsmepo 14 mernepl al aqestei familii!
pirane Kape as mtimită d’aqeste natimi. A.ien-
sandps Dumas ousepBt Kt, toate familiile înqenă
K8 epol mapi ini assiirs .ia sfipuiilă a npodaqe
oameni foapte opdinapi ini miiL Damasc a®alt
Kt, stnyeje familiei Bapconliopă s’a socotită ama
de sacpa, de s8E.iimă mi de nonijă în Kîtă n’aă
Bpată stliă amesleqe kb stnije.ie ajtopa noslii
din jcme; anoî finita.ia tpapică a.iă aqestei fa-
milii, este deslB.ia de kbdoskbIb.
      Este în mapea Epitaniei o inseKlt Kape se
namemte QuaKer Kape ape OEiqeiă Kt na st în-
soapt- kb memcpii anei aite familii; atici s’a
OEsepBata Kt niKtepi na sînla atîta do zininlijji
(idiojji saă me.ianKo.iiqi) de Kîtă întpe QuaKerl
în limna.iă noslpa s’a întîmn.iată o fanlt
pemapimBlit cape a aptlata nînt ja qo rpada
este adeBtpala aqeea ie ams osoasa aiqi. Ile
Kansja do Bana-Snepanpt, ziqe Boiayiopa-ia Edu-
ard Crefzmar^ st Bcde nimic Ktstlopii înKeiale
întpe memBpii iei mai d’anpoanc a anei familii;
asemenea Ktstlopii, dane jeplie eaponeane, apa
fi npiiîite ko ana imiosla. Anoî, ziue aqestă’ bo-
iapiopă; s’a ocsepcată Kt Kon’i a'ieslopa Ktst-
lopii, se af.it în nancla-ia de Bodepe fizică mi
inopa.iă întp’o mape stape de dei'padape. Stn-
pojo .iopa esle atîla de slpicala în cită din
iea mai miKt pant npodast do cp’o josipe, st
fa'io ana cancer (c-apcinon). Anoî mi tepinija
Eoa.it namilt Lepra Kape sKimst fopma amant
înlp’ană monstpa natpeda aconepilă de ptni, dom-
neiule mai ma.ită .ia „Eo'epr‘ sn nona.i din Ka-
n.iand mi .ia anii a.ijjii noiiB.ii aKOJO Kape aa oci-
qeis.18               ne Kîndă qei-.ia.nil .lOKaitopi
din AfpiKa sînla sKBtipi d’ascmenea natimi.
      Enă a.ită esemnja desnpe inf.iainpa Btti-
mtloape a izojyuianei anal nonopă, ne dt anii
.locsilopi ai Bti.iopa înKonpiBpapi de manjji, în
EjBejiiea, IJepmaniofi, Fpanqiea iui ceapa în

sneje dislpicle ja noi. Ilpetalindenea s’a ok-
sepsală. Kt aqemti jocsitopi se derpadeză' kb
tirana, în nanKlajB de Bedepe fizica mi mopajă.
în ane.ie jokspi ande domint o disnozijjiane nap-
tica.iapt, aqemli oameni desină „Cretins“ saă
idiojji (npomli) nii ceapă fopma jîisnea RansasI
jopă, st miciiispeazt ini se derpadeâzt; în a.ile
.lOKBpI îi cpeiute o ranit mi denină niuite mon-
slpil de oameni. Ile jînrt infi8injje.ie Kjimatiqe
cape npodaca aqestă ptă esle însedepală Kt mi
infjiainpa izojaijianei întpe aqemli oameni înKiml
în mânui iui qea-.ia.itE Jisme, a npodasă aqeaslt
defpadâpe' a' aopă.
     în țjenepe, oamenii mtia foapte nBjjins st
anpeuaeasKt imrioptanjja îmnpepiapEplidpă qe
infjiaeazt assripai' naintepel' Bria! conlix. Maite
jacpspi desnpe Kape ’un încinsesca ke sînla npo-
daKlc.ie snei înlîmn.iEpi oapte, esnepiinua a a-
ptlala ke sîiila efecie.ie anei jeiji constante mi
nepmamonle. Keapa scksbjb Kdniijops naoi nts-
K3ni, na e‘ o întîmnjape¹ azapdoast mi Arago a
aptlata npin statistic, ke în Fpanjja nască tolă-
d’aana mai’ ma.ijjl Eleni de KÎta fete (17 Btefil
.ia 16 fete). Ja aqests pesajlals a aacansa mi
Cari Vogi în IJepmania (104 mi 107 steni ja
100 fele) Aqeaslt ossepBauiario aă aptlata ke
dacE amîndoi sojji sînlă d’o nolpisilt în BÎpslt,
saa daci oma.iă se însoapt foapte lîntps, atanqf
nasKB mai manta fele; din Kontpa, KÎnda omsiă
se însoapt .ia Bipsta de 30—40 de ani mi iea
o neBastt lîntpt de 20—25 de ani, esle o mapb
npocaEinitato ke souia nai Ba faqe mai ms-iul
Btejii de Kîla fele. în Beslaia EaponeV, ande oa-
menii naintajil în BÎpslt ieaa fele tinepe, aco.io
nască mai mânui stejii de Kîla fete; din Kontpa
în opienta ini în 8iic.ienEpuia.ie osfs.i8l Esponeî,
ande oamenii se însoapt tinepi, nască mai ma.ito
fele de cîtă ncpEauI. De aqeea sînlă fele în Ea-
pona mai sKamne de Kîla în opienlă, de aqeea'
In opienlă ana omă ape mai m8.ite femei (noji-
raraie); KE'iI daki. fie-Kape oma apa jaa namai o
femee, apă li pfinasă ma.ile fete ne dpamapi;
din Kontpa, în Eapona fie-cape EEpsata aciea
noale st’nii rtseasct o sinrspt sojjie; de aqeea
ptmînc ma.ijii oameni „garțons® (LitKtî) nînt
,ia BEtpînejjea jopa. Fonii 8ms.it în seKSBJă
.lopă dane naptea qeâ mai natepnict a ntpinjji-
jopa jopăi 8nă cEpsata posas 8 nii mape anîndă

— 204 —

o femee miKi mi deBiji, Ba aBea msjgi Biegi;
o femee poEssli mi mape, K’sns BipsalS miKs
mi desiaS, Ba aBea msjte fete.
     Eali iui o ajti îmnpegispape Kspioasi.
     FpaniesejB Giron a aiKbnss ja anejams pe-
ssjtals în esnepiingeje saje ne a fiKbls ks oiae.
Adeui, îmnepeKinds ane sepBeKb Bitpîns mi tape
k’o oaie deBiji sab lînipi, ejs a dosîndits msjgi
sepseMi tinepi; dapg, din Kontpa, ejs a dosîndits
majte oi femeje.
     Ilipingii tinepi, faKB Konii BeseJi; daps ni-
pingii silpîni daKi se întîmnji si faKi Konii,
Konii jops sîntg d’sns KapaKteps sepiosg mi no-
somopîtb. Konii d’amops, sînts tots-d’asna mai
geniaji mi mai însestpagi de natspi de kîIh Konii
nisKSgf d’o Kisitopie nposaiKi fipi msjts amops.
Msjgi din oamenii mapi mi imnoptangi din
Pssia, as einilb din amezimîntsjs nentps Konii
risigi ne sjigi, ne esisti în IletepsBbpr. — Kmd§
amîndoi nipingi sînts npea tinepi, as Konii debili
Kape ns țpiesKs msjts. Jegisjatopsjs (pense si
înrpiîKeasKi ki tînipsjg si ns se însoape fiinds
mai tînipg de Kîts 25 mi tînipa si ns se mi-
pite fiinds mai lînipi de Kîts 20 de ani.
     Zmintipea este sns daps de momtenipe sape
si KomsniKi mai msjts din naptea mamei, de Kîts
din naptea tatuai. Kînds amîndoi nipingii sînts
noegi, paps ki Bops asea Konii iaps noegi ebiiI:
dapg daKi msma este snipitsa.il, noeliKi mi ta-
lus ape'sns snipits adînKg, pagionasuS, Koni.isjs
jops Ba îmnpesna pagisnea ks fantasia mi Ba fi
sns noels Bsng.
     Daps, npeKsms este adeBipats aMeea «ie zi-
Mea jalinsjg anlins adeKi: ki sng oms tpesso si
fie nisKstg noets Ka si fie sns noets mape
(poeta nascitur) asemenea mi mssi'iii, iiiKtopii,
aKtopii mi togi aplislii, tpesșe si fie niSKbgi ap-
tisti. De msjle opi s’a Bizsti; ki snii tajent»
pimîne de momtenipe înlp’o famijie, însi se
miKmopeazi din genepagisne în genepagisne, nîni
Kînds anesnge ja genepagisnea dsne »pmi, atsnni
natspa upodsue iaps sns tajents mape, napKi
aps Bpea si se Konienlpeze mi si pessme în
anesls npodsKls, toati fopga sa de mai nainte.
Sînts aKsms în jsme Kîle-Ba familii napKi npi—
Bijigiale nentps difepite apte. Familia jsî Mozarl
esle o famijie msziKaji; famijiea jsî Bach a
npodssg 22 Bîptsomi în rnsziKi; famijiea .isi

Vernet a iipodsss în tpei genepagisnî qei mai
mapi tpei nistopi ai .ismi modepne; daps famiiiea
jsi Hohlbein a npodssb meante nistopl Bestigi.
Famijiea .isi Bernoulli a npodsss onts geometpi,
Mei mal Bestigi în jsmea modepni, de mi fie-
Kape dintp’înmii a înnensls o ajli Kapiepi.
      Daps ns nsmai tajenteje, Mi mi defeKte.io
mopaje sînls epeditape, mai ks seami Banitatea,
issipea de nomni, mîndpia, amnigia, isgeaja,
Kpszimea, issipea de Mepte, Besejia, issipea de
Ksnomtingi, issipea de KJidipea Kasejops mu.
însi edsKagisnea ape assnpa desBOJtipei anestops
KapaKlepe, o foapte mapo infjsingi. întpe toate
defeKteje mopaje epeditape, Mea mai tepisiji
este sinsnidepea. KimI s’a Bizsts oameni tpiinds
în MipKsmstangeje Me.ie mai fepiqite; ks toate
aMeslea, s’as sinsniss mi Kislînds dsne moline,
ns s’a risils ajte de Kîts Kl sinsMidepea epa sns
daps tepisiis de momtenipe în famijiea jops.
      Asemenea îmnpegispipi Kspioase risims mi
ja nimte defeKte malepiaje aje Kopnsjsi, npeKsmS:
mîoksjs de ienspe (sszeje tiiale Ka ja ienspi),
degete de npisoase (Kîte 6 degete înlp’o mini)
sas defeKtsJs nsmits Haemorhagioa (singeposs)
•adeKi sînls oameni Kape as o natspi nenopoMiti
ki, Kînds îmi fai;s Mea mai miKi pani,, singcjc
jops ns sli zije întpegi. De asemenea oameni,
o jinitoape noate si’i omoape; kimî e imnosisijg
Ka si îmniediMe nine-na singeje dc ja misa
pana fiKsti n’în jinitoape. Daps esto iaps ks-
pioss Ki anestb defeKtg de Haemorhagie esle
de momtenipe nsmai ja siegi daps ns ja fete.
Asemenea sînts de momtenipe Eoa.ia sKpofs-
jijops, oftica (tuberculosa) tpînmii, Boa.ia de
okI, SJibiqibnea a Biminei sdb.isi (aMeuili oameni
tpeBbe si .lase sds foapte dess). Ho d’ajti
napte, sînts de momtenipe fpsmssegea Kopnsjsi,
Bitpînegea mape, sinilatea mi rpisimea Kopnsjsi;
nipingii rpami, papii ki as Konii s.iasi.
      Hoațe si se siiepio snii din jeKtopii nomlpii
„•/KsnV’ mi si ne înlpese: oape n’aps fi o tpisti
soapti nentps sns oms Kape ape snsjb d’aMesle
nsmepoase deîeKte, daKi aps fi si.iits si ns se
mai însoape nentps aneasla, Ka si ns npodsKi
Konii BO.inaBi mi nenopoMigi ? Ilîni aKsms ama
este, mi sns oms ks Ksgets Kspats tpesse si rîn-
deasKi. sine nîni si însoapi, daKi ns faMe Bp’sns
niKatg ks spmamii sil. Sîntems înKpedingagi

— 205 —

kt ea neni sns li mus în Kape mi slals.iă Ba asea
dpents.18 d’a Kontpo.ia Ktstlopiue din nanKlsj»
de Bedepe fizisă mi mopa.iă. St ns nepmitt Ka
sns oftisosă st iea o fatt fîntpt mi stnttoast,
st nenopoieasnt ne ea mi ne Konii ei. St npo-
teije tinepimea în Konlpa tipaniei mi .itKomieî
snopa ntpinijî Kape, ks stnțje peie saKpifÎKt toate
fepiiipea fele-iopă ,iopă ne aitapsjs mspdapă a.i
intepessjsi jopă nponpiă, sliindă o falt tîntpt
mi fpsnioast a pensnua ’.sa toate simjjipi.ie sa.ie
deamate mi snepanueje de fepiuipe mi jierînd’o
ks șoapta snsi Etpbats Ettpîns, deKpenid, spiiiosă

mi pidinsj, nsmai fiind Kt ea e Eorat mi Kt e!
(ntpineii) ns o st fie si.fnji a da fetei jopă o
sestpe KonBenasi.it. Asemenea fante sînts a-
destpate Kpime din nsnKts^s de Bedepe mopa.iă,
de mi nedeansa jopă ns e fopms-iatt nînt aKsms
în niii o KondiKt nenaat; daps adeBtpata ne-
deanst a aiestopă ntpinjji denatspajji, este Biito-
psj» miins de atajie mi dspepe Kape st ’mî rt-
seasKt el înssmr, Ktii asemenea Ktstlopie adsie
dpentă mi în sKspts limns ne BÎKliina de aa a.i-
tapă nînt aa mopmîntă.

                                                                                                                                                s—-     ■■.„■mu


Erodiulu.

    întpe nasepi.ie este o deo-
senitt Kjast Kape este KapaK-
tepizatt npin nimte semne ks
tots.is napfiKoaape. Aieste nt-
stpi se nsmesnă ■niuiopam^î
(Grallac, Echasiers) Ktii mal
toate, as niiîoape foapte .isnvi,
napKt 6mn.it i<a Komedianijiî
ne niliopoarc. Natspa Jie a dată
dcnadins aieste ni'iioape J8n[ii,
fiind» Kt je a xoltpîls iea st
se jjie în joi;spi.ie EMloasc;
de aieea, dai;t apă aBea ni-
lioape SKspte, s’apă Ksfsnda
nînt Ja rîts mi apă mspi.
      înlp’aieaslt K.iast mape,
OKsnt nens.iă epodiă (Ardea,
Ileron) snă JOKă foapte im-
noptanlă, fie npin narnepsAb
le.iă mape a.iă suenejopă, fie
mi npin fojossj ne oamenii aă
tpasă d’aieaslt nasepe.
    Epodisjă ape snă rîts foapte
jsnră, ssbuipe mi î.iă Kspseazt
în fopma de S Kîndă ssoapt.

Hasipca: Epodis.is mape (Ardea Alba.)

tfnă .isKps pemapKabijă ja aieastt nastpe, sînts
nalps jOK8pî, dot ne nentă, dot ne saplt, aKo-
nepile ks fs.iyl rpomi. Sînlă o nisjuime de sneije
de Epodii în .isme, înst în Eapona se af.it mai
Kb seamt onlă sneuc, Kape ns sînlă Esne de
mînKape, Ktii Kapnea jopă ape snă miposs de
BÎnată nen.itK8tă, anoi fană mi stpiKtiisni mapi
în st.iiji mi jaKBpi de nemți; Ktii aieastt na-
stpe este foapte mînutiioast mi foapte jaKOmt
de nemte.

   Dintpe aieste snejje, nome-
nimă aiii mal ks șeamt sna
nsmilt Epodisi mape apijintiS
(Ardea alba, Bezi ajttspata
firspt); Kopn8.iă jbî e ajsă
Ka ztnada, nsmai ja snrii-ie
rspei mi .ia ptdtiina ft.nei
de «cosă, e ra.iEenă. Ileneje ne
snatc sînts napKt ssîpjite. Mt-
pimea¹ ab\ e de 3 niiioape;
Kîndă yine amîndot apinije în-
tinse, ape o mtpime de 5 ni-
lioape mi mai sine.
   Aieastt nastpe este ade-
Btpal8.iă opnamentă a.iă mtpei
Meditepane; Bedepea snei so-
lieltiji d’asemeneâ nastpî e-
•leranle, mapi mi a.ise, Kape
medă .linimtite ne mapuinea
snei Et.ini mi Kîndă Btds Kt .
s’anponie iine-Ba, îndatt se
sse în aepă mi fsră toni; a-
leaslt Bedepe, ziiemă, este
alîla de fpsnioast mi intepe-
sanlt, în KÎtă npiBitopsjă es-

te apsnKată întp’o adniipauisne ama de mape,
în Kîls n’ape timnă mi. sitt Keapă st dea kb
nsmKa înlp’înseje.
     în mapijinea Dbntpei în npiniinateje-Knite
aieastt' nastpe se jjine mi îmi faie KBibbjă st»,
opi sinrspatiKă, opi în soiiettyi ks aagi semnam!
ai jbî. Feme-ia- nane 3—4 ost Bepzi întpe
slsfe saă ne apsopi mi ne spmt îniene st ie
K.ioieasKt; dapă ne Kîndă femeja KJOiemte, stp-:
btue.isjă îi adsie de mînKape. Nsmai în aieastt

— 206 —

nepioadi, BÎnilopii nols si’jb npinzi, Kiii aal-
minlpeJea aieasti nasipe este atîls de sfiiiioasi
mi de npesizitoape nepiKOJSJsi^în Kît e foapte
rpeS de npinsb. Daps BÎnilopii Kasli dsne dînss
K’sniî mape zejs, fiinds ki neneje sa,ie sînts
foapte stimate. Aceste nene asKsnss- Kite odati
Ja jsnpimea de 20 nojiiij, mi Kînds-sîntB ama de
jsnyî mi d’o Kojoape a.iEi Kspali, alsnii as sn
npeijs foapte mape. O nani sinrspi, kosIi 3—4
sfanyixl KÎte odati.
     Epodif se nstpesKs de nernle, Kape’jb npinds
jiesne npin iîokbjs jops jsnră, Kape meade ne
sns rîts înKi ms.Os maî jsnrs.
     Din ajte snejje de Epodif noinenims aiii
snejja nsmiti eaica de najtlz (Ardea Stellaris)
raii ja enoKa îmnpesmpel seKsejops, aieasti
nasipe stpin Ka o BaKi, asemenea mi Epodis
de noantea (Ardea Nycticorax) k’o firspi foapte
sizapi (nalems ziie de snepials); ne leafi ape
tpei nene jsniii foapte stimate; Epodisjs icnsmis
(Ardea cinerca) Kape, Kînds se adsm în iele
îmnpețiisps.is snsi opamS, noate si’jb îmnsui de
Kadaeepe de nernle mopts Kape adsni îmnpe-

yispsjs KsiBspuops jopg (sns jSKps nape¹ s’a
întîmnjats odati în Biena.)
     în limnspue de miz.WKs, Kînds Sirhopi mapi
nelpeieas Biea^a jop kb sneKtaKOJSJi BÎnalB.i8l mol-
mspijops alsnii epa osiieis d’a ajuna o Bituie în-
tpe molins mi Epodis, adeKi a Bedea Ksm întpe
doi, inoImBjtâ ataKi ne Epodisj mi îl sKOale nemteje
npinsă, din rspi. Mopajsjs aieslei Komedil epa
ki: «ic njaie oamenuops a npiui ja o .isnli întpe
doi xoip. Kînds sns xojjs mai mape ataKi ne
aJts mal mins, Ka si’I SKoajji wafs.is din riape;
însi ns nentps. fojosajs BÎKlimoi, ii nenlps io-
40Sbâs sis nponpis. Knl ie aBantațiis aBea
Bielsjs nernle daKi epa skoss din Tapa Epodis-
4sl Ka si fie inrijjits în rspa molmsjsî ?
¹    Ama ne noBestemle mi istopiea jsinii, ki
s’a înlîmiuats asemenea întpe oameni mi no-
nsji. 8ns nonojs sjaBB ini onpimats,-Kînds a.ie'pri
.ia sns a.its din iei nstepniii daps pinilopl Ka
si’.is sKane. aiests „liberator* îjb skani din
rspa tipansjisi sis, însi ns Ka si’I dea jiseplale,
ii Ka si’jS înriijB înssml.

I ii Ji                         il
Desnpe nriisspije anliue.
De
A. Treb, Lauriâni.
G. (Spmape.)

      I. Din Komnslsjb Ppmanijops do 100,000
(cenlena milita mimmflm) se nins în eBSJs me-
zis metods.is de a Komnsta dsni ssmme (owfua
carrica cliarge, jiic) de 100,000 asnpi sas nBmmi
di apninls, mi dam nsm.il sas Bbpse de 50,000
asnpi sas nsmml.
      Kinds assapisjs fs supinls-iapis, adera de
’/₂g₈ .lispi pomam, alsnii KapKa de 100,000 as-
npi tpițiea 344 .lispe • sas 86 ona de apninls,
npin spmape nsnra 43 OKa de apninls.
      Kinds asnps.is fs de ’/₃₃₆ Jiispi pomani
(seslepns; din dcnapÎB.îs pensBiiKans) atsml KapKa
de 100,000 asnpi (Ba.ioapea de 1000 pensB.iiKani
de asps) Ipiuea 300 -lispe sas 75 OKa de ap-
țiinls, npin spmape nsnra 37 '/₂ OKa de ap-
țrinlS.
      Kinds asnpsja fs de '/₃₈₄ jispi pomani

(seslepys.ib din denapiB-is imiicpiaj»), alsnii sap-'
Ka de' 100,000 asnpi (najoapea de 1000 domi-
jjiani de asps) Ipiijea 264 .lispe pomane. sas 66
OKa de apyinls, npin spmape nsnra 33 OKa de
apninls.
      Kinds asnps-is fs de '/₄₀₀ jispi pomani,
alsnii KapKa de 100,000 asnpi tpiijea 250 ,ii-
Bpe pom ne, sas 62 OKa de apninls, npin sp-
mape nsnra 31 l/ᵢ ona de apninls.
      Kinds asnpsjs fs de jispi pomani,
alsnii KapKa de 100,000 asnpi Ipinea 200 .lispe
pomane, sas 50 OKa de apninls, npin spmape
nsnra 25 OKa de apninls.
      Kinds asnps.is fs de ’/₆₀₀ jispi pomani,
alsnii KapKa de 100,000 asnpi (Ba.ioapea de 1000
Konstantini sas so.izi de asps) Ipinea 166 %
.lispe pomane sas 41 V₂ ona de apninls mi npin
spmape nsnra 20 % OKa de apninls.

— 207 —

         Kmdă asnpsjă fs de ‘/₈₀₀ jispi pomani,
  atsnii KapKa de 100,000 asnpi (Ba-ioapea de 1000
  fjopentini de aspă) tpiijea 125 jispe pomane,
  sas 31 ’/₄ oKa de apiiinlă, mi npin apmape nsn-
  ra 15 % OKa de apijintă.
         liindă asnpaja fa de '/ₗ₀₀₀ jispi pomana,
  alinii KapKa de 100,000 asnpi (saă de 1000 .iei)
  tpiijea 100 jinpe pomane, saa 25 OKa de apiiinlă,
  mi npin apmape naiira 12 '/₂ OKa de apijintă, în
  moneli modepni asslpiaKi KapKa 2787 Liopinijî
  de apjjinlă, eapi nanra 1394 fjopinui de ap-
  Uinlă.
         Do Kîndă aă sKizstă .ia Konstanlinonoji as-
  npa-ia ja aieasli miKi Kanlitate (de '/₁₍₎₀₍₎ Jispi
  pomam), iui aă înienală a se namepa 100 as-
  npi npe ană jeă, s’aă înlpodassă KapKa de 1000
  jei mi nanra de 500 .iei. Anemii namepi aă pi-
  masă anoi mi de ani înainte, nepl Kîlă s’aă miKă-
  mopată jea^ă. Ama:
         Kîndă ,ies.iă fa de ’/ₗ₂ jispi peruani, a-
  tanni KapKa de 1000 .iei tpiijea 84 aripe po-
  mane saă 21 oua de apiiinlă, npin apmape nan-
  ra 10 '/₂ ⁰Ka de apuintă, în moneli modepni aa-
  slpiarn Kapica 2341 f-iopinjiT de apijintă, eapi nan-
  ra 1170 fiopinui de apyinla.
         Kîndă JCBJă fs de ’/ₗ₅ jinpi pomani, a-
  lan ii KapKa de 1000 joi tpițjea 66 % jispe po-
  mane saă 16 % oua de apijintă, npin apmape
  nanra 8 '/, oi»a de apijintă, în moneli modepni
  asstpiaKi KapKa 1856 la. do apijintă, eapi nanra
  928 f.iopinyi de apijintă.
         Kmd JI68J8 fa de ’/₂₀ ji's. pom., atannî Kap-
  Ka de 1000 .iei tpniea 50 aiepe pomane saă 12
  ’/₂ OKa de apijintă, npin Bpmape nsiira 6 '/, OKa
  de apijintă, în moneli modepi asstpiaKi KapKa
  1394, f.iopiniji de apiiinlă, eapi nanra 697 f.w-
  pinjji de apijintă.
         Kîndă 4C8.iă fs de '/₃₀ Jinpi pomani, a-
tsnil KapKa de 1000 .iei tpijiea 33 ’/₃ .lispe po-
mane saă 8 '/₃ OKa de apiiinlă, npin Bpmape
nsnra 4 ’/₆ OKa de apijintă, în moneli modepni
asstpiaKi KapKa 928 fjopinjjl de apijintă, eapi
. nanra 464 f.iopinjjî de apijintă.
         Kîndă jes.iă fs de '/₆₀ Jmpi pomani, a-
    l8nui KapKa de 1000 .iei tpiijea 16 ²/₃ jiepe po-
    mane saă 4 '/₆ .lispe OKa de apuintă, npin Bp-
    mape nsnra 2 '/₁₂ oua de apijintă, în moneli
    modepni asstpiaKi KapKa 464 fiopinijl de ap-
    ijinlă, eapi nsnra 232 fjopinul de apijintă.

      Kîndă jiesJă fs de ’/₁₀₀ jispi pomani, a-
Isnul KapKa de 1000 .iei (Bajoapea de 600 f.io-
pentini de aapă) tpijiea 10 .lispe pomane saă 2
'/₂ osa de apiiinlă npin bpmape nsnra 1 '/, OKa
de apiiinlă; în moneli modepni asstpiaKi KapKa
278 % fiopiniji de apiiinlă, eapi nsnra 139 ’/₂
fiopinjjî de apiiinlă.
      Kmdă jesjs fs de '/₂₀₀ Jispi pomani, a-
tsnii KapKa de 1000 .iei (Bajoapea de 300 f.io-
pentini de aspă) tpniea 5 jiispe pomane saă 1
'/₄ OKa de apijintă npin Bpmape nsnra % OKa de
apijintă ; în moneli modepni asstpiaKi KapKa 139
’/₂ hopinjji de apijintă, eapi nsnra 69 % fao-
pinjjî de apijintă.
      Kîndă jesjă deneni l/₃₀₀ jinpi pomani, a-
Isnii KapKa de 1000 .iei (aajoapea de 10 statepî
de aspă) tpiijea 3 '/₃ jiispe pomane, npin spma-
pe nsnra 1 ²/₃ jispe pomane de apijintă; în mo-
neti modepni asstpiaKi KapKa 93 Eiopinjji de
apijintă, eapi nsnra 46 '/₂ f.iopinjji de apijintă*).
      II.       Din ic.ie mo amă Bizslă în lepielipije
de nîm aiul, astenia si ne KonBinijemă ki toa-
li pedsKjjiBnea monetei, e o seKilspi nisKBli din
o sneK84i«ii8ne finanjjiapi piă înjjeseassi. Ilpin
pedsiepea monetei nssjiKSJă se innia.ii nsmai
momentană, eapi dani ie npiiene sKipminitoa-
pia ejă ssie npejjBpue .iBKpapLiopă, mi .ie nsne
capirni în eKsijiBpiă kb metajijsjă. Finanjjiapisjă
înmaji npe mijilapl mi npe fBiiKjjionapiî saiapi-
sa|ji, narnepinda-je jefue în moneli pedsssi;
însi dani aieea îninejiiisnea se întoapie ass-
npa jai npin pisnsndepea KontpiEsuisnii în aieeami
moneli. FBBepnEjă se Bede atsnii Konstpîngă a
ssi KontpiEBjjisnea, npin Kape di OKKasiane ja
nemajijamipe mi .ia mspinspitapi din naptea no-
nopaJBÎ ini’mi îminsJHemte rpcBiTjjijie adminis-
tpnisnii npin .isapea misapijiops sesepe Kapi a-
fapi de pisaă mopa.i, npodaKă eapinii snese mai
mapî. Anoi în p.esneKtsjă KommepjjBJsi, ai Kon-
tpaKlejopă nentps dapanepi, se nasKă Konfssisni
din Kapi ns spmeazi a.ită iesa deKită s-iiuipea
Kpedits.iai nsEjiKă. Mai sine mi nentps înjjeaes-
ss.iă Kommsnă, mi nentps Kpeditsjă, nbEaiuă apă
fi de a .isa aspă, apijintă, saă mi apami Kspati,
ml de a Bate moneti dsm jispi, aniji mi SKpin-
tBJie nestpimatate, mi anoi de a nane în KontpaK-
te Ka Pomanii: Auri vel argenti probi tot li-
brae Romanorum ponderam*). Aiestă p me-

— 208 —

todsjă iejă mai seKspă, mi se înjiejeije de toa-
ți jsmea; înmejtuisne ns noate st înKant, fiind
Kt KontptJjinteje iea Ksmntna, ini Ksmntnemle
ssînma de asps sas de apyinls Kspată. - Mesa mai
rpeă .isKps este kb nposa, fiindă Kt ns toni oa-
menii se npiienă ja dtnsa. Aii apă Ipeusi rs-
Bepne.ie st’mi an.iiie npiBiriepea jopă, Ka st ns
se talt de Ktlă nsmai asps mi apyinls Kspată.
      III.      . De a însemna npeusdă aspsjsi dsnt
apțiints sas a.iă apijintsjsi dsnt apamt, sas ajă
metajjejopă dsnt BBKale sas Bite, este de npi—
sosă; fiinds Kt ptnoptspije metajjejopă ns pt-
mtnă tots aueieami, mi npeitsjă jopă Kttpe jb-
Kpspi sapieazt dsnt msjyimea mi nsjjintlalea js-
Kpspi-iops mi dsnt papitatea inetiujejopă în di-
Bepseje joKspi mi timnspi.. Dintpe toate melaj-
jeie optima as pemass mai Konslante în npetjsj
stă Kttpe ssKate mi Bile de ja SepBis Tsjjîs
ntnt îu zijeje noastpe. în TpansiJBania nstemă
st ne sepBims ks Kantiltuije de apamt npin toa-
te seK.ie.ie ntnt în zisa de asttzi Ka ks nea mai
seKspt mtsspt; în ie.ie-.ia.ite ueppi aje Espo-
nei Bapieazt mai msjtă sas mai nsjjină, înst ni-
Ktipe ama Ka st npodsKt înKspKtlspi sensisije.
      Apyinlsjs în Italia de npe limnsjă pessej-
jbjsî Tapenlină Ktnds sta Kttpe apamt Ka 1:
400, înmsjuinds-se ssiessine aijisnse npe timns,!
jsi Is,iiă Hesapp a sta. 1: 56. De aii însoaie.
se tots mai îmnsuint, ntnt Ktnds npe timns.iă
Jisi DioK.ieuians se amezt Ktlpt apamt Ka 1:
100, eapt Kttpe annont Ka 1:1. De aii îna-
inte pemase Konslante în Kspss de 1000 aiuri,
în aiests snays de timns iipejjspije ABKpspijops
estimate în apijinlă daă mtsspi seiispe. Din se-
KJSJă XIV, mi mai a.iessă din a je XV mi a.is
XVI, dsnt desKonepipea Amepiiel, eaptmi se îm-
msjjji apț(inl8.i», ntnt Ktnds ațiisnse a sta Ka 1;

66 Kttpe apamt, ini Ka 15: 10 Kttpt annoKt:
Ba st ziKt npeuspije JSKpspijopă se ssipt de
ijismttate Komnapale ks apyintsjă, în TpansiÂBa-
nia; eapt în ueje-.iajle ntpjjî a.io Esponei (mai
Btptoss în ieje annssane) se ssipt îndoită mi în-
tpeită, iui în ajteje. snde fssse apijintă mai ns-
nină, se ssipt îmnttpală.
      Asps-is în Itajia de npe timnsj peșr.e.UB.isi
II, nsniK», Ktnds sta Kt¹ pe rpijm/s i;a 1 : 20,
îmmsjjiinds-se ssiesseee, ayisnsc npe timns.! .ist
Is.iiă lIcsape a sta ssntă panopts,!» 1: 10. De
ani înainte se lot mai îmnsijint, ntnt Ktnds.npe
timnsjă jsi Teodosis II; se ssi ja pnnopts.is 1:
ÎS în Ita.iia mi .ia Konslanlinonoji. Dsnt aieea
mai peKE.iertnds-se desiinse ssicssine ntnt npe
limn648 .iEl Basi.iis Maiedon .ia panopts.i 1: 10
Ktlpt apijintă, 1: 100) Kttpe apamt, mi 1: 10
Kttpe annont. (8nă panopts Kape so noate jsa
de Konslante în Tpansijsania din timns.is jsi
Dapiă nînt în seK.i6.iK XV). De aii înainte as-
psjă pemase Konslante Kttpe apamt, eșuate mi
Bite, mai ntnt în zijeje noastpe. în aiests
snajjiă de timus, mai de 1000 de anni, npejjspi-
je jsKpspijops estimate în asps daă mtsspi se-
KBpe. .Ia aieasta se mai adasyo înKt sns fojosă
essenyiaj în Komnste, Kt moneteje de asps aă
pemass mai nsijins esnsse a.ileptiisnii mi stpt-
insltiisnii îu rpestatca jopă, de Ktts ie.ie do
apijintă. De .ia desKonepipea Amepi’ici înnoaie
aspb.is Kape s’aă adsssă de okoao, as aptlală ns-
Uint infjEinpt assnpa modiliKtpii npcijsjsi .is-
Kpspjjops în ntpuijc Esponei opientaje, lena înai
ms.ilt în ntpuije oiidenta.ie, snde fsssemai paps
ntnt ,ia aioa cnoxt. Dapt apuintsjs aă suită
npejjspijc de ja 1 .ia 1 ’/₂ în ajie JOKspi ja 2,
în ajlcje Ja 3 mi ja 4, mai Btptosă în Taj.iia
Bpilania mi IJepmania.

   Komsnikaiiisni sxiientifiⁱie mbii.
OBsepeaqisMJie meteopoMțfme Mi Esuspeuiti de mi 8—15 Is.iie.

Temnepatspa dsnt tepmometps jsi Heaumure,         Dim. ja opa 6, d. a. .ia opa 4, . seapa ja opa 10.
în siimpt.                                        Aa 13      18,5         29             17         
Dim. Ja opa 6,   <1. a. Ja opa 4, seapa ja opa 10 Aa 14      18          29            17           
tf>Ia 8       f5              29             15   Aa 15    ___17           29             16      ' 
Aa 9      14,5           29            15         Temnepatspa 16,2        29            16          
Aa 10     15            29           15           de mizjoK                                         
Ia 11      15            29            15         Bapometps a Bapiats întpe 326 mi 328 .lini        
Aa 12     17           29            17           de Ilapisă.                                       
                                                  Niii o zi dc njoae.                               
                            Tintpilă In Tinorpafia Kojeyisjsî Sf. SaBa.