JURNAL IIENTP8 PESnÎNDIPEA HITIINIJE.IOPB NAT8PAJIE IUI ESAKTE, ÎN TOATE K.1ASE.IE Pediijeats I ii de i| PROFESOR DOCTOR IULIUS BARASH. 24. (Anais a.iS natpa.iea) Eakspeuiti 30 lanie, 1859. Konpinilepea: .Iei,tije intpititns-isT în natspi.— InseKta Fulgora sas nspiitops de fejinaps.— Oesnpe niTsapi.ie antițe.— Koinsnisanisni siientifise miii. JețiLie m'bpitinisjsi în natspK III. (Spmape.) Ile Kîndă orna mai în toate jjtpue (afapt noate namai 4a noi) s’a OKanat majt kb îmEBntît- jjipea pasejop anima.ie.iqp domestice npin Kps>iia- mentaja jopa, ealt Kt a sitats a se oKana kb îmsantttijipea pasei saje nponpie, iota npin pa- Uionasue .leiji aje mtpitimajai. DaKE ap boî qi- ne-Ba st sKpie o qeorpafie a jeyidop mtpitimBjai neste tota ntmîntB, o st aatanrt jia pezBJtate foapte Kapioase; Ktqi .leyi.ie mi osiieiapijie ie se pa- noplt .ia mtpitima întpe oameni, sînts foapte di- Bepse aneje de ajte ja difepite najiiani. Eatt aneae esemn.ie desnpe aceasta. Ile Inssja Otahiti mai na esistt Ktstto- piea nhi de Kama întpe oameni. Ako.io este nașa în npaKliKt Komsnismaja femeuopa, ania da dopita în teopiea de Kttpe Komanimti în Eapona. Ile insajia Marquesas, doi mi Keapa tpei Etpsaiji aa o sinrapt femee Kape na npodaie mai niii o- datt mai ma-ila de Kîta doi Konii! Din Kontpa, în opienta, an Bipsata ape mai maJte femei; nînt ja namtpa de natpa, iaptt pe.iiijia; mai majita, iapt'B oefaeia; mai naijinB, omaja e ana stntă (da noi zîkb anii în Kontpa kb, line apa ptEda mai majita de Kîta kb 4 femei, apa fi ana stnta). Namai în Eapona domneinte monogamica, adeKt ke ana stpBata st aist namai o femee mi vice- versa (aceasta înst na îmnedeKt Kt anii Eapo- neni as ne jînrt o sinrapt femee, ms-ite jjii— — 186 — țoape, mi ane-ie femei ne jînn sns sinlsps sip- Eats, msjyi ăinanuT. Daps de, d’aJdeastea ns se Bopsemte în „în soiietatea E8rilf£. Eali mi a.ite osiieispi în npiBÎnija mipitimsjEl. Ja Ejenii bckî uînd a tpiiVsiî Ciihon ne Râpe toati jsmea Li nsmi^ieJs d’pentsa, epas osileis ke oamenii'nei mal One iriți mi mai slimasui Jsa de sonie ne sspope.ie.iops nponpii; .ia apar.h Besi, epa o jeye ki fisjs epa îndafopăts a se Kisitopi ks 'rnsma sa iiponpie Kîrds s’a fiKSls BidsBi/sas Kînds s’a desnipyits de EipnalBJS ei. Daps Ilepsienil aritiii, J8api de nenasti ne sspo- peje mi ne msmeje jops BidsBe. Keaps mi aKsms este npÎBiti ' akojo o kisitopie întpe psdenie foapte deanpbane, ka o fanți JasdaBiji, ne Kînds dsne jețiea eripebasK! wi kpemlim, asemenea mipitinispi sînts nonpite Ka i:pime.ie ieje mai mapi, Ka inieste nedensite ks mape nedeansi. Daps wi întpe aieste doi pejipisnî, domine dife- pinua mape. în timnsjs jsi Moise epa npiBits Ka o fanți jasdasiji Kînds sns oms s’a kisi- topits ks BidsBa fpatejsi siîi mopls fipi Konii; aieasti Tanti este nonpiti aKsms ja izpaejiijii d’astizi. Ja izpaejiui dolfpaui noate si iea doi sopopi; ja Kpeuitini, ns. Keaps ₍mi întpe Kpe- mlini, domnesKB difepinoe mapi în npÎBinna je- flijops Kisilopii întpe psdenie. EisepiKa opto- doKsi este mai pirspoasi de Kîls ieje-ja.ile pite Kpewline. Daps mi EisepiKa anraiKani ape 30 de rpadspi de psdenie nonpite de Kisitopie. întpe aieste Jeiji de nponpipe, se afji mi sna KomiKi Kape nonpemte ne stpenenolsj# a jsa ne stpemoama jsi de neBasli! Te rssts Kspioss ssnsne aieasti Jieye! în EisepiKa KatojiKi, sînts msJto nonpipi de Kisitopie, însi Kape noate si fie pidiKali npintp’sns disnens^ Ksmnipats de liana în Pbma I SanKtitalea jentspei Kisitopie!, Bapieazi iapă ja difepite nayisni mi pe-iivisni. în pe.ii- ijisnea KatojiK’BîRisltopians e seffspasije (ns esisti desnipuipe) nsmai npintp’sn disnenss napliKBjapS ajg lianei Kape si di nsmai .ia oameni mapi (Ja ie ns natsnrs oameni mapi! în Ilepsiea esto sns oniieis ki femeile (Kpemline) si mipili ks Esponenii rismai nentps sns timus xblipîts mi npeotsJs ’ d’akbJo Konsfinycinte o asemenea ki- sitopie. Dâps în AmepiKa este o soiietate Kape se mipiti Bpemejniiewte no sns ans sas doi. AkoJo sns BipIatE sas femee si ia ks KonlpaKtS nentps sn tepmin, npeKsm si iea o Kasi ks kî- pie sas npeKsmS se faie o toBipiwie ne sns tepmens xotipîts. în Espona, Kînds sns nerps (apans) iea de neBasli'ne o femee a.iBi, kisi- topiea e jeyitimi; daps în Aniepiua, ns; eali npeatsdeKata de pași nîm snde aafsnțjo! Daps, sns JSKps mai Kspioss esto ki dsne KondiKa ii- bîji antiKi a IlpKsiei Kisitopia întpe sn noEi.i ini o fati de Espyoasie (nenosi.ie) opa deiciapati ne- jeijitimi! Eati npeajsdeKali ansspdi a nonijimei! în AmepiKa Fpaniiea, Anrjiea mi EeJViea mi ki- sitopii.io întpe difepito pejiyisni (izpai.iijji ks Kpe- intini, Kpemtini ks moxametani) sînl Ba.iasijo, dap în ajte pipi asemenea Kisitopi! sînt iipioito Ka ninilo monslpsoziliiji mi sînls ans.iale dc .icijo! Eali sna din npeîKsdeKijiije anisiloapo a peJipiijops! O si aBems OKazisni a Bopni mai msit# desnpe îmsjjjitejo difepinjje padinaje ajo jeții- . jops Kisitopie; aKsms atîls nsmai snsnems ki toate aieslo joyi sînls apsitpapie ini IpeKiloar/o mi nsmai o sinrspi jeție ja mipitiius piinlno elepm mi ncstpimslati; asta este Jeiiea amops- jsi. Amopsis fipi Kisitopie, noato ki adsie infepns (iadsîs) în jsmea iea-Jajli; daps kisi- topia fipi amops este nerpemits sns infepns în jsmea aieasla; asta este o jeije ama de iiene- paJt în Kîls n’ape line-Ba Ipessinui si fie snS jeyisls snejjiajs Ka's’o KsnoasKi. (Ba spma.) Inselita Fulgora sas nspVbtoape de fejinaps. In jsmea fiziki mi mopaji, jsmina este asositi de Kudspi. în jsmea fiziKi, Bedems ki Ioksjs Kape apde, jsmineazi; jamna Kape js- mim,•apde. Asemenea mi în jsmea mopaji Bedems ki oamenii „jsminauF⁴ sîntS HiL „kij- dspotnr⁴; se anpinde nentps Bp’o idea sas na- sisne, daps paps sînts eroisli, peii.' jipeKsms o risirns ms.ils în tagma lejopa „OESRSpi “ mi ne- — 187 — jsmmajji. toate ₐqₑₛtea, Bedemă în natapi Kîte oda ₐ jgminț Kudspi mi fipi Iokb. Arn^ Bedemă ki fosfopajă jsmineazi fipi se ^pzi; jemneje nstpede jsiesKă în întsnepiKă fipi fosă; în mape jsiemte (fosfopeazi) de msjte opi înlpe ana moda admipasijă. Daps o ssnpizi mal mape soma aBea Kîndă Bornă afja ki sînts nimte animaje miii (mojsuiKi mi inseKte) Kape noapti jamini. FiziKa Bopsemte de jsmina însorii kb kij- dspi, adiKi de jsmina Kape se apatii Kîndă apde Bpe-snă Kopnă, dapă Istopiea NalspaJi se o- kbhi k’o jsmini Kape stpusiemte fipi kij- dspi mi fipi si fie emiți din apdepea Bpe-anBi Kopnă. Boi ni mipaiji? Dapă sspnpisa bi Ba fi inKi msjlă mai mape Kîndă Beiji afja ki nspti- topii aieslei jamini sîntă, npeKsmă amă zisă nimte animaje sil.— Dintpe animajeje Kapioase Kape aă ase- menea nponpietatc, ’ieje maî majte sîntă din Kjasa nnimajejopă miii (inseKtcjopă). Mojbskîî Kape IpiesKă în aepă saă în mape, mi iapiml în Kjimeje Kudspoase snde nalspa a desBojtată toati mnrnifi’ieniia sa, sîntă fepiqite kb anoste dapapi.— Indienii în JOKă si se sepseasKi kb fjaKipi, alîpni Kîte-Ba inseKte jaminoase (lam- pyris) de Kansjă mi ncnlsjă jopă, Kape pisnîn- dcsKB o dsjie mi mape slpusiipe, mai mape do Kîtă fiKjiije noastpe; 'line noemte si se js- minczo ană sajonă, o Kasi saă o npiBijie, ji- iiemte ne nopeyi KÎte-Ba msmte jaminoase mi iali ki ape jsmini.— tfnă Boiayiopă în India, demnă de Kpezstă, ne nosestemte spmitoapeje fante Kspioasc: „întp’o fpamoasi noante, sastă „snă lepă jimnede, npeKsmă se Bede nsmai în „aieste K.iime Kijdspoase, Kîndă aepsjă epa în- „KipKală de mipoase de mii de fjopi a Kipopa „dsjicatji este neKsnesKSli în ajte nipui mai „najiină fepiiite, m’r.mă njimsată întp’o jsntpe „n’în Kape ajanenamă Ka ne o oriindi. în miz- „joKajă aiestei natspei tiKate, d’o dati amă bi- „zată ki apsopii (nonaiii) Kape se afjaă ne map- „yinea anei, stpusieaă kb o jsmini BÎniti Ka „Kîndă apă fi fostă aKonepijji k’o niBJijime de „diamante stpusiiloape în fejspimi de Kojopi „Ka aje KspKBseBjBi; de odati s’a înuuală Ka „nimte sKintei de fosă mi iapinri întp’snă minstă „je-amă Bizstă Kizîndă assnpa apsopLiopă Ka o „njoae de aspă. Aieasti sieni Ka d’Bnă foKă „de aptifiijie mistepiosă, mi-a fiKBtă o mape im- „npesisne; mi-amă imayinată ki mi afjs întp’o „ijeapi înKÎntati, înKonpispati d’o nonsjauisne „de sneKtpe (stafii); însi neste nsjjins, Bîsjamil „Kape aă fostă ks mine, m’a skoss dintp’aieasti „ijssisne, apitînds-ml ki npiniinsjă stpijsii- „topă ajă aiestsi fenomenă ns este aJtă-ieBa „de Kîtă mamleje jsminoase Kape se nssesepi „ne aiesti apsspi ssspîndă din pamapi în pa- „mspi, mi ama aKonepindă apsapajă k’o jsmini „fantastiKi Bapiasiji în fejspimi de Kojopi?⁴ > Dapă ns nsmai în aieste Kjime fanopite de pazeje soapejsi, daă msmteje snă asemenea Ks- piosă sneKtaKOJă, ii mi în sînajă iejă nerps ajă asspijopă de ne BÎpfajă Ajnijopă, nimte nsopi jsminomi se înajiji mi amnje lepsjă Ka snă nîpîKOjă. Aieasti jsmini aKonepe zinada etepm Kape se afji aKOjo, mi Bîpfspije. ieje înajte aje msnijijopă îriBejijji kb foKă ni se înfiijimeazi Ka Titanii mitojopiei jantitopi kb icpsjă, nsp- tîndă în Kană etepneie fjaKipi, Kistîndă a se a- fsnda în domens-iă lepesKă. Snă aJtă fenomenă mai Kspiosă, s’a ossepBală de mai msjle opi de Kitpe iei mai Bestiyi mapinapi în deosesiteje nipiji aje oieansjsi, adiKi de msjte opi toati mapea se apati Ka Kîndă apă fi infimspati în foKă. Bajspije oieansjM sîntă slpijsiitoape «a nimte fjaKipi de nsiioasi, atsnii totă opizontsjă oieansjsi înfiyimeazE o siem SBEjimi.— Na- Beje (KopiBiije) Kape njstesită ne ani, se Bidă înKsnpifipate d’snă nîpacojă nemipijinilă; din fsn- dsjă oieansjsi se înajiji fjaKipi d’assnpa saja- pijopă desBOJtînds-se în deosebite fopme admir paEije, înfitjimîndB-ne Ka nimte msniji de Jsmini, în deosesite Kojopi saă Ka KBpKssee slpusii- toape în toati mipeiiiea jopă. Aiestă fenomenă este KsnosKstă sbb nsinipe de fosfopesucnu,a anei mzpLwpv. (Phosphorescence de la mer, adiKi mapea este nsptitoape de jsmini). Ilîni în zijeje noastpe fisiuii n’aă aBBlă o esnjiKajjisne sojidi a aiestsi fenomenă mi nsmai de Kspîndă sani- enrjii s’aă nitpsnsă de adeBipata Kassi a aieșlel fante uspioase; adiiii: aă desnonepilă ki Kassa stpiJb'iipei anei mipei, sîntă nimte animaje stpi- jsiitoape ie joKsesKă în mii de mijioane ne fsndbJă tstsjopă mipijopă, de ja IIojî mi nîm ja Eiisatopă. Aieste animaje se pediKi din timnă în timnă dsni deosesiteje snimnipi a^e aepsjgl — 188 — d’assnpa fejjei mEpiiopă nii npodsKs mai sssă nsmitsiă fenomenă de fosfopesienga mEpiiopă.— 8nii dintp’aiesti sanienijl a» ini desKpisă deose- Biteie fopme aie aieiopă animale, Ko.iopi.ie iui osiieispiie lops. Kîte-Ba dintp’înseie (a nsme paleles) sînts înfîinspate înlp’sns beis tpansna- pentă, aBîndă nimte înnotatoape de Koioape de asps, ini aiteie (beroyds) sînts tpansnapente Ka Kpislaisis, mi tomnai Ka nimte npisme sînts în stape a desKomnsne pazeie isminei mi a npo- dsie Koiopiie KspKSEesisi; de aieea Kînds se miniKE, na Kînds s’apă înseși în nensmEpaEiie K8pK8Bee Kape se ’mmsiijesKă ks fie-Kape mira- Kape, npodsKînds sns sneKtaKOiă ama de ssBiimă în Kîtă KOBîpinemte toata imațrinaijisnea mi de- sKpiepea noetiKE.— Toate aieste fiinrțe ie apelă zioa mii de deoseuite KOiopi, ia sosipea nonijii tnienă a stpEisii, Ka Kînds sînts anpinse ks mii de fiaKEpi, npin Kape, fajja mEpii se SKimEE în- tp’snă nemEpijinită Kpateps înfonată, apEtîndă ma- pinapiiopă Kape KEiEtopesKs atsnii ne mape, sns sneKtaKO.18 țiirantiKă de sns infepnă (iadă) ne n'Bmînts !— Snă Boiaijiopă noBesteinte spmEtoapea fanta Kspioas'B: „Am bezsI, ziie ei, ne maispi.ie „rsineii (în AfpÎKa) nimte nonsii nerpi hke se „niimsaă tots mepes ne maisiă mEpii; ia ans- „ssis soapeisi s’adsnă fete.ie mi n.ieKs Ka se „npinzE neinte. Kînds ajKsnrs ia mape, s’apsnKE „în ans mi înnoata nsptîndă ne Kană niiute ko- „rnspî în Kape densne nemlejie. Kînds stpEis- „lernte isna, atsniî în anE. noantea s’apata sp- „mEpi isniji stpwiiitoape de o mape isminE „fiindă-KE aneie mEpii de anoio as Ksa.iitate a „stpEisii totă-deasna“.— Ama daps, natspa în mizioKsiă oieansisi a anpinsă o ismiiiE mi a nESKOiită snă foKă Kape a nsss neste stînieie aneiopă etepne aie oieansisi; o isminE Kape apde fEpE a înKEizi, Kape se pesnîndemte fspE a BEtama mi a nimiii ieBa!— Aieasta minsne a spinală natspa npin snsiă din mizioaieie ei foapte simnie, adiKE ke a în- BEiits Kopnspi-ie snopa din inseKte ks o înfE- raspape de isminE stpEisiitoape, dEpsinds-ie Ksajitatea uepeasKE ks Kape este adopnată (îm- nodoBits) soape.ie mi stelele fîpmamentsjsi.— O deosesita familie foapte intepesanta de animaie isiitoape ne apEtă sns feiă de inseKte (de Kiasa Hemipterilor) Kape se nsraenite familia folgorina Kape so psdesKs ks familia Cycadelor. Aieste inseKte se deosesesKs npin fopmagisnea Kansisi mi a fpsnlei lopă, Kape este emite afapE (nomBate, nipamideie) mi isnrE în nainte. 8nii astopl ’mi as imaginată ke în aieasta napte ernita afapE a KopnsiBi pesidE faKSitatea aiestops ani- male d’a isii în întsnepiKs mi a npisit’o Ka sns feiinapă, de aieea as mi nsmită aieste animaie kb nsmipea de „noptatopii feiinapiiopă“. De mi aiensta idee na e npiimita astazi în mliinijE, ks toate aiestea e foapte pemapRasiiă kîIb de rasită este npoisngiată Kans ia sneie din aieste ani- maie, mal kb seaniE ia aieie Kape IpiesKă în ssdsis Amepiiei. Daps mi în Espona (Snrapia) tpEesKs doE snejje (Pseudophana europana mi panonica) Kape as mi eie asemenea feiinape Kspioase. în aiEtspata firspE Bedemă o snojjE de fol— gore Kape tpEemte în Brasiliea (fulgora laternaria Linne.) Kansiă aiestsi animală seamEOE opi Ksms kb 8nă izliKS Kape nopta odata noepil ne Kans, însE K’snă imiiits bckîs Kape amepinjjE se KazE ne o napte. Aieslă îiiijîkb aiă aieste! inseKte SKoate istninE. Asups iispioss! Dpentă Jțponie nentps oms, sînts inscKteie noptatoape do imiîKs toKmai fiinneie ,,isminaleu întp’înseie ! Eata daps ke .,i8ininau ns este snă mono- noiă, Bp’o nponpieljite esKsisziBE a oms.iBi: KEii, npeKsms am BEzstă, sînts mi animaie „.isminoase?⁴ Natspa a înlpessingată ismina mi foKsiă snpe a înfpBmssenea mi a înnia toata Kpeagisnea; ’iă a pEsnîndits în lepă, în sînsiă BEminlsisi, npeKsms rai în fsnds.iă mEpiî rai în Kopns.iă a- nimaieiops.— Ks toate aiestea, este no nEmînts nsmai sna din fiinijeie bî! în a KEpia mînE este dats aiests eiements smendids rai nstepuius, mi aieasta fiinjjE Bie este omsis.- - flpin foKs s’a fEKsts omsis domnitopsis ismii matepiaie! 0- niEis fEpE foKs este seiBatiKB, mi lea mai miKE miniKape în liBiiisajjisne ns noate a se spma fEpE aiests eiements; de aieea nstems ziie ke din toate eiementeie, nsmai foiisis este aieia ks Kape a fostă înzestpată omsis, Ka o fiingi mo- paiE, dapă ns Ka o fiingE animaiE! Toate ani- maieie aă IpensingE de anE, de aepă mi de nEmîntă, dapă nsmai orasiă ape IpessingE rai de fosă. Foksis, îi sepBerate ia tpeBBingeie saie de nrsiepi, rai npin foKă îmi rEtenite nș- — 189 — tpimîntBis sis, anoi (ne JBKps de mipape!) sînts mi ms-ite pidnini Kape sînts Ka otpasa nentps oameni fiinds Kpsde, daps fiepte se fass nstpi— mîuts foapte sinitoss.— Foksjs iasmineazi jio- Ksinga oameni-iops, foKSJS sKiinBt noantea în zi.— Daps omsjs mi aiil, npeKBtns npetstindinea, a întpeEsinijats penisjs stă în nisKonipi fojosi- toape npeKsms mi în neje întpislitoape, Kiaps mi nentps genis.is stă. Ama mi foKs.is Kape tpe- Bsia se fie în mîinije omsjsi nsmai sns snentps de domnipe, s’a fsKsts sns tpisnels înrpozitops Kape psineazt întp’snS minsts jsKptpije qeje mai fpsmoase aje snei genepagisni înlpepi! în tim- nspue BeKi s’aîf apss în îokb Konii sil MKpifi- Kînds-i jsi JIojo, (o zeitate din Feniiia); în timnspiie modepne aiesls Mojo se Kiami Eapes de iisiun-^ Ktpiia adsnS oamenii nimte BÎKtime tpiste, fiii, (pagii mi Kiapă ai xopă nipingi. Kînd K'Bjsrtpsjs Eeptojid Illeapu, (în seKO-isjrâ a.iă 13-jea) mesteKînds nsgins si.iitps ks nsiioast ini itipcsni, a nisnoiits capsa de nsmKi, ns a rîndits Kt npin aieasti mm insengisne Ba sKimsa toati faga nimîntsjsi în sfepa mopa.it a inte- .iiijingei mi a lisuisagisnei omenemti. EjM n’a npeBtzsts Kt aieste rpisnge nerpe BopX des- npegsi toati nstepea matepiaji ie a fostă atîlă Fulgora sas inseftta noptitoape ne Kans de sns opraniî JBminoss (Fulgera Latermaria.) de slimalt în seiiojeae de miz.ioKs, mi în joks de KaBtuepi feodaji mîndpi în nstepea sasiei jops, Ba emi domnia mi tpisinfsis intejigingei în zijeje de sata.iie întpe doi nagisni npeKsms d’asnizi în Itajia !— Bedcm daps Kt Kiapg nts- Koiipiie nejo mai întpistiloape, noaptt în sînsis jopă o sKintee de nporpess mi de înaintape în dpsmsjs liBMisagisnii, Kape s’a xotipîts de npo- Bedinga etepni nentps gensjs omenesKS a-js anponia de nepfeKgisnea sa ideeajt, a-js a- nponia de tponsjă lepesKS !— — 190 — Desnpe nnjsspiae antine. De A. Treb. Lauriani. F. (Spmape.) I. Din îna.ila Benime este f6pte însemnat» KomnstBJ» îu Talente, mai ajessă în Asia. Ta- jentsjă în penepe ape 60 mine, mina ape 100 dpaxme, dpaxma ape 5 obojiI mapi (dsnt siste- ma deiima.it) mi 6 oeo.1I miii (dsnt sistema d8odeiima.it). • Ilpin spmape, Tajenlsjiă în pe- nepe ape 6000 dpaxme, sa» 30,000 de oeo.iI mapi, saă 36,000 de oboaî miii. Dinlpe ta^en- te.ie iexe, ne Bină mai adese-opi în istopie, me- pilt sneuia.it attenjjisne taienlsiă sasLionitâ saă eifinetiKs,^ tajentB.iă csbozks, mi tajents.iă alUms. rpeatatea ta.ient8.i8i atttpnt de Jia mtpimea mi- nei sas a iiBndsJBi. PtnoplBjă aiestopa întpe sine mi Kttpt .linpa pomant este ama: 100 .ii- spe pomane faKă 90 jispe bckî itajiiie, 75 mi- ne attiie, 54 mine esBoiie, mi 45 mine Basi-io- niie saă eyineliie. Ilpin spmape 8nă Tajenlă attiKă de 60 mine attiie tpape 80 jispe 'poma- ne *), snă lajenlă esBoiuă de 60 mine esBoiie , tpape 111 jispe pomane, snă ta.ienlă EasijoniKă de 60 mine sasi.ioniqe tpape 133 ’/₃ -linpe po- mane. TaJientBJă Ka o rpestate de 60 mine pes- neKtise, noate si fie tajenlă de aspă, latentă de appintă, taientă de apamt, latentă de feppă, saă de Bepi «ie matepie, Kiapă mi taienlă de Blnă saă de ant, adept o mtsspt de rptă, dc Bină de a- nt Kape tpape 60 mine. Ktndă e Bopsa de Bani, se înpe.iepe mal totă-deasna tajentsjă de ap- pintă. Fpeiiî înainte de le’î ssnnasept Pomaniî îhlpodassept în Kommepijsaă jopă maî a^essă ajentsjă attiKă de 60 mine altiie saă de 6000 •) (Antiochus) argenti probi duodecim millia Attica talenta dato intra duodecim annos pensionibus aequis (talentum ne minus pondo octoginta romanis ponderibus pcndat); et trilici quin- genta quadraginta millia modium. Eumeni regi talenta trecen* ta quinquaginta intra quinquennium deto, et pro frumenlo, quop aestimatione Hat, talenta centum viginti scptem. T. Li- rius XXXVIII. 38. dpaxme alti «ie saă de 36^000 obojî attiiL Dpax- ma atliKt tptpea a '/₇₅ napte de jiBpt pomant, mi OEOABjă dsodeiimaj apa de '/₄₅₀ de jicp’E pomant. Dsnt ie cenipt ssntă domnia Poma- nuopă, Gpeiii npiimipt denapisjă pomană de '/₈₁ jispt pomant dpenlă dpaxmt nentps Kom- nstsjă jopă, mi fopmapt snă obojs de ‘/₅₀ₗ ji- spt pomant. Atârni 100 denapi pomanl ftiea snt mint rpeieasKt, mi 6000 denapi pomanl snă tajientă. Ktndă se pedssse denapis.tă po- mană .ia %₆ de jiBpt, rpeiii jsapt aieslă de- napiă dpenlă dpaxmt, mi fopmapt snă onojă de ’/₅₇₆ napte de jÎBpt pomant (saă de */₂ de SKpintBJiă); atsnii 100 alapi denapi ftiea snt mint rpeieasKt, mi 6000 alapi denapî »nă la- tentă. Mai npe spmt Tpeiil adontapt ks IoIsas .iir>pa pomant, mi o Imntpuipt dsnt melodsAă .lopă în 100 dpaxme. Dapt în .lepl Kapi epa pomane, sKpisse în snipilsjă pomană, pemase îmntpgipea pomant. II. în ssmme de Bani Bepî-Ktlă de mapi Pomaniî Komnsla dsnt sestepuî, Kapi se nsmia mi simnjs nsmml (nsmmi.) 10 sestepuî, se ziiea simnjs decern sesterții; 100 sestepuî, se ziiea simnjs centum sesterții; 1000 sestepuî, însemnată K8 I. HS, miile ses- terlium; 2000, II- HS, bis miile nummâm, s. bina ses- tertia; 10,000, X- HS, decern v. dena millia nummflm, s. seslertia decern. 100,000, C‘ HS, centum v. centena millia num- mâm, s. seslertia centum. 1,000,000, X- HS, decies seslerlium, v. decies centena millia nummflm, s. sesterlia miile; 10,000,000, C HS, centies sestertium, v. centies centena millia nummum. 100,000,000, M HS, millies seslerlium, v. millies centena millia nummum. 1000,000,000, XM'HS, decies millies sesterlifim. 10,000,000,000, CM.HS, centies millies ses- tertium. — 191 — Non erai apud anliquos numerus ullra cen- tnm millia; itaqne el hodie multiplicantur haec, ut decies centena millia, aut saepins dicantor,— Equidem miror populam Romannm viclis gcnli- bus in Iribulo semper argentum imperitasse, non aurum, sicut Carlhagini cum Hannibale viclae XII' (Ii. e. 1200,000 verbis: quodecies [centena millia], ) pondo annua, in quinquaginla annos, nihil auri.— Auri in aerario populi Romani fucre Sex. lulio, L. Aurelio Coss. septem annis ante bellum punicum lerlium pondo XVIDCCCX (h. e. 16,810 librae); argenti XXII-LXX. (h. e 22,070 librae), el in numerato LXIILXXXVCCCC (h. e. 6,285,400, verbis: sestertium sexagies bis, el octoginta quinque millia, et quadringenta). Item Sex. lulio, L. Marcio Coss. lioc est belii socia- lis initio am iXVL XXDCCCXXIX(h. e. 1,620,829, verbis: sestertium sedecies, et viginti millia, et oclingenta ac viginti novem). C. Caesar primo introilu Urbis iu civili bello suo ex aerario pro- tulil laterum aureorum XXVid., argenteorum XXXV. M., et in numerato HS. CCCC. (h. e. 40,000,000, verbis: sestertium quadringenlies [centena millia], ). Nec fuit aliis temporibus res- publica locupletior.— Inlulit Aemilius Paullus Perseo viclo e Macedonica praeda HS- MMCCC (li. e. 230,000,000, verbis: bis millies et ter- centics [centena millia], ), a quo tempore po- pulus Romanus tribulum pendere desiit. — Libras XXXII argenti ’ Africanus sequens haeredi reli- qtlit. Idem cum de Poenis triumpharet quatuor millia CCCLXXX pondo transtulit. Hoc abgenti tota Carthago habuit, illa terrarum aemula, quot mensarum postea apparalu victa. Numanlia quidem deleta idem idem Africanus in triumpho militibus X' VII (h. e. denarios septenos) dedit.. Erater eius alobrogicus primus omniutn pondo miile ha- Jiuit. At Livins Drusus in tribunalu plebis, X. e. decern millia pondo).— C. Caecilius Clau- dius L’idorus testamento suo edixit: „quamvis multa civu’i bello perdidisset, tamen relinquere servorum du'ituor millia centum sedecim; juga boum tria millia .sexcenta, reliqui pecoris ducenta quinquaginla sepiei.'*¹ m'flia; in numerato HS DC (h. e. 60,000,000, Vv’rljⁱs: sestertium sexcenlies [centena millia], ). temerari se jussit HSXI. (Ii. e. 1,100,000, virbis.' sestertium undecies [centenis millibus] ).— MarcC’S Crassus negabat locupletem esse, nise qui reditii ânnuo legionem lueri posset. In agriș sestertium MM. (h. e. 200,000,000, verbis: bis millies [centena millia], ) possedit. Plinius XXXIII. 13 et seqq. Cicero domum emit in Palalio vicies ses- terlium (h.. e. 2,000,000), A. Gellius.— Clodius centies quadragies seplies HS (14,700,000) emptam domum habitavit.— Milo septingenties HS' (70,000,000) aeris alieni debuit. Plinius.— Cae- sar dictator solum emit conslruendo foro ses- tertium millies (100,000,000). Plin.— Quid.yo- ciferabere decern millia talenlum Gabinio esse promissa . . . sestertium bis millies et quadrin- ganties 1240,000,000 sesterlii, qui efficiunt 10,000 talenlum). Cic. pro Rabirio.— Caesar dictator aere alieno oppressus dixit: bis millies et quin- henties (250,000,000), sibi. esse opporlereut nihil haberet. Appianus.— Tacitus imperalor pa- trimonium suum publicaliv, quod habuit in redi- libus HS bis millies et octingenlies (280,000,000). Vopiscus.— Seneca ter millies sestertium (300,000,000) quadriennio quaesivit. Tacitus.— Pallas libertus Claudii Caesaris, ter millies (300,000,000) possessor fuit. Tacitus.—. Lentulus augur • quater . millies (400,000,000) possedit. Sencca.— Hadrianus privatis debitoribus HS. novies millies (900,000,000) reliqniti Nummus Hadrianni imp. — Caligula intra bergenlls anni curriculum absumsit vicies et septies millies (2,700,000,000 quod Tiberius , imperalor reli- querat. Suetonius.— Olympiodorus ait: Multas Romae familias annuos reditus e bonis accepisse quadragiuta circiter auri centenaria, absque fru- mento et vino, aliisque eius generis, quae ter- țiara aequabant auri parlem, si venderentur; a- dcKi Benită de 5000 jispe de aspă npe annă Kapi npesannsnB sna Kanitajiă de 100,000 jispe de aspă, mi apă faie ja 400,000,000 sestepul penBEj’iKani, na se zîke o auepe Ka a jsiJentBjă. III. Este de mipape ke dans ie KpesKBpi aBepiie Pomanbopă 4a «ns rpadă awa de mape, iens8J8 Ji8l Sepsis Taj-iis pemase ÎnKi totă ne- sKimsată, nsmai KEtă se îmmBJjjipE fîfpeje kb 10, d8ni ie se pedassesse assapisaă.Aa */ₗ₀ napte - de JÎEpi, mi anoî se întpodsssepE tepminii de sestepjji (în aoKă de 1,000,000 assapi, 400,000 sestepai), uii de denapl (în jokb de 400,000 sestepHi, 100,000 denapl), ama înKită în jokw» — 192 — assiiop» aiEpaji, firspa Kitpe finit».»» penscaiiei denapi! de apyint».— Senat»s-Kons»JitoJ8, de .ia annws Pomei 538, pmoptal» de T. Jiei», ziie: ut qui L. Aemilio, C. Flaminio censoribus, mil- libus aeris quinquaginta ipse aut pater eius cen- sus fuisset, usque ad centura millia, aut qui pres- tea res tanta esset facla, nautam unura cum sex mensium stipendie daret; qni supra centura millia, usque ad trecenta millia, tres nautas cum sti- pendie annuo; qui supra trecenta radlia usque ad decies aeris, quinque nautas; qui supra decies, septem; senatores octo nautas cum annuo sti- pendie darent. Livius XXIV- II.— Nobi ni se nape manir» aiest» deKpet»; întper» ap» s»na ama: ut, qui L. Aemilio, C. Flaminio censoribus, mil- libus aeris quinquaginta ipse aut pater eius cen- sus fuisset, usque ad centum millia, aut cui pos- tea res tanta esset facta, nautam unum cum sex mensium stipendie daret; qui supra centum millia, usque ad ducenta millia nautam unum cum sli- pendio arinuo; qui supra ducenta millia nsquc ad quadringenta millia, duos nautas; supra qna- dringenta millia usque ad sexies aeris, tres nautas; qui supra sexies usque ad octies aeris, quatuor nautas; qui supra octies usque ad decies aeris, quinque mutas; qui supra decies, sex; eqnites septem; senatores octo nautas cum annuo sti- pendie darent. Atonii lens».»» ap» fi fost» auia: in assariis, in sestertiis, in denariis. Senatores 1500,000, 600,000, Equites 1200,000, 500,000, Classis I. 1000,000, 400,000, — II. 750,000, 300,000, — 111. 500,000, 200,000, — IV. 250,000, 100,000, — V. 125,000, 50,000, 150,000, 125,000, 100,000, 75,000, 50.000, 25,000, 12,500, «Iîbîs ziie desnpe aiseptini ki .ia annsi» Pomei 584, s’apS fi despetats: Eos ubi proximo lustro censi essent, censeri jusserunt; et eos qui praedium praediave rustica pluris sesferlium tri- ginta millium haberent, censendi jus factura est. lib. XLV. 15. lipiri 8pmape i a» n»s în K.iassea VI. înainte de OirlaBians Asrsst» se ftosi icn- S8J8 senatopijops .ia 800,000 sestepqi, mi a.»» Kuapijops .ia 400,000 seslepui. Saeloni» zi'ie: Tiberius Caesar tribus classibus factis, pro dig- nitate cuiusque, primae cexcenta seslerlia, secun- dae quadringenta distribuit, duci nta terliac, adeKl ja iei dinții» oameni din Komitato.i» si», je apă fi îmnipuitg sâni dsui qenssjS senatopi», aa al doijea d»ni iens8»8 K.iassei npime, »a ai tpeirea dsni lenssis K.iassel tepijie. — Il.iini» pinopli ki Tiberii principatu, anno urbis conditae 775, constitutum, necui jus esset equitis Romani, nisi cui sesterlium quadringenta millia census fuisset; adeui snpe a snispa înlpapea în opdinea Ki.ia- pijop», ap» fi pedsss» iens»J» Ja aji» luasse! întiie, însi snpe a înKide npetensi»nLie, ap» fi detepminat» Ka fie-Kape npetendinte, si aiii ien- sh.i» aiesta. Din aiestea toate se iede, ki KJassLie epa Konstitoite snpe a penpesenla stapea de mizjoK», însi ns diBijjiouii, niii npe npoaetapi; sa» kb aate KBBinte, ki întepess»j» stator! epa de a îmm8Jui Kito se Ba nstea mai tape K.iassea I a leliuia- nijiop», mi de a ainsi kiI» se Ba nstea mal ns- nini letiijian! de dpento.1» de srfprain. KomsnikaijiBni SHientilbie miqî. OesepeaUtisnue meteopojioyiue jia EsKspemti de Jia 23—30 Isnie. Temnepatxpa dsni tepmometp» j»1 Reaumure, tn sfflEpt. Dim. 4a opa 6, d. a. 4a opa 4, seapa 4a opa 10 Aa 23 13,5 18,5 15 Aa 24 14,5 17 15 Aa 25 15 17 15 Aa 26 15 17 15 Aa 27 17 21,5 17 Dim. 4a opa 6, d. a. ia opa 4, seapa 4a opa 10. Aa 28 18,5 18,5 17 Aa 29 18 21 17 Aa 30 17 21 16 Temnepatspa 15,9 16,3 15,9 de mizaoK Eapometp» a Bapiat» întpe 326 mi 328 ranit de Ilapisă. Niii o zi de naoae. Timpii» în Tinorpafia Kojeyisj»! Sf. SaBa.