J URNAL nENTPH PESIIÎNDIPEA UITUNLIEâOPB NAT8PAJE IUI ESAKTE, ÎN TOATE K.1ASE.1E PedipeatS l ii dc PROFESOR DOCTOR IULIUS BARASH. ~jy₀‘ 22. (Ans.is a.is natpu.iea) Bskspemti 15 lenie, 1859.- KotipiAnesli-li'ie sa» pemezii in konlpa dspepei.— Bînats.18 ks molms.— KomBniKaiiisnl s’iientifi'ie miti. Anestetiue sas pemezii în kontpa dspepei. în aieasti Abtne fpsmoasi, în aieasti nep- fcKl'H Kpeauisne, este «ns sinrsps OBieKts Kape amipeuile dsAieana BÎeijeî; asta este dspepea. Sinijjipea dspepei este rpea, Kîte odati tepiBÎAe mi nessnoptaBije; dspepea este aijentSAS ie.is mat nstepniKs, icas mai nepesistÎBUS în sfepa fiinjie.iops însbfjeiiite. Sns oms esnsss snei dspepi apsitoape, este ssBatsrats; e.is Ba faie mi Ba ziie tolS ie se iepe de Aa dînss. Do- Bada este inKsizinisnea ks toptspa sa mi ks miplspisipiAe imnosisiAe snoase din rspa BÎKli— mejops, esnsse Kiinsipei tsptspei. Sînts doi feAspi de dspepi; dspepi fiziie mi dspepi mopaAe. în Konlpa dspepiAops mo- paAe, ns este aAts pemedis mai Bsns de kîIs timnsAă, de mi Kîte odati aieasti eindesape se spmeazi în momentsAS icas dsne spml aas Bieijei. Sînts oameni Kape se noropî în mop- mînts ks dspepea Aops. lapS nentps dspepea fiziKi, pemedisAS d’a sKina de dînssAs este, opi d’a faie Ka si înie- leteze Kasza dspepei, opi d’a nsne ne oms în slape de nesimijipea dspepei. Kni o dspepe Kape n’o simgims, niii ki esisti nentps noi. Mediiiî iei Bem, as aBstS foapte nsjjini iuti- iniji desnpe pemezii a faie ne oms nesimijitops Aa dspepe; este întp’adeBips sns tpismfs aAS-. mediiinei modepne ki a des.KonepitS mai msAte pemezii nsmite anestetiue, adeKi Kape sîntM în stape a nimiii simjjipea omsAsi întp’atîta, în Kîts nsmai simte niii o dspepe. Este înnede- pats ki nenlps onepajjisni mapi xipspuiKaAe, ds- — i?o — pepoase, npeKsm» mi nentps dspepea faiepei, aieasti insenyisne a fost» d’»n» fojos» imens». D’atsnii înKoaie, msjt» s’a SKpis» desnpe aceasta» mape insenijisne; »nii în fauoapea, ajuiî în de- faeoapea ei; kiiI ns e de tindsitB ki s’a api- tals KÎte odati mi efeKte nepimoase dsne înlpessingapea aiestopă anestetiie. Dintpe sape s’a apilat» ki însshapea (pissfjapea) ete- p»4»I, este mai nsijins nepiKSJOs» daps mai ne- sirsp»; înssEiapea Kiopofopmsjsî este mai si- rsps ki adoapme ne omă daps KÎte odati de- sine nepiKBJoase fipi ki mediKSJS si noate si delepmineze mai nainte ki kozsj» KStape sas Kstape, Ba fi nepimos»; aieasta este o îmnpe- yispape foapte rpaBi, fiind» ki s’a bizsIs oa- meni pimîindS mopjji ssb mîinejie onepatop»jsi înKi nîni n’a îniensts onepayisnea; ns nstems si ne întindem» aiii, nainte iiss-iim»! noslp», mai m»4t» desnpe aieasti Ksestisne mi ne mip- jjinim» a’I KomsniKa nsmai spmitoape.ie noiiue istopiie mi mliinjjifiio assnpa pcmezii^opă anes- tetiie. De mi se nape foapte simnji» mi pajjiona- Biâ» ki Kîndă sns om» noate si sKane de Bp’o dspepe, si’jS fam; ks toate aiestea, K»esli»nea daKi femeLie în faiepe se ia mopofopm», sas ns, a fostS rasată timnă desmt» k’o mape Bioiiisne în Anrjiea, natpiea pemeziiiopă anes- tetiie, nîni Kîndă desnizi, peuina Victoria .ia fa- icpea ei lea dsne spini, a jisată mopofopmă Ka si SKane de dspepe. D’atsnii, toati jsmca a în- ienst» si imileze esemn.is.iă ei. De.mi inBenuisnea pemeziLiopă anesteliie este modepni, ks toate aiestea, n» e de tiridsilă ki mi Pomani mi E.ieni uiliaă nstepea »nopa ase- menea peniezii. Plinius mi ks doi-snpe-zeie seKSJi mai ne spmi Slieanspeare zîk» ki manta Mandragora ape o nponpielale anestetiKi. Kinezii, d’alîlea mii de ani da» ofion». (opium) snpe a faie ne omă nesimjjitopă nentp» dspepe. în In- diea, întpeEsinueză marnetismsM animaaă (mes- merismu) snpe a adopmi ne oameni mi si-i faKi nesimuitopi nentp» dspepe; aieasta s’a Kon- stalată de Kilpo o Komisie mtiinuifiKi nsmili dinadins» snpe a icpieta aieasti fanți Kspioasi adeKi ki maniiisjajjisnije.marnetiie înlpeEsinuale assnpa Kopnsjsi omonesK», sini» în stape a’.iă adopmj astă-fejă in Kiiă si ns simui niii o ds- pepe, Keapă tiindsjs ks Ksjjitc. Dapă aieasti metodi epa foapte ostenitoape; kiiI a tpessită timnsj» de 24 de ope Ka si adoapmi ne »nă oms npin maninsiapisniie marnetiie. Audi mar- netezapsj» Kape a marnetezată ne EOjnaB», s’a ostenits în sp.ma aiestei onepajjisni întp’atîla, în Kît» epa foapte rpeă, daKi ns imnosmus, a o peneta adese-opi. Dap» mi marnelizaiii epa» a- tirani ne spmi de feJspimi de snazmspi mi do aate natimi nepaoase. Ama dapă, nstem» si zi- iemă, ki nîni aa timnspi.ie noastpe, asmea epa desnoiati de senefiiisa» pemezuopă anestetiie. Hea» d’întîi» sape a desKonepit» aieslă tpe- sopă nso» aas mtiinjjei, epa anraezaa» Sir Hu- mapheri Davy. Aiests Bestii» ximislă, Bpîndă si slsdieze nalspa mi K»aaitatea diiepite.iopă raze, a esnasă o nisiKi inaaauisniaop» (inssf.upei) ra- ,z»asi OKsids-d’azot» mi a Bizstă ki dsne aieasti înssfaape, nisina a pimass Ka moapti, a nstsll si taie ebki&I dintp’insa fipi si simui mi si se demtente do amoppipea ei adînKi; ne spmi, dpents K»piozitate, a penetală aiest» esnepimenlă K» nepsoana asi însimi mi k» a.ijjl amili; tot» k» aiests pez».itală. Keap» alsnii a zisS Davy ki inaasjjisniae adopmitoape desKonepite npin ximiea, sîntâ destinate a da întp’o zi sn» mape aiKstops mediiinei. Ks toate aiestea, a tpessils Kspssas a»nr» de 44 de ani de KÎnd» Davy a sKpis» în leaespsas onsa» sis aieasli npeziiepe npofeliKi mi Kape a fost» lilili în toate ziaeae d’atîui oameni înBiyauî, nini KÎnd în ann»a 1844 sns simna» dantist», ansme H. Wells In opa- iiis.is KonetitiKfits în AmepiKa, a ausls ideea d’a înssfaa »nsi om» nitimind» de o misea stpiKali, raz»a» oKsid» d’azoU mi aslS-feas a’a fiKBtS ne- simuitopă nentp» dspepea SKoalepei miseaei ns- noase. Dsne aieasli fanți* ea» a nssaiRat» în 2K8pna.ieae ki a sosilS o epa n»oi, o enoKi nsoi do fepiiipe nentps oameni, adesi Ba nstea line-Ba si’rni SKoaui toate miseaeae fipi niii o dspepo. AiestS aneny», fiKÎndS în asme sn» mape sromotB, a Kaszat» ki s’a n»mil» în Ame- piKa o Komisisne do mediii Ka si esamineze a- leasli fanți n»oi. Dap» desnpe nenopoiipea danlistBasi, EoanaBsas, noate îneilal» de inamiiii % mi piBaaii asi Wells, a zis» Ki a simjjits ie-Ba dspepe. Alsnii toate Komisisnea a imenși» si pîzi sn» pis» HomeriKu sitînds jkokb de neno- - 171 - poiitBJă dantislS In KÎtM ejă, de neKază, a nt- ptsilă mesepiea jb! de danlistă, s’a ansKată d’o înlepnpindepe de taie de damt, n’a pesmită niii în aieasta, mi a mspilă de neKază în ansjă 1848, (în aiestă ană în Kape maî msjui oameni s’aă neKtJKÎlă tape). Dap», înKt naintea mopnii jsi, adeKt în ansjă 1846, Komnarnonsjă ^toBapomajă) jbî Wells, dantistsjă G. T. Morlon, a fost» mai nopoiilă de Kită Wells. Ejă a îniepitată mi a înssfjală eteps de nsiioast (Aellierus sulphuricus Bnsi nttimamă de dinul mi îi a sKOsă asls-fe.iă dinuii ftpt dspepe. Astt dalt, mediiii din snita- jsjă iejă mape ajă opamsjBi Boston», a» în- lepKată mi as rtsilă aneaslt desKonepipe ade- Btpalt Jia tpei onepauisni mapi qe as ftKst. Dapă în AmepiKa, aieaslt desKonepipe n’a nsită la- Bops.iă iibbjîkb nînt Kîndă ană inediKă anrjeză ftKÎnda o amnatauiane Ja ana orna .ia 19 la- naapie 1847, mi ja o faiepe rpea ini dape- poast a anei femei. Ile Kîndă aiesle fante s’a în'îmnjată în Anrjiea, doi mediii xipspții iei mai mapi din Espona, adeKt Roux mi Velpeaux în Ilapis a înmtiinuat aKademiei de mediiint d’a- Ko.io, desnpe desKonepipea naot mi imnoplanlt kb Kape s’a îmBsrtuilă apta mediKa.it, npintp’snă JBKps ama de simnj», npeKsmă este etepsjă de naiioast. Aiestă etepă Kape (seamtnt kb snipilă namilă în jimsa Eo.irapt niKttspa m Hoffmanu saă de noftt de mînKape) se npenapt Kîndă destijimă a.iKOOJ» saă sniplă tape îmnpesnt kb Bitpioja. Dapă aniea Kt jsmea a înienstă st Bop- teasKt mi st admipe aieaslt desKonepipe a e- tepsjsi, Kt îndatt jsmea a înienstă st’mi Bite etepsjă mi anestesiea jsL Ama e jsmea mo- depnt; insenuisni-ie sîntă ssnsse jeyei koukb- penuei, Ka mi oameni. Asiea sînternă izsiui d’o inBenuisne rpandioast, Kt Bine o ajtt mai rpan- dioast mi o înlsneKt fiindă Kt o ’ntpeie. Amâ a mi fostă kb insenuiBnea anesteziei eteps.isi. Afiiea a emită în jsme, Kt îndatt aă înienstă oamenii st lepieteze mi st Haste dane a.ite mizjoaie saă pemezii anestetiie mai Komode mi Kape JBKpeză mai iste mi mai sirspe. Asiea Morlon a Jsată o natenlt nentps mamineje saje nentpa înssfjapea etepBJBt, Kt snă ajts ansme lacov Bell a rtsilă ki peinedisjă Kape se na- jnemte etepsjă de KJops saă KMpoțopins esle ană anestetină kb ms.ils mai npefepatuă de KÎtă eteps. Snă ansmopă anrjeză ansme Simpson, a întpeBsinuată nentps lea înlîia- oapt Kjopo- fopmă ja o faiepe, ja 8 NoemBpie. ansjă 1847. Femeea s’a sKBjală dsne faiepe, n’a simuită niii o dspepe de manii mi n’a Bpstă st Kpeazt ke în aiestă intepBajă a ftKBlă ană Konijă ftpt ds- pepe mi Keapă ftpt mtipe. în zioa aieasta, Kjopofopmsjă a sipsiiă eteps mi toatt jsmea mediKa.it a Înienstă st dea npefepinijt KJopo- fopms-ii, o îmnpeyispape Kape faie Kt Keapă mi aKsrnă în lea mai mape napte a snitajejop? xipspuiKaje, se înlpeasinijeazt nentps adopmipe Kjopofopmă în joKă de etepă. Dapă Kjopofopms, Ka st jsKpeze sine, tpe- Bse st fie nspă (Kspală) mi neamestenală kb niii snă jsKpa stpeină; Kîndă K.iopofopma.iă este nspă, este jimnede Ka ana, foapte BOJatijă, kb ana mi wsmtlale ope mai rpea de Kîlă ana. Fepse ja temnepatspa de 49° 11. nsmai (ana fepee asia ja 80 rpade Ktjdspa din tepmometpsjă Jsi Reau- mur) ape ană miposă tape, snipitosă mi ană rsstă asemenea tape, dapă qe-Ba dsjie. De alanii s’a desKonepită mi aJle sniptspi Kape aă nponpiettui anestetiie; întpe ajteje mi o matepie iapă- fjaidt namilt Aniylen. 8nil aă npelinsă Kt Amylen este npefepaEuă Keapă k.io- pofopmsjai, Kt'ii Amylenulfi ns npodsie Btpst- tspt BOjnaBBjsi mi EOjnaBii st demtenlt mai Kspîndă dane dinsa. Dapă ajjjii (D. Robert de ja aKademia de mediiint din llapisă) a npetinșă Kt Amylen este mai nepiKSJosă de Kîlă Kjopo- fopmă mi n’ape niii aBantayije sa.ie. Amyle- nulii esle nsuină în szaije ja xipspiji. în mapea Bpitanie, de mi aKOjo s’a nts-r KOiită mai toate pemezitie anestetiie (amopui- toape), totă a uinală majtă nînt Kîndă aieste pemezii a dosîndită oninisnea UBBaiKt. în Sko- Uiea totă s’a- Bizstă femei întpeEainuînds Kjopo- fopmă ja faiepue jopă, ne Kîndă în Jondonă mai niii o femee n’aă Bpată a întpessinua aiestă mizJOKă snpe a SKtna de dspepije faiepei. Snii s’aă apmată în Kontpa Kjopofopmsjsi mi K’snă aprsmentă EÎEJÎKă ziKÎndă: fiindă Kt Dsmnezeă a zisă maiiei Ebq „ks dspepe Bei faie Konij8ft de aieea, aă zisă ei, tpesse Kt niii o femee st bb Haste a sKtna d’aieastt dspepe npin Bp’sn pemeziă amopiiitopă. Re aBSspditate 1 Dsmnezf5 — 172 — n’a nopannits Esei Ka si aisi dspepe, ni a zîsh nsinaî kb Ba asea dspepe npeKsms mi este ja fie-Kape femee Kape ns întpessinpeazi Kjopo- fopms. ToKmai dsne ne pepina a întpessinpats înssmî KJopofepms ja fanepea ei, as îrinensts mi ajte dame anrjeze si se npesepBe de dspepea fanepeî npintp’anestâ anestetiKs. Anrjezii sînls sns nonsjs atîts de' jepitims mi de monapmmS în Kîts as KonBÎKjjisnea Kt tots ie fane sseepa- ns.is jops, ns noate si fie Bp’sns niKats. ; (Ba spma.) Bînat8.iS ks nioims. Islopiea BÎnalsăsi ks nioims sa?> Falco (fan- conerie) fopmeazi sns Kanitsjs intepesants în islopiea KBjtsper oamenijops. Bine Bopsemte de BÎnats ks moîms, îndati ’mi adsne aminte toate seKSjeje mezie ks Kasteje saje feodaje. ks KaBajepiî Kape ns finea nimiKS de Kîts a ne- tpenetimns 'în dsej, în BÎnats ks moîms, în a- adopapea damei jop§ în modsjs KasajepesKB. KÎte odati h la Don Quijotte în JKefsipea neti- penijops neKasajepii mi în jsnte ks seninii jops KaBajepiî; ajtepnîndS aneasti jsnti, ks nimte Kefspi, sepii, iKOKspî de apapds mi aJte asemenea netpenepî „nosijea- aje KaBajepijops d’atsnnî. în anestâ timns mi dameje asistapi ja BÎnats ks moîms npeKsm asistapi ja jsnte nsmite Caroussel. Kinî atsnnî mi dameje KaBajepijops epa8 d’o fipe EejiKoasi Ka mi dînmii înssmî. (Ajitspala firspi npezinti o danii Bîmtoape din seKSjeje meziî piinds «ns moîms în mîni. Daps Bînatsjs ks moîms, de mi în nsnKtsjS de Bedepea de eKonomie nojitiKi este xns ne-Ba nenpodsKliBs. o nepdepe de timns; ks toate a- nestea. în npieinpa Ksnomtinpeî fipeî animajejops mi a stsdisjsî osineispijops oamenijops, este sng stsdis foapte intepesants. Illoîinsjs, aneasti nasipe pinitoape nofiiji (Kinî în aneasti Jsme, noate nine-Ba si fie pi- nitops mi hobîjE) a anoptals omsjsî dapspînpe- nioase ne as jinsits jsî, adeKi okîî nitpsnzitopi Bizînd întp’o mape deniptape, apini Kape nopts Kopns ks isijoaja Bîntsjsî întp’o înupime estpa- opdinapt, snii animajs Kape, sjOEOzits din mîna jîmtopsjsî sas a damei noEije, ssoapi ks is- peaja snei sipete ja npada jsî; anests animajs, zinems, a sepBÎts kb destinKpisne în Kspss de sste mi de mii de anî difepitejops pase de oa- meni: indiansjsî Bizionaps, ejensJsî Besejs, sa- ponsjsi Eizaps din seKSjeje mediane, Bînitopi- jops rajanpî al seKSJSJBÎ jsî Ludowig XIV mi niaiKBJsî (noEijsjsi) Apass în Kjima apzitoape a Afpineî mi Asiei. Kîts de difepits a fosls di- peKpisnea snipitejops mi rpadsjs KSJtspeî anes- tops difepipi nonsji! In aneste difepite enone, njmepea oamenijops nentps BÎnats ks moîms a pimass tots aneasla; Kinî, îî miane tots-d’asna omsjsî a sipsi mi a sESHcara npin fejspimi de mizjoane, tots ne este denapte, ssss, înajts mi iste. Illoîmsjs nosijs (falco nobilis, nezi ajits- pata firspi) Kînds epa de fapa ajsi mi KanaBÎjs a sifîpmi ks fojoss „Kspss-tâ de Inesufitspa sau epa siniEOJBjs mipimeî. a destinKjjisneî mi a noHjeueî în sensjeje meziî. 8ns asemenea moîmîi întp’o Kasi mape, aBea mai msjpî „dasKui<£ de Kîts fii noEijsjsî. Uli întp’adeBips a fosls maî înBiijatS de Kîtg stmtnsjs jsî. Daps KosIsmsjS anestsi moîms, Kinisja jsî, spapeteje mi man- taoa jsî, aBspi nerpemits o mai mape Bajoape de Kîts npenioasa poKie de Ksnsnie a damei de Kasi. Ns epa destsjs ki moîmsjs si npinzi BÎnats mi si’js adsKi stinînsjsi siS, ni epa.ne- psts ki ejs si faKi aneasta, dsne nimte persje fiKse foapte KomnJÎKale. Ama s. e. sns moîms Kape a omopîts Kspînds animajsjs ne a npinsii siBÎpminds ama întp’sns moments toate ssfepin- jjeje BiKlimeî saie; sns asemenea moîms, epa npiBits Ka sns animajs opdinaps mi desnpepsils. în aneje seKSJe, oamenii aBea njinepe a asista ja sneKtaKbjs ssfepinnejops anejops Kape epas BÎKtimeje jops! Daps întOKmaî ki în seKSjeje de mizjOKE în Espona, asemenea mi aKsms în Asiea mi A- fpÎKa, nsmai nepsoana nosi.ii noate si pie moi- miî. Kînds si Bede ne „Espnsssjs^ (mantea) snsî Apass, nete de ninat de moîms, toati jsmea mtie ki e noEijs (Djuad) mi. îi fane KomnJimente a- — 173 — dîiml. Akojio, i"binat8Ji de uioimii faqe omsisl a-l Dap» moimsis apaBsiBl d'aiîsmii, npiimeinte tejauiS sepaiiiB ki „Kaitanejie* în timnspiie bck! Io edsKnnisne mai simnn de kî18 uioims.tS KaBa- ia noi. I.iepiiops de seK8.ie.ie 12 mi 13: ks toate aiestea O danii Bunloape ks uioiins (dio tiiuuspi.K- feodaje.) ini ja apass nioinisis ape o foapte mape Ba- joape mi adese-opi se Bede skoio dînds o kt- miit saS «nS Ka.iS ssnS, npintp’snS moimS. NîmI sns nobilii apaes ns se desnapte de uiotmsjs siii; Kîndg eiS meade in Kopts, uioimsis meade ne natsiS jsî; Kînds «iiie.ii> Kiiape, moî- rnsis îl uieade ne smepS. întp’adeBipg, ns noate si fie snii tasioS mai fpsmosg de KÎts sns malKi _ p4 — (mefă) apasă în BBpnBssjă jbI poms; o firspi imnozanti, neainoase, aBÎndă inoiinsjă reanenă ne smepă mi meprîndS înietă ks nasspije saae maacestetiie, naine de rpandena opientaii. Ns iulie Hine-Ba a Kipsia okîI slpusiesită k’o jb- lipe mai aie mi nilpanziloape, aieea a stinî- nsjsi, sas a uiolmsasi siă? nioimsas apaBBJsi este sns animaas d’o fopgi mipaKBJoasi. Eiă se ijine întpe Kpinits- piae stîmijopă din msnjjil Atjasă, adent ne no- BÎpnipea nopdiKi a aieslopă msnni. Snega iea mai slimati, se nsmemte Tair-cl-Hoor, este d’o Koioape rajBenă-oaKemă, ape sns iîoks tape iui SKspțs, niiioape genene mi rnsuiKsaoase mi riape foapte asKBgite mi pedstaciae. Sns apasă ns înlpessingeazi niii odăii sns moimă tîmpă ardea skosb din ksibsjs siă sa« npinss jînn Kbisă ; nsmai moimii npinmi de- napte de msngi mi denaple de KBiBă, Kape npin- tp’aieasti KiJitopie as apitală ki as sns zsopă nstepniKS, nsmai aieste indiside apaBSjă je npii— menite Ka si’i dea o edsKayisne. Kînds ană apasă a afjată ki ne Kîmnspije mege denaple de msngi s’a Bizstă sns moims Tair-el-Hoor, nsne toate sijingeje Ka si’jă npinzi npin site întinse mi d’o mipime aula de mape în KÎlă în nțsntpsas silei noate o nopsmBi sb esepseazi Bine SBopsjă ei. în aieasti sili, se nsne nopsmHi mi mai msJgi Blegi se nană fspims în tsfe Ka si ossepBe. Kîndă moimsjă s’apati sssă în lepă ajBas- tps, Ka snă nsnKtă aspită, alsnii snsjă din Blegi SKoate o nopsmBi din siti mi o apsnKi în aepă. Aieasla ZBoapi ks sfiajt, Kade îkoss, si odi- nemte* iapă znopi mi iapă Kade. Mai totă-d’asna aeiea ki nopsmsa a înienslă si ZBOape, ki moi- msjă a Bizst’o de denaple; alsnii îniene ejă a faie sssă în aepă nimte înBÎptipi iipK8.iape nîni Kînds a misspată ks okîI sil estpaopdinapi dis— tanga Jsi de ja nopsmBă mi s’a asirspală ki se af.ii neste dînsa întp’o jinie BeptiKa.ii; atsnii întp’o K.nnt Kade dpentă în îkoss Ka o siyeati ne nopsmBi, Kape npea st fsri; dapă ejă o în- Kongiopi ks zBopsjs siă lipKsjapă. în aiests timns niiioapeje saje s’aă înKspKală în site fine întinse în aeps mi e npinss. lUoiins-is nosi.iă Kîndă e npinss, ns apati niii snă semnă ki apă fi neKixită saă mînială ki e npinss; ns di niii snă semnă de fspie saă de fpiKt, ns insinKi ne aieja Kape hă gine în mînt mi made jinimtită ks Kans.iă alîpnată în jkoss, pesirnată Ka snă epos sipsită. în aiestă nsnKtă, moimsjă seammi ks jes. Apașii as npo- Bepss Kape ziie: jesjă, moims js mi ană omă nosi-iă, ns sînts mîniagi neaiel Kape i’as lipsită. Bînitops.iă Kape a npinss moimsjă, ’jă adsie îndati în Koptsis maiKSJsi Kape ’jă npiimemte ks iea mai mape BsKspie mi îndati hă nsne ne snă Bigă fiKsts na snă Konaiiă ks pamspe. Ni- minea ns îniepKi Ka si’i dea ie-sa de mînKape, fiindă ki e mtislă ki aiestă anima.iă nosuă pe- fszi în zi.ie.ie d’întîiă opi-ie mînKape, de dspepe mi de a:aie ki a nepdsts jiiseptatea; nîni Kîndă s’a sJtBilă foapte msjtă mi simginds-se Kisnită d’o foame apziloape, alsnii e silită si mi- nime ie-Ba. IIIalKBJă rpisemte alsnii. mi taie snă iedă tîmpă mi îi di de mînKape, aieasti Kapne Kajdi mi fpaijeli. Dapă aKsm îi aKonepe Kans k’o Eoneli Kape înBejemte totă Kans.iă mi okîI, jisîndsi jisepă nsmai lioKSjă mi înrpiwesKă Ka si pimîie Jînn dînssiă oameni ie BopsesKă mi tape; astă-fejă si osiinsemte e.iă ks r.iass.iă oameniiopă. Kîndă îl ia Boneta, îi daă totă-d’asna Kapnea npoasniti, slinînsaă hă iea mi hă nsne ne mîni, dîndsl aKojo st mmînie, Bopsemte ks dinssjă mi t.iă mînrîie. Dsne o .isni saă 6 siutimîni, moimsjă este dpesă (înBigată), Ksnoamte ne stmînsjă siă mi Bine Kîndă tiă Keami. Kîndă ssoapi ejă îm- pispsjă stinînsjsi mi peBi’ne .ia mîna jsI Kîndă hă Keami, alsnii slinînsiă îniene kb dînssjă eKsepsigie de BÎnală afapi ne Kîmnă. Aieasta si spmeazi în Kinsjă spmitopă: jean snă ienspe a.iră tîmpă kb o agi mi hă jasi si nasKt ne Kîmnă, dapă moimaiBi ’i jean o agi jsnn ja Bnă niiiopă mi Kîndă a aatsnsă jînn ienspe, iea so- neta din Kansjă moîmsjsi. Ejb îndati SKoate alsnii snă rjasă Ka d’o fjasti mi s’apBUKi neste ienspe ne Kape ÎJă omoapt întp’o Kjini k’o jo- Bitspi de lioKSjă siă pedslasijă. Dapă stinî- nsjă, Kape epa de fagi, si rpisemte, iea ienspeae din rspa moimsJBi mi îi dl dpentă pisnJitipe, inima mi njemînii enspsjsL fie spmi hă K.eami de denapte; Kîndă moimsjă tndati peBine, alsnii noate șj’jă îptpepBinyege 4a pînată. însi tpeus — 175 — de msjte opi iapă sintimîni nîni Kîndă uioims.iă a axsnsă .ia aieasti matspitate. Kînds snă apasă a lepminală KspssAă de în- BiuitBpi (dpesspa) a moimsAsi siă, di o mape epsape nentps amilii din Ipiss (smiînga) .abî. Sjsra jsî smiai din Koptă în Koptă mi inBili ne oameni na si asiste Aa sn aînat de razeje (lepsi) spmată ks aieslă molmă nsoă. Kînd nponpielapsA moimsjsî esle sns noEus, lojii iei inaitaiji se afui Aa sepsape; dapă Kîndă ns, n8 Bine nimenea dintp’înmii mi nponpielapsAă „mo®iKă“ Kape a în- dpiznită a se înssmi snă dpertta d’apistoKpaQie este foapte smijits mi de psmine, este siAilă si Bînzi moimsjs .isi, 4a snă noeijă. Eati ki mi în Apania, nsmai noEÎ.iil suieai ks «Bînitopi» fie miKapă ks snă molmă BÎnitopă fi pi Livrea; tont comme chez nous. Dapă Kîndă inuititopsAs epa snă nosuă, a- Isnii, npeKsmă amă zisă, tojji KonBÎBii nină Aa Aomă ineitipei, fie-Kape adsKÎndă nioims.iă siă kb dînss. Este o adsnapb Kbpioasi d’aiemli umili d’apasl, oamenii kb fizionomii (Kinspi) se- pioase, dapă enepțjiie, în sestminteAe .iops pomii mi basc Asnțil mi .lapiji jjiindă fie-Kape ue sme- psjă siă snă molmă mezîndă neinimle nai apași d’o tnfiuimapo nsjjini nAiKbti (khI niii ns sîntă uoseiaul) daps aBÎndă KBaAilijji.ie admipastie Kape je admipimă 4a îmi apasemli. Hloims.iă meade ama de nemiuiKată ne smops-iă sluiîns.isi siă, Ka aiestă dsne spini meade nemimKată ne sninapea Ka.i84si siă. In soiietalea aieasta, domnemle o tnepe mape, niminea ns Bopseinte niii o eopsi nîni Kîndă inBitatopsjă Bine mi apati soiie- tijji, molmsAă siă ie.iă nsos. Atsnii îndati ki napKi npintp'o nstepe maijiKi, toni okîI s’aă sm- nAStă k’o Bioiiisne mi toate rspeAe s’aă desKisă mi Imens si BopseasKi. Malepiea KonBepsajjisnei Aopăesle aieslă moimsAă nsos mi toyi faKă fe- Aspiml de npinsopi desnpe izsindue sas neiz- EîndeAe aieslsi Bînitopă nsos. în aieasti Kon- sepsauisnc, oamenii s’anpindă din minată în mi- nslă mai msAlă (de mi ns e aKOAo niii „dpeanta" niii „stinra'-J, loyl BopsesKă tape mi Keapă sipiră mi tojjl se anraaceazi în fejspimi de npinsopi. finsAă nsne o Kimui, ajts snă ksas apasesKă, iapă aits Keapă sns molmă, ki aieslă moimă nsos Ba pesmi saă ns. Dapă ne spmi se xotipisKă mi mepră togi Aa BÎnală de raze.ie. în aiestă BÎnată, BÎnitopii ns se asksndă, kiiî sîntă sirspl ki îndati Kîndă o raze.n se Ba apila, Ba fi: mi npinsi; kiiî, de miisjjeaAa ei tpeie KBpss KaAB- asî apasesKă, însi totă ns noate si suane de zsopsâă moimsAsi. Nsmai BÎnitopii tpesse si Kasle si meapn în Kontpa BÎnlBABi, Kiii a.itmin- tpe.iea, npezenya Aopă Ba fi rîiili denapte de razejeje Kape Bopă jsa fsra ! Aiestă a.iaiă de bî- nitopi, easi dimineajja sniE.iînds .ia KÎmnii snde npessmă ki se jjine razele, aKOAO se sse ne inoBue d’snde se noate ossepBa totă Kîmns,iă. Naintea OKÎAopă Aopă, stpiAEiemte în Asmina a8- popei toati Kîmniea meaiji kb toate fpsmssejjeAe snsi neizapiă d’o KAimi Ka.idi, în mizAOKSAă s- nopa senei a iji sui admipaEue asiea Bizste Aa noi în rpidiniAe ieje mal KSjtiBate. în Ainiea opi- zonlBAsI, foapte denapte, si Bode desemnate sm- spa snopa raze.ie smE.iîndă ne BîpfsAă msnui- Aopă. Niii o ajti fiinjji însBfAejjiti afapi d’a- lestă apasă saă moimsAă asI, apă fi în slape Ka si KsnoasKi de aieasti demptape mape, aieasti smEpi asiea Bizibiji. Dapă stinins.iă moimSABl nsoă a aBBtă nopoiipe ki a ossepsată ioab d’în- tîiă; îndati a sKosă noneta molmsABi siă. Ani- maABAă apsnKi Kansjă as! înanoi, izsită de ab- mina penede, înmde mi iapă desKide OKii, înBîp- temte KaiiBAă Ka întp’snă iepKă; întinde o apini, ne spini o aAli; o riape, ne bpmi o a.iti; toate aiestea Je faie înielă mi k’o mape Komoditate, ne spmi mirnKi înielă kb apiniAe, napKi Ba si ac îniepie; si sse Aa o îniAuime de KÎte-Ba ni- lioape nsmai neste nimîntă, nade înanoi; spmeazi aiest esepiijjiă de KÎte-Ba opi mi napKi n’ape niii o nofli Ka si ZEoape mi napKi n’a Bizstă razeAa. Dapă ansmă îndati siioate snă raasă asKE- Uilă, stpintopă mi k’o Bilăe d’apini alîta de bî- rspoasi in kîIb BÎnitops simte napKi o najmi de BÎntă ne ospază, moims.is se apsnKi în aepă meprîndă denapte în sssă întp’o dipeKijisne dpeanti, BeptiKa.n; Kîndă a axsnsă .ia o îni.iyime mape în aepă, întinde apiniAe sa.ie mi îiapKi se Aea- rim în aepă înuîptindB-se în lepKspi mapi în aepă mi Ka snă adeBipată ssBepană ajă aepBAsi, napKi iea nosesisne de aieslă eAementă Kape anapijine abL în aiestă momenlă, stinînBAă siă îi di snă semnă npintp’o stpirape. Aiestă semnă Ba si ziKi: atașă! UIoimsAă îndati îi pisnsndă npinlp’o aAti stpirape Kape Ba si ziși: amă în- — 1^6 — geiesă! Tols aiaisjiă ajeapri aKsms ks qea mat riiape isueaiț Kitpe jiOKSis snde s’a apitată de denaple raze4a. Aqeasta se spmeazt în qea maî mape tiqepe; nimenea ns Bopeemte ni'ii o Bopss, ni'ii sns raoîmă ris se . mimKi (kibî nsmaf sns sinrspă nioîtns se sjosoade 4a sns BÎnată) nsmai sl'hnînsjs moîms.isî s.iOBOzită, î.is înKspaijeazi stpi- rîiids: „Besin Alia (în nsmeje JSi Alia!) Alia Kasips (A.hia e nstepniKb!) mi toLjî Kape as fiKbts o anra»ape spmeazi aqestă Bînals ks qea maî mape atenyisne. ....... AKsms moimsis, dsnemsiie rîndipi s’axo- tipîlă a aaepra mi eas Kitpe razeji. Kinds întp’o npini, a aatsnss aso io, înnoite a L.’ie nimie înBîptipî rpandioase ssss' în nepă, seminînds Ka o njaneti slpixsnitoape Kape se iaBÎpleniîe ssi; qeps. Dapă îndali sli jinimtils. anoî ns tpeqe o seKsndi mi iati ki sna din tspiua razejeiopă Kade în yensKie mi se afjt în riapeje moimsjsî ne Kînds qe.ie-4a.Jte razeae ieas fsn qea maî mape. Illoîmsjs a Kizsls înlp’o seKsndi d’o i îni4ijime imenși din aepă ne aqeasli raze4i tui | snă r4onjjă de foKS, Ka tpisnets^ saă Ka sns me- teops înssfjeuils. Kînds molmsis a npins’o îi a Eirats riapeie sa4e lepieLie adînKS în Kapnea qefeîeî mi ks qioK84S asî, Ka de feps, îi a des- Kiss Kans întpe amîndoi OKii; razeaa maî tols- d’asna îndali . moape. Llloims.is Bine înBiijatb, punîne nemimnals ne npada sa nîm Kînds Bine stinînsjs jsi, anoî Kînds razeaa a pimass moapli a asKsnde fspims, e.is Bine Kitpe sliiiîns mi îî apati sade zaqe. Auams toati soqietalea Kaeaje- piiops Bîmtopî soseiute mi aqeja Kape a nepdsls ra.KSJS, Liă n.ntemte. Daps razeja moapli o iea, o nsns ne mea, assins kesIi dsne razeae qe as fsijits mi risinds-.je, s.tOBodă ne dînse4e sns a.ilă moims i;a si npinzi iapă sna. Binalsis d’înlîis xolipaiule desnpe penslatiisnca snsî moims mi Bai stinînsisî daKi moîmsas n’a pisnsnss amteiitapeî mi ideei qe s’a fopmals de dînss. O nalt în nasepea epajdÎKi a snsî nocijă espo- neans, ns’î nași nerpemits înlp’alîta de Kîls nala j penstaijibneî snsî moims nași 4a penslauisnea snsî maÎK apaiis. Komsnikanisni sⁱiientifiⁱie mini. Bns KÎfs nsns nenlps metajis adeKo na stt .uneasiîo jiitepe. Opi-'ie ASKpii tie metaaă este o feptspi de kjcîk amesteKats ks snts de tepmentin» mal în nipuî e- K8a.JC. Apeopsjă Boiam’opijops (Urania Speciosa) a- qestă apBopă fpsmoss qe se nscnite în inssja Ma- dagascar, ape în sine atîta amezeaji mi ssks în Kîts Kînds ’jis înnspcmte qine-Ba, noate si sKoa- jjt, dintp’înssjs o ms4|jime de fjside de Beată tOK- maî Ka dintp’sns nsijă. In aqeastr, K4imi> d’o Kiadapt Hii d’o ssi(T>qisnc apzitoape, aqests apeopă este o mape sine-faqepe a natspel nentps Boiapiopi; de a- qcea mi nsinipca .isî de „apBopsaă Boiatiiopi.wpă“. OEsepeayisniie tneleopo.W{ibie jiu Bsuspeuiti de .<« 9—15 Isnie. Temnepatspa dsin> teprn' metps 4bl Reauintirc, în sniEpi. 6, <1. a. 4a opa i, stupă aa opa 10- Dim. aa opa 22 15 JIa 9 14 20 15 Ja 10 14,5 21 14 Ja 11 15 14,5 14 4a 12 13 17 14 Ja 13 13 16 14 Ja 14 14 16 14 Ja 15 13 Temnepatspa 13,8 18 14,3 de mizjOK întpe 326 mi 328 4inif | Bapometps a niql o zi senină. ide flapiss. napiată ! Hinqî zÎ4C de njoae, Timpits în Tinorpafia Ko4eyi84sl Sf. SaBa.