JURNAL I7ENTP8 PESnÎNDIPEA IUTIINUEJ0P8 NAT8PA1E UII ESAKTE, ÎN TOATE K.IASE.IE Pedii/eals < de proÎfesor doctor iulius barash.¹ Jtyo 20. (Ansi» a.i» nalpsiea) Bskspemtl 30 Mai», 1859.____________ Konpindepea: Icnise mipitimsjsî în tiaispi.— Ka.is.l8 de mape.— Diaseisas sas notonsiS.— Desnpe misBpi.ie antise.— KomsnÎKajiignl saientifiae miai. yleijLie în natspTb. Aptiiîo.isJiS /-îs. întpe oameni, leijue mipitim».i»i în zioa de astizi sînt» noate mai simnie de kîib în na- tspa opraniKi (animale mi mante); e deslsi» Ka fata si sIei o zeslpe mape, Ka sipEat»!» si aÎEi o KiBefmiseaii; eati toati lețiea mipili- msjBi întpe oameni în zioa de astizi. Si st»~ diem» dap» leijixe mipitimBisi în natspi, fipi foi de zestpe mi fipi KiBepnisean. Sînt» anii oameni Kape se Baiti zÎKÎnd» ki țensiS iman» dețjenepeazi în nsniilsi» de bo- depe fiziK» din ne în ne mai m»At»; ei Bop» si doBedeasKi aceasta npin fanta ki, în toate jji- pije modepne snde este întpodssi KonsKpinjjisnea miiitapi, anoio din an» în an» deBine mai rpe» a risi destsî indiei zi Kanaciii nentps sepBiqisiS miiitap». Keaps în Fpaniia, în anest» stat» mi- .litap», rsuepnsis a fosts silit» în anii d»ne »pmi ki si ped»Ki misspa odinemte; mi ama mepije sKimsapea Kaitspei tot& mepe8 mi asta nEstpeazE BsnEtntea seminueiops mi Ksaiitatea paseiops. în timns.18 modepnîi, sLibî— KS-itopii (nEdspapii) as fEKSts o OBsepimuisne mai KspioasE: adeKE as OBsepnats ke, Kînds s’a îmEEtpînits s. e. o nEdspe de steafapi, înnene se KpeasKE întpe steampi o nEdspe nsoE, tînEpE de faiji mi stesapii se npEnEdesKs: neste o sstE sas doE sate de ani, faij:i se ■ npEOEdesKS de sEtpî- nene (opi ‘ke sas tTiats nainte) mi în joksjb faijiiops ese iaps din nsos o nEdspe tînEpE de sterpi. Asemenea se sKimsE nEdspi.ie de (ații ks nsdspi de spads saS molifte nm. în Eoe- miea, se SKimBE nEdspiie de fars ks nEdspiie de moiifti în Kspss de natps saii qinqi sate de ani. în nEdspiie SBeijiei, a domnits odatE njonil tpe- mspEtopi (populus tpemuians) ne spmE, aiests apcops a fosts pamn.iasals npin nEdspi de ste- sapi mi mojifti; ne spmE s’a nepdsts mi aqeste nEdspi mi în jiokejb iops, as aemits nEdspi de fars. Snii peo-iopi, r>azînds-se ne aqeste esne- piinue, as npetinss a esmisa fosi.ie.ie de Beție- ta.ie mi de anima-ie se se tescsks în sîns.is nE- mîntsisi, ns npin inoteza snopa KataKiisme sas peBOJsijisni fizine Bănite npinits mi k’o mape isueaiE, npeKsmă îmi înKinsesKs mai ms.ijji, ni aqeinti peoiopi zîkb ke Kaszeie sape a nimiqits în timnspi.ie npeqedente, atîta yenupi mi sneije de animaie rai manie, epas ks tolsis natspa.ie; adeKE întOKmaî Ksms indir.izii as sns tepminS xotEpîls mă Bieuei iops mi ne spmE se nimi- qesim, ama (zîkS. ei) mi uenspiie mi sneueie as sns tepmins xolEpîlă ais esistinuei jops, dsne Kape se nimiqesKs mi se steprs din faya ni- mîntsisi. Ei adsKB în faBopsjs oiiinisnei jops, difepite aprsmente npin Kape'doBedesKS ke Keaps în timnspije noastpe istopiqe, snde ns s’a înlîm- n.iats niqi sns Kataiuisms, niqi sns di-isids, tots s’a stinss sneje sneue de animaie. Ama s. e. s’a stinss în Espoiia o sneijE de bob nsmils Bps sas Atierochs (Bos urns) din Kape as pE- raass nsmai ’ Kîui-Ba indieizi în nEdspe jînrE BialeslOK în Pssia mi rsBepnsjs pssa înrpiacemto npin feispimi de niEsapi, Kp se ns se neapzE aqeste pEmEuiiije npeqioase aie anal fejs de bos maacestoss Kape a nonsjată qentpsjs Esponei mi - 156 — Kiapă Daiiea în tiransiă pomanijopă *). Ilase- pea nsmiti Dronte. s’a nepdstă iapă sîntă aKsmă KÎte-Ba seKOji; Kitsjă Bajena Kape mal nainte se risea în toate mipije, s’a fiKslă aKsms ne- Bizsti în mape mi s’a petpasă namai .na sneje xotape aje mipei nojape mi este de temstă ki, ■ kb tirană se Ba nepde mi d’aKojo. Jeii, Kape în timnsjă antÎKB epa foapte OBiinsiijî în ssdsjă Eaponei, aKsms s’a nepdstă ks tot» mi si risesică nsmai în AfpiKa mi ssdsjă Asiei. Keap» spuiii s’aă fiKBt» neBizspi în Espona nentpaJi ini ok- lidentaje (Fpannia, IJepmaniea, Anrjiea). De Kîndă s’a omopîtă nejă dsne spmi spsă din țlep- mania, sîntă msjiii ani. întpe snă ajtă JOKă amă zisă ki apBopsJs npeiiosă în AmepÎKa Kape di Kina, arnepinua mi ejiă si se neapzi, fiindă—ki din zi în zi Konssmgisnea jsi sperate mai msjt de Kîtă natspa noate si npodsKi; noate ki neste snă seKBjă. mediiii ns Bopă noseda Kina, anostă pe- mediă dieină, snpe a tiia fpirspije oamenijopă; înlp’sns KSBÎntă: nÎBijizaQisnea omsjsi a npinidită o ms-Ujimo de fiinije aje natspei, sneje je a . KonsBmată omă fipi iKonomie mi fipi npesi- sisnea Biitopsjsi, iapă ajteje Kape ns’i sîntă de fojosă, je a npinidită Ka si’mi KÎratiye jokb ne nimîntă. Ama, dapă sedemă ki dani ne d’onapte ni- BijizajjiBnea noastpi a Kpeată o msjuime de npo- , dsKte nsoi, indsstpiaie; dani nerpemilă a înfps- msseijată domensjă natspei Kape înKomjioapi JOKsinua noastpi, ne d’ajti napte nÎBijizajjisnea a spmat rai o infjsiniji dipimitoape assnpa per- nsjsi animajă ini Bepetajă. Anoi, ssb snă nsnKtă de Bedepe, ns nstemă tindsi ki niBuizagisnea a spmată nimte efeKte dipimitoape în sfepa fi- zîki Keapă a Biejjei omsjsi. Sîntă nimte natime Kape sîntă npodsKtsJă liBijizanisnei. Medinii aă ossepsată ki Keapă mi natima tepisui, oftisa, a spmată în sneje jjipî o Kaje nporpesiBi Kon- fopmă ks nporpesujă niBuizajiisnei în aneste UipL Ilatimea rajanti nsmiti „Boaji jsmeasKiu este iapă snă fpsKlă amapi a dsjnejopă njinepi pafionate npin liBijizajjisne. 8nii, pesBoitopii nenlps mediii rai apta medininei, aă zisă ki me- diii! ns faKă nini snă Bine sonietiueî Esponeane, Kini în Asiea rai AfpiKa susaline snde ns sîntă mediii înBiijajj^ totă ns mops oameni mai msjjji de Kîtă în Espona nssi ssb npotesiiisnea disii- nojijopă jsi Aesicsjană. Si Jisimă, ki ns noate si aiBB nine-Ba noijisni esaKte daKi întp’ade- Bipă ns mopă în Asia rai AfpiKa nini msjui oameni de Kîtă în Espona; dapă Keapă daki apă fi araa, totă n’apă fi nposată nimiită. Kiwi în Asiea mi AfpiKa jinsesKă msjte Boa.ie Kape jo- BesKă piă ne JOKsitopii din Espona. Snde sîntă în AfpiKa oameni Kizsiii în inoxondpie fiindă ki aă stsdiată npea msjtă? Snde sîntă okojo damo alaKate de nentă, fiindă ki aă emită iapna de ja snă Bajă deKOJtată rai înfepBÎntate d’o noJKi fpenetiKi? Snde sînlă aKOjo fejspimi de natime npodsse npin Kopsete mi totă Kostsmă aidsajă ^jă seKssjsi fpimosă d’aKsmă, Kape se sijeinte a ssBjjia nentsjă mi tajia snpe a o faie napKi sn Bigă mi a snfja neste misspi o ajti napte a Kopnsjsi afjînds-se întp’snă Kafă mai ;koss de Kîtă tajia ? Snde sînlă în AfpiKa rai Oieania fe- jspimi de „istepiKajeu fHysterie) Kape Bintsemte ja noi seKssjă dejiKată, Kape n’ape toati zioa mai nini o a.iti OKsnajjisne de Kîtă a se rîndi Ksmă o si se îmBpaie ajlă-fejă astizi de KÎtă epf, Ksmă o si stpusieasKi în sonielate Ka si întsneie ne toate ie.ie-jâjte mi si neKiacesKă piă Kîndă Bidă ssinds-se ne opizontă o ajti stea Kape amepinai aje întsneKa ne dînseJe? Dani ne jînn atîta jeyioane de soaje, n’apă esista nini medinii, ne apă deBeni soiietatea Es- poneani. ') NOTT». Este foapte npoBasus ki „ZimBps^ă“, simBOJSJs Mojdaineî nponine din atest® sos nepdst® Kape s’a nf.ialg în Kltițjimî mapi în Mo^daniea în timns.is Pomanijopă. Dspă nsmeje de „Zimsps" tsniî Bopă n'jl depine do „Zebra" adeKl sn fej de Kajs SM- BatiuX râpe csists aKsmă în AfpiKa. Adexi ns- ' meae de M.iă swsatiKS a.is Pomanijopă, Ko.ionistii Pomanl j’as tpansnoptată Ja bosj si.matiKă Kape s’aS rtsită în Daaiea Kînds s’azî amezats aKo.io. Ateasti depÎBauÎEne însi este nsjjins nposaBue. Eali ki niBijizajjiBnea npodsie mi îmsJ- Heuite natimije omsjsr, anoi natimije îmnedeKă desBOJtapea mi Kpemtepea KopnsjBî. Eali pi- snsnsă ja întpesapea: de ie tajiije oameniiopă în Espona, sîntă ansmă mai miii de Kîtă epas în seKsii.ie tpeKBte? (Ba spma.) - 157 - Ka.i8.iS de mape. Eati sn animaj k’o îopmi Eizapi; ei n’ape tn sine nimieS de Kajs; kiiî KajsjS este o fiinui k’o Topim dejiKati, k’o fizionomie Bie înue- jeanti, ne KÎndS kbjbjs de mape este o fiinui k’o Topim rposiepi, asînds o fizionomie Epsli mi stsnidi. DapS de ne natspajistiî ’jg a» ns- mits Ka.iS de mape? Anoi fiindS kb natspajistiî a» mi el Kanpiiiije jops, Ka iel-jajul oameni. Ka «nil „Dandys“ Kape se njimss Ja npomonedi KiJipi ne nimte animaje K«pioase mi as npe- tenjjie si je nsmeasni kb n«me nomnoss de: Kal de Ks^spie. Kaj«j de mape (Triche- chus Rosmarus , Morse, BezI ajitspata firspi) ape 15—20 niiioape jsnuime mi 10—12 niiioape în qipKsmTepinui sa» rposime; atîl» de rposs este Kop- n«.i jsî Kape este aKonepit K8 nepl rajnenl, țapi Aieste anima io IpiesKtf în mipije iiojape nopdiie, jînri uipmspije de Sniu- sepra, KamiatKa, Tpoen- janda mi stpimtoapea de Behrinr. Akojo se ri- sesK# adsnaul sste ja sns jokS KBJKaui ne ria- Ui. Kînds se anponie Bp’snS inamiss sas sns a.i(8 nepÎKOJti, atsnii în- dati daS fsra în mape. Daps s’a mi Bizsts ki aieste animaje Bizînds-se ronite în mape, si întopK8 Kitpe ronilopil jop în jsntpe mi ’i ataK8 k’o mape fspie. Dinuii JopS iei țapi, KpesKsyi ne TajKa de sssă mi emiul a~ Țapi din rspi, îi sepBS atsnii Ka apmi pedsta- Bije; dapS aiernti dinul sepsS animajsjs! mi Ka sn8 opranS ajs miuiKipel; kiuI KÎndS Bops si smeje ne riaua mipeî înrieuate d’aKOJO, EarS dinuii în Kpinitspije rieuei mi tpars Kopnsjs dsne dinmii. în tinepeue aS mi ajul 6 dinul imiziBi inii! ne emiuî din rspi, dapS ne spmi îi Kads. Nstpimîntsjs jops e nemți, paii de Kajsjâ de mape (Tiiclieclms Rosmarus, Morse.) mape mi skoIiI. Aieste animaje, de mi netpeKS toati Bieaua JopS în ani, k« toate aiestea, n8 sînts nemți, ii anapuinS -ia K.iasa animajejopS mamiTepe; khI eje nassS osii bîi Kape ’I nstpesK» ks janteje din uîueje jopS; anoi pessfji npin nj»m»ni; da aieea aiests animajS Kînds pissfji sKOate Kopns neste nisejsj anei. Aiestea sînts Ksajiliul Kape ns je as nemții. De aieea natspajistiî a8 Kjasats aieste animaje jînn Toii mi kîui ks Kape se psdesK. AmopsjS mi tendpeaija aiestsl animajs Ki- tpe nsisjs sis (Kape Tați snsjS ne fie-Kape anS) esie Toapte mape; msrna este Kanasi.il a saKpifia aieaya el nponpii, KÎndS Bede ne nsisjS el în ne-' piKOjg. Smsjînds în am, Îj8 uine întpe niiioapeje el de nainte, dap8 BpîmJS si’I dea uîui, easi ks dinss afapi ja ma.is.is sas ja riayi mi îjs nstpeinle. 11 pin BÎnatsjS aiestops animaje, oamenii KÎmtirS msjti rpisime, o nieje stimati mi mal kb seami dinuii sil ie sepss în in- dsstpie ÎntoKmai Ka Tij— derns mi aieasti matepie este înKi mal npeusiti de Kît8 Tijdems, fiind» ki ns se înriJEenemte ks timnS. S’a BizstS dinul aBÎndS o jsnjjime de 30 nojiii (uo- jspi) mi KîntipindS 5 mi seaps 10 Tsnul. De Ja rpisimea KaJSJ»! de mape se Taie sn8 TejS de snt» nsmits ,,tpans“ (seamini ks sntspa de nemte); nejea jsî o întpessinueazi Kopiniepii în uipije nopdiie. Dapîî Kapnea jsi ns npea si mmînKi de mi n’ape sns rsst» pig, kiiî ape o Kojoape nea- rpi, nenjiKsti ja Bedepe. DapS EsKÎmos zîkS, ki inima mi fisatsjS aiestsi animajs sînt» mîn- Kipi dejiiioase. Eati ki mi inima snsi Kajs de mape este esni Ja ieBa. Tot8-d’a»na o fiinui ,,k’o inimi¹,¹ este npeTepasiJe de nimte fiinue „Țipi inimict de mi aieste fiinue se nsmesKS oameni. I — 158 — DmsbrwS sas notonsis. AptÎKOMMÎ 'IIL (Spmape.) ; Dsne istopiea Kinezijopă, dijSBisjă s’a în- lîmnjată în zi.'.e.ie jsi lao; alsnii ane.ie mrpei s’a» ssită nins .ia înrjțimea lepsjsi ini aiesatr istopie penpezintE sna lao în momentsjă Kînds e OKsnals a faie na st se desKsprt aneae diis- ■ Bisjsi. Ilonsjii npimitiBi de aa AmepiKa, de mi is- topiea aops ns meppe mai denapte de iută nînE aa 3 sas 4 seKsai naintea sosipei SnaniojLiopă aa. AmepiKa; ks toate aiestea, se rrsesKă nii .ia ei nimte tpadinisni SKpise în aimseae aops iepo- ' raifiie Kape se panoptr aa înlîmnaapea diascis- asi. Krii mi ei as sns Noe sas Deucalion în a Krpăia zi s’a întîmnjală diaspisas. Mepietspiae modepne Etnorpafiie tasanpa natspei nonsaiiops) ne npOBL ke joiisitopii npimitiBi din Amipina (mai ks seamr din ssdsjă Amepiieî) sintă d’o opițiinE kb Kinezi mi lanonezi. lipiri spmape, ns e de mipape ke amîndor as ăieeami tpadi- Hisne desnpe diasBis. 5. Tpadiu,isni.ie E.iene assnpa dliSBisJisi. Tine ns miie faEB.ieje Ejeni-iopă assnpa jsi Ogy- ges mi Deucalion! Apă fi înlp’adeBrpă o, asspape zadapniKE daKE apă soi iine-Ba a fissa datineae aiestopă enenimente. Ks toate aiestea, iasstpsas Cuvier a onsepBat kt istopiea diasnisasi asi Ogyges desnpe Kape Bopr>esK8 tpadiijisniae eaene, este atîta de KonfopmT ks istopiea diasBiăasi asf Noe în Eicaie, în Kîtă ke sîntems siaijji a ziie bl fa- Esaa asi Ogyges este KoniatT mi asupalT dsne istopiea asi Noe. înlp’adeBTpă Varrus nsnea diasBisas asi Ogyges în ansas 400 naintea asi Inachus, adeKE 1600 ani naintea leaei d’înlîis Olympiade, adeKE 2376 ani nainle de Xpislosă; anoi diasEisas asi Noe epa, dsne Ka.iK8.ia ni- bjîke în ansas 2349 nainte de Xp. Hpin sp- mape esle întpe aieste doE tpadiijisiii o dife- piniiE nsmai de 27 de ani, sns asKps misă în panoptsaă ks antiKsitatea aiestopă tpadiyisni. Kîtă desnpe Duecalion, ziie Cuvier, fie ke aiests nepsonapiă epa o fiinijE peaaE sas nsmai o fin— jjisne imapinapT, daKE spmEmă ks atențisne is- topiea asi K8mă este npesintatE în noemeae aje Eaeniaops Bem, Bornă Bedea kt istopiea asi Deu- calion ns noate st fie a.its nimiKs de Kîtă iapă tpadițisnea mapejsi dijssiă penepa.iă Kape a nTBEjits assnpa nEmîntsjsi mi Kape a fostă aj- tepată mi ssimBată în rspa nonsjsisi Elenă, npe- Ksmă opi-ie tpadiijisne Bene se a.itepeaz’ă mi se SKimBT în rspa nonsji.iopă npimitiBi în Kîtă denine ne spmE napKE o fass-iE inianinapr mi imnosisi.IT în peajitate. Tots în aiests modă nstemă se ne esnjiKrms Ksmă Elenii as frustă din diiBBis.is mape, snă enenimentă din timnsjă .isi Deucalion; Antochlonii d’AltiKa j’a panoptată ja Ogyges; Pelasgii din Arcadia BOpna de di-’s- bîsks în timnsjs jsi Dandanus, Kape a fostă si- jită atsnii se se adsKE ja Helcspont, zirnndă npintp’aieasta ke alsnii npin psntspa mrpijopă meditepane mi nerpe, s’a fopmală Helespont (Dardanelle) mi Eosfops.is din - Constantinopol. Toate aieste difepite tpadițisni nons.iape, dsne ie ie desnpaKE line-sa de Kostsinsnă jopă fan- tastiiiă, mitisă mi fass.iosă, noate st fie pedssE .ia snă sinrspă eneneinents mape poală mi asta este dusBis.iă penepais menționată în siiuie¹⁴. bnă jssps pcmapKaBuă este, ke toate tpa- dițisnue nonsjLtopă desnpe dijsniă se panopts .ia enoKa namlepei jopă. Ks Noe, slprinouisiă tai ABpamă, îniene napisnea CBpeiKE; ks Ogyges, îniene națisnea E.ienr; ks Deucalion aieea a Aptoxtonî.iopă d’AltiKa mi ks Dardanus aieea a Pelasgielor, ks Hermcs aicea a Epinnieniiopă I mi.i. Este înBedepată ke aiui este o KoiniidențE I iisixoJoyiuT^ mopa.n>. Fie-Kape nanisno iipiseuite înienstsiă fopmanisnei saje Ka snă eBcnementă în .isme ama do mape. în Kîtă n’a nststă se se înlîmme frpE eBenemente mapi fiziie, .frpr mi-: paKEJi uii jBKpspi estpaopdinape. Fie-Kape națisne vpede ke, ks dînsa a îniensts o isme nsoii, ke, ks dînsa a Bpstă Dsmnezeă a peție- nepa jsmea Bene, Kape a Kondamnal’o .ia neipe. Asta este snă feiă de amopă nponpiă a.iă na- nisniiopă; daps fi>pT aieslă amopă nponpiă, na- țisniie înienrtoape n’apă acea fpsmoasa jitepa- tspE a Jiopă noeliir, niinE de atîta minsni fass- joase dapă fpsmoase, Kape ne spmr aă npodssă mi minsni peaje adeKE mrpimea nonsjijopă. Ks dpentă KSBÎnlă ziie snă astopă. înie- ustsjă națisne^opă s’a, întîmnjală dsne dejssiă mi KataKJisms anoî mi KEdepea snei nanisne este iapă sn dejMiiă mi snă Kataiuismă nentps tolă ijensjă smană"*'. - 159 — Desnpe m'Lsspue antice. De A. Treb. Lauriani. D. opmape.) IV. Ilpe timnsjs jsi Isstinians se mai miKsmoapi aceasti disnponopuisne întpe asps ini ceje-jajle jsKpspi, mi puioptsjs se pedssse eapiml ja 1: 1: 15 întpe asps mi apijints. Iss- tinians dede eapiml 5 sd.izi nentps sul jispi de apijints, mi ceps nsmai 20 jicpe de apami nentps sns sojds .de asps npin spmape 1440 jicpe de apami nentps sm jinpi de asps. Ejs npc jjsi-annona snsl mi.iitapis ja 5 soiiji de aspit, de snde spmeazi npejjs.is rpisjsl: 30 mozi sas 10 nitpintape de rpis nentps 1 soids, mi 720 nitpintape de rpis nentps sm jiiipi de asps.— Dini npe timnsjs isi Epaiuis se pedssse pi- nopls.is întpe asps mi apijints .ia 1: 12, eapi nmi npe a.is isi BasLiis Alaccdon .ia 1: 10, mi vemase ama nun npe timnsjs Kpscet'epliop — în tots dcKspssis aceslops ijioKspi a.ie aspsisl, apijints.18 mi apama pemasepi în eKsi.iispis ks ssKale.ie aii ks ccjc~ja.ite apliiue. Sistema de a nsmepa 12 mi i.iiapesî, mi 24 Kepale npe sns so.ids, îiiki se nislpi, dapi fiinds Kt npeiis.is asps-isi Bapiea, se tots Sbimni mipimea monetei de apijints, mm Kînds dcnapisis aijisnse de a fi nsmai '/₁₄₁ de jinpi, mi mai npe spmi Kiaps nsmai de '/₂₈₈ de ,iii;pi, adein de sns aKpintSJS de apijints.— De ,ia ucesls. denapis (de sns supin- (bjs) pemase nsmeie de denapis în joks de sns SKpinlsM în ,iii;pa Kspijii l’omane (curiae Ro- manae) nîni în zisa de aslizi, npeKsms mi îm- nippipea jsi în 24 rpisnne. Denapis.!» atesta (în Bajoape de 6 npsciapi asstpiaci) aBea mi eis 'linapis-is mi sestepysjs sis, npeKsms se Bede din denapi! jsi. KonstantinS Ilopfipoyenitsjs. Fpecii nsmipi atapi denapi mici, Asnpi, dsni Ko.ioape, ades» M.ibî, npeKsms nsmims mi noi astăzi fio- pentinii de asps, ra.iTsini^ mi npeKsms nsmipims în semieie Ipenste nani! de apami. Pomii. Asia- ticii nsmipi atapi denapi în .linisa jops Anțiia . (Ba si zini eapimi an;i), de snde m’as fop- niats anoi Esponcanii Bopsp jops Agie^, mi Agio- tare, adeKi a nsmepa mai ms.iiji sas mai nsyini *) Pro viginli libris acri»,- unas auri solidus a possersore reddatur. Cod. lust. lib. X. lit. 29. Assnpa Daqiei-Kape iu atestă snațțis de timns fssse desnip- jjili de ininepis, se nape ki u’aps fi BBSts intisiugB aieslă piokă a.iă aspsasl. denapi (asnpi, anijia) nentps o moneti de asps. Ilpe timnsjs Kînds pinoptus aspsjsî Kitpi apijints epa Ka 1: 10, se nsmepa 40 atapi de- napi snpinlsiapi sas asnpi, nentps sns sojds. Fi- inds ki acest» pinopls as yinsts msjtă. timns, de aceea 40 denapi sas jsats de npeijsjs fisss ais so.ids.i8i. Kantilalea de apyinls nape se da nentps sus feoids se nsmia în eBSJS mezis nensi (pensa), mi fiinds ki isnrs timns sas dats Kite 40 denapi nentps sns sojds, aceasli ssmmi de 40 s’as jsats de identiKi ks nensa. Din aceasti Bopni m’as fopmats Enrspii nsmeje saniiops Pens. Kiaps mi Piaslra se nape a sti în oape sape jentspi ks Pensa. V. Imnepitopii pomani ns iepta npe peijii sapnapi si nuli monete de asps; acesta epa sns dpenls snejjiais ais maieslijjii pomane. Nici n’as Kstezatii capnapii a’ml attpinsi assemine npe- poratiBe, afapi de peyii Fpanciiops, Kapi încep- iiapi a face mi el monete de asps dsni mods.16 [Poinani.iops. Acemtia Eitspi soazI, semisse mi tpemisse dsni Sistema jsi Konslanlins, nistpinds tots de odati mi metodsjs de a nsmepa 12 de- napi (niilliarenses) nentps sns soids, mi 5 sojzi nentps 1 jiiipi de apijints. Inși miKsmopindsmi mi ei denapisis ks încetsis încetsis, mi yinindă melods.18 de a nsmepa tots nsmai 12 denapi npe sns sojds, ayisnsepi a nsmepa 6, 7, 8, 9 mi 10 atapi sojzî de denapi (solidi denariorum) npe sni jispi de apijints, mi mai npe spmi Kiaps 20 sojzi nsmepapi npe sm jispi. Aceasti sistemi de Komnsts: ,,sm jispi de apijints face 20 de sojzi, sns sojds tace 12 denapi, mi npin spmape sm jispi face 240*¹,, pemase în Kspss ja Fpanci de npe timnsjs isi Kapis ceis Mape nîni în zise.ie noastpe. "Ea se Jiiji npeste Itajia, Isnania mi Epitannia. llli npe Kînds Ja Kon- slantinonoji, în Dacia, llannonia mi IJepmaniea, se nsmepa 6 sojzi de asps nentps sni jispi de apij.nls, mi npin spmape 40 denapi Ksms epa ai isi Kap.is^, eapi îmFpancia, Itaiia, Isnania mi Epitania 12 atapi denapi nentps sns soids imațiinapis, se nisnspi KonfKsisni întpe diBep- seie nayisnl în KaiKSJapea sojziiops. Peijeie JsdoBÎKE I dede sns deKpets, Ka de Kite opi’ tpaKleazi Fpancii întpe sine, se nsmepe 12 de- napi npe soids (adehi npe ceis imațiinapis), eapi de Kite opi tpaKteazi IJepmanil xui Fpisonii întpe — 160 — sine, st nsrtiepe 40 denapi npe sojda (adent npe ie.ib de asp» *). Aiestb deKpets n« pidiiti Konfbsibnea, «ii o npenetbi.— Dapi penii bpmi- topl tot» mai miKbtuopapi denapii, mi Kîndă a- llibnsepi si’i faKi sKpintojapi^ jispa de apijints Kape fbsse nini atonii o jispi pea.n (adeKi li- tra pondo, Kbnib ziiea Pomanil), deaeni o jiupi nbtnepapi de 240 denapi SKpintbiapI, adeiti kb 48 sKpinlSJe mai mint de Kita jii>pa lea peaji. Ks îmelbib îniehub Fpaniii mÎKbtnopapi dena- *) w Omnis solulio aique impositio inter Francos per 12 denariorum < solidos componalur, exceplo, ubi conteoiio inter saxones et | frisones exorta feerii» ubi volumus, ut 40 denariorum quan- . ■ titatein solidus habeat. Capit. Tfeg. Lud, I, - pisjs mi inai tape, nmi Kînds -tic pa de apțfintâ ayisnse a fi nbmai: de Bajoapea unși so.idb sab Konstantins de abps, mi dbni ie se întpodbsse FjopentinbJb de asps, aptonse a fi nsmai de Bajoapea auestbia. însi FpanHii nb se onpipi niii aiui, ei minăinopapi moneta mi mai tape, nînt Kindb Jispa deaeni o meneti de a y₇₂ napte de jicpi pomana, sab de rpestatea bnbl Konslantins, mi de Baioape mai nsuini de 24 Kpbiiapt abstpianl, npin spmape o moneli de ap- ijinto de Bajoapea anei itspe de apami Kpbdi. De aneasti mipime mi Bajoape e fpanKb.is din ziba de astizi, Kape dbni înlpodbiepea sistemei metpiie ns mai faie 20 sojzi mi 240 denapi Ka jiepa de mai nainte, ii 100 lenîesime. Komsnikanism snientifine mim. ja tnKiJzitajă odiijopă mi ande anemă tpcsaingi. de foKă. Dane metoda Bene d’a fepBe BBKatcje ja foKKJă jemnejop saă a KipBanijopa, epaă majte ne- Konsenienge. Oamenii aă tpeBaingi de maraz.il de jemne saă de Ripsanl, Kape onani snagiapl mapi în Kaseje noastpe. Anoi de msjte opi famajă mi feja- piml de miposapi de Kipsanl faKă BbKitipiije ncsa- noptasije nentpa sepsitopi mi dame din Kase. în aneje opame din Anrjiea, anamă în fie-Kape Kase este snă lijindpa njină K8 rază Kape este în Kom8- niKagiane kb pesepsopiaJă razajai țjenepajă ajă opa- majal nentps jaminapea mi înKiJzipea joKaitopiJopă. Aiestă lijindpa tpimite ne d’o napte pamape în fie-Kape sajonă snpe a’jă jamina, ano! totă d’o dati tpimite mi o ajti pamapi în Bsititipic, ande aqestă rază amesteKînda-se întp’o italie kb aepajă, denine foapte nană nentpa ntipea asitate.iopS mi nentpa toate «sayeje ande se qcpc o mape ttudapi. Ako.io oa- menii n’aă tpeBaingi niii de KontpaK'iiă de jemne, niii de tiietopl de jemne, niii na se teme de famă mi d’o msjgime d’ajte nenol, Kape sînlă KomBinate kb sistenrajă înKuzipel Kascjopă mi B8Ki- 11p ii jop ă, de astizi ja noi. ■ ons KaAKBAs KspiosS. Bnă enrjeză în llapisă a KajKBJată (mi ie na KflJKSJeazi an anrjeză ?) dane OBsepBagisnea fiKBti în maî msjgl ani, ki fie-Kape omă Bopsemte zi neste zi tpel ope (leasapt). Totă ejă a KaJKSjată ki, în ge~ nepe, ană omă, mutapă nesopsindă iste, totă sKoate o ssti de ziiepî înlp’snă minată. DaKt toate aieste Bopce sKoase din rapa omBJbl întp’o opi s’apă ti ti- nipită, apa Konpinde 29 nagine (foi); dap ne zi, 8i nagine (de 3 opi 29) in OKtaBă, anoi în Kspsă d’o smtimîni nsmal, apa emi o Bpotnapi destsji de bo- jsmnoasi aaîndă 567 nagine în OKtaBă (de 7 opi 81) j mi în Kapsă de ană ană apă emi 53 d’asemenea Bpo- mape, mi în Kapsă de 30 ani, omBJă npin rapa jbI apă fopma o eiBjioteKi de 1500 spomapl, fie-Kape Rite 567 naginl! Este ană mape nopoKă nentpa oa- menipea, mai Ka seami nentpa okîî nititopijopă, ki toate aieste eopse zadapniie na si tinipesK»; anoi opi Kamă, este Ihki o mal mape nopoiipe nentpa anii Bipsagl ki lemei.ie jopă „kb rapa mape“ n’aa jînri dînseje an stenorpafă saă ană zegapă Ka si Konieze mi si tinipcasiti disKapsapije jopa. Ajtmintpejea, aiemti Bipnagl apă natea si fopmeze Kapînda o si- BjioteKt de ejottsenga Konacaraji a sogiejopă jopă dîndă kb dpentă KBBÎntă aieste! siBjioteie titajă de „istopiea salepingejopă meje.*‘ Szmîrmo de stpidii, în Fpamia, s’a OBsepsată ki stpidiije (huilres) se îmnajjineză din ană în ană mai majtă. Fapmanzii epaă întp’o mape neastîmmpape; dapă natspajistsjă Costa ’l a sKinată de fpiiti ki na mai Bopă anea a- qeasii mînKape de.tiitati ne mese.te jopă. D. Costa, aatopizată de raaepnajă fpanieză, a nașă simîngi de stpidii în mape jînri gipmspije Nopinadiel mi Bre- taniea mi a Bizată ki aieste setninge aă npodasă neste nsgină, milioane de stpidii. Fazs^s In nsaifis.is domestins. OnsepeaiusuLie rneteopo.wyiue m BsKspeiuti de jia 23---30 MaiS. Temnepatspa dani tepmometpa jal Reaumure, în amspi. 6, d, a. ja opa 4, seapa .ia opa 10. Dim. ja opa 19,3 10 Aa 23 1 a 19 10,5 Aa 24 ' 14,5 15 11 Aa 25 9,5 11 8,5 da 26 . 10,5 10 10 Aa 27 9,5 17,5 12,6 Aa 28 8,8 18,5 13 4a 29 11,5 19 14 4a 30 11 Temnepatspa 11,3 16,2 11.1 de mizJOK întpe 322 mi 326 . jinil Bapometpa a de Ilapisă. Bapiată Doi.zije de njoae. întpe toate nporpese.te fiKste în timuajă nostps în stepa domestim, ana din ieje mal fpsmoase este inBengianea de a se sepsi kb rasă în JOKSJă jemne- «opă mi a KipBbnejopă, în BBKitipiî, în Kantoape, Tinspitb în TinorpafiT Kojevibabi Sf. Sasa.