Pediifeatâ de PROFESOR DOCTOR 1ULIUS BARASH. 17. (Ansjs a.w natpsiea) Bskspeinti 8 Mais, 1859. Konpindeprn: Ilatinil nnod5.se din dilepitc mcscpit.—• Peshigpauisuea tpeK5t5A5i.— Desnpe imsttpi anlid.— KomsniKatțisnl s'nentifne niiMi. Ilatinn npodsse din difepite mesepii. AptittO.lX.lS II. Sns a4ts fejB de nalimi npodsse npin me- sepii, sînlă ate.iea sape sînls Kaszate (npiiinsite) npintp’o mape ostenea.iB. KBtî, daKB ne d’o napte mma esle .lețiea Bielei mi skohsjb esislinijei noastpe; kb toate, acestea ns e de t'nrî.dsită kb o msnKB npea rpea, npea ostenitoape, KonssinB fopiîeae Biejiei. Daps sînlă mesepii nape osle- nesK» tots Kopnsjs, a.ite.ie ostenesK» namai o napte dinlp’înss48. întpe te.ie d’întîis, nsmima: jBKpapea jjBpsneasKB (arpimtBpa), a SBpiepuop (msnqitopuopS ne zi} a d8.irepi.iop8, tBÎetopiiop de .lemne, sim>topi.iop8 de mBniije iu. t.4. Ja toate ateste .isKpBpî, dani jjins npea ms.itg, | fopjja niBsKBjapB a KopnsJ»! sb sJtBemle; msiBKil iiepdS elasticitatea (Bioitisnea) jops mi om84^ se îmEBtpîneuite de timnspiă. Ateste efeate sîntă mai (piste mi mal BEtimitoape Kînds se spmeazB ja Konii linepi, npeKsms este OBiteis în sneae H’Bpî indsslpiaje (npeKBms în Anrjiea} kb, Konii sîntă oKsnajji toatB zioa în faspitl. Bpînds tine-Ba sb se esmiite KBins se sp- meazB efesleJie BBtBmBtoape a ateslops jiBKpBpI în faupito, assnpa Kopnsjsl 48KpBtop8J8i; e des- 1848 Ka sb se adsKt aminte, te4e spmBloape. niliinija Biejxei (fizio4opiea) ne înBajjB kb, ks Kîtă sns oms 4«KpeazB mal tape, ks alits sînyeie - 130 — jbî Kspye mai iste ini n.isinînil jbI jbKpeazi mai tape mi pessfji mai adînKă. Anoi, fiinds Kt în st ii .ie faspiieiop, aepsj este stpi«at npin mbjjjime de oameni ie se afji aKo.io; npin spmape razsj oxițienBjă Kape este npiniinBjă aieueî mi a pe- safjipei, s’a stpiKată; de aieea, njBmînii JBKpi- lopsjBi sînlă sijijji na st se întinzi mimaimBJlă mi st se osteneasKi mai mailă, snpe a nstea pessf.ia Kitiijimea de oxiyenă neiesapiă nentps ideali. Aieasti întindepe fopjjati neste misspi a nJBmînijopă, npodsie psntspa snopă Bine miii d’aKOJO, npin spmape SKsimtBpa kb sînye, in- fjamayiBnea njsinîni lopă, oftÎKa mi moaptea. Sas ki întindepea npea mape a jjesilspei mismini- jopă, faie Kt nepdă ejasliiitatea jopă mi efeK- tsjă aiestei nepdepe este îmnedeKapea pesslji- pei iui stenosă (Astma), o nalimi tepiniji Kape di o moapte sirapi. Daps mi npin lipKBjajjiBnea npea pcnede a sînyejsi, Koapda saă inima oma- Jbi este sBnssi ja fejspimi de Boaje mi «capa ja pantapi; anoi afapi d’aieasla, fejspimi de Konpestisai aje sînijejbi Kitpe Kană mi nenlă sînl» efente aje ’iipnsjaijianei npea penezi a sînyejBi, KomBinatB kb pessfjapea snbi aepă slpiuală mi sipaKB în oxiyenă. ii Persjcje dieleliie itpsle nenlps oameni esnami Ja asemenea mesepii, sînls kb IoIbjb Kon- tpapie lejopa date mai sbsb nentpa oameni Kape nelpeKb o Bieaiji sedentapi (mezîndă ja snă jokb); kiiî, dani ana omă Kape netpeie o Bicajji se- dentapie, na Ipesse si minime JBKpspi foapte nstpiloape; din Konlpa, jBKpilopsjă Ipesse si se natpeasKi de jaspapi foaple nBlpiloape, npeKsmă: Kapne, osi, jante, mazipe, jinte, faso.ie, bobe m. i. J. DifiKBJtatca d’a mistsi aieste OBieKte. n’ape jokb ja ană orna mamitopă; kiiî totă d’a- aha, msnKa faiijileazi diyestianea. Este de peirn- mandală mi jaape de nsnine Kitnjimi de JBKpa- ptie snipitoase, adem de ie-Ba Bină ja masi; - dapă paKisjă, e mai nsuină Bană mi apă fi Bine sa niii JBKpilopajă si na Kaste sajBta KopnaJBi jbî în aieasli BiBlspi nepfidi mi tpiditoape, Kape, Ja în’ienstBjă, st nape ki di nalepi oms- jbI; anoi ne apmi je iea înanoi îndoită mi în- zeiită. Afapi de minsape, este nepmisă, mi Keap lepstă Ka JBKpitopbJ si doapmi mai mantă de KÎlă ană omă Kape na msniemte; anoi în tira- pbjă do penGosă, Kîndă jsKpitopgjă n» e suită si pimîie în suije amezimînlajai ks aepsjă stpiKată, alsnii e npefepeaBÎjă Ka si se njimce întp’snă aepă nspă; o opi njimnală întp’snă aepă napă, Ba pemedai pessfjapea aepajsi stpiKată în staBijimentă în majte ope Kape e suita si pi- mîic aKojo. : Dapă în Konlpa oslenejei neste misapi a anopa mamm, se peKomandi ana esepiiijiă yim- nastih-a a maniKuopă osleniui mi fpiKuianea jopă kb snipitspi apomatiie. IIpin aiestă modă se Ba Bindeiia Kpamnsjă msuiKijopă, KontpaKpisnea jop, de dapcpea aptiKBjatjianei (rjesne) mi Keap iafjamauisnea jop Kponiii. Ho jînn aieasla, Ipe- Dse OBsepsată ană penaosă Komnietă ja aiemll mainKi; kiiî pemedisja iejă mai neiesapă nen- tpa ană oprană ostenită, este penaasajă jbI. bnă ajtă-fejă de osleneaji a anopa niptjl aje KopnaJBi sînlă: ostenejeje OKijopă ja zeijapl (Komnozilopi ja Tinorpafii), niidopl, Kajirpafi, jilorpafi, leasopniKapi, SKBJntopi, Ksijorpafi (si- nitopi în jemne), ja lizmapi Kape JBKpeză noan- tea ja jamina Jamnejopă jopă; anoi mi KBsila- peseje mi aieje Kape JSKpeză ja opsalo (dentele.) Efeuleje Bilimiloape Kapo csă din aicsle mesepii sînlă: o cedepo sKapli, infjamayisnea ohijopă, dapepo de okîi mi de Kană. Pemezii ja aieste Bilimipi sînt: anuincpea de JBKpape kb oiiit npea msjts timiiă nenontenită mi în yenepe, line simte ki îi înieno si’i doapi osii jBKpînds, si înieleazi îndali; Kiii ană Ksaptă de opi JBKpată kb okîÎ osleniyi, slpiKi mai mBJlă oKijopă de KÎlă o zi întpeari Kîndă na sînlă os- tenijji. Asemenea mi o Banali miKi de mînKape, mînKali Kînds ape iine-Ba Bnă slomaKă stpiKată, sfpiKi, ne Kîndă snă dincă Koniosă ja Bnă sto- inaK Bsn, ns slpiai. IIc jînn aieasla ea este Bine a înlpeEsinya mi OKeJapii kb sHkjo Binsite aj- Baslps, saă Bepde. IIpediKatopii, KÎntipeyi de sisepiie, anlopi din onepe, npofesopi, opalopii, Bnlepă-ofijjepI Kape Komandi, memtepi de danjjă (wokb), mssi- Kanjji Ja fjasle, Kjanapete mi d’ajte asemenea inslpsmenle; înlp'snă KBBîntă: tojjT oamenii Kape BopB?SK8 msjlă îi Biea^a jopă, sînlă sfinsmi ja emoragiea nBJmaniJopă, ja panlspa uesilspei njsmînijopă, ja peromeje, ja ofliKi în njsmînl mi în rîtă ja sitaie de inimi mi ajte natime opraniie aje aieslsi oprană, asemenea mi 4a — 131 - Konjreslisnea sîmjejsi Kitpe Kans mi anoiueKsie (damsja). Mine n’ape n.ismîni Esni ini sns «opn8 poBssts, st ns îmspiyimeze aieste mesepil. Mine Ba si fie tiielops de jemne, esamineaze npea Bine Ka si Bazi dam mîlneje saje sînts dests.ie de nstepniio nentps aieasti mesepie rpea; de ie dapă npofesopiî nerae^ezs aiesls esamen aj njsmînijops jopă, nîm ns îmnpiyimezs mesepiea jops ? Knî npofesopiî, Kape sînt» si.iiyi a uopei mi a sipira în Kjaseje jops linii, inease ope ne zi mi si stpijje asts-fejs, Ka r.iass.iă jops si KOBÎpmeasKi stpirapea IspEipitoape a SKoiapijops în Kjase, aieasla esle nerpeinits o jsnpape msjls mal oslcnitoape nentps njsmînii npofesopsjsi de Klls tiiepea de Jemne nentps mîinije msniilo- psjsî. EfeKlsjs Ipists aj aieslei nerjiacipi esle, ki ms.iyi npofesopi sînls alaKayi de oltim ini mops linepî. Kîl» desnpe opatopii din KamepI, nsmiyi denslayii nons.ii.iops, ei de onmte spmezș persjeje dieleliie payionaBije npcsKpise nentps njsmînil omsjsi: adei:i BopnesKs najiin» mi paps; snii ns BopnesKs niii do Ksms mi npetinds ki sînls piromiyi; fiind» ki, zîks, a Bopsils npea msjtă nîm ns s’a fiuslă denstayi; facla loqunltir (fantejo BopnesKs). । ₍ Teniimijii, fepapii, JiKitsmiî, Kjonolapii, UisBaepțiii, lîmn.iapiî, mszÎKanyii, lOEOUiapii, ap- tc.iimtit, mopapii mi mapinapii Kape srnE.ii ne mape; înlp’sns KBBÎnls, lojii oamenii Kape as o mesepie Kape faie msjls zromotă, aieinti oa- meni mlimesKs de Bîadipea în speKi, napm toi» d’asna asdă sns lionans niomnindă, sas o poali de moapi sms.iînd, sas la.iasspi.ie mipei Eitînd K’snă sromots mape; sas ki asds neînielals o mszim in speKije jops. ile jînri aieasla, m- limesKs mi de ameyea.ii, dspepe de Kans, ipi- tayisnea nepsijopă mi sns fejs de inoxondpie Kape noate si deijenepeze mi în zminlipi. fio— Bajja Kape o nstems da aiostops oameni este, Ka si se pesirneze mi si se Konsoje intiind» ki aieste natime sînls jinite de mesepiije jops. Oamenii a Kipopa mesepie îi esnsne ja o Kijdspi mape în Kape sînls s’jiyi si pimîie ope mi zi.ie întpejn, npeKsms: ssKitapii, Epslapii, fepapii mi jjisBaepijii, aiemli oameni nilimesKS de stenoss în nents, de Komjeslisni în nană, de ameyea.ii, de nemislsipe, de natimi de fiKata, de pupaja nejei, de pesmațismă, aptpile, npo- dsse de mSJteje tpansnipayisni (ssdoape) în Kapo se af.ii tots-d’asna KopnsjB jops. Pemez'n, de mi inKomnjete, ja aieste Bitimipî sînts: skij- dapea adese-opi în rîpji, snuapea Kopnsjsi ks ani peie, msjle Bbslspi de am peie mi nimins din jsKpspije sniptsoase; sns nstpimînls smops, njimsapea in aeps mi o îmEpiKiminte smoapi snpe a îmnedeKa tpansnipayisir.ie Kopnsjsi nesle misspi. Ilalimije npodsse npin aeps.is stpiKats a- mesteKats opi ks raze Bitimitoape sas Keapă olpisitoape, opi ks nsjeepe; aieste nalimi sînls foapte nsniepoase mi niii ns nstems aje. nsmi toate aiii. Nsmai atîla boids ziie aiii ki, js- Kpilopii Kape jBKpoz kb njsmi;, t;nii;ea (staniumn) mi mai ks seami apijinls-Bis (Mercnriu); aiemli oameni sînls ssnsmi ja K0.iiie țapi; ja rajsinapl, ja najiditate, ja Ipemspilspa mîinijops mi ni- lioapejop, Ja snf.ulspa ijini.iii.iop mi Ja sn mi- posă spîts din rspi, ja sjirdiisne, Jeminspi ni' ja moaple iipiniti. Daps mesepiamii Kape mti- mesKs d’aiesle nalimi, sinls: zeyapif ja tinorpafii, Binsitopii, îKsrpaBii, ij’sBaepijii, faspinaniiii de sli- K.ie m. i j. fl-ianomapii mi netpapii, sînls ss- nstiil ofliiei; mii .ia iei d’înlîis, aepsjs e hi— Kipnat ks fipe de nepi anoi .ia netpapi, ks ESKiyi de netpe miii. FaspiKanyii de mezc.iiKspt, npeKsms; msnil, sajami mi 1e.1e-.1a.1le mînmpi Kape se fass de Kapne de nopKS, mlimesKs de natima nsmiti nanr.iim; fiind» ki în irnpnea de. nopKS so afji de msjte opi simînya aiestsi .isniEpius napasits. Kpoitopii Kape dpers xaineje ne in, sînts ss- nsmi n.dimei spițe, pîe. Knl insehtsjs napasits Kape npodsio natima pîe, si yine de msjle opi în xaine BeKi. Eati o mim peeisli a natimiiops npodsse do difepite mesepii. Bizînds line-ea aieasti .iisli snepieloape, noate ki ne sa înlpeca: anoi Kape mesepie (pense sns oms si îmBpiyimezo Ka si sKane de soaji ? Noi pisnsndems m me- sepia Kape este ica mai nsyins Bitimitoape este mesepia snsî nponpietaps mape, sas snsi nanKeps (Kanita.iists) Kape as Benitspije Jops Hkso mi ns JBKpezs nimiKS. Astea sînls peniedii.ie ie.ie mai Esne. Noi însi ns mlims niii o piyeli si npe- sKpims sns asemenea pemedis, ii din Kontpa, ps- rims ne opi-nine Kape mtie seKpets.is piyetei a nietpei fijosofan Kape îmsoriyemte ne omsjs — 132 — întp’ans minBlă fipi ni*H o roșim ss ne înneije i fijosofa je n’o meupizE aitamă niii Keapă a'ieea iui ne noi. Ke'iÎ întp’adeBEpă o asemenea neatpt| Kape se nsmesuă adeBEpaiji filosofi. Pestaspaijisnea tpekst&isl. Amilii uporpessjsi noate ke se Bopă mipa rotind» litJBjă aieslsi aptiKOjă. 0 st esKeami» „lIe! PestaspajjiBnea tpeKBtBJsi, sas Ksmă se ziie în jimna EEjrapEt „simnatiea kb toincatepa^ a intpată ini în domenajă islopiei Natspaje?“ Niii de Ksmă, domnijopă! Ns esle o uitiinjjE mai a- roiKE nporpessjai mi mai inamiKE starnayisnel, de KÎIă wtiinueje nalspaje. Aieea «ie o sim- yimă aKsmă ke ns sîntemă aieea »ie amă fost» nainle kb doE sale de ani; aieasta simtemă datopl rotiinueJopB natspa.ie Kape îmninră ne om» neînietată în Kajea nporpcsa»bi, Kape îi ziie ke mislepisjă Biejjei indiaizliopă mi a nonB.ii.iopB este d’a nainla iui tolă nainla mi RpE sfîpmilă uii a ns se sita îndEpElă. Islopiea Natspa.iE este în panoptsjă nporpesBJBÎ, i.onfopmE kb islopiea BiB.iiKE de soyiea jbî jlotiî. Akojo se ziie ke aieaslE daniE, fsțiinds din Sodoma pESlspnalE, mi 8itînd8-se, de Kspiozitate, ÎndEpElă (nape femee ns e KBpioasE ?), a pEmasă sKimEÎnds-sc întp’sn stîjnă de sape; aicastE istopie (sas faes-ia KBms Bops snii) Konpindă simijB.iă adînită adeiiE ke, în Bieaiia aieasta Kape, Konpinde în sine o sepie infinitE de pestopnEpl mi de peBojsyiBni (iziie mi mopaje, oms.iB se meaprE totă-d’asna înainte ini se ns se site niii odalE ÎndEpElă: nunquam retrossnm, Ksms ziie latina; keii a.itmintpe.iea este amepinyată a deneni sns sIîjiis moplă Kape nsmai iea napte în carnea aKtiBE; Bnă fosi-iă Kape nsmai ape niii sns Biilopă. Ama daps ie este aieasta „pestaspaijisnea tpeK8f8.i8i,“ de Kape e Bopsa aKBms în aieslă lemnjs a.iă mliinuejopă nalspaje ? EatE ne este. ToKmai nporpesBjă mliinjje.iops modepne. a npodssă o pamspE nsoE admipasliE a iuti— inyejiops nalspaje; aieaslE pamspE modepnE se nsmeuite tfeo.joyfa- niliinija țieojopiei kosIe se af.ie istopiea nEmîntSJBi în timnsjă Kîndă n’a SKpiss înKE nimenea KEpjji de istopie, fiindă ke atsnii n’a esislată ÎnKE ne nEmîntă niii sns omă, npin spmape n’a fostă alsnii niii sns islopio- rpafă. Anoi fiind» .linsE de KEpiii islopiie de- snpe aieste timnapi anteistopiie saă antede-is- niane (de naintea nolonsjBi), mtiinjja kebIe în sî- i)8jb nEmînlsjsi dsne nimte doKsmente Kape sîntă atîta de sirspe (daKE ns mai msjlă) Ka opi-ie doiismenlă islopiKă mi aBlentins. Anoi Kîndă intiinija kebIe, rEseuite tots-d’asna. IlUiintjeje smane mi snipilBjă aman», adenepeazE totă-d’asna K8BÎnt8.i8 eBanpejBjBi Kape ziie: Kâstani mi seul vâsl. Ama daps, dsne ms.itE KEBlape, a rEsită uiliiniia ijeojoiiiei în sînsjs nEinînlBJsi difepite SKe.iete fosi.ie (oase îmiiclpile) de nimic ani- rnaje Kape as tpEiiă a.HE dalE ne nEniînlă ini aKsmă nsmai esislE Aieste animaje, sîntă ade- BEpale antedejsinane ini însemneazE difepite e- noie a esislinijei iiEmîntijb! în aiesle timnspi anteistopiie. BeslilB.iă Curier a foștii ie.is d'in- tîis Kapo a fEKBls asemenea desKoncpipi; anoi Curier a rEsils în nEinîntB nsmai oase moaple pisinile d’aiesle animaje¹¹ ncpdslc ini fEpi> ije- iii’bib .isi nimenea noate ke n’aps fi fostă în stape a itoniDina aieste oseminte psnle mi des- iiEpuite, a (opina dintp’in^e.ie sn sKC.iels înlpefă, a îniBpEKa (în imai,iinajiiiinea sa) ne aieslă site— jetă kb Kapne mi kb nieanE mi a npesenta na- inlea omopă nomlpii, Ka se ziicmă ama, .ismea antiKE antedejBBianE, pesssiilE, peinsialE. Bine litcuite aimină KEpiii tieojopiie, iiede xapta ini Kadpa Kape îi înfEyiiiicazE neizatiispi (UEpEnii) anledeJBBiane kb animaje.ie mi Beije- lajeje Kape aă înfpBmBsenată atsnii r.iOEBjă he- mînlesKă. întp’aieste animaje anlede.iBBiane, atoaKE animajBJS Megatherium (șezi n.iEtspala firspE) an po.is foapte imnoptants. Aieslă anima.iă yir.in- tiKă, a KEpsia fosijE se rEseiiile în Arnepisa me- pidionajE, aBea mEpimea ansi ejefanlă, daps n’aeea dinyi în rspE, Ka sne.ie animaje ncdinijnte d’a- Ksmă; npin spmape epa, k i nodinuateje d’aKBmă, snă aniinajă foapte stsnidă (iteapă întpe animaje aieje Kape n’aă dinul iui ns intiă se „msinie® KÎle odalE, sînls stsuide';. Daps ks toate stsni- ditatea jsi, epa o fiinijE înrpoziloape; asia apalE niEpimea sa yiranliKE uii riapeje sa.ie tepisi.ie. — 133 — O oi ac zîki noate line Ba: dap» asta este nsmal »0K»iă imauinauianei. Kni ns s’a risită KadaBepsjs înlperă a48 arestai animajă? O si’î pisnspdemă ki daKi apă fi stadială mal ms.il» istopia natspaji, apă uiți ki înliinya di miz- joaie snpe a Komn.ieKla în stsdisjă fosijeaopă npin imațiinaijisne, aieea ie jinsemle în pea.ii- tate. întomnai Ka Kînds risemle iine-Ba întp’snă limitipă snă Kană (xîpKi) de omă, o si KsnoasKt nsmai de Kîlă ki e de omă mi ns de malinaui; asemenea mi sinîndă în nimînlă mi nsindă sKe.iete fosue, yeojomă noale si KBiioasKi mi si Komnine desnpe fopma anima.isjsi, de mi ns ’ja bkzsIs niii odăii. Eati jeKtopsje ki mi în mtiinjji, imayinajiisnea esle dnps.iă npeiioasi kb Kape Natapa ne-aă în- zestpată. Eati ki mi în mliinjji, imayinayisnea este Konso-iaijisnea imnepfeKjiisnei peajitijjiel. Kpealops.iă a Kpeată jsmea mi Bizîndă ki totă ns e nepfeKli ks desiBîpmipe, ki fiinjje.ie n» sîntă infinite niii înzestpate kb toate dapapue, a zisă: „ÂKSin Boiă si Je daă mi iinayinajjisne;“ a Kpeat imaoinajjiBnea mi d’atsnii jinsipije s’a Komn.ieKtat; om8.iă finită în KOpns.iă siă, s’a fiKstă infinită în idelie saje mi în Kpeajjisnije snipilsjsi siă. Eati ie este Bajoapea imayinayisnei în 48 me. A'iinm.ia iă .n’ede.isxiinJ: l/fjatlieriti n ks rispeja siMe estpaopdinape. Desnpe nrBsspi anticii. De A. Treb. Lauriani. ('. Spmape.) I. Daiia Ka o ueappi sonioasi de aspă mi de apijintă stelesse îiiki înainte de Benipca Po- m-mi-iopă în pe.miBni Komepjjia.ie kb jjeppi.ie de npeste Dsnipe, Mesia, Tpaiia, Maiedonia mi Tpeiia, npeKsmă se nede din moneteae ie.ie mBJte rpeiemti de aspă mi de apyinlă, mai a- jes8 de ja Jisimaxă, Kapi se desKonepe mai npe toali zisa în nipjjije Daliei.— flpeKBină în Ita.iia în timuspije ie.ie bi'ki, asps.iă mi apuin- t8.iă epa foapte papă, ama mi in Tpeiia. Ilpe timns.18 ,isi So-ione (kb 17 annî înainte de Sep- Biă Tbjjîb) îhki epa atilă de nsyină apyintă în — 134 — rpeMÎa, în KBtă ateslă jegisjalopiă npejjsi oaiea nsmai ja 1 dpaxmB, uri dpaxma jsi Sojone ns epa maî mape de '/₇₅ napte de jispB pomant. Daps dsne ne Fpenii Benipi în KontaKtă kb Ilepiirii, se BBpsB aspsjib mi apgintsjă Asiei npeste Fpenia. JIa annsjă Pomeî 376, Kosta ană Kajă în Fpenia ja 300 de dpaxme, de snde se Bede ki npe atsnni rpenii asea apginlă în aBsndanjj’b.— Pinoptsjs aspBJsi KBtpB apginlă fssse iui în Tpe- «jia Ka mi în Itajia, foapte mape ja înnenstă. Ilpe limnsjă Jsi Epodotă, destinse ja 1 : 13, adeKB nentps 1 jispi de aspă se nstea KBHBla 13 jiepe de apgintă. Ilpe timnsjă Jbi ILialone? destinse ja 1: 12, mi npe timnsjă jsi Ajcs- sandps, Ja 1: 10. Tots ama sta mi npe timnsjs Jbi Jisimaxă, mi npe ajă pcsBejJSJbî Kape’jă aBspe Pomaniî Kb Eloâii npe ja annbJb Pomeî 565, npeKsmă se Bede din IpaKlalsjă de nane în- Keiatb întpe Pomani mi Eto.ii: „Etojii, sb pBS- nsndi aKBmă îndalB npoKonssjejbl pomană din Axaia 200 tajenle souoine apijintă «spală, npe- Ksmă e nejă din AtliKa; nenlps a tpeia napte daKt Bopă boî, notă sb dea aspă, însB bnB Ji- BpB de asps nentps zine jiepe de apgintă *). Din zisa în Kape s’aă înneiată nauea în Kspsă de mease anni sb n.iBteasKB npe annă KBle 50 ta.ienle. în Tpania se JSKpa minepe.ie de aspă îhkb npe limnsjă jsi FLiinuă Manedoniansjă, uri noate mal înnainle. în Da’iia noastpB intimă din Epo- dotă kb s’aă jbKpată îhkb de Araisptî npe tirn- ns.iă jsi Dapiă. AfapB de anestea, Dania sta în pe.iB'iisni ne înlpepsnle ks Tpania mi kb neje- jajte jjeppî de npeste DsnBpe. Pinoplspue întpe aspă, apțiinlă, apamB mi întpe noje-jajte JSKpspi, n’aă nststă sb fie disepse în Dania de pBnoptspije mal sssă indinale ‘ în tjeppue de a dpeanta DsnBpiî. Ja Benipea Pomanijopă aă tpebbilă de ncnesse sb se nsnB în eabijispis kb pBnoptspije din neje-jajle npoB’riije pomane. în totă modbjă de aă fostă ne-Ba diffepinjjB, n’aă nslstă sb fie de KBlă în facoapea fieppii. Pomaniî aă Koniinsată în Dania jsKpapea mine- *) Toiv âixa fivbiv ag'/vqlov, /qvoiijv icvilv Siiivrtq. P<' lybii hist. lib. XXXII. 15. AiiI iosemnimă ki t lajcnis esBoÎKS finea 111 jispe pomane de apțrints, 50 lajeate finea 5555 jiwpe pomane, uii npe 6 annî ute 50 tajenle finea 33,333 jispe sas 8,333 oua de apțiin/s. pejopă, npeKsmă se Bede din insKpinnisnije neje msjte mi din spmcje Kapi se mai BBdă ja As- papia (npe Amnoiă) mi ja Pomia de mante, npeKsmă mi din moneteje Kapi s’aă BBtstă Kiapă în Dania. Kasinetsjă imnepiajă de ja Bienna KonsepBB o fpsmoasB kojjckIb de monete Po- mane BBtbte în Dania, din Kapi se noate fopma o Kponojopie întpearB. Moneteje anestea noaplB de o napte imaginea imnepBtopisJsi kb însKpin- nisnea îmnpegispă, de a.itB napteje insemneae Daniei; o msiepe ks o KBnisJB daniKB în Kană (genisjă Daniel) jjine în dpeanta stearsiă je- gianii V, în slBnra ajă jegisniî XIII; de a dpeanta ei slB o anepB kb KsnsnB în nionă, de a slBnra snă jeă. Ilpe ajleje msiepea Jiino o sanie stpBmBB în dpeanta, în slBnra snă sleară kb jitepeie D. F. Dacia felix; npe ajleje msiepea e înKops- nalB kb o KopoanB tsptilB, mi Ljine în dpeanta sus pamă, în stinra snă snentps, îmnpegispă însKpinnisnee: Provincia Dacia. II. Tpaiană, dsnB ne îmuons.iB Dania kb Kojoniî pomane, amezB întp’însa doae jeijisni snpe a o annBpa în Kontpa bapnapLiopă de npin npegispă, jegisnea V mancdoniKB, mi a XIII yeminn, (ks nponanijitâle sna în Dania de sssă, uri sna în Dania de giosă) Kapi epa de agisnsă snpe a anxpa ninslsjă dinlpe Tissa mi dintpe Opstă, afapB de anestea ja DsnBpea de giosă mai amezB îhkb o jegisne, 1 Ita-ihia, Kape se întindea uri npeste Mesia. Ilenlps rbBepnapea neppil, nsse snă nponpelopiă ks nslepe niBijB mi mijilapB. O mapmspe fpsmoasB Kape s’aă slpB- nsplată din Tpansi.iBania .ia Bienna, iui se af.iB aKbmă înfintB în ni>pejiii r>iB.iiolenei imnepiaje, ne aă nBstpată nsme.ie snsia dinlpe anemii npo- npetopi ai Daniei de npe limnsjă jbi Adpiană. InsKpinnisnea ssnB ama: . IMP. CAES. D1VI. TRAIANI PARTHICI. F. DIVI. NERVAE. NEP . TRAIANO. îl ADRIANO. AVG. PONT MAXIMO. TUB. POTEST. XVI. COS. III P. P. AQVA. INDVCTA. COLON. DACIC. SARMIZ PER. CN. PAPIRVM. AELIANVM. LEGAT. E1VS PR. PR. Ponwneiute. ImnepBtopisJsi Besape, fiiajă diBBJsi Tpa- iană UapliKSjbi, neuotbjă diBBJsi Nepoa, Tpajană - 135 — Adpiană AsfesIs, mapeAsi nontefiie, deKopală kb nstepea de Tpissnă de a mesnpezeiea oapi, Konssje de a tpeia oapi, HipinteAgi Hatpieî, (s’aă nssă aieslă monsmentă) Kîndă s’aă fiKBlă anedsKteAe în KOAonia Dai'mi Saproizețielssa npin Kneiă Ilanipis E.uans AOKăjjiitopisAă a si (imne- pitopisAsi) Flpoirpetopis (Annsjă Pomeî 885, de Aa Xp. 132). 111. Aețiisnea Pomani npe limnb.iă imne- pitopijopă, epa Komnssi dam pemi din 6000 muilapi ncdeslpi îmnipuiui în 10 Koopui saă Eatajioane, mi din 600 KiAapi îmnipyiiji în 20 tBpme de Kile 30 inrni. Fie-Kape tspmi de ki- Aapi mi fie-Kape icnlspie de nedestpi îmi acea dfiKtopii mi lenlspionii sil. lIe.iă dinții» lents- piono în Koople se nsinia Ilpiminuă npesle i;oop- tea întpean epa Ipinsnajă. Jețiisnea îmnipuili în doaBe apini anca doi npefcKjii de apini, mi în KansAă ei snă npcfeKiă de Aemsne, saă ană JOKBuiitopiă aaă imnepilopisASl (Legatus Augusli)- în Daiia ns epa mai niB.ile de Kîtă doase atupi Kopnspi fopmidaimie snpe annipapea Bnei npo- ainue ama de întinse, mi în Iotă imnepisaă ns epa mai niB.ilo de 30 mm aa 32, de msAte opi mai HBuine Acvisni, a.iă Kipopa piepsonapiă abia se ssia aa 200,000 Aeijionapi, aa napi în timnă de peșseA.iă se mai adisțjea Aa 200,000 aassi- Aiapi, npeste iotă asia ja 400,000 miiitapi, nen- tps tolă imnepisjă pomană, de .ia demepleje Afpiiei nîni .ia Kapnajji, mi de .ia KOAsmne.ie ABi EpK8.ie mm Aa Esfpate. în zisa de aslizi Assfpia, Kape (dsm îmnipjjipea Ii.keIi mai în 8pmi de Konstanlină) asia apă fi fopmală o Biie-npefeKtapi pomam, uine sinrspi o apmali mai mape, Kîndă apmeAe EeAAiie kb ayistopiBAă nsAEepii de foită mi aaă n.ismEs.isi, sîntă kb msAlă mai teppiEue.— Pomanii aaea sanlă im- nepifiAă siă anpoane a doasesnpezeiea napte a KonlinentsAsI întperă KsnosKslă în zisa de aslizi, rni’Aă annipi kb 200,000 muitapi, snpe anni- papea .ismil înlpeții în înueAcssă pirsposă, n’apă fi aBBlă tpeKBinjji de mai ms.ijji de 2,400,000 nfuilapi npe ani mi npe ssKals; aslizi Espona sinrspi Ijine mai ms.iti iistepe apmali, kb țoale Ki ea asia faie a */₁₆ napte a KontinenlSABl. Disnponopuisnea aieasta e infpiKomali, mi ns se noate esnAÎKa de Kîtă kb psminea modepni- Aopă. Knj ns se noate ziie ki npe atsnii ab- mea epa mai naiifiKi. Se miie KI nsmai de tpei opi saă înKisă temnisAs abî lans Aa Poma. Toati Asmea ne-pomam epa înKonlpa Pomani- Aopă, mi’i îmnejjia neînielată. Kîts timnă însi jjins snipilBAs nauiona.iă, nimine ns nsls si’i în- Binn. Inima în nenlsas Pomană, ns namepBAă înBinnea. DaKi modepnii Kontinsi ama, Ba Beni snă timnă Kîndă nopă fi toni înapmațji, mi ks toate aiestea ns Bopă faie aAtă-iena de Kîtă se Bops psina ks tolsAă, kiiî nsAEepe mi HAsmEă ns Bops nstea muma. IV. AKsmă si îniepKimă, si Bedemă kîIs Kosla o jeyisne pomani npe annă. Mi.iit. ks nte Domijj. de a»p», fană Domin de a»p»; 6000 Jerionapi 12 . . . . 72,000 60 DsKtopi 24 ... . 1,440 600 Kuapi 36 ... . 21,600 20 Dsittopi 72 ... . 1,440 10 Ilpiminiji 144 .... 1,440 10 TpiEsnî 360 ... . 3.C00 2 np.de apini 720 . . . . 1,440 1 lip. de Aem 1440 .... 1,440 620 de Kai kb Kite 15 . . . . 9,300 Sneie eslpaopdinape . . . 6,300 SneseAe nentps jjinepea snei Aeqisni 129,000 n. an. Hentps jjinepea a 30 Aenisni 3,600,000 n. an. în KaAKSAă polsndă । nslemă si Asimă Do- mijjiansAă de aspă nentps 1 nsndă stepjină saă 10 f.iopinjji asstpiaii de apyintă (dsm puisnea de aslizi). Ilpin spmape ssînma aieasta apă faie aslizi Aa 36,000,000 fAopinjji de apyintă. Mijilapii epa alsmi de doase opi mai Bine nAilijji dc Kîts în zisa de aslizi, ks țoale aies- lea apmata assIpiaKi kosIi de 3 opi mai msAlă npe annă.— Hentps annipapea imobeabI întperă Pomanii n’apă fi snensă mai m8.ilă de Kîtă de 4 opi alita Kilă snende aslizi Asslpia, adeKi Kam npe Aa 432,000,000 fAopinjji de apțiint». în Daiia i:a npOBinjji Kape sla immediată ssntă imnepitopisAă, rBBepnsAă liBÎAă epa snită kb ieAă miA. nponpelopisjs (dsni puisnea leAopă-AaAjji nponpelopi din imnepiă) nstea si aisi npe annă 4500*) Dperilopil sBEaAtepni, afapi de mijitapi 4500 Ilenlps snese eslpaopd. nstea si Kadi Aa 7000 Ilenlps înlpeuinepea leAopă 2 Aeyisni 240,000 ! Toate sneseAe nentps rsBepnsA i. mi m. 256,000 I’¹) în deKspss^S aiestopS leptelipl comB aBea 0KSasi5p? de a V>8stifiKa aieste ssmme. — 136 - Sas In apyintă asstpiaKs, dsm psiisnea de aslizî, 2,560,000 f.iopinni de appinlă. în adeBipă o ssînmi foapte miict nentps o Ijeappi alită de mape, întp’snă timnă Kînds as- ps.iă mi apyinlsjă ns epa maî papă de Kită în zijeje noastpe. Ks aieasti ssmmi asia se ad- ministpi aslizî sna dintpe ieje 4 npoainije aje Daliei. Anoî si Konsidepimă nodspije de nea- tpi npeste Dsnipe mi a.ite pîspî, dpsmsplie, a- nedsKte.ie, teatpeje, teinmieje, siije, mi ajte instilste de fojosă nsEjină, aje Kipopa psine rpandioase se mal Bidă mi aslizî, mi ne Bornă KonBimje denjină ki dpenlopii pomanî niuLn mi mijitapî, în nane mi în pessejjă ns mwa ninea îndemeplă. MLiitapii însimî în timus de naie se OKKsna ks faiepea dpsmspijopă, a Kaseâopă ⁿ⁸⁻ sjiie, mi ks aite jsKpspî de fojosă Kommsnă. Dsm ie emia din mijiijie Kinita mminls de Ja stată mi o ssmmi de nani snpe amî nstea în- iene eKonomia. ' Dalia npe timnsjă Anlonini.iopă fnea Kams a ’/₁₀ naple a imnepis.isî pomană. Daiti nentps administpapea ei liBiji mi mi.iilapi se lepea 256,000 Domiyianî de aspă, atsnii nentps a im- nepisjsi întper s’apă fi iepst 10,240,000 Domi- ijianî, de aspă Kapi dsm Komnstsjă de aslizî apă faie ja 102,400,000 fjopinuî de apuintă asslpiaiî. Ks o ssmi de 12 opî atits de mape, adcKi ks 122,380,000 domijjianî de aspă, saă i;s 1,228,800,000 fjopinnî do apyinlă, Pomanii apă fi nslslă rsaepna Iotă mmînts.iă sdă mi ss- icală. Komsnikaiiism sqientifbie mbii. Xjiopofopms s/is pemedă ssns în Kontpa nalime'i de mape. D. Dr. Landerer în Atena asirspi ki nen- tps oameni Kape smEjă nentps înlîia oapi întp’o KopaEÎe ne mape mi Kape ssfepi- msjlă de Bip- silspi, ieiă maî nsnă pemedă este d’a nea 10—12 niKitspî de sniptă nsmită Xjopofopmă (Chloro- form) amesteKală în ani. 'line iulie Kîte miî de oamenî Boiayiopî ne mape ssfepi ne fie-Kape ană de soaje de mape, o si anpeijseasKi Ba- joapea mape a aiestsi pemedă, daKi se Ba a- pita ki este înip’adeBipă sneijifiKă fsirspă) în aieasti nalimi. MojESK3,iă înnspitopă de netpe (Pliolas) este foapte Kspiosă. Ejă Kîndă Ba si ’nnspeasKi o neatpi, faie fejspimî de mimKipî ks Kopnsjă siă întoKmaî Ka snă oms Kîndă rispemle ieaa. Bnă aslă-fejă de moJESKă este în stape a în- nspi o nealpi KonsidepabLu de țrispă îmnpe- șispă în Kspsă de tpei saă natps zije, atita de; iste mi de zejosă JSKpeazi aiestă mină moJSSK’ă. Ossepanlopil s’aă înicpedinijală ki aiestă mo.issKă JSKpeazi nsmaî npinlp’o fopiji mcKaniKl dapă ns npin Bp’o fopiii KimiKi. il Oasepea^isniie nieleopo.ioifbic ia Esicspciuii de .ia 1—8 jllais. Temnepatspa dsm tepmoinetpx .ixl Hcamnurc, în smEpi. Dim. 4a opa 6, <). a. .ia opa 4, seapa 4a opa 10. Aa 1 8,5 13 10 Aa 2 9,5 12 10 Aa 3 10,6 15,8 10 da 4 9,5 16,3 11 Aa 5 10 17,8 13 Aa 6 11,5 19,1 17 Aa ’l 11,8 19,5 17 Aa 8 11,8 15,3 12 Temnepatspa 9,1 16,1 12,4 de miz.ioK . Bapometps a uapiats întpe 326 mi 328,5 jinie de Oapisă. Dio ziae a n.ioată tape. Tinipită în Tinorpafia Kojeuisjsi Sf. Sasa.