JURNAL FIENTPB PESIIÎNDIPEA UITIINHE10P8 NAT8PA.1EIIIIESAKTE, ÎN TOATE K.IASE.IE / PedîyeatS PROFESOR DOCTOR IULIUS BARASH. 15. (Ans.iă a.iă natpsiea) BsUspeniti 22 Anphie, 1859. Konpimlepra: Nsziita îu inelar».--- Apta tasatief --- INamiltilă.--- Desnptt mxsspr antial.--- Koinsniitaițiani s’tientifi'ie miii. Mszika în metaj». întp’snă aptiKOjă (Bezi No. 5), am» Bop- Bilă de msziKa nape fana msnijn; aKBmă Bornă BOpEÎ de mazilea Kape o fană metajeje. Mai tojji intima ki saneta-iă snopa metale, mai kb seami aie.iopă npenioase, ie se nsmesKă aspă mi appintă, este foapte melodios» mi n.ii- Kstă nentpa msjpi oameni; mai n-iiKstă de Kîlă opi-ie maziKi; dapă nsjjini oameni nitiă, ki me- taje-ie sîntă în stape si SKoajji o adeBipati maziKi. Desnpe aieasti maziKi napioasi, Bornă Bopei aKamă. Fie-Kape pisBaeppiă mtie ki, Kîndă nană sa- Kijji fepEÎnjjl de appintă întpe bskiui peni de fepă, mi Kîndă se alinră aieste doi metaie, în- nena si Kînte; adeKi SKOtă ană sanetă Kapesea-i mini kb KînteKBjă ajmînejopă. Aieasti desKO- nepipe s’a fiKată nainte kb 50 de ani de Kitpe ană pepmană D. Sclwaru,. Dînsajiă a tonită ap- pintă întp’o tirae mi Bpîndă a’jă pui Kspîndă, a Bipsată appintaj tonită ne ană niKosajă de fepă peie; dapă îndati, kb mipape a aszită ki ease din appintă nimte sanete msziKaje mi melodi- oase Kape seamini kb KînteKBJi ansi opran. DaKi aieasti desKonepipe s’apă fi fiKBtă în timnsjă nostps Kape Kaati în mesije miiHKitoape npe- zinpa ansi snipită, nerpeinită ki a fi zisă atsnii ki mi în appintsjă tonită pezidi snă snipită d’sn lejespa msziKantă; dapă atsnii, jamea epa mai npozaiKi, mai naijin amatoape de snipitapi ss- npenatspa.il mi ama a desinată Kasza fizini a a- lestsi fenomenă. - 114 — DoE-zeci ini cinci de ani mai ne spini, sn anneză ansme D. Arthur Trevelyan a ameste- Kată k’o napri de feps, zmoaia tonitE mi ne »pmi. npin întimniape, nsinds acestă fepă îiikei- zilă tape ne o BbKati de nismsă, a aszils ernindă o stpirape eslpaopdinapi iui tape; ia încenstă ’ni’a imaginată ke este stpirape d’aatslopă a Bp’snsi nenopocită ataKată de xoijI; daps ne spini s’a înrpedinjjats ke asta ns epa stpirape de oms, ni sns nașă foaple asKsgită skoss d’acestă feps în- KEizită tape mi nsss ne nismBsiă pece. Bizînds aceasta, 1). Trevefyan îmnpesni ks D. Dr. Reid încens si faKi esnepimente kb mai msile metaie mi atsnci s’a apitată ke toate, me- taieie as sns taienlă mssiKaiă; însi fie-Kape Kînti aită-feiă (Ka mi difepiui aKtopi în onepa) mi aceastE difepinjji deninde ne d’o napte de natspa metaieiopă mi ne d’aiti napte de socie- tatea în Kape se afiș, adeKi ks Kape aite me- tale sînts în KontaKis. Ilpofesopsiă Faraday. ceiă mai Beslită fi- zîks din Anniea, a spmats ne spmi k’o mape esaKlitate cepcelEpiie fizice desnpe mszÎKa me- laieiopă, a mi dat» aeKjjisni nsB.iice nentps sns nsE-iÎKs mape desnpe acesta OBieKtă (keci în An- niea as oamenii osiceis a se intepesa msită nentps desKonepipI nsol mi intepesanle în sfepa mtiinijeiopă natspa.ie mi esaKte.) Faraday a esniiKală Kasza emipei acestops ssnete. AdeKi, Kînds sns metaiă foaple Kaidă si înlîinemle k’shb antă metaiă pece, atsnci ceas Kaidă KomsniKE penede KE-idspa ceisl pece mi ceiă pece KomsniKE penede piceaia ceisi Kaidă (kecI metaieie sînts KondsKlopi esni nentps kei- dspE sas piceaii.) Aceasli KomsniKauisne ami- Kaji de KEidspE, Kape ia noi oamenii se face ks feispimi de Bopse, de îmEpiuimEpi mi de sipstEpi, ia metaie se face aKomnarnat (însogită) de ssnetiie msziKaie. AceastE msziKE a meta- leiopă, Kontinse nini Kînds meta.ie.ie ’mi as ko- msniKats snsiă aitsia Kiidspiie jops pecinpoce. Eapna, Kînds apde KipEsnii în sobe, noale opi- cine si’rni npoKspe o asemenea msziKE rpalisă. E destsiă Ka si nsie ne sns feps pece, Kiem- le.ie de aiamE raiBeni ks Kape înBîplemte foKs Ka se apzE mai nine; Kînds Kiomteie sînts tape înKi-izite, Ba aszi o msziKE foaple KspioasE. Daps ns nsmai difepite melaie, ci mi sns sin- rspă feiă de metaiă npodsce msziKa, Kînds ns- nemă o nssalE înKEiziti ne o BSKati pece; ama face apgintsi Ka.id nss neste apginlsi pece, sas apami ne apamE; daps aceste esnepimente cepă mai ms.ile esaKlitate. EatE sneie noBEusipi Ksmă ’mi noate npo- Kspa opi-cine o asemenea msziKE. Se iea ci- ne-Ba Kiemleie de melais de ia sobe mi se nsie KinEtîisis siă pece ne masa, ne Kînds ke- HEtîisis sis ceiă Kaidă, se’is nsie ne o BSKati de nisoiBE Kape însE tpeBse se fie KÎtă si noale de dpeanli (mane); atsnci îndals si Ba aszi nimte ssnete întoKmai Ka Kînds cine-Ba si iiperitemte a Kînta o apie msziKan. DaKi Ba anEsa cine-Ba K’sns aKs ne nismns, ssnelaiă Ba fi mai limnede mi mai înaits; kb nîts anasi mai msită, kb alîtS ssnetsis desine mai înaltă mi astă-feiă ’mi Ba nslea npodsce npin aceste esnepimente simnie, o „sepats m8zÎKa.i3“ (Ksmă zîkb ansmă ia noi tpadsKîndă mintală: soiree musicale) fipE an- tpe, fEpE osteneaiE mi fEpE tpessinjjE d’a- niasdape; kecI metaieie sîntă aptisti foaple mo- dești, ns cepă nici ană feiă d’amasdape.— Apta taBaniei. I. Islopiea onestei apte. lipetslindenea snde omnis a înlpensinjjală neiea d’animaie nentps a aKonepi ks dînseie Kopnsiă sEă, epa silită se ie npenapeze mai nainte; kecî nsmai npintp’aceasli onepajjisne, neiie sîntă nistpate Ka si ns se îmnstpezeasKE mi totă d’o dati desine mi imnepmeaBiii (nenElpan- zitoape) nentps smezeaiE ; anoi se faKă mi mal moi, mai elastice mi mai niEKSte de noplata. AceastE tpeEsinuE a npenapa neiie astă-feiă. Ka *) NOTE. TpaKlimS aitsms desnpe taBapie, fideis^l npomi- sisneî noaslpe d’a Bopsi diu Kînds in siiidS mi de- snpe sneae pamspl Me indnstpieî Kotnsne mi imnoptante, mai K« seatni aieje Kape sinls inlp’o pe-tapiane intimi ks arpiits-itspa mi Kpemtepea nitejopă. — 115 — nopii jops si se miKinspeze, Ka nejea si de- Bie mal deasi ini toi» d’o dali mai ejasliKi; aieasti Ipessiniji a nisKOiits apta taBaiiel. Apta tasaiiei ape (Ka opi mi apli sas indsstpie) is- topiea el Kape apali desBOjtapea rpadsa.ii aces- tei apte, notpiaits kb desBOjtapea rpadsa.ii a sni- pitsjsi aman Kape Kisti din ie în ie snpe a îm- Bsnitiiji mizjoaieJe saje mi d’a nepfeKoiona toate onspije saje indsslpiaje Kape sînts tots- d’asna sns e«o fidejs ajă rpadsjsi liBijizanisneî ansi nons-is. , înienstsjs islopiei tasaiie^ Koiniide ks în- lenstBjS istopiea linijizajjiBnel smane. Meje d’în- tîiB îmBpiKiininjiI, omsjs je a jsals de ja per- nsjs animajs; kiii a lepstii o intejiijenui maî sanepioapi mi mai KBJliBati d’a faie jjesitspi de nînzi, de malepii jsale din pernsjs Benelajs (Klneni, inS) do kîI» a’ml aKonepi Kopns k’o neje d’animajs. Hei d’înlîl oameni, epas BÎm- topî. El omopîpi animaje mi si nstpipi de Kapnea jopS; dap8 îndali as bizbIs ki nejea animajsjs! e npea tape mi ns e bbm de mînK-ipe; de aieea s’a8 oiiinsilS a aduși nejea animaje.iops omo- pîte; eali ki din sine ag dcsKonepits nimte ma- lepie kb Kape aB nslslS si aKoriepe Kopnsjs jop nislpînds’js de njol mi fpir^. Daps Kspînds as bizbIb ki ns e npea bjikbIs d’a nopla ne nejea roaji, o neje d’animajs, neapnsili; de aieea, loja d’inlîis mizjOKS ie as înlpeBsinijats opa d’a snțjo noJea ks rpisime snpe a o faie maî moaje; asemenea oHiieis j’as mi Indienii slJBaîiii d’a- KsmS în AmepiKa. AdeKi dane ie as n.’insits nejea, o nane în ani do rîpji, o Kspigi, o fpimînti, ne spini o bsski mi o Bnrs kb rpi- simea de Kpeepi de lepss; dane aieasti onepaijisne o alîpni în fam8 Ka si na se mai stpiie mai mBJta. Dapg nonsjiî Kape jokboskb în ijipije nojape, Bnrs mi aKsms nejea animajejops ks rpisimea Jsali din Kansjs nemlijops Kape se ns- meinte tpans. Aa insBJa Isjanda, nBns nejea în zepB de jante mi ne spmi taie fiKalsis snops nemți rpaml mi BnrS nejea kb rpisimea aies- tops fiKaiiî. în . Fpoejanda as nsninS zeps de jante, de aieea înlpeBsinyezB aKOJO spina (sda) de orna în jokbjb zepsjaî de jante ajs ani- majejops (eali ana SKimes foapte Bizape!) Kajțnsiii, JKansesKs nejea, ne spmi o fpeKs pe naplea Kipneî, kb jante. AjgH aprisesKB nejea kb tipîae mi neatpi tiKpi; ajuil, kb sape. Măi lîpzis ai îniensta oamenii a înlpessinua KoaHtă de steacaps nentps apriseaia neijopS. Se ziie ki aieasti melodi s’a întpeBsinjjals nen- tps întîia oapi în Snania. Daps în Pssiea snde KpesKB msjpî mesteaKinî, aprisesKB mi aKsms kb KoaHca do sajiie mi de anins^ ne apmi o anra kb anta de mesteaKins. D’întpe aieste difepile modspi de apriseaji, s’a fopmals ne apmi tpei metoade de taBaiiî distinideadeKi metoda ps- seasKi sas npenapaijisnea nejejop nsmite oicsxte-, apriseaja nei.iops kb KbaiKa de steacaps îni.ap- riseaja neijops kb sape mi, noalpi aspi, aieasti melodi si nsmemlo mi apriseaja aji;i. Sko- nBJB IslSpopa aiestops metode, este d’a desnoia nejea de nepî mi a înlipi jjesitspa jops Ka si deBie mai imnepmeaBije nentps Bmezen.n* Daps aiii Bedems^ Ka mi npelstindenea^ kI în dati ie omsjs a îndestsjalB o ipessiniji sp- penti, Kasti s’o nepfeKijioneze asts-fe.is în Kît» si KomBine nejs fpsmoss kb icjb foiositops; de aieea Bedems ki mi Indienii ini Esnimoss, BinsesitB nejea jops kb fejspimi de Kojopi mi Binseje, maî ks se mi jo aiîonepe kb rimnî sas snini Binsiiii pomii mi rajBeni .isaui din nejea nopKBJBÎ ks rimnî. 8ns rpads mai mape de nepfeKjjisne a taiaiiei, s’a apitats ks nisKoiipea nejeî tspiemti nsmite Saftians. Aiests nsme npoBine din opamsJx Safi în ijapa MapOKO snde s’a JBKpats înlîis aieasti neje. Daps Fpaniezii nsmesKs aieasti. neje uii ks nsmipea do „Maroquin® tots fiinds ki nponine din MapoKO. Tots sns fejs de Saftians esle mi nejea nsmiti Kopdsans, fiind» ki nposine din Kopdsa în Snania. JsKpapea de Saftians este KsnosKSli în Fpaniia de Ja ansjs 1730, npin MinistpsJB Marinei Maurepas Kape a tpimiss a- tsniî dinadinss ne xipsprsjs Turtechol Ja opi- ents Ka si stadieze aiests mods d’apris!aja neijops. AKsmsj ieje mai fpsmoase mapoKinspî si faKl în Fpaniia, adeKi Ja opamsJB Choisy. în ansjS 1766, a fosta întpodssl aieasli indss- tpie mi ja Aondons npintp’sns apmenians ne- rsjjitopsjs de Kai ansme Philippo Kape a mepss dinadinss ja opionta snpe a stadia faiepea Saf- tiansjsi. Hejs d’inlîis e-iess ajs aiests! apmens epa în Jlondons sns lizmaps yepmans Kape, ne spmi, a amezats o faBpiKi de Saftians jînn _ 116 — Jlondonă, însi aBîndă rpiîKi Ka si ns af.ie ni- minea seKpets.iă jisi. în ansjă 1784, I. R. For- ster, Bestitsjă tosapomă .isi Cook în Kijitopitie saje îmnpeyiBpBJiB nimîntsjsi, a nsBjiKată ans onă în Kape a apitată în nsBiiiiă, seKpelsjă fa- lepei Saftiansjsi; d’atsnii dateazi faspiKaijisnea arestai aptiiiojă în Anrjiea Ka nii în flepmaniea. în ijipi.io taptapiie tots în opienlă, esisti snă a.ils moda d’aprisea.11 în jokbjb Saftians.iBi; aceste nei taptapițro se nsmesKă Chagriir. si npenapezi nsmai de neae de Kai ini de mirapi ini maî Ka seamt din naptea sninipei a nejei. Aieasti npenapagisne se faie în mods.iă spmi- topă. Taie aueasli neje în eskijji semijsnape, 46 Kspini de mspdipie mi de nepi, .ie moaie mi je întinde ne nimte Kadpe, ne spmi je în- doemle, je nana ne îkosb, npesapi asanpa jopă simînija mantei Chenopodiura album jie Ka.im kb niiioape, je bsski jc noteazi, ne spini iapă .ie nane în ani Ka si se snfie mi toapni ne dînseje ana sipati fsapamspi) je snoate mi -ie Biusemte Bepde, saă ajsastps, saă poma saă nerps. Kîndă nejea e rata, ape o înfujimape foapte fpamoasi napKi este aKonepiti ks nimte înfiitspi. Astă-fejă, aptea tasaiiei a Kistată a faie fe-ispimi de npodsKte aptistiie, solide saă fps- moase d’o neje opdinapi. Amă zisă mai sssă ki tasaiiea si îmnapte în tpei metoade: sna js- Kpîndă kb KoaîKa de steacapă; asta npodsio neje de tajni rpoasi de neje de sos mi de niBOjă, neje d’assnpa de lizmi -iBKpati de neje de bî- jjejiă, apnseaJia neuopă de nopKă nentps maje de KiJipejji; apnsea.ia neLiopă de Bam mi de Kai nentps taini SBEjjipe; apnseaja ne'uopă de oi mi de Kanpe nentps minsmi, însi aieste dsne spmi aptiKOJii si .isKpeazi ks Koaaca de sajiie dapă na de steacapă. JBKpapea Saftiansjsi opi- entajă mi a acsfleJiopă pssemli, sîntă doi pamspi distinKte în aieasti metodi. Metoda a doa este apriseaja ajBi, fiKBli kb neatpi aspi mi sape; aieasti aprisea.ii npo- dsie o nejte mai desnisi în KOJoape; de aieea aieasti metodi se nsmemte aprisea.ii ajiBi. Aieasti tasaiie jsnpeazi nei.ie srnoape de boi, Băii, Bijjei, Kai, Kanpe, oi mi de miei. Metoda a tpeia este apnseaja rajseni Kape npodsie nsmai nei rajBene, aBîndă o înfiijiinape Ka Katefeaoâ; aieasti tasaiie jBKpeazi nsmai ks niei Kape sîntă npea srnoape nentps metoda de întîiă mi npea rpoase nentps metoda a doa; a- deKt JSKpeazi niei de lepsă, de dame, de Kanpa-pomie mi d’ajte anima.ie Kape se npinds npin Bînată. Aieasti metodi st deosesemte de nejie npeiedente fiindă ki aiii st JBKpeazi niei kb sntă-de-Jiemnă saă tpansjă (rpisime) de nemte. Este înKi mi o a natpa metodi de apri- sea.ii, însi Kape na este ama de imnoptanti în indsstpie Ka ieje npeiedente. Asta este npo- dBKaianea napramentsjBi (Perchemin). De Kîndă npin ie.ie d’intîiă metode, omsjă înrpiatemte npin tpeBsinijeje Kopnopaae aje esistinijei saje; npin- tp’aieasli dane spini metodi, apta taEaiiel a înrpiacită nentps tpeBsinueje snipitsisi aje oms- mBJsi; Kiii nepramenlsiă si întpeBBinijeazi ns- mai nentps SKpiepea din.ioame.iop8, xpisoaBe- jopă mi ajtopă doKsmente npeiioase Kape tpe- Bse si stea ms.ită timnă mi si na se stpiie, Ka doKsmenteje si’pise ne xiptie. Dapă naintea desKonepipei linorpafiel, mai toate mpjji.ie si SKpiea ne nepraments. IlepramentBjă a iKBKală atsnii pojsjă xiptiei d’aKsmă. Desnpe niSKo- lipea neprameniBJisi, si ziio ieje spmitoape: peyejsi Ptolomeus II din Eijintă i’a nipstă piă ki peyeje Eumenes în opamsjă ffepramosă în Ilaptia (Asiea mim) na si fam mi e.iă în Ilep- ramosă nimte siBjioteie mapi, Ksmă .ic a fiKBtă Iltojomeă în Ețiintă; mii nentps aieslă peye Eqinliană (Ka mi nentps snii Eoraui Keapă aKBms) ijinepea EiBjioteibopă în Kaseje jopă na nponino de Bp’snă inlepesă nentps mliiniji saă jitepalapi, jjii nsmai npin Banitatea jopă. Ama dapă, a ni- pstă piă ja! ntojomeă ki Esmeno ’j-a imitată; de aieea a npoK.iamată o .lețje ki ns e nepmisă a esnopta din napi foi.ie din njanle Ilaniposă, sinrspa matepie ne Kape si SKpiea mpijl atanii. Dapă npoBepssjă ki nenoea este msma nisKO- lipiaopă, s’a adeBepită mi atsnii, în ans.iă 200 nainte de Xpistosă, în Ifepramosă. Kni Eumene nsmai aBîndă naniposă mi totă Bpîndă ansmă înm mai ms.ită a faie EiBjioteie, în neKassjă pina- jsjbI siă, a findsilă pisn.ntipi aieiopă ie Bopă desKonepi o aiti matepie de snpisă Ka si nsmai aiBi tpeEBiiiHi de naniposă de Eijintă mi atsnii s’a nisKoiită în opamsjă Ifepramosă metoda d’a faie de neje d’animaje tinepe jBKpate kb tini- , mips, o matepie ssni mi foapte dspaEui ne Kape si sKpie. Aieasti matepie noi a mi npiimită nsme-ie opamBJBi snde s’a nisKoiită, a- dem nsme-ie de nepramentBjă. Sîntemă datopi napramentBJBi mape pemnoiutiniji; mii fipt. dînssjă, o mB.iyime de sicpiepi fuosofue, aite- pape mi doKBmenle istopiie de timnspije an- tiie KJasiie mi de seK8.ie.ie de mizjOKă, Kape ae nosedimă aKsmă, apă fi fostă nepdste nentps noi. (Ba spma) — 117 — Nautilulti. Eati jeKlopsje sns animală d’sns estepiops jsskS (skoiui) dintpe aievea a.ie Kipopa sase foapte cizaps. este d’o sinrspi ssKati (mo.»uiKÎ siniaa.»e). Naslijsjs (Nautilus) esle snS fe» de mo- Konxa sas jjeasta ateslsi anima» este întp’o MoJssksjS Nautilul sa? BBs.iams (Nautilus argo.) fopmi snipaai, anoi ne denisntps este desnip- jjiti npin mai msite desnipuipi sas KamepI, însi fie-Kape aaînds o raspi. în nisntpsjs, aueasti Kasi jsueuite Ka sidef».». întp’o Kasi noate si se afje 30 sas 40 ue.is.ie sas Kamepe. Sns uijindps nsmits Sifon tpeue npin toate aueste uejsje de 4a o Kinitîe a Kaseî nîni 4a uea-ja.iti. Kopns.is anima.ifi.isl Kape se (ține în nsmita Kasi, este potsnds, înKiss întp’snS saK» rnssK»- .loss Kape n’ape a-iti raspi de KÎts aueea a -119 - Kana.i8.i8i Kape mepge afapi. Îmnpegisp8.iă ra- pel saje ape o msjgime de spage, ks kîIs o npayt se a făt mai denapte de rspt, ks alîtă este mai .isnrT. Dapă în rspT st Bede ja aqes’ă animală sns qiouă Kspioss. Ile spajje ape nimte înfiTtspi potsnde Ka Bintsseie kb Kape st jinemte de oBieKle Kape ie npinde mi Jie stpînge tape. Deja Aristotel a oBsepsată kt sns asemenea mo-l jbskb (uape’iă a nsmilă Iloiins ) Kînds ansKT sns oină notîndă, este nepdstă, KTqi îjb tpage k’o fopijT nepesistÎBÎJ'B în nTsntpsiă anei. Ks Bpaneie saie Kape Jie ape îmnpegispsjă rspei, aqeslă animală npinde lesne npada sa, adeKTÎn genepe: nemți miqî, moisinKi miqî, paqi miqî m. q. a. DapT natspa a înlesnit aqeslsi animai aqeste onepagisni mi npintp’sn aii mod; adeuT a fjBKsts kt aqeste spage sînls ama de eiasliqe în Kîts noate st se sKspleze mi st se isngeasKT. Aqeste degete sas npageie isi Nastiiă sîntă în nsmTps de 16. Kînds mapea, snde tpnemte Nastiisiă, este adînKT, atsnqi aqeslă animală SKoate Kansiă Jtsi din kobxt mi naște ama neste anT. Sns isups mai Kspioss este kt sns moissKs din gensiă Naulilu (Argonante Kape seamnnn msită ks Nastusiă), ape OBiqeiă kt, Kînds smB.iT ne mape, întpeBsinijeazT Bpageie saie dpentă KÎpmn daps ne amîndoT Bpageie Kape sîntă mal lapge, ie gine în sssă dpentă uataplă ks btib sts ! Se mî npe- tinde kt nea d’întîiă idee de nasiragisne ne mape întp’o Kopasie, oamenii a afial’o de ia aqeslă moissuă. De aqeea, noegii eieni mi pomanî as qeieBpată urnită aqeslă moissuă în noeziiie iops mi îi a dată nsmipea de Nautilus argo (adeKT Bisiamă). Aqeslă anima.iă e uomsnă în mapea Indiei, spde tpTemte în nete mapl. Ako.io îiă npinds oameni, mTnînKs Kapnea isi mi întpensingeză geasta (Konxa) isi nentps feispimi de onieKte de apte mi indsstpie. D’întpe mante sas ontă snege de Nastiiă qe esistT, nea mai KomsnT este snejja nsmitT Nau- tilus, pompilius L. (N. flambd). Aqesls animală esle msJts mai antiKă de Kîts gensiă smană; KTqi întp’o enoKT anta, Kînds n’a uiiuată în kt sns niqiopă de oms ssnpafaga tjobs-isI nostps, atsnqi ddja epa msigi nasliii ne nTmînts; KTqi se afiT mi aKBmă în sînsiă nTraînlsisi rasate fosile de Nastiie de timns d’atsnqi. EatT aa qe se pedsqe mîndpiea npiopifrgei mi antiubilTgei a snopă oameni. Jcutopsie, Kînds Bei aszi kt înlp’o gapi snii ziuîndă aitopa ks emfaze: hol sîntems mal indigeni d’aiql mi boI sîntegl stpeinl, ktuI agi senilă mai tîpziă, (de mi aqemll stpeinl as frust noate mal msjt nentps gapT de Kîtă snii indigeni) snsne lopă: mi Naslsiă este mai indigena ne nTmînts de Kîts oms Kape este în npiBinga ibî sns stpeină, sns neneltuă ne nTmîntă. Dapă nposedinga disinT n’a Bpslă npintp’aqeasta a esnatpiea ne omă din nTminlă în foiossiă mo.ismK8.isi Nastiiă fiinds kt a bc- nită mai na inie. Nsmai aqeea Kape a JSKpală, mepiteazT a noseda snagisas nTmînlsJsi Kape ’js OKsnT. Ajtmintpejea, aqeastT onsuagisne 40 ipă fi snă nedpentă frustă gensjsl smană, o îm- nedeKape a desBOjfrpei us^tspei, siiiraps-iă sKonă nentps uape Kpeatopsjă a nslslă upea nTmînlsJă mi totă qe se af.iT ne dînss-iă. ¹ Desnpe m'Bsspi antini. Da A. Treb. Lanriani. B. SpmapeJ V. Dsut îmmsjjjipea qea mape a apgin- tsjsi Kape uspgea din toatT jsmea în Itajia, mi dsuT pedsuepea assapisjsi Ja o monefr ama de miui, înqefr de a se mai faqe Komnstsjă în pșsapi^ mi înqenă a se Komnsta, dsuT sestepgi. Nsmai în aegi mai firspa nsme.ie de assi. .legea qejopă XII tasae diutT nedeansa de 25 assi nen- tps o îngixpie: Si injuriam alieri faxit, vi ginți quinque aeris poena sunto. A. IJejjiă ne snsne, kt dsnT qe se pe- — 1191 dassesse assapiaja Ja ‘/₂ de snjji, snădesfpi- nală de pisne apislOKpată, Janis Nepajjiă, jbo npe sepBBj» siă kb sine kb nanra njini de as- sapt, îmnipjjia najme dani njinepe Ja oamenii npe Kapi ’I întunia, mi stpira Kitpe sepsă, si .ie namepe Rite 25 de assapi. Jeyea se firasse fipcmte Kînds assapiaja epa de ani jispi, mi nonopsJB pomana ÎnKi sapaKs; aramă jitepa jețjii sepnia de npelestă EJistemajjijopă. iKapiuilii din timnapije mai din apmi, în- tpodassepi Bopeeje sestepjji ande sta în jeiji assi, nperamă se nede ja Ilaajjă, Kape Bopsindă desnpe aneeaml joijo, ziie: Qui injuriam alteri facit, viginli quinque seslertiorum poenam subit. Kb toate acestea samma na nonsana nentps toate enoxeje mi nentpa Bepi-ne sestepjji. Manislpajjii net BeKl afjapi mai kb rajje a diata npemieje mi iiedensoje totă în apami, Kiapă mi dani pe- daituiane, însi kb adaațjepea aeris gravis. Kb îmmajjjipea apijintajai, nperamă se sai npejjBJă apamei, ama se saipi mi npejjapue js- Kpapijopă, mai ajcssă aia rpiajai. Ilpe limnajă jai IlojiEiă, în Ilajia de sasă, nitpintapia.iă de rpiă Kosta Hamal a ’/₃ de dinapiă, npe limnajă JBi Uinopono Kosta în Sinuia 1 '/₂, 2, mi 3 denapi. Dapi aini npe Jînri difepenjja timnajai tpesae si mai Konsidepimă, ki Ita.iia de sasă epa o jjeappi fpaKtifcpi, mi asea Bani najjini, eapi Sinuia asea aEandanjji de apijintă; afapi de anostea llojiniă ÎnKi Bopsemte de o asan- danjji de narate estpaopdinapi în Ilajia de sase npe anejo timnapi. însi kb toate anostea, dis- nponopjjianea e foapte mape. Ilpe limnajă Jai Ilojiniă, stinendiajă anal mijitapiă epa 10 denapi npejani, 120 npe annă, Kapi finea anpoane 1 '/₂ jispi de apijintă. Sti- nendiajă anal dsKtopiă epa de 240 denapi, ajă anal Kuapiă de 360 denapi, mi npin apmape ajă anal tpisană de 3600 denapi de apyintă, Kapi fană 3600 Binenapi sas 1200 fjopinjji aa- stpiani de npjiintă, npe anna. Stinendiajă anesla înlpodassă de Sniniont, pemase de nopmi nini npe timnajă jbI Isjiă Hesape. VI. IIpeRama apijintajă epa papă ja înne- nstaJB penasjinel pomane, ama aapsjă epa ÎnKi mi mai papa, mi tpenea namai de mapfi, eapi na de moneli. în epapiajă statajai se nistpa najjini Kantitate de aapă mi de apțjintă Kpada, uperamă ne snane Bappone *), nentps tpeEainue estpaopdinape, Kape se Kintipea, însi na tpenea de sâni. Monete de aapa aă înnenată Pomanil se săli namai Ja annajă Pomei 547, adeKi 62 de annl dnni ne înnenasepi a sate perajală mo- neti de apijintă, nperama ne snane Iljiniă **), Moneteje de aapa neje dintiiă fapi de 1 siipin- ta.iă, de 2, de 3, de 4, de 5, de 6, de 7, de 8, de 9 sKpintaje, nperama se mai afji înKi essemnjape. Ilpejiajă ansi SKpintaja de aapa j* înnenata, fa de 20 sestepjji saă de 5 denapi de apijintă, nperama miptapisemlo ILiinia. Deni daKi denapiajă de apijintă fa atannl de ’/₇₂ de jispi, saă de 4 SKpintaje, mi dam se da 5 denapi nentpa 1 SKpintajă de aapa, atsnni panoptajă aa- pajai Kitpi apjjintă tpesaia si fie ra l: 20, a- deKi nentps 1 jispi de aapa Ipesaia si se dea 20 jispe de apțtinla. însi Kîndă denapiajă se pedasse Ja ’/₈₄ de jispi, adeKi Kîndă jbi fop- ma Kape anoi pemase Konslante sântă penasjiKi, atannl panoptsjă aapajai Kitpi apijintă desninse ja 1: 17, adem nenlps 1 jispi de aapă se da 17 jispe de apijintă. îmmajjjinds-se dani aneea, aapsjă npin bîk- topieje neje mapi aje Pomanijopă, i se mira- mopi npejjajă, uii. nentpa 1 SKpintajă de aapă se dedepi namai 4 denapi de apijintă, nperama ne snane assemine ILiinia, npin apmape panopla.iă aapajai Kitpi apyinlă, skizb sania 1: 14. Ks najjină mai înainte de onoxa jsi Isjiă lesape, se întpodasse ajli sistemi în faspirapea monetejopă de aapă, mi din 1 jispi de aapă se Bilapi 40 denapi de aapă, în mipime de 2 ’/₃ ra-ifiinl modepni. Anostă denapiă de aapă se da nentpa 25 denapi de apjiintă, saă nentpa 100 seslepjji; npin apmape jispa de aapă nentps 1000 denapi saă 4000 seslepjji. Panoptsjă aapajai ki- tpi apijintă epa ama dapi anpoane Ka 1: 12. Sanlă lajiă Mesape se îmmsjjji ama de tape as- pajă, îiiKita skizb panoplajă ja 1: 10, sa ÎnKi mi ja 1: 9, mi mal yiosă. •) Nam latere» argentei. alque aurei primum confiati atque in acrarium couditi. ('ano. Aureus mu minus post anniim LXII percusus est, quatn ar- genlcus, ita, ut scripluluin valeiet sesterliis vicenes.— Pos* hacc placuit X (denarios) XL signari ex auri libris: paulla timque principes imminuere pondus; minutissirne Ifero ad- XLV. Plinitis hisl. nat. XXXIII. 13. — 120 - Ssetonis ne snsne ki Is.tis Jlesape stpinse atîta asps, înKits EBKsposs Bindea jispa nentps 3000 sestepui sas 750 denapi de apyintS *). Atits de țiioss ns se mai nomeneuite în istopia Esponei se fie skezbIe aspsjs în npeusjs ses. Daps în qe enoxi se întimnji aieasti SKidepe a npeijS3bi aspsjsi ? Ilpe timnsj? Kînds apuin- Isjs epa îhke în ini mai mape aisndanijs. A- neasta este enoxa Kînds aaepea Pomanijops se ssia 3a ssiiime napi se naps fassjoase. Dans SepBis Tsjjis aps fi tpiits dans finitsjs pessej- aejops nsniie, aps fi tpessits se nsni lenssjs în apijintS în joks de apami, în aieeauiî Kanti- tate; mi daKi aps fi tpiits npe limns.is ași Isjis tfesape, aps fi tpessits si’js nsni în asps, mi si zîki, „ki snS letiyians pomans de Kiassea I deee si nosseadi 100,000 jiepe de asps“. VII. IIpin îmmsjQipea metaj3ejops. npe- jjioase, tpessi de neiesse si se ssie npeijsjs apamei, ajs ssKatejops, mi a-is Bitejops. Mi.ii- tapisjs ns mai nsts si se aijisnrE ks 10 denapi de apțrints npe jsni mi ks 120 npe anns. Isjis Hesape fiKb o disnsseiisne nosi în pesneKtbJS aiesta. Ejs opdini nentps sns jețiionapis 9 de- napi de asps npe anns, Kapi si i se nsmepe în tpei pate (tria stipendia), nentps fie-Kape 4 jsni Kite 3 denapi de asps, npin spmape npe jsni % denapi de asps, sas 18 % denapi de ap- flinls, sas 75 sestepui, sas 300 assapi, ama în- Kits aKsms jeiiionapisjs Kinsta ’10 assapi npe zi. Ssetonis nsmeiute dsnjiKape de stinendis aieasti disnsseiisne, în Komnipiqisne ks lea de mai înainte **). Se injjejeye kt» dsKtopii Kini- tapi îndoita, Kuapii întpeits, mi tpissnii întpei- zeiits. Ks toate aiestea, mijitapii ns se msj- Usmipi. Ja nioaptea jsi OKlaBianS se peB03- •) Unde factum, ut auro abundaret, ternisque millibus nnmmo- rum in libras promercale per Italian) provinciasque divideret- Snetoniuf' in lulio Caeiarey 54. ■ •*) Legionibus stipendinm in pertetuum duplicativ. Frumentum qnoties copia esset, etiam sine modo mensuraque praebuit, ac singula interdum mancipia el praedia dedit. Suetoniui • in lul:o Caeiare, 26, țapi jețiisnue în Hannonia din Kassa stinendis— jsi, qepinds Ka 'si ji se dea sns denapis de apvints npe zi, mi si ji se pedsKE timnsAs de sepBijjis ja 16 anni ***). Tisepis ns se înds- njeKE 3a aieste Koniessisni, dapi DomijjianS aBinds neiesitate de dînmii, mai adassse o pati de 3 denapi de asps'npe anns ****), Ba si zîke fiKs mi-iitapis.is 12 denapi de asps npe anns, mi npin spmape npe 3sni 1 denapis de asps, sas 25 denapi de apjjints KapifaKB 100 sestepui. însi denapi! de sapi BopEims aiii, ns mai epa de mipimea denapijops pensEJiiiani; îmiiepitopii miKsmopassepi moneta ks îniels.i8, atits nea de asps Kits mi iea de apqinl». Domiuians nits 45 denapi de asps din sni jispi pomani, (na si zîke îî fiKs de Kite doi ra-isini modepni mi ie-Ba mai ms-its), mi 96 denapi do apijints din sni jispi de apijints (na si zîke îl fiKb anpoane de Kite 17 '/₂ Kpsiiapi KonBeniiiona.iT, ks 2 '/₂ Kpsiiapi mai miii de KitS iei pcnsE.iiKani; ama ÎnKits 96 denapi imnepia3i fass nsmai 84 de- napi pensEjiKani). AieastE sistemi monetapi pemase în Biroape mai bebe npe timns3b 3bl DioKJejjians. KomnstsjS opdinapis de a nsmcpa 25 denapi de apijints sas 100 sestepui nentps sns denapis de asps, ÎnKi se nins. PenoptsjS aspb3bi KitpE apyints îhke stete tot» 3a 1: 12. în pesneKtsjs Bsnateiops pcmasepi lolii iipcjjx- pue de mai înainte; assndanua ica mape do asps mi de apijints Jie uinea npe sns rpads în- najts, adsiepea Esnate-iops în Itajia ns fs ama de smoapi Ka adsiepea mettijjejops npeuioase.— Aneasta epa stapea 3bKpspijop8 în iînnepisjS pomans, Kînds Tpaians npe 3a anns38 Pomol 859 (a. Xp. 106), ssnnsse Daiia mi o npefiKB în npoBinui pomani, mi adssse întp’insa o ne- nsmepati msjuime de K030niI, npeKsms ne snsne Estponis. Ut singulos denarius mererent; sexlusdecimus stipendii annus finem militiae adferret. Tacitul jinnal. I. 17. Addidit et quarlum stipendium milili, anreos ternos. Sne- toniui in Domitiano, 7. Komsnikaijisni snieiitifhie mfcrî. OEsepeanisnue meleopo.ioiiiue ia EsKspeiutl de m 16—22 Anpi.tie. Teinnepatspa dsni tepmometps asI Reaumure, Dim. ja opa 6, d. a. ja opa 4, seapa ja opa 10. în smBpi. Ja 21 10 18 15 Dim. opa 6, d. a. ja opa 4, seapa ja opa 10. Ja 22 11,8 17 14 Ja 16 12 12 10,4 Temnepatspa 11,4 16,3 13,3 Ja 11 9 14 12 de mizjOK Ja 18 13 15 12 Eapometps a Bapiats întpe 326 ini 327 zinie da 19 11,8 18,5 15 de riapisă. Ja 20 12,2 20 15 Doi zije a ruoats. Tinspits în Tinorpafia Koaeuisxsi Sf. SaBa.