JURNAL IIENTPb PESnÎNDIPEA IHTIINUElOPtf NATSPAJE IUI ESAKTE, ÎN TOATE K.IASE.IE Pediyeală .1 'ii li de PROFESOR DOCTOR IULIUS BARASH. M 13. (Ans.w a.is natps.iea) Bskspemti 8 Anpiiie, 1859. KonpinrB'pr.i: Ue '«■ ni.-ip<':i este s7,p în fapfspie, s’a fEKsts sipatE întomnai Ka ana de mape. Aiii s’a sp- mată in fapfspie în miniatspE snă npoiesă ana- ,ioră ks aie.ia Kape se spmeazE ks imenzilatea ms.iijime de anE dcsli.ialE, de aieea este înne-janejopă mEpei în Kspss.iă seme-iopă. depală ke aicsle .laKspi se denie din zi mai| EatE dapă esmimagisnea nea mai payiona- SEpale. Aieasla o nedemă mi jâ mapea Kas-!m.iE mi nea mai jkssIe: dle ie ane.îe mEpei sînlă iiîke Kape npiimemle KEtEjiimi imense de anE J SEpate ? ——--- Sosipea npiniTjBepei. AptiKOMMB l. lIpimEBapn, ne BorEnie de idei, de njEiepe mi do fpsmsseijo, ns sînlă Konpinse în aiestă ks- Bîntă! lIo mislepă de peinuiepo etepiiE, yenepajE mi infinitE ns esnpiniE aneaslE esnpesisne! ’le enoKE noeliKE, ne ssnenipe ds.iie în Bieaya noa- stpE ns sînlă asnsnse în sîns.iă aiestei ziiepc ! Oape, ns ne nstpimă tolă ans.iă de ssBenipi.ie ds.ml mi înKÎntEloape ne ne pEinîne de ripimE- napa ? Anoi iapna emindă ne Kîmnsjs deso.iată, deseplă, anonepită n’snă be,is ajsă Ka snă moplă; Kîndă ne adsnemă aminte ke aiestă deseplă in- fiopEtopă, nainte ks mante, onlă .isni epa snă napadisă; aiestă aepă taiiîspnă napKE mslă, epa alsnii înBială de mii de r.iasspi de nasepi Kape Kînla Kînteiiae .iopă me.iodioase mi ssaee; Kîndă, ziKă, ne adoiemă aminte.de toate aiestea, oape ns KEdemă întp’snă fe,iă ‘ do pisă mejanxo.iiKS, întomnai Ka Kîndă amă riepdstă Bp’snă așKp» npe- liosă mi SKsmnă, întomnai Kînds njînyemă o fe- piiipe tpeKStE mi nepdstE ! Nsmai noi jOKsitopil miime^opă temnepate, am npiimită din mîna nalspei, aiestă dap de fe- piiipe mi de Bmije, ue KÎirdă jOKsitopii miimejop npea peii saă npea-mude, n’aă npimiBapa. Ns- mai snde se înti.incsKS aieste dosE zone, aKo.io este tpons-iă aiestei diBinitEBi, njine de Bene- diKijisnea icpsjiui. Dapă npimEsapa, ns se apatn npetstindene întp’snă timnă, ii din Konlpa în sne.ie jonspl sosemto mai de timnspis în aileae mai tîpziă; ks Kîtă o ijapE este hsse mal KEtpe ssdă, ks alîls îniene npimEBapa- aKojo mai de timnspiă. Ama so nitie ke în nopdsjă Afpiiei — 100 — (Ajiyepia, Ețiintsj) îniene npimicapa mal nainte (Țenapie) de Kîtă în Italia; în Itajia mai nainte de KÎtS în Fpamia mi Qepmania, în Fpaniia mal nainte de Kîts în Anuiea. Ama nstems ziie, ki npimiBapa Ki.ntopenite de ja ssdS Kitpe nopdS. Ilpofesopsjs Schubler npetinde Kt nen- tps fie-Kape rpads de Jiuime yeorpafiKi Kitpe nopds, npimiBapa sosemte kb natps zue ma FeJBpiml de pondaueje (Hiernndo.) tîpzis. Saîî, KsmS se esnpimi aiests npofesop» înBiyatS, ki npimiBapa faie ne fie-Kape zi (în 24 de ope) an» dpsmS de 3 % mije yeorpafiic (na doi nomte). Daps aieasti desKonepipe, pe- z8.itats.iS msjtops lepietipl, ape Bajoapea sa nsmaî nentps naptea lenlpaii a Esponei, ne KîndS în jjipiie mal nopdiie, npimiBapa kiji- topemle mai KspîndS; napKi si rpiseasKi temîn- ds-se Ka si ns soseasKi npea tîpzis. Ama s. e. s’a apitats ki în opamsjs Clirisliania, npimiBapa — 101 — sosemle numai kb 16 zije mai nainte de Kîla în opauiaja Grefswald, de mi Chrislania este kb 5 rpade jiuime (74 mije) mai Kitpe nopdă. Asemenea sosemte nsmai kb 14 zije mai tîpzis de kîIb ja Lund, de mi aieste doi opame se afji deniptate d’snS intepsajg de 4 '/₂ rpade JUjime (67 '/₂ mije ueorpafiie); esle daps nposatS, ki în Kjimeje nopdiie, npimiBapa faie ne fie-Kape zi anS dpsma de 5 mije. Eali mi o ajti perBJi în npi— si mia Kuitopiel npimi- Bepei mi fopuei ei, a- deKi: kb Kîta o uapi esle nași mai Kitpe nopd, kb atîtS ape o npimt- Bapi mai ssapli, daps mai enepu'iKt. în ui- pi.io mepidionajc, feno- meje npimiBepei se ap- meazi foapte îniels mi în jsnui intepoaje anaj dsne ajta, ne Kîndă în Uipije nopdiie, feno- meje npimiBepei se ap- meazi k’o mape pene- ziii«ne. De aieea, ki- Jtlopii Kape KiJilopesKB s. e. în Sinepia în lim- 08J8 npimiBepei, pimîn înKpemeiiiuI Bizînda ki aniea ki Kpssla de zi- nadi s’a desrieuals, ki îndati tot» KÎmnsjS npe- zinti napai ana KSBopa de fjopi admipar.ije mi toate nidapije npezinli o Bepdeaui asondinti, aiiea de risila în jjipije mepidionaje. TotS din Kasza aieslei, ns noale iine-Ba si deoseseasKi ' Bine în pipije nopdiie v — întpe n.ianle de npimi— Emigpnnisnea ajEine^op». Bapi mi icje de sapi, Ka în Kjimeje mepidionaje; dapă toKmai jînri H0J8, ns mai esisti niii o apmt de npimiBapi mi în aieasti peijiane, se afjt nsmai doi sta— yisne (saisons) ne ana, adiKi o Bapi simpli de tpei jani mi o iapni janrt de noi jani. Kb toate aiestea, ns natemii tiridai ki mi o msjuime de a.ite îmnpeuispipi jonaje as o infjainyi mape asanpa timnajsi sosipei mi enep- yiei npimiBepei. ImnpeyiBpapea, daKi o napi esle jînn mape, sas denapte de dînsa; daKi este adinoslite din toate nipjjije în Kontpa BÎntBJșI sas ns, ape iapa o mape Bajoape în anpejjsipea temnepatapei mi enoiel npimiBepei întp’aiest jok. [Iapa PomîncaSKi mi Itajiea sanepioapi gas nop- din (s. e. Mijans) a8 mai aieeami Jijjime yeo- rpafiKi; kb toate aiestea, ie defepinjii mape este întpe iepnije noastpe foapte asnpe Kîte odati mi npimiBepije noastpe neKonslante mi de majle opi fpirspoase, mi întpe iepneje dsjie mi npimi- Bepije de timnspiS mi alîtS de njiKBte mi de dajie în Itajia ! Kasza a- leslei ditepinue pemap- Kasije este ki Itajiea es- te jînn mape mi noi sîn- lem denapte de dînsa (kiiI miKa mapea nea-, rpi, ns npea ape o in- fjhiniii KjimatiKi) anoi ne Kînd Itajiea esle sm- cpitl Kitpe nopd npintp’- an mip de mânui, jjapa pomîneasKi din Kontpa este kb tolBJ desKisi Ki- tpe nopd-ost, adenîn- lOKmai Kitpe aiest kojjj ajs opizontBJBi de snde ssfji KpiBiuBjg peie mi fejbpimi de înlîmnjipi mi de SKimEipi nenji- KBte aje limiiBJBl. Ilpezenua msnuijop, ape iapS o infjbinjji foapte pemapKaEije a- ssnpa npimiBepei: în venepe nstemS si ziiem ki npimiBapa seammi kb dameje dejiKale, Ka- pe ns Je npea njaie Ka si se saie ne Bîpfsj msnuijopS. întp’adenip, npimiBapa în KUitopia sa ansaji, ns npea si ssie ne mânui. Doi jOKBpi nașe în aieeami noziuiane ueorpafiKt, însi ana fiind» în Baje mi ajta ne anS mante (miKapS ne sns mante miKa de Kîte-Ba sate de niiioape namai) în aiests jokb Ba sosi npi- miBapa mai tîpziS mi Ba fi mai sjasi. S’a mi KaJKBjals ki în Espona lentpaji, înuuimea de 1000 niiioape neste niBeJBjS mipeî, npo- daie o întîpziepe a npimiBepei kb 12—14 zije, npin aproape s’a apitatS ki npimiBapa ape tpeEainui d’o zi mi Keapa de 1 '/, zi Ka si se — 102 — ssie .ia mini îniigime de 100 niqioape. Este daps înaedepats ki npimiBapa este înm mal în- qels de Kît» damele noaslpe qeie mai nunînde mi dejiKaie. , De mi smejiapea mi nozigisnea soapeisi ape o infisingi foapte pemapEasiie assnpa npi- mișepei, daps e înaedepats ki tepmomelpBib este nsmai sns sinrsps faidops, .o sinrspi fpaK- gisne în KaiKsie meteopoiogiqe mi Kiimato.io- giqe Kape detepmim mipimea mi enepgiea npi— miBepei mi natspa Klimatim a snsi ioks. Daps asemenea Ka.iKs.ie sînts foapte KomnjiKate mi difiqiie ini qeps OEsepBagisni meteopo.ioi.iiqe e- saate neintepsnle în ms.igi ani, Ka si noati emi sns pezs.itats esaKls. Asemenea OBsepsagisni meteopojoyiqo tpesse fiKste în msile joKspi d’o dali mi nsmai atsnqi noate neste msigî ani a emi dintp’aqeasta, sns foioss mape nentps ks- nomtinga fiziKi Ka mi nentps arpiKSJtspa dife- piteiops gipi. A.iti dati noate ki Boms Kon- seKpa sns deosesits aptiKOiS desnpe aqests oeî- eKls imnoptants, aKsms însi boîs ziqe ki¹ sînts aKsms anpoane tpei ani de Kînds ssEt-însemna- ts.is se OKsni K8 ossepsagisni ₍ meteopoiogiqe în EsKspemti, în Kîts d’atsnqi, EsKspeinti a de- nenitâ o persiati stalisne meleopoiogim înnn- gsiti ks sepiea qe.10p8-.1a.1te rasate stayisni me- teopojioijiqe qe esisli în Espona. Eati sns jsnps nspioss; adeKi ki npimi- Bapa, ks toate nepersiapiligiie sa.ie alîts de fpanante în Kîts întp’sns ans e npea Ka-idi mi seaKi, întp’sns aitsi este npea smedi mi peqe; întp’sns ans se nape ki este SKspti mi în a.Hs ,isnri; ks toate aqestea, ziqems, este ea ssnssi snei mape persiapiligl în fie-Kape joks deose- bita fie mi în npiBinga naintipei (Kiiilopiei) saie dintp’sns jioks ia sns aits. Anoi întomnai ne temeisis aqestei persiapitigi mi Konstangil, este nosisLis Ka si fam qine-Ba o desiipiepe a^ npi- miBepei; Ka si ziqems ama, si desemneze o imapini fide.il a aqeslei intepesante stapisne a ans-isi. Daps Ka si aBems d’aqests OEieKts mi- pegs, o imapini fide.ii, o si îmmpgims anapi- gisnea mi Kbpssis jsKpipei npimiBepei, în mai msjle seKgiani sa8 nepioade. Denia Linnee a îmnipgitb npimiBapa în tpei nepioade adem în nepioda tonipei negei; în aqeea a seminipei qepeaiejops mi qeiOpE-jaite mante mi în aqeea a emipei mi deSBO-ilipei fpsnzejops apnopiiops. Aqeasti înmipgipe a spmats mi D. Zeise mi o si spmims mi noi aiqi. Ilepioda d’tntîiS a npimiBepei, înnene în po- nepe ia înqensls.is sas ia mezo-Maplie mi gine nîm ia ziieie d’întîi aie isi Anpi.iie. în aqeasti nepiodi, npimiBapa n’a sosita înm, însi sosipea ei se nperitemte mi tolS ansngi în aeps ki aqeasti mape enom a natspei Ba sosi Kspinds; în aqests timng,, npimiBapa si isnli înm kb iapna, Ka tols-d’asna ia enoqo de tpansigisne, se isnti, eiementeie din sislems.is Ipenslbisi, kb qei ai Biitopsisi. în .lOKspi mânioase sas sndo sînts pîspi mapi, aqeasti enom este mapnali npin desriegapea mi snfjapca pîspLiops mi o ms.igime de a.ite KonscKbinge sepioaso mi neaps nenopoqite Kape si înlîmn.io în aqests limnîi. în aqests timns, s’asde qeie d’întîi nînleqe n.ie na- sepiiops mazinaie, daps nasepea Kape a npiimils din natspi misisnea a da atsnqi Konqeple rpa- liss ismei mi pensisi smans, este nasepea qio- - Kîp.ians (Alauda musica L.) Daps nstems si zi- neniB ki întp’adeBips qioKÎp.ians îmieno a Kînta mi mai nainte; Kiqi Keaps în l.Ieprnania s’a npo- Bată ki qioKÎp.ians înqene a KÎnla .ia 30 lansapio mi pape înlîpziease nîm ia 12 FcBpsapie. O a.ili nasipe i;ape mcpili kb mai nisitS dpents a fi nsmits Bestilopsis npimiBepei, este nasepea Vanus Kini dsne o onsepcagisnc nc- Kontenili de 17 ani s’a apitats ki ea ns Bine niqi odati nainlc de 4 Maptie mi niqi odăii mai tîpzis de 30 Maptie. în aqeasti enom, înqene mepni si easi din K8.iK8mB.i8 jops snde as pimasb asKsnse toati iapna; Bpoamteie înqens albnqi si slpige mi .ia sifipmitsjs aqestei nepioade înqene mi sneie in- sente din neambiB mBiute.iopB mi a gi'ngapiiops Ka si se apate în aeps mi si IspBspe odina noastpi. 8nii fialspi (Vanessa) ease din ro- roama Jiop, înqepnnds apiniie .iop, însi ssfepe înKi ms.ilB; Kiqi natspa n’a ritils înm în KÎmnS mi nidspe nstpegB nentps dîniui. întp’adeBipb, dinlpe toate f.iopi.ie, se Bede ne KÎmna nsmai rioqei (Convallaria majalis) Kape, ks dpents ks- Bînts se nsmcmle fioapea zinezei. Daps piB- dape! Kini nsmai qesa mai ne spini Kîmns.18 Ba fi aKonepits de f.iopLie qe.ie mai ssaBe mi aeps.18 Ba frstpiBitsts de pîndspe.ie mi de .ie- — 108 — țiioane de ajsine, ieje d’înlîiS Kislînds dsne|nii este ks lotsj ast-fej de Kît nponpietapii nointpii Kslsspi-ie jopă, iț.ie d’ajs doijea Kistînds dsne fiind ki ea nsiepe Kipie ni*n de ja pîndspeje niyi stsni nsoi. Eali ki nentps a’ieste animale, npi- de ja pepina ajBinejopă. Dapă si fims dpenui iui tpeEse si ziiemă ki mi nponpietapii nomtpii ns sînls ama de pil, mi apă fi mi ei peneponii miBapa este timnsjă stpimstipijopă, Ka mi nen- tps noi oamenii. Daps deosesipea este Ka noi oamenii (icjă nsjjină aiii în Pominia) ne ms- timă .ia Sf. Teopre f23 Anpijie) ni Kîndă pîn- dspe.ie.ie si msti mai lols-d’asna întpe 15 mi 30 Anpijie. Natspa este mai qenepoasi de Kîts nponpietapii de Kase ja noi; Kiii ei daă pcsncKlă nsmai 3 zije, ne Kîndă natspa di pîndspe- je.iopă sns pesncKlă de 15 zije; anoi natspa esle yenepoasi mi înlp’sn a,it nsoKt mai imnoptant, ajisa ne oameni simeazi în Kaseje Jopă fipi Kipie, dana aieea s’aps msjusmi a joksî Ka pîn- dspe-ie în Komspi sas în nimte nspi neste fe- pestpe mi daKi famtiiiie ks atîni Konii s’aps msjusmi a medea întp’snă tpsnKiă d’apiops în rpidina jopă, Ksmă faie pepina, maiKa a.iBine- ,iopă ks doi zoii de mii mi nsii ai ei! (Ba spma) Desnpe mi>sspi antbii. De A. Treb. Lauriani. B. (Spmape.) I. în timnspije seni, api,iinls.is epa foapte papă ja Poma, mi se ssita mai msjtă Ka mapfi, de Kîlă Ka moneti. Iljinis ne snsne ki ₍.ia an- ns.iă Pomci 485, dsni înniiipepca jsi llspps, as îniensls Pomanii a cate sâni de apțiinls. Dapt Bappone Kape Ksnointea foapte sine islopia ica scko a Pomanijopă, ziie ki înKi Sepiiis Tsjjîs aps fi nitsls nani do appinlă, mi ki denapisjă de npe atsnii epa ks 4 si;pintsje mai mape de Kîlă ie.is de npe timnsjă siă *), adeKi epa anpoano a y₄₀ naplc de jispi de appintă, Kape aps faie o moneti de applnts în Bajoape de 42 Kpsiiapi de apyintă, sas ks nspină mai mape de 2 Biienapi asslpiaii.— Ja Pomani denapis.iă (denarius) se însemna ks X (decern), mi aBea npenă de 10 assi sas jiepe de apami; pismi- tate de denapiă se nsmia liuapiă (quinarius) în- semnată ss V (quînque), mi asea npepă de 5 assi sas jispe de apami; a natpa napte de de- napis se nsmia sestepuă (sestertius adeKi duo semisque tertius), însemnată ks LLS sas HS (libra, libra, semis, sas II librae el semis), mi aBea npepă de doi assi saă dosc JÎBpe de a- *) Nummum 'argenteuni conflalum piimum a Servio Tullio di- cunt; is quatuor scriptulis maior fuit, quam qui uune est. Farro I. III. pami mi pismitate. A zeiea napte de denapis se nsmia libella, mi aBea npeijă de sni jispi de apaini; pismitate de .iiEe.UK.se ziiea sembella, mi aBea npepă de 6 snije de apami; a natpa napte de jiBej.ii se Kiema Teruncius, mi aBea npejjs de 3 snjje de apami **). Aieasta epa ica mai miKi moneti de appintă,— a natps- zeiea napte de denapis. II. DaKi denapisiă de npe aieje timnspi epa anpoane a '/₄₀ napte de jispi, npeKsms ne snsne Bappone, mi npeKsms se Bede din sneje monete boki, foapte pape, napte pomane, napte Itajiie, mi daKi nentps snă atape denapis Po- manii da 10 jispe de apami, atsnii nentps 40 denapi (sapi fnea sni jispi de appintă) da 400 jinpe de apami, mi pinoptus appintsjsi Kitpe apami epa Ka 1 Ja 400, snă panoptă îna- dernpă essopBitante, de 6 opi mai mape de Kită în zisa de aslizi (în TpansijBania). Ks snă atape dinapiă nstea atsnii Pomansjă si ksiu- M) Niimtni denarii decuma libella, quod libram pondo valebat et erai cx argento parva; sembella, quod sit libellae dimi- diurn, ct semis assis; teruncius a tribus uuciis, quod valet sembillae dimidium, est quarla pars (libellae), sicut quadrans assis. Varro !<• L. V. 36. ' — 104 — nepe sns oaie, ini ks zeue denapi sns bos *), EnS denapis aijisnyea nentps stinendis.18 snsî jețiisnapis npe Jisns, mi 12 denapi npe anns. De aiul ue spmeazs? Ks JSKptpije aps fi fosta eftine ? Ns, de aokb; ui ks apyints.is epa paps. De ani se Bede ks înnepKapea jsI SepBis Ts.uia • de a faue mi Bani de apțiinls, n’aps înfisinns în Komepusjs Pomanijop», mi ks Bappone BopBemte desnpe dsnsa ks tot» dpentsjs Ka desnpe o ks- piositate, eaps Haini» o tpeue ssntâ tsnepe, mi înuene islopia BanLiops de apyints ks anns.is Pomel 485, dsns ne sKoasseps npe IIspps din Itajia. Aieslă peije sspss întsiamî dats Kanti- tate de apijints npeste Itaaia. Pomani! ssnnaseps *) Aieasta fs Kassa nentps sape Pomanii tintpipt npe mone- te.îe jopS firspî de Bite (pecus de snde pecunia), adesx moneta firspalx ks KStape BÎt’t, u. e. ks oaie, epa in ade- BTpis npejjsjs Bite! inmetajjs. îndals dsns aueea ueltRue ueje aBSte aie Ita- .riel de ijiosa, mi je Konstpinseps ja KontpiBS- Uiane rpea. Ks modsJB auesla so îmmsAjji ap- yintsjs Aa Poma, mi se simiji tpeEsinjja de mo- nets în auest metajjs. Daps ks îmmsjtjipea ap- yintajai înuens a’i sKsdea npejjSAa. De aiul în- nainte înuens o înKspKstsps foapte mape în mo- netspia pomans, Kape ns se întsmnis nsns nsnds ■iSKpspi-ie se npeijsia nsmai dsns nsnds.18 de apams. Aueasts monets rpea îmnedeKasse nsns aKsms npe oameni de a aKKsms.ia tesaspo în meta.iAs mi tots de o dats npin eftinstalea ei smspasse essistenjja nonops.isl de țrioss. Ilpin intpodsuepea apninlsjsl se nssKs o disnponop- Ijisne înfpiKomals întpe luassi-ie aBSte mi ueje sspaue. Auestea din spms se înKspKaps ks da- topii Kapi ns Ae mal nstea dcsfaue. (Ba spma) Komsnikaijisni SHientiffae mim. Desnpe itonsepeapisnea snopa ap tino .i e de mînuape. în timnspije noastpe, Kitnia a Ktstată dsne fejspiml de mizjoaue mi de ineenjiisnl Ka st se noatt ntstpa aptiKOje de minKape msjts timns mi st ns se stpiie. Ama s. e. nainte 10 15 ani s’a ntsKOiits a laie sns estpaKtS de jante, a de Kt nsinds Ka 8 dpa- mspl saxaps ja 2 Jiitpe jante fepsinte mi jtsînds janteje întp’sns Bass neadînKS nînt Kînds se ena- nopeazt i:a st neapzt 60 ja sstt din ana Kape ape, aBînds ulne-Ba rpiaca a amesteKa tots tnepes janteje k’o jinrspt na st ns se fant o nejijjt d’assnpa; a- tsml se faie din jante Ka sn estpaKts sas Ka sn si- pons Kape noate st stea msjts timns mi st ns se stpiie. Adeitt ntstpîndS auestă siponă întp’o KStie de tiniKea Bine insist. înst aieste Kstil tpeBse st stea Ka o wsmttate opt în ant fepBinte ja 105°. Kîndă Ba line-Ba.st întpeBsinyeze auests sipons, îjs moaie ks lesa ant Kajdt mi ape janteje iejs mal npoasntts ini nitKSts, ueaps dsnejsni mi ani întpeijl. 8ns faspinanls fpanuesă ansme Lignac a npodsss deata în ansjs 1849, natps-zeil mi linii de mii de asemenea Kstil, Kape je sinde ja antpenpenopi de BoiațiispI ne mape snde e foapte rpes d’a întpejjine ne KopaBie atîtea nail, Ka st aiBt toyl Boiayiopil de- stsjs jante. Daps ja fjota pirajt din Anrjia, s’a întpodsss aKsms Ka o persJt ijenepajt Ka ja toate KoptBiije Kape njeaKt nentps sns timns mal jsnrs, st se nposizioneze mi Kstil ks estpaKts sas sipons de jante. IIpodsKuisiiea iui esvoptaipsnea oswiop in Fpanuia. Dsne o noțiisne statistint, Fpaniia a esnoptats în ansjs 1858, natps-zeil mi linii mijioano do ost npoasnete (?) adeKt esnoptajiisnca oasjops aă dată Fpaniiei sns Bcnits mal mape de Kîtă esnoptajjisnea Binspijops de tots fejs, de aieastt ijapt. Eatt ja MC Eortijie adsie desBOjtapea pajiionaBi.it a arpÎKSJ- tspit, d’a faie statsjsl dintp’snă jssps mit;ă Bcnitspl ama de Konsidepaeije. OEsepeanifniue meteopo.ioyiue au Bsuspeiuti de au 23—31 Maplie. Temnepatspa dsnt tepmotnctps jsI Rcaumure, în smBpt. Dim. ja opa 6, d. a. .ia opa 4, seapa ja opa 10. da 23 2 9 7,5 da 24 7 11,5 4 da 25 5 10 ' 4' Ja 26 5 8 5 da 27 • 5 11 5 da 28 5 11 5 da 29 10 13 10,5 da 30 10 15 40 da 31 10 17 10 Temnepatspa 6 10,6 6,8 'de mizjOK Dot zije a njoată. Tinipits în Tinorpafia Kojețtisjsl Sf. Sasa