JURNAL nENTPH PESUÎNDIPEA niTIINIlE.IOPtf NATSPAjIE IUI ESAKTE, ÎN TOATE K.1ASE.LE Pediyeafti I L de l| PROFESOR DOCTOR IULIUS BARASH. ________________ 12. (Ans.ia a.is natp«.iea) Bskspeuill 30 Mapu'e, 1859. Konpindepca: 4uyca melamoplosci.— Estpcnie.ie intpe .lOKsitopii aeps.iBi.— MipaK8.ie.ie uiețjel în miniatsp’B.— KoniKninauisnî sMÎeniifHe inÎMi. ./leijea metamopfosei. întpe cc.io mai fandamenla-ic .iețn a.ic na- tspel tpecse st nomenims jeyea metamopfosei (sKimbTpei) Kopni.iopa. Teta j»Kpa ce esislT, tpTcmlo nsmai no temeiaja acestei ^eyi; nici o fiinjiT malepiajT ns pTmîne mTKapa sns mi- nata întp’o nosijjiano nesaimeatT. înlp’acests nina adeBTpata a zisa fi.iosofs.is Epaii.iitS^ kt sniaepss.18 seaniTnT kb sns pîa Kaprslopis, a.ie Ktpsia alome neîncetată se SKimBi, kb toate kt e.is pimîne Iotă aceia. lIine se bIIt aslTzî ja Dsn-bpe noate st KpeazT kt neste zece ani o Ba risi Iota acea; dapă ana Kape nspqe ansmă înaintea OKi.iopa nostpi, nici mTKaps neste o opT na se Ba mal afja .ia jokb.is ei, fiinds kt pîaaă tol-deasna se af.n> în mimKape. St nanein o rindT în nTinînt mi st apiiiTm ks o OBsepBaijisne neîn- netatT nînT se na fane apEspe; Bom Dedea Ki ne fie-Kape minata, aieaslT desBOJtape din rindT nînE ja apnape, na se (ane d’odatT, ni npin SKini- ETpi neîncetate, ne fie-Kape minata, din iwsiQiane în nosinisne. JIsapEpije natapei ns mepra npin STpipe; din Kontpa, toatT esistenjja fiinuejops, toalT Biaija sniBepsajsI, ns este a.ils nimiKS de kîIb o desBOJtape nesimjjitT, pemalE, îdse ne- în’ietatT în astiBitatea sa. Este o nstepe mistepioasT, diniiiT, asKansi în natspE, Kape o îmnimje a manifesta neîncetata fopme.ie ceje naol a.ie fiinrje^iop, a nimici (npE- iiTdi) jsKpsJB ce este, ini a nsne în jok8-I a.i- ts-is Kape n’a fosta. Acesta npocess (.iss-pape) nemTpyinits în dTpTnEiiape mi npefacepe, a dats npueijia fi.iosofi.iop8 BeKl d’a npesenla aceaslt — 90 — idee adînKi în fe-ispimi de faBsae. AdînKsaă simuă din fassaa Mito-ioifiei nentps Satspns nape minînKi Koniii sil, ns este aală de Kîtă, ki timiiSJis (Satspnă este zesaă timnsasi) nimiiemte toate fiinueae Kape as emită din sînsjs sis, a- diKi, Kape s’a nisnstă iapimi în timns. Mitoao- pia Indieniaopă Kape Bopsemte de Epama (zei- tatea mipeaui, infiniti), aa Kape sînts ssnnsmi Bimns (npiniinsaă dipimitopiă) mi Illieans (npinuin8.iă penapatopiă) iapimi Konpinde aieasli idee adînKi desnpe nstepea DsmnezeiasKi, sBBaimi mi infiniti Kape se manifesteazi în nalspi npin neînuetati JSKpape de nimiiipe mi de penapape (fauepe aa aoKă). Aieasli SKimnape, sas metamopfosi pers- aati, se apați în> Kinsaă ueaă mai desBoatată, mai Bîptoss aa fiipjjeae animale.— Ja animaaeae din K.iasa mamifepi, Kape nasKE nsii aopă din mitpi, Biî, rata, desBoatagi în toate opraneae aops (BiBinape); aieasli mape melamopfosi ns se npiiene atîta Ka aa animaaeae din Kiasa de mai K0S8 (oBinape) Kape nasKs nsii aopă ns Bii, ui npin oai. îutp’aeeBipă, ne mape deoseBipe este întpe os mi nim! Oșjs este sns .isKps moplă mi riina este Bie ks simjjipe ₍mi ks miuiKape; ks toate aueslea, nina nie a emită din os neînssfaeijilă nsmai npin mizaoKsaă Kia- dspei. în Eyinlă se nsns mii de oai în nimte Ksnloape Bine înKiazite, mi neste nsaine zi.ie esă mii de nsii de nini. Anoi Kînds, snâpnemă sns os, oape n- simă întp’inss.18 Bp’o spmi do nană, de ni- uioape mi de apinl ? Opi-ue fiaosofă din asine, oapc noate si ne dea o des-ismipe Ksms a fosta asKsnsi în os, fiinya riinei ? Ksmă a emits dintp’snă .isKps atîta de simiias Ka sns os, o fi- inui alîli dc KOmnaiKati, Komnssi dintp’alîla msajjime de oprane Ksms este nina Bie ? Ni- minea mi niui odati!- în lemnaspiae nirîni- aopă bckÎ, Nalspa as fostă npesentati ssb firspa snei stalse femeemli nsmili Zsws, a mpiea faiji as fostă asonepili ks snă Biaă; ssb slatse a fostă siipisă „Niii o mîm omcneasKi, n’a jjidi- .,Kată BU8.iă meă“.— Noi fisi'iii, sanienuil, filosofii din asmina- tsaă scko.18 aaă noslps, Kape aină fiKstă npo- rpese neupezsto în toate mtiin^eje. natspei, sîntem denapte, foapte denapte d’a nslea Ksteza a intpa în adînuimea mistepiiaopă natspei 1 Ks toati mtiinjja noastpi, Keap aKsm știm ks oku înKpe- meniîji înaintea auestei firspi anliue înseaili a zeitijjii IsisS^ fipi a ne nstea BSKspa d’a npiBi d’anpoane fisionomia ei! 9feae mai deosenite mi minsnate metamop- fose ae risiraă, aa inseKte. Se Bede ki nalspa a aaesă «ueasli K.iasi a animaaeaopă, snpe a se manifesta în toati stpiasuipea nslepit sa.ie. Aieste metamopfose, fiindă alîtă de intepesanle, amă nsilă ki ns Ba fi de npisosă Ka si Bopsim de dînseae uesa aiul dsne instinKte.ie anima.ie.i0p. lIea mai mape naple a inseKtejopă, Kîndă esă din oai, ns seamini niui ks nipinuii aopă, niui ks aieea Kape ei Bopă fi mai ne spmi mi sîntă ssnnsse aa nimte SKimBipi foapte mapi nîm aJKsnrs în stapea aopă iiepfeKti, desBoalali; aieste SKimBipi, s’nlă KsnosKste ssb nsmipo de metamopfose. Metamopfoseae insesleiopă se faKă în ue- nepe npin tpei nepioade, adiKi: nepioda .lapeel, nepioda nimfei mi nepioda inscKlei m-pfenls saă desBO.itats. j[ Dapă aieste metamopfose, ns sîntă tolă a- lîlă de mapi aa toate inscKteao, fiindă ki sneao atîlă se sKimnă, în Kîts nsmai sîntă do KsnosKblă, ne Kînds aa aateae, aieste metamopfose ns sîntă aată nimiKă de Kîtă Kpemtepea apiniaopă Kape ae ar ainsil nîni aKsm; de aicea, natspaaimtii ae deoseuesnă în metaniopfose KomiLiele mi meta- mopfose neKomn.iete. InseKlc.io ks ’ metamopfose Komnaete aă lolă-deasna fopma snsi nepme Kîndă ese din os, mi în aieasli fopmi se nsmesKă .tapau-, a- tanui Kopnsas ae este asnră, moaae, desnipuită în tpei saă mai snpe-zcic incae deoscBite snsa de aalsa; okîî ae sînt simnai, sa înKi de msale opi ae ainsesKă de tots.— Dsm ie aă pcmasă Kîts— Ba timnă în aieasli nosijiisne mi aă mi nelpe- K8tă msate SKimBipi, afonii ae înuene a Kpernle apiniae ne ssb nieae mi dsm aieasta intpi în nepioda nimfei. în loali aieasli a doa nepiodi a Bieuei aopă, pemînă aieste animaae Kspioase fipi mhiiKape mi tpiesnă fipi nslpimînlă. Ilie— aea Kape e.io o nepdă, ansmă se esbki mi se SKimBi întp’snă feaă de KoaiKi în fopma snsi oă (roroanii) astsnati npetalindinea, în Kape se a- - 91 - fji inseKla. SîntS sneje inseKte a Kipopa ro- roami, seammi ks înfamspapea snsi Konijă.— Dapă ne Kînds inseKte.ie sînts inKi în nepioada japnei, npin o nost jsKpape instinKliei îmi npentesKă sns anonepiniă nenlps o mape ne- pioadi a Biejjei jopă de nimfa, însi aieslă a Konepiuiă îjs fai;ă din nimte fipc de milase Kape je siiolă din rspa jopă. Dsni ie inseKla s’a anonepits npelslindinea, alsnil îmi îniene miste- pioasa sa desBOJlape. Opraneje saje ie.ie din nisnlps, se moaie mi înielă, înielă, înicnă a-mi jsa fopma ks Kape na pimînea, eniindă de sse roroiuî rai slatopniiinds-se în fopma kopns- jsi snde (pense sn piinîe. Dsni ie s’a sfîpmits aieasfa mape siiimnape, inseKla jeanidi massa sa, întinde apinlie iui ese Ka o inseKfa nepfeKfa. .Ia aiesle melamopfose Komiuele sînlă ssnsinl lojii fjstspii; daps esle snsjs dintp’inniii Kape ape nenlps noi oamenii sns deosesilă in- tepesă fiinds-K'B în slapea sa de japm sas oepme, SKoalo din rspa sa sns fe.iă de matepie Kape aKsms s’a fiKslă sna din ieje dc neanipate Ipensinjje aje omsjsi liaijisats: aieasfa malepie esle nizlasea, mi aiests aepme este rîndaKSJs (ver â soie) de Kape nomă nopni aiieail ie-Ba mai ne japrs. Aiests inseKla se Ipaije din iipoBiniiije sentenlpionajc aje Kinei. în Espona n’a fosta KsnosKsts nîni ja ajă 6-jea sokojs. Nimte ki- jsnpi misionapi rpeii, as adsss oaue aieslei inseKte Ja Konslanlinonoje ssn sfanînipea jsÎ Instiniani. D’anojo s’a pisnîndilă Ksjlspa rîn- daiijops ja Mopea în Tpeiia, ja Siiijia mi ja Itajia; în Fpanya aieasfa KBJlspi a îmenslă mai tîpzis, sse Henricu ajă 4-jea. KsJtspa rîndaiijopă ns noate înainta fapi KSJtspa apEspsJsi dsds xolipîtă de natspi nentps nslpeijsjs jopă. Dszii ajsi, sînts mai fojosilopi nentps dînmii. Aiests apsspe aatsnye ja o în- nujiime de Ja natps-zeii nîni ja linii-zeul niiioape; ejă a înaintată foapte în toate jje— pi.ie mepidionaje din Espona. flatpia jsi este Kina; dapă în seKOJBjă ajă 6-jea, doi kijs- npî rpeii aă adssă îmnpesni ks rîndaiii mi simînjja de dszi în Espona, adiKi mai întîiă în Tpeuia în nehinssja Ilejononesi (Kape atsnii a npiimilă nsmeje de Mopea, din Kasza msjtopă dszi Kape, în jatinerate se Kjami Morus^ ie s’a KSJtiBats aKOJO). Din Tpeiia KBJlspa dszi.iopă s’a pisnîndilă în Dalia, Siiijia, Itajia nîni în Fpanjja. Tîndaiii tpiesKă în stape de japm tpei—z< ii mi natps de zije mi înlp’aiestă tirană ei îmi SKimni niejea de natps opi; timnsjă dinlpe doi desnoepi se Kiami seKOJBjă aieslopă animaje. Anponiinds-se o ninîpjipe, amopjjesKă mi în- leteazi d’a mai mînKa ; însi dsni ie ui’aă suim- sală niejea, foamea ji se îndoemte. Aieasfa mape noffa, Kape Bine dsni ie.ie d’întîiă natps sKimEipi aje nieijopă, esle îniti mim (petite fraise) ne JÎnn nofta Kape rîndaiii o aă în se- Kojsjă ajă liniejea din Biajja jopă (grande fraise). Kitmimeâ fpsnznjopă de dsds Kape o mi- nimii ei, este foapte mape mi se mipemle din zi în zi. lIine Boemte st SKoali japne dinlp’o sniji onls dpamspi) de simînifa de rîndaii, ape tpeBsinui de 7 jispe (2 ‘4 OKa) de fpsnzi de dadă, nentps sckojsjs înlîiă, adiKi nentps 5 zije; 21 jispe nentps seKOJBjă ajă doijea, Kape jjine nalps zije; 70 JÎBpe nentps seKOJBjă ajă tpeiiea Kape jiine 7 zije; 2'0 jinpe nentps seKOJBjă ajă natpsjea Kape jiine iapiuii 7 zije; mi 1200 nenlps seKOJBjă ajă liniejea. în a masea zi din aiestă seKOjă din spmi, îniene raînsapea ieâ mape (grande fraise) în Kîtă mînKÎndă faKă snă sromotă Ka o mape n.ioae. în a zeiea zi, 'meteazi mmKapea mi se npentesKă nentps înlîia jopă melamopfosi. Kopnsjă ji se faie moaje, din rspi je ese nimte fipe de mitase ie se tpară dsni dînmii sranjindă; ne spmi se ameazi ja snă joks, topnă îmnpeijispsjă jopă nimte fipe foapte ssEjjipI Ka snă fejă de iuasi, mi atîpnînds-se în mizJOKSjă ' aieslei n.iase, îniene a-mi jjese roroama jops. Aieasfa tje- sitspi, se spmeazi în Kinsjs spmitopiă: ei se înBÎplesKă neînietală în joks în fejspiml de dipeKjjisni mi îmnpeijispsjă jopă, iopKÎndă Ka o faine fipsjă de mitase Rape ese din nimte nspi ie se af.il în Eszeje jops. Aiestă fips Kîndă îi esle din rspi, esle moaje; însi în aepă se ’ntipemle nsmai de Kîtă. Aieasfa jjesitspi si spmeazi nsmai kb snă fips: dapă npin msjui- mea înBuitspiJopă ie je faie rîndaKsjă, se fop- meazi în sfîpmils o roroami tape, anîndă fopma snsi oă. Foroama aieasta esle rajEeni saă — 92 — a.ibi dxni fejsjă rîndaiijopă ie a8 fiKsl’o, mi januimea fipsjbi este foapte mape; de ms.ite opi de ja 100 nîni ja 150 stînarini. Fîndaiii iei emiiji dintp’o sniii (onlă dpamspi) notă a- dsie .ia 70 — 80 JÎBpe de mitase; daps se în- tîmn.ii si adsKi ini nîni Ja 130 jiape. în 3 '/, zije nîni în natps, ei îmi isnpiBesKă roroamea de yesBtB — DesniKÎndă iine-Ba o roroauii, a- tsnii nsemte inseKla din nisntps de tot» sKim- sati de KBmă epea mai ’nainte, ea aKsmă s’a nerpit, niejea ei seamini kb tejetinsj, fopma ei este potsndi mi jsnn Ka a osjsi, ns-i risimă niii Kană niii rspi, JOKSJă apinijopă Biitoape este însemnata nsmai npinlp’o jinie în Kspme- zimă.— Kîndă Kudspa esle notpiBiti (deja 15° nîni ja 18°), atsnii melamopfosa aiestei nimfe în fjstspe si isnpiBemte în Kspsă de 18 nîni ja 20 zije, dsni Kape. inseKla rispemle ea sin- rspe roroama mi ese. Kinsjă ernipei, este foapte Kspiosă. InseKla moaie o napte a roroamei kb ană fejă de amezean snoasi din sine, ne spmi o nale ks Kanaia Ja aieslă usntă sdată, o ris- pernte mi ese; ja emipea aiestei insente s’apati 8n Ijhlape K8 apinije a.ise, kb oiiioapeje jxnijt mi SBBijipI mi k’o răpi jsnri. Nsmai de i;îlă dsni emipea din roroaini, îmene rjassjă amo- psjsi a Bopei întpe dînmii, atsnii fjBlspii de deo- sebite seKse se Kasli mi dsni rsslapea dsjieuit imnsjai, naptea femeiasKi îmene a-mi densne oaue saje, a Kipopa Kilinime este foapte mape, nîni ja 500 de oai fie-Kape, ini ama dsni ie fjstspii m’aă îmiuinită misianea jopă de npona- raijiane, tpiesKă nsmai 10 nîni ja 20 de zije mi mops. (Ba spma) Estpeine.ie întpe jokdtopii aep«.i»i Natspei îl njaie es- tpemeje, Ka mi noi oa- menijopă. întomnai ki întpe oameni JoKsitopii nimîntBJBi, snii sîntă mai mapi mi ajyiî mai miii; sa înKi, snii sîntă npea mapi mi ajiiii npea miii; ama m: întpe nasepi jo- Ksitopii aepajsi, sneje sint foapte mapi mi a.ite.ie foapte miii. Esemiijs d’a- leste doi estpeme. ne daă doi nasepi Kape je npe- zentimă aiii în doi firspi, adeKi s!p8U,8J8 mi KO.iispl. Am aBSt OKasisne a nopui de.-mpe Islopia NatspaJi aiestopă doi nasepi, de fie-Kape deosebită, aKsmă însi nomă faie o Kom- napaipsne întpe aieste doi estpeme, în KJasa nase- pijopă. StpBjjsjă mi Kojibpi tpiesKă amîndoi în Kji- meje mde, tponiKa.ie; însi iej d’inlîiă, în Kontinentsj BeKiă; nej d’a»ă dobea, în KontinentBJ nsoă. Aiii se apati, Ka ini npetstindinea, ki nimîntsj Ame- piiei ns epa în stape si npodbKi Kpeajjisnea a- nimajejop yirantiie, npeKsmă je a npodss Konti- nentsjs iejă BeKiă. în aieslă Kontinentă nsoă (AmepiKa) Kape, npeKsmă îjS doBedemte uiti- injja ueojoijiei, a emit din sînsj oieansjsi msjt mai lîpziă de Kîlă Konlinentsjă BeKiă, si Bede ki [Jasepiae Colibri în AmepiKa. nslepea KpealiBi ns s’a Konsojidată (întipilă) înKi întp’alîta. Ka si noali npo— dsie npodsKuibnea de di- mensisni deosebite mi d’o fopiii KOBÎpmitoape, Ka în Kontinentsjs BeKiă. întpe animajeje inamifepe, A- mepiKa na epa în stape si npodsKi maiKeslosbJă jeă mi a npodssă nsmai, sa si ziicmă ama, o edi— ujsne de jeă în miniatspi, adi Ki Kxrsapă; în joKSjă tirpsjBi lepibijă, AmepiKa a npodssă «arsapă adeKi sii tirps în miniatspi; în J0K8J8 Kimi.iei. a npodss jama; daps în joKB.iă ui— ranlB.isi ejefanlă. Ame- piKa ns epa în stape si npodsKi nimiKă întpe nasepi, aieasti îmnpeuispape se Bede înKi înlp'snă modă mai Jims- pită. Afapi d’sneje sne[je de njemsBe (vulturii mapi, AmepiKa n’a npodssă în niii o famijie de nasepi, indiside d’o mipime eK8a.li Ka aieje aje KonlinentBJbi BeKiă.— Ns- mai în famijia nasepijopă gallinacee. (nini) penpezenlalsjă jopă ie.iă mai mape, adeKinsp- KansJă, este nisKBtă în AmepiKa mi d’aKO-io în- tpodssă în Kontinentsjs BeKiă. Aiestă penpe- zentantă neiii/Kiiiosă a.iă famijiei ninejopă, faie sinrspă o esienuisne din jeyca nenepa.il mai - 93 - sbsb csnast; napKt ap» fi în npiBinya aces- tei, o fiinyt anima.it npieiiiyiatt din Natspt (noale ki aieaslt Ksaiilatea sa de „fiinjj.'B npi— Bi.iiijiatt“ fa’ie Kt ea se aiif.it adese-opî mi de- Bine ama de nesbfepitS.) St ne aîttmfi ansnig ne-Ba mai de anpoane ia difepite stpBKtspe mi natspa a'iestopS dot nastpe eslpeme, adeKt stpausJs mi KO.iiBpii. Stps- ya.is este do mtpiinea ansi Kais; Kana.iS sta se afjt ia o întiuime mai mape de kîIb întjjiimea sosi oms mape; okîbjS stpajiBial este mat mape de KÎt8 loatt nasepea KoiiBpii, de .ia Kana nînt ja niqioape,- Ktii suita KOiiBpiî Kape na sînts mai mapi de KîtS o mssKt. Ks lo. te aqeslea, miKb.i KOJÎBpB este d’o fipe mal ayept mi maî Kspapioast de kîIh mape.ie slpsaS. StpsuBiS este epcisopă mi Ko.iiBps.iS este Rapninopa; anol este KsnosKsta Kt anima.1e.1e KapniBoape, aa în ye- nepe o inteiiyenyt ms-ila maî desBOilalt de KÎtS animaie epBÎBoape. SipsyBiS, ns nsmai ki nasepea slpsusj» in Afpixa. ns esle în stape st ataie snă inamina, ca înKt ns e în stape st se anepe Bine de atanspiie ailopa mi Kîndă Bede anponiinda-se sns inamiKS, ■pe idee* sizapt Kt înnide okîI, înKinsinda’mi ■sts-feiS Kt atsnqi inamiKBjii ns Ba Bedea ne dînsa. Aqeaslt staniditate Kape o rtsimS ia stpsga (rai ia anii oameni) r.8 o rtsims ia miK8J8 KO-iieps; KîtS de miKS este, auia de ini- moșii este; e.18 Ksteazt mi ataKt ne nasepl rasits maî mapî de KîtS dînsa; eiS ns înKide okîÎ Kînd se afli în faya inamiKBiBî sta, din Kontpa fi desKide foaple lape, Ka st se anepe de lOBits- piie 181. StpanB-iS, mai ns SBoapt niqî de Ksmii, din Kaaza rpesttijei saie, ne KîndS Koiispi, din Kon- tpa, netpeqe toalt Bieajja sa sBspîndS. Aneasta ne adsie aminte de aieea ie a npetins# sn8 filosofii e.ien8 Kt pap8 se rtserate întp’sna KopnS atietiKS, sns snipitg mape, sanepiopS; napKt sni— pitaiS oameniiops atjetiyî kb Kopnapî deosebite de mapî, na noate st sBoape în ina.ite.ie peyianî aie ideiiopa, întoKmaî Ka snipitaiS nasepeî slpaua — 94 - ha nOale si pidiie acesta Kopnă atietiKa în în- naiteie pețiianl aie aepsial. în înfitjimapea Koiopel estepioape â aies- topă doi nasepl, risimă iapa o difepinui foapte pemapitabin. Slpsuaia ape o Koioape mono- toni, lenamia, aisă mi nerpa; ne Kînda nasipea KojiEpi apati ne neiea sa, o adanape de toate Koiopiie din leie mai stpiisiitoape ne esisti în jiame. Bizînda iine-Ba znaplnda o asemenea nasipe, îî se nape ki Bede zmapardă, pasină, tonasă mi ieie-.i-a.ite netpe npeiioase înBialc, însaLieuite mi ZBadpînda în aeps. Femeile d’a- koio, ieaa ana Koiispa, îiă nane ne Kanaia lopă mi se sepBesKa kb dînss Ka kb diamante, zma- parde mi aite SKaie isiiloape mi npeiioase. Ama dapă. Colibrul e fpamosă mi stpayaia c mape. - ---—ri*BTTț3C^,,w,,-J“*---------- Mipaksjeje Bieijeî în miniatspi». AieKsandpaia de Humbold zwe în leiespsi siă ona „Kosmos“ ki namipaiă steieiopă ne- Bsioase, ania Bîzisiie npin miKposKonă, se sse ia 18 milioane! Noi pimînemă înapemeniiil de mipape, aazindă aiestea; Kiui aili se npezinti infinitatea mipimel snajjiaisl anisepsaial, infini- tatea namipaial de ismî ie se afn întp’însaiă. Dapa ris maî nsyină soma pimînea înKpemenijjî de mipape, aazindă de infinitatea fiintjeiopă in- ssfieuite Kape se manifesti în panoptaia miK- mopimel iopă. Aieste infinitiul de fiinije esis- tinte matepiaie Kape îmene kb isml, kb sleie mi kb aite Kdpnapî lepemtl mi se tepmini kb animaie miKposKoniie; aiests infinita, ziiemă, snepie mi KOBÎpmamle toali imațiinauiBnea noastpi! Bnă 0018 fnoiiiiăj kseb de misia (neatpi de noiean) Kape Binâ din opamsiă Biiină, Konpinde 40,000 milioane de sKeiete (naBeze) de animaie miiî (gallionella) ie aă Ipiilă odati; aiesta snajjiă Konpinde dap an namip kb 2000 opi mai mape de Kît nomipai steieiop nessioase în icp ! în ansi 1839, a desKonepită D. Efirenberg ki opamsis Berlin este Kiidilă ne animaie Bil, adeKi ne o stpati de infasopii (saă animaie miKposKoniie) Kape tpiesKS înKi mi aKamă. Ja o adîniime de 20 niiioape de desss- tsiă KaidipîmBiai aiă aiestal opamă, tmene im- nepisi aiestop fiinije miKposKoniie, sizape, Kape na Bidă niil odati lamina ziiei. Fposimea a- lestel slpate d’infszopie jjine nînna 60 niiioape. De mi Birate alîtă de adînKă sas mmînta, kb toate aiestea, aieste animaie sîntă Bil mi se îmaiQesKB mapă mi asta a fiKâtă ki nponpie- tapii snopa Kase mapi, si tema de Biilopaiă Ka- seiopă iopa; kiii e îneedepată ki OKasi a ki- psia temelie sti ne o stpati de animaie Kape se mimai, na e npea sirspi. Dapa na nsmal în Espona, ii mi în Ame- inepisa, npeKamă în slatsiă Bipijinia, as nsită stpate de animaie infazopii; sa înKi aKOio (în Arnepiita) as Kiidită Kase din pimimiueie a- lestopă animaie adeKi de nacezeie iops. Illtî— injja, asemenea a desKonepită ki manijii ți iran— tiiî de speli (liEimspă) na sînta ailă nimiita de Kît» napKi limilipe imenze aie aieslopa animaie. Daps mi ne fandaiă mipeî se afn stpate do infazopii, npeKsmă aă apilală sondayiapi. Ama daps este nposats ki lea mal mape inlindepe asanpa nosaial mmînlesK o as infazopie.ie. In- fszopiiie as Kontpissila foapte msila ia Kiidi- pea sanpefeuei nimîntsiBl în stape Kstnă se afn asams. Daps stadiais aieslopă animaie, este foapte intepesesanta na namai în npiBinjja aiesta, ii mi în npiBinya Bapianisniiopa în panoptsiă op- ranizauianel iops. Eie n’aă oprane de mimKape npeKsmă ia aite animaie miiî (s. e. niiioapeie mainteiopă, aisineiopa m. i. ji.) mi’ aă îmnpe- nispsiă rapel saă neste totă Kopnsiă iopa, Ka nimte nepl (fimspie) mi ks aierntl nepl eie sînl în stape a se miuma k’o mape isucaii, Ea ÎnKi a nipai feispiml de îrnnedeKipî ie se inesnă ne dpams. Dapă sînls atîla de miiî Ki s’a KaiKS— iată ki înlp’o niKitspi de ani, noate si tpi- iasKi 500 milioane de aieste fiinije miKposKO- niie mi, iBKpsiă mipaKBiosa, întpe aieste miiî animaie sînta sneie Kape nasKă nsil Biî 1 Ile Kîndă aiteie se mBUjeSKă în modală manteiopă, adOKi npin m«rspî. Ja aieste animaie se apati ne Kopnă Ka ană feiă de tiietspi Kape, din 10 — 95 — mai peînBiezîf. Sînls aite animaie padiale Kape se jjine ne nismiil Kape aKonepS apropii sas aKonepimeie Kaseiops. Kînds n’a nioats msils timns mi n’a Kizsts poai, se ssskb mi pimîns ama ms.il» timns ssKate mi napKi moaple daps Kînds înnene iaps si Kazi moaie yji poai, pe- înBiezs mi IpiesKS îhki msits. Ainî Bedem» esemnis fpananls d’o asiiKsie (lemins)’ sa8 Ka- (aiensie Kape seamini ks moaptea mi astea șînt nerpemits qeie mal miqî fiinije înssfiejjite Kala- lenliqe Kape, de mi IpiesKS, toi» ns faK8 nimiKS mi niKats ki IpiesK». Dap» n» nsmaî aneie dsjqî (aie pîspiiops, laKepiiop» m. q. i.), qi mi aneie mipil sînt ani- miste ks fiinjue miKposKoniqe. Tot» snajxisis mi- piiops nîm ia zoneie noiape mi nîm ia o a- dînqime de 1500 niqioape, este mina de infs— zopie. Jînri Groenlnnde ia o înlindepe de 10 miie ijeorpafiqe, se apati mapea nitali k» nete Bepzl mi tspBspate. O nati ape mipimea »neî miie neorpafiqe. Sas miKposKons s’apali ki a- qeasli nepdeaiji nponine de animaie mÎKposKo- uiqe qe se afli anoio. Sananul Annezi, ki- popa io mane si lols KaiKsieaze, as KaiKsials ki daKi aps Bpea qine-Ba si nsmepe aqesle a- nimaie, însi atîla nsmai Kîts «mms sn-upsig de a doi-snpe-zenea napte »neî miie, apS asea Ipessmiji de 80,000 oameni Ka si nsmepe zioa mi noanlea de ia înqenslsi»'istopieî tpadijjionaio a mmînlsisî (adeKi de ia Adams) nîni aKsms. Ile d’aili naple a risits Boiayiopsis Poepig lînn Cap Pilares mapea Koiopali na k’o nanniKi pomie aBînd» o isniiime de 5 miie mi o irp- m’mo na de doi. Aqeasti pomeajji iaps a npoBenils de inrszopil. Daps mi nîni ia n- Ijime de 78 rpade, adeKi nîm ia miziOKSisii- nezci se risem’e mapea mini de infszopil. Ns nsjiins Konlpisse npezenua aqeslop» a- nimaie ia înfpamsseuapea nonuiiops în jjipiie noiape. *Iine, Kiiilopinds în aqeste peyisnl, n’aossepBal» ki, Kînds mateiouii tparS sn» slpanrs din mape, s’apali liapKi Ka o Bapri isqi- toape mi napsi easi SKînlel ? Daps dsne OEsep- Bajjisniie miKposKoniqe, aqesta npoBine d’o m»i- ijime de animaie miKposKoniqe isnitoape. Kînds nsne qine-Ba ojjets în aqeasli ani, napKi s’a- npinde mi apde k’o ismini. DapS sn oms skii- dinds-sc în ani în aqesl» timns, Bede K> Kop- în ie se faqe maî adînKl nîm Kînds aiKsnție a tiia KopnsiS în dos ntpjjT; anoî din fie-Kape d’aqeste nipuî, ease sns animai» întpers. Sneie d’aqeste fiinjje miqî sînls pmitoape (aste sînt» nerpemit» qei maî miqî xoiji qe se afn în isme) no Kînds aiteie sînls naniniqî mi se nstpesKs de seoelaie; aneie as sns Ipais sinrspaliKS, noso- mopît»; ne Kîndă aiteie sînls „bon vivants“, IpiesKS în soqietate înlp’o nsnri mi se ams- zeazi a miinKa îmnpesni aqeasti nsnn (s. e. Volvox glebator.) Intp’sns asemenea saKS se fopmeazi mat ne spmi mal msujî saql miqî, ne spi ii se psne saKBi» qei» mape mi es» dintp’- înssi» saqil qeî miqî; asie sîntâ nsii jops. Sneie d’aqesle animaie si tem» de ismini (eali qei maî miqî OGSKspantislî în isme; astea si Bede ki sînls naplea peaKijionapi a infszopiiops) ne Kînd» aiteie as o simiialie nentps lamina ra.i- Ecm mi o antinatie nentps ismina a.isaslpi; Kiqî s’a oEscpBats ki aqeste animaie se îmsi- UCsks msils Kînds io nsne qine-Ba întpe o sli— kii raireni mi se npimdcsK» Kînds ie nsne qine-Ba înlp’o stiiui aiHastpi. Sînls sneie d’a- qeslo animaie Kape se nsmcsKs Radiate sas a- nimaic ks poale; Kiqî s’a orsepsals ki as îm- npețjispsjS rspcî, doi oprane Kape seamini k’o poati Kape se înijîplciule lols mepes. Kînd nsne qine-Ba o Binsea pomie (s. e. Kîpmîss) în ana snde IpiesKS aqesle animaie, o si Bazi ki în- qene atomeio Kîpmazsisî a fi înolplile mi îmninsc npin poaleio animaisisî; asts-fcis ki în sisîp- rnils esle îmninss în rspa animaisisî; asta este miziOKS npin Kape animaisiS îmi npinde nstpi- mînls.is sis. Dintpe aqesle animaie padiale, sneie falS nsiî bîî, aiteie nsns oai, daps îmsi- Ijipea lops esle atîla de mape mi de limiisph în Kîls în limnsi» de 24 de ope, sns animais namle, Kpemle mi nsne osi (astea sînt nerpemiis mipeseie qeie mai linepe în isme.) Aqeste a- nimaie as mi o aili Ksaiilale Kspioasi adeKi sinls în slape a peînBiea din moapte; asta este aKsms în mliiniji o fanți neliridsili. S’a bi- zsls ki aqeste animaie dsne qe a pimas» doi mi tpcî anî îipi miiuKape mi Bieajji, iaps a pe- Insiats, inși aqeasti Ksaiilate s’a ossepsals ns- mai ia padiale Kape IpiesKS în aeps, ne Kînds aqeie Kape IpiesKS în ani, dane qe ie a nsals qine-Ba msils timns afapi de ani, mops mi ns- — 96 — imS sss este aKonepils napia kb SKÎntel de f0KB. Snii Boiayiopî a» oasepBals ks în sneje 40- K»pî în mape snde maî ’nainte mapea epa fos- Topesnenle, aEsnis si Bede ki mapea este aK040 ajBi Ka de «aante. Anests fenomen» ape Kasza 4 si ns nsmal în animale miKposKoni>ie as'iiloape, ii mi în pimimine de Beyetaae. Difepinjja în- tpe ana ks asemenea pimimiue Bețjettije mi în- tpe ana njim ks infszopiî, ns e mape; kiiî în- tp’adeBips niB.ite Beijela.ie seamsni ms-ils ks anima.ie; alîta se seamini în natspi ms.ils a- mîndot pernspi-ie Bețtelaje uii animaje. Alîta esle infinita tpansijiisnea amindopops pernspijops în nalspi. Atîta nalspa este infinit! în xolapi.ie ei, Kape se atinrs a se Konlinsa mi fopmezs o snilale infinit!.— iiniri"fă* O O ■mtimiii» i—t~»~....... ...... KomsnikaiiibiH sHientifhie mbrî. Mutase de rindanS de piuins. In Fpanqiea fană aKsrnă, esnepiinue în opisinija snsl rîndaKS Kape tpsemte de fpsnza de piqină (Botn- byx cynthia) tui Kape dl o mstase m84tă maî Bani, mat 4«qitoape mi mat tpalnitcs de uită rindausnă itape tpsemte de dadă; anoi este foapte podnopă, Kpetnte foapte iste în Kîts noate qine-na ss alns dintp’îns84 6 nîm. .ia 7 peKo.ite ne ană. în Paris este o soqietate (soqietate d’aiGiimatapea anima4C4opă stpeine) Kape Binde tstspopa osi.ie aqestsl rîndattă ks snă npcjjă modepats; este de npisosă a adsora ki 4a noi snde piqină Kpemte alîta de .lesne mi snde toate Kondijjis- ni.te oimato.touiqe sipt foapte faBopasije nentps ser- cicole (Ks.itspa mstssel) ks apă fi sine, ziuă, Ka mi 4a noi ss.se laKs esncpimente ks jjinepea aqestsl r ndaKă, a Kspsia upemtepe kosIs foapte nsuins sni Kape ds o peKO.ils ama de esiis; anoi fiindă-Ks e ks- nosKstă ks aqeslă rindaaă noate ss tpseasns mi ss se desBoaate mi în K.timeae peqt (asul ns deninde de I esistinjja dăzi.topă Kape qcpă o K.iims Ka.tds) de a- qeea este înnedepată ks în BÎitopă toate jjspi.ie, tns- Kaps mi qeae nopdiqe, se eopă nstea oKsna ks kb4- tspa mstssel; npin spmape, aqestă npodsKtă lipeqiosă, aKsrnă ama de sKstnnă, tsa fi în niitopă ins.ită mal ef- tină mi ea deseni nponpielatea tstsdopă, Keaps a oa- menizopă nsjtină inaasiiil. . / Kanpa de Ango.'a auMmalate în Fpanm'a. Soqietațea d’iiK.iinialapc a anitna.iejopă stpeine în Fpanqia, a îitqepnată a aiuimata în Fpanqia mi eestita Katipa d'Angora în opienttf, Kape ape snă nipă Ka de mstasc. în-ansaă 1856 as adssă qe4e d’intiiă d’aqeste Kanpe în Fpanqia, adeKS nalps masKs.ie mi mease Îeme4c. Îms4uipea aqestsl anima.iă stpeină a pesmită întp’atîta, ks sîntă ansmă 4a aqeasts soqie- tate în Fpanqia natps-zeql mi mease indiuide Kape nepmite a snepa ană niitopă foapte fanopasină. A- qeste anirna4e 4e n.iane întpe niBnyl ks fpsnze. Este înnedepată ks msnuil nomtpil aiionepiul ks nsdspi de fără, apă- fi o 40Ksinus foapte fanopams nentps â- qestc Kanpe, Kape apă npodsqe jjspil o pamsps naos de indsstpie mi snă izBopă -nsoă de Borsjjie adens, npodsKtțisnea aqeslopă nepl de Kanpe Kape e mal sKsmnă de Kîtă .tina qea mal fins. Pulbere de inseKte din KasKazia. IIs.tBepea de inseKte Kape se Binde 4a noi, npo- Bine din Kasitazia; attojo Kpemte o miant.s (Pyrethrum carneum et roseum) a Kspsia f.ioapc ape nponpietale ks ameijemte mi omoaps toate fe.tspi.te de inseKte npeKsmă nsdsKl. nspeql, nsdsKl de 4emns, mite, msrnte m. n. 4. în (ji.pi.ic Ksxdspoase (na mi .ia noi) snde îms.njipea neste msssps a aqestops insciite, de- sinc foapte de nesafepilă, întpeBsitnțapea anostei ns.t- sepe este întp’adesspă o BÎne-faqepe nSB.iÎKS. Mal ks seams se întîînnas de msxte opi în Kximc.ic Ka.tde ks psni.ie omsasl se smn.te ks sepml (mal ks seams 4a E04naBl psnitjl în snita4spi4c mi.iitape). In aneslc nazspl, ns4Eepea de inseKte omoaps îndats aqcintl Bepml mi Kspsjjs pana. însi, tpcBSe na aqeasts ttS4- sepe ss fie npoasnsts, ns inocKiis de mal tnsxijl ani mi stpiKats; asemenea ns tpcBse ss fie ameslcKals ks a4te 48KpspI Kape s4Secsks nstepca el. Ils.iEepca Kînd e npoasnsts, ape o fajjs nepdc mi, o odoape nene- tpants- Apă fi sine Ka .toKsitopil dane 4a tna.i8pi4c Ds- nspel, Kape safepc de fe.ispiml de inseKte, ss se fo- .toseasKs mal ms.ită d’aneasts ns.iBepe. Sîntă niiutc ssnspspl sape daă omsxsl insom- nie mi ns noate qine-na ss'faKS niinin în Kontpa 4op; dap s8tispspi mi neodine npotienindă din uinuapl (ns din jjînjiaps.i a4 D-.isi Poscti) rssesK pctnedisn xops îndats în nsmita ns4Bcpe, mi de ne ss ns se fo.to- seasits oni648 de dinsa? OBsepeayisnUe nietcopo.wijiuc Jia Esnspeuili de jiu 22---31 Maptie. Temnepatspa dans tcpmometps 48t Reaumure în amBps. Dim. aa opa 6, d. a. ja opa 4, seapa 3a opa 10. Aa 22 2 4 2 Ja 23 3 11 3 Aa 24 3 2 2 Ăa 25 2 4 2 da 26 3 97 .'Ia 27 7 11 4 , Ja 28 5 10 4 Aa 29 5 8 5 A a 30 5 „ ll 5 Aa 31 5 11 5 Temnepatsp; 5 4 S,1 4 de miz40K Tpel zi.te a n.toats. TinipitB în Tinorpafia Ko.ieții8Ai Sf. Sana.