JURNAL IIENTP8 PESIIÎNDIPEA niTIINIlE.IOPS XAT8PA.IE IUI ESAKTE, ÎN TOATE K.IASE.IE Pediyeafâ I t de PROFESOR DOCTOR IULIUS BARASH. Jfâ 11. (Ans.râ a.îă natpBiea) Bskspemtî 22 Map ie, 1859. Koni>in><-nfa: Desnpe inslinitieje animajeJopS.— Desnpe m’%sspl nntini.— Koinsninaiiinni sMientifiie mi i. Desnpe instinkteje anima.ie.iopS. (Spmape.) Ams Bizstă ki jOKsilopii înssfjeuiuî ai aiostel .isme, KonsepBi Bieajja jopă npin nop- nipeue jopă fipeniti (instincte) ie.ie mai Kspi- oase, npeKsms mi npin tandpeija matepne.ii Kon- sepBi esiî'tenjja penspi.iopă. Pase.ie țapi mi sîn- țjepoase, ns nepdă ne 'te.te s.iaEe. Fie-nape a- nimajs, moape; daps niii sn penă d’a.is anima- jejops ns se slinpe. lIe.iă mai mină inseKtă a npiimilă miz.ioaqe.ie de anipape nentps a nstea snpixini o jsnli, sas 'ic.iă nsijins a SKina din, mîinije iniiniKSJBi siă. Jes.iă asnsnsă în tsfe, de snde amteanti a npinde razeia, nape, npin isnea-ia ei na Bîntsjă, nasls a SKtna de ejs, se sfat tots în aqeasts nosipisne Ka naiaxensjs Kape întinzînds-mi nînza, adjsti Ka si npinzi Bp’o mssKi fsritoape. npintp’o aepe admipasui, natspa a îmnip- ijils în nipui nolp'iBite, nstepea matepiaai mi isijea.ia Kopnsasî. Papă se nseinle sns animală fspioss, sînpeposs mi nstepniKS Kape si aiBi ini ispeaja smEjeto-isi; din Kontpa, toate animajeae sjase Kape ns se notă jsnta ks inenihii ,iops, sîntă isijî .ia sins-ietă nentps a iist.-a sKina din mîna ronitoptiopă- jopă. Totă este în eKbi.iisps în nalspî; ksi ns i' s’a dats de Natspi apme de nslepe, i s’as dală apmeje înjjejenqisnii de niSKonipea mizjoaqejops de sKinapea jopă; anoi snde n’a fostă de a- - 82 — 5K8nsă niii atîta, natapa a dată snopă animaje ană fejă de npeBedepe, kb Kape npesimtă mi npeBidă nimte enenimente mai ’nainte de sosi- pea jopă. Si ne sittmă iesa ja aneje pîspijopă mi aje oieanajai, mi Bornă pimînea înKpemenijji de deoseniteje fejapi aje jOKBitopijopă jopă, mi de deosesiteje jopă Kaajitijji. Snii BestesKă anpo- niepea faplanei npintp’o neodixni deosebiți. Apronasijn, sn fej de mojaumi, se njimsi ne ana oieansjBi în iele fpamoase, mi anpo- niinda se o faptani, îndati se afandi îniantpa snde piinînă nîni Kîndă iapiuil se faie timnă fpsmosă. Sîntă nimte nemți (gimnolos electricus. torpilus electricus, malapterurus electric) Kape aă în Kopnspije jopă Ka snă fejă de maiuini eJeKtpiKi, mi anponiinds-se de dînmii Bp’ană inimiKă, îi daă o JoBilspi întoKmai Ka a tpis- net8J8Î. Sepia mi calmar ffejapi de mojaniKi saă skoIiI), apanKi din rapa jopă ana fejă de fjaidă nerpa Ka icpneaja, aiconepinda-se neste totă de aieasti nerpeaiji snpe a SKina de inimiiif jopă. Doripes aă doi jai;e mai janiji de Kîtă ieje- jajte kb Kape jjină ană feJă de sapele assnpa Kanajai Jopă, mi kb aiestă Kină, aKonepijji dc Bedepea ronitopijopă, se njimsi sirapi ne fsii— dajă mtpii. Snă ajlă mină JOKaitopă ajă mipii namilă Bernard Permite. se asitande înlp’o Koaaci (coquille) roaji de Ja okîî iniiniiijepă. Nimte miii paii de mape (crabbesj tpiesnă îmnpeaiii Ka mojssKi op ni, Kipopa je sjatKesKă" Ka ană fejă de sanlineji snpe aje iipeBesti de anpo- niepea inimiiijopă. Osiieiapije anima.iejopă Kape JOKaesKă ne BSKată, na sîntă mai naijina intepesante. In ap- tiKOjajă de sasă ande amă Bopbilă asanpa jb- Kpipiî inslinKtiBe a animajejopă, amă Bizată admipanliije disnosiuisni aje natspei în aieasti sfepi a KpeaijiBnii saje. Aiii dapă Bornă Bopsi înKi nsmai în yenepajă Ki, kb toate Ki, de ja înienstsj jamii se afji majte fejspi de animaje înlp’o jsnti etepni, ks țoale aicstea, niii ană pen na s’a stins de janti, npeKam niii an pcn ns s’a întinsă neste fipe. .lenea de nislpapea ne- nspijopă, a Kassată o sijiniji etepni de auipape mi o Birape de seami neîmetati a nenapijopă sjase, de Kitpe ieje nstepniie. Snă ajtă pe- sBJtată totă din zisa jepe este, Ki animajeje sînpepoase (fiapije) na se îmmajțjesKă tape, ne Kîndă animajeje nefiKitoape de piă, se îmmsj- HesKă foapte tape, npin apmape ieje din apmi lotă-deasna sîntă în mai mape namipă de Kîlă ieje d’întîiă, mi înlp’aiestă Kină, eKaijiBpajă na- tapei s’a natală nistpa fipi a se niepde Bp’ană genă. Totă nentpa aieslă SKonă, natapa a în- loKmilă Ka animajeje nefiKitoape de piă si-mi riseasKi natpimîntsjă (xpana) npetatindenea, a- Bîndă o Biaiji smoapi mi natîndă a tpii nentps fojosajs sojțietiijii omajai npetalindenea; ne Kîndă animajeje fiKitoape de piă. nenatîndă tpii de Kîlă npin BiKtim?, sîntă niipninite namai în nimte nastii mi Kondamnate a tpii sinrape (so- litarie) ne fiindă îmiiiplimite de instinKtajă souiaEijitiuei. însi na nsmai Ki npoBidenjja dinini a în- toKmilă miz.ioaie.ie animajejopă, dînda-je mi apmeje tpeBainioase; dapă a Bpstă a asirspa mi nistpapea jopă npin simlimentajă icjă mal dajie, adiKi npin iasipea nipinteasKi. înne.iemisnea anima.ie.iop Kpernte nîni KÎnd se anponie de tpeanta yensjsi omenesKă; dapă issipea nipinteasKi ape totă aieeami natepo în toate tpenteje fiinjjejopă animaje. Bajtspajă sînijeposă , jsnsjă nemi.iostiiiă, sînt atîta jiniijî de osii jop, npcKsm mi dpiristoasa nilajiie, saă njîndeje ol. InscKlaj mină Kape se niepde în najsepe, npenede toate le.ie de tpe- Biiniii nentpa japeeje saje, Ka mi viraniajă eje- fantă . nentps nsil sii. Aieasti npenedepe a animajejopă, este o napte din npeBedepea natapei. Kape, sape esem- n.ia, a nssă yîjjeje ejefantel jînri nienl8.iă siă (o îmnpeijiapape Kape se ciscmte ja najiine a- nimaje mi Ja omă), npeBizîndă Ki ejefanta esle sijiti a sape kb Botajă ei janteje din jjîjje mi a-jă tapna în rspa nsijopă sii. Si ne aitimă ja aieasti msjjjime a anima- je.iopă m’a inseKte.iopă ie amnje toati aieasti Bepdeaiji a KîmnajBi! Sne.ie se arneazi ne map- yinije pîspijop, ne KÎnd ajleje risesK toati jsmea jopă în KÎte- Ba fipe de iapBi; aneje esepseazi o indsstpie mi deosesiteje tajenle, ajteje smnjs aepajă de KÎnteieje jopă,. kb Kape, napKi netpeKă opeje de JBKpape. Iliiaacenajă—jsnă (L’araignee—loup) înKsn- * — 83 — Uispi oaue saje ks sng bijs de mitase foaple ssEjjipe Kape ’js a npodsss însimi. Asia psilla a densss oai.ie saje ne njanta veronica, iui îndati foije anestel njante se po- IsnzesKB Ka sns jearins. Desnpe metamopfozapea omidejops spițe în fjstspi jsnitopi, BomS BopBi în apliKO-iSJB eiilops. Animajeje neje maî nenslinnioase mi neie mai fpih'oase, npindă inimi în timnsjs Kpemlepei naijops jops. KjoniKa auiteanti ks Kspayis sjîbjb Kape se penede ne nsii sii. ’lepsa fpiKoasi, Bate ks fspie kb «oapneje saje inimiKBJB Kape se anponie de nsi. Cangur o, Manicus, mi Sarigiies. anesle animaje Kape sînls KsnosKste sse nsmipe de nsptitoape de nsnn (marsupialia), as sse Espli sns fe-is de saKB de nieje, snde jiină nsii jops fiinds înKi linepi nîni KîndS Bops Kîmtira nstepe d’a smsja sinrspi, mi anponiinds-so Bp’sns nepiKOJS, îi sari în ni- sntps mi fsrs ama kb dinuiii. Femeije malmsne noapli nail în spaime, îl mînriie, se atoaKi kb dinuiii mi Kiaps ÎI mi nedensesKB Kînds ns sînts mBJijBmile de dinuiii. I.oriols, sns fejs de na- sepo din AmepiK.i, se jsnti kb fie-Kape animajs Kape Bpca si se anponie de kbIkbjb sis mi în- tlmnjînds-se si fie npinsi, atsnni o nedemă tots Bpmînda mi nejisînds-se a KJoni Kiaps în kojî- Bie m’a mapi no oai. Din JBKpipije inslinKtiBe emite din npinni- hbjb iBEipil nipintemti, sînts aneje (Ka neje mai Kapioase nentpa fanepea KaiEapijop nasepijop) o matepie alîla de inlepesanti în Kîls ama tpaK- tal’o întp’ana deosesita apliKOja. Daps ns na- teina sfipmi anesle aje noastpe ossepBauiBni desnpe tandpeuea nipinteasKi Kape este nea d’intîl jeye de KonsepBayianea aninepsajai, fipi a adiora ki, anesls dsjne simtimenta, nimiKă n’apa fi npodssa daKi n’aps fi fosta înKsnijiBpats de amopBja seKseJopă; daii natspa ns m’aps fi înKinaita a nisKoni simtimentbJS amopajaî. A- nest foK fepmeKitopia, esle aneja Kape înKuzemte kb o Kudapi dsjne inima tatajopa fiinijejops, Kape îmfpsmsseijeazi mi înBieazi tots sniBep- ssjb; fipi acesta amops, zinems, snde aps fi nponaraijianea animajejops ? 8îtaiji-Bi npi- miBapa, KBtns zefipsjs dsjne jearini înnels fpsn- zeje neje ssBjjipi! Kama nîpîsjs jimnede înse- sejemte Kîmnsjs îmEpiKats k’o Bepdeaiji nji- Ksti! Ksms nasepije Kînti KînteKSJs tandpeuei! Ksm8 toate anesle fiinije sînta în KBKspie, eese- jinda-se de esistinija jopa! Ramă toate as îm- EpiKala îmEpiKiminiji de nanii! Ksma toate as SKinibatB rjasspije jopa întp’sns rjass de noesie mi de amops! LIe mistepa admipasiJs! Ilpets- tindenea Bedems ki natspa a întpanits fpamose- ijea kb amopsjs. înfjopipea nea fpamoasi a njantejopa, nperitemte podipea jops; daps asia Kansnia noetiKi a njantejopa s’a sfîpmits, ki fjopije se Beste®esK8 mi se bsbki Jisînds zefi- psjs) în mini» Ka sns sanenipS dsjne ajă anestsi momente sBEJima, ne marspEja Konpinzitopis podajai Biitopa. Tots în npimiBapi în enoKa kb- nsniel nalapei, nasns-w îmi pesfipi ja soape Ko;ida sa stpuaiiti de fejspimî de feije. Fasa- ns-i se anonepe kb minsnaiej > saje nene; Ka- ns.is EiseMnel se îmnodosemte k’bhs moijs eo- rata de tejapimi de fejje. Cotinga se înse- jernte k’bob . aKoiiepima stpua’iits de mal msjte Kojoape. Ama îmnodoeile de fpamoaseje îm- BpiKiminjji de amops, anemii fii al natapel se npesenli ja a jops soijie dopitoape, sKoyîndB - stpiripl de EBKBpie, Kîntînda Kîntene melodioase, mi ama Kislîndă a sepaa ans tpismfs KomnjeKtB assnpa iaiitejopa jopă. Daps, asia timnsjs fe- pinits aJB amopsjal a tpeKBts, mi ne SKimBape tpisti! Ilianii aa niepdata Koada jopa stpusniti, Pintade (BeBejiKa) moijaj mi Kopoana, Cotinga s’a desBpiKalB de îmepiKimintea sa sanepei. Togi 8tnE.ii-tpisti, nosomopîui, : Ka Kîndă je nape pis ki a tpeKBta ama Kspînda zijeje de BOJsntatea amopsjai. Ama mi npiBintoapea Kape, în zijeje tpeKate de iepinipe, a indsjnits aepsjs ks Kînte- niie saje mejodioase ne Kînta nentps njinepea soaie! saje dopiti; aKsms, namaî simijinda tpe- ssinija njmepii, a înnetats KînteKBJB de tandpejji, mi în jokbjS esKjamaaiijops saje mejodioase, aKsrna o aazims în stpiripl asKBijite mi n-iînție- poase: toKmai Ka mi ja noi oamenii, dani o noante dpiristoasi a snBî sajb stpejsnits, ne Bine o dimineajii nenjiKsti mi spînioasi. Daps în mi®joK8J8 anestei jsmo insnipate d’amopa, de ueneposilale mi de tendpeaiji nen- tps nsii jops, se afji mi sns eroisls în inima Kipaia Natspa n’a njantats aneste inslinKte dsjnl mi noEije, întpe nasepl, Ka mi întpe oameni - 84 — sîniă nimte fiinne derpadate, fipi inimi. Kîndă inimeje tatapopa Bala ks Kudspi nentpa nimte idei noBi.ie iui sBEaime, aceste fiinjje pimînă pc'ii Ka o nealpt de Sisepia mi niii na nota si upiieani aieslă entasiasm ijenepajă; kiii ei sîntă în slape a se entasiasma namai nenlpa ană sin- rapa ocieala mi asia este indiBidaaJitatea jopă nponpie, Komoditatea jopă nponpife. 0 asemenea fiiniji eroisti este Kwai.iti întpo animaje; Ki'H aiest eroist na’mi di osteneaji a înrpiiKi nentpa iiaii sii; ejă na JBKpeazi ks sodoape ană Kaiss nen- tpa npoyenitapa jai, ni Ka ana xojjb ’mi însa- seinle aiiepea ajtaia, Kiatîndă inKoaie. îiikojo aride si rtseasKt Bp’an kbîb de nilsjiie mi d’a ile asemenea . nasepl aje Kipopa oai seamini kb aje saje. K ndă a risilă ană asemenea Kaitiă Kskb.j» Biziliudâ Ktlss.tj nilsaiie.iops. kb oai ande nponpictapii na sîntă auasi. îndati apanKi ejjj aKOJO ană oă ajă siă mi daKi na e jokb în K8îb8. asBÎpji afapi oaue jepilimaJBÎ iiponpietapa mi dane ne a sifîpiuită aieasti xo- jj:e, se daie uii niqi na se maî .rîndemte ja na- iajă sia Kape ea emi de aieslă oă. Anoi, nita- jira Biindă anasi. niii na uitie ie s’a înlîmnjata mi în îno'ienijn el Kjoiemle aieslă oă de KBKă Ka KÎndă apă fi ajă el; anoi KÎndă easi naiajă de KBKă, kb mipape mi kb dapepe Bede ki s’a înuiejată. Dapă mi ajti sapnpizi mai dapepoasi o amteanti; Ktiî, întp’o zi, KÎndă naioJă de KBKă a KpesKală mai Bine, e.iă Ba da afapi nainlea o- Kijopă ei ne fii sil jețiitimi din Kasa mpinteassi aSBÎpjinda-je afapi nîni KÎndă ji se psne oa- seje, nainda-se ne sine însămi în joKBjă jopă. — 85 - Snă astops pepmană cssepBE qeje apmE- toape: „KaKBjă, ziqe ejă, se Bede ki BopBeinte nemueuite; ktmi aqeastE nasEpe stpir-B tolă-d’a- tna „K8K~K8K K8k-kskIu Kape Ba st ziKEÎn jiinsa yepmanE: aitste (kbk, gucK kbk !) IUi întp’adeBEp K8K8JB ape dpenlă sb stpițre Ka jsmea se se site ja minaneje «ie faqe. Kînds s. e. se anpo- nieazt Kaseje ajtopa nainda-se în joKBJă jopă, slpirE „K8nS-K8K8.u AdihB silite ke ama stadială mi eă faimoza teopie a KomBnistijopă Kape a- laKa dpentajă nponpietEijei, zihîndă ke aBepea ’ anal, este rponpielatea tatapopa; dane aneastE teopie, pasa iiilajiqei esle nponpietalea jeijilimei amc, K8KBJ8.— Dapă Kîndă kbkbjb esKamoleazE objb seb întpe obejc nitBji'iejopa, naindă sastapdsjă jbî în sninapea ajtopa Ka se’jb KpeasKE eapă ape. dpent se stpipe „k8k-k8kI“ adeKE ailEte faK mi ea Ka anii din faimomii „DendyK mi tinepi de moda Kape nsnă obejo jopă în Kaseje ajtopa mi je desonopeazE Anoi Kîndă nsii de kbkbjs sspije antine. De - A. Treb. LaurianU. 111. „In anns.tă Pomei 314 în tirană de foamete *e BEnda ja Poina mozsjă de rpEă kb 1 jinpE de apamE. npin apinape nEtpsntapiBjă kb 3 jir.pe de apamE. DapE a'ieslă npeuă epa modepată nentps ană annă de foamete, îiise npe- Ipuă opdinapiă se Bede din aJle date a fi fostă 2 jispe de apamE nentps ană nstpEnlapiă de rpiă *). „Ia annajă Pomei 324 Konsajii lajiă mi Ilanipiă .npeusipE oaca .ia 10 jispe, uri sosjă ja 100 de jispe de apamE **). Tila „liniă ne snsne ke SepBÎă Tajjiă aă pefopmală Konstitauisnea Pomei npin înlpods- qepea qensBJBi, mi aă îmnEpjjită totă nonopajă pomană în messe KJasse dsnE aBepe. în Kjassea I însKpissc npe qei qe n'ședea o aBepe npe- IjaitE npesle 100,000 de jispe de apamE (asses), rni’i îmnspui in 80 de qentapii; în Kjassea II npe qei qe nossedea o aBepe npejjsitE npesle 75,000 do jispe de apamE, mi’i îmnEpui în 20 de qentapii; îu KJassa III npe qei qe nossedea *) Pliniți* hist. nat. XVIII. 4. **; A.-Gellins X AU. H. L (Spmape.) ₍ npesle 50,000 de jispe de apamE, mi’i îmnspHi assemine în 20 de qentapii; în Kjassea IV npe qei qe nossedea npeste 25,000 de jispe de a- pamE, mi’i ÎmnEpui eapEBii în 20 de qentapii; în Kjassea V npei qei qe nossedea npeste 12,500 de jispe de apamE. mi’i îmnEpui în 30 de qen- tapii; în Kjassea VI npe loijl qei qe nosedea mai nsuină de 12,500 jispe de apamE, mi fopmE dintp’înniii nsmai o qentapie. Toate qen- tapiije din qeje qinqi Kjassi dintEiă je îmnEpui îhke în dose nEpiji, sna de BEtpîni mi -ajta de tinepi, BEtpînii se KastodeasKE qetatea, tinepii se meaprE afapE ja BEtaie. JIa toui je îmnase S b’mî faKE Bemtminte mi apme dans Stapea jopă mi dsnE neqessitatea sepsiuiajai: qei din Kjas- stie dintEiă fspE mai sine îmBpEKajji mi mai tape apmauî, eaps qei din ftjassije din apms mai simnjs, mi qei din a Vl-a Kjasse na fsps îndalopaui a fane sepBi’ije mijitape. AfapE de aqemtia mai fopmE 2 qentapii de faspiKatopi de maqine Bejjiqe, mi je adassse ja Kjassea din— tEiă, mi 3 qentspil de aqqensi (accensi), de Kop- miqini (cornicines) mi de tssiqini (tubicines), mi — 86 — Je adassse xa Kjassea V. Dsni Ue opdini ks modsxă acesta nedestpimea, fopmi48 > uenlspii de Kixapi din npimopii statsxsi. ApsnKindă ks modsxă .mesia toate sapuinexe statsxsi npe smepii uexopă aBgjji, dislpinai tui dpentspixe assemine. în adsmpixe nssjiue comitia) xa Botapea xeiji— xopă Kiemi mai întiiă' npe Kixapi, anoi ue.ie 82 uenlspii din Kxassea I, dsni aueea teje 20 de Kxassea II,: mi auișv mai îukojo; însi fiind» kt, Kixapii, K8 uexe. 82 uentspii de nedestpime de Kxassea I, fiuea 100 de uentspii îmnpesni, Ba si zîki mai: msxte de Kîtă toate uexe-xaxte Kxassi îmiipesni; se înjjexepe ki Botsxă xopă de'iidea mai ! to'ă-deasna, kiuI BOtspixe se ns- mepa dsni Aientapii, eapi ns dsni Kanete, adeKi fie-Kape uentspie asea nsmai sns Botă (koxjok- tisă din BOtspixe tstspops memspixopă ei): Ilpin »pmape Kînds se snia BOtspixe tstspops uenls- piijops de Kxassea 1, exe deuidea, ini qexe-xaxte uentspii epa de npisosă. Nsmai Kînds n8 se snia, se Kiema ini uentspiixe de a II Kxasse. mi acestea mai tots-deasna deuidea. Ama îiiKită sas apape opi mai epa xinsi de a mar Kiema iui npe a III Kxasse 4a solă, sas niui de Ksms, dapi xa uexe din spmi ns Benia mai niii odati sas daKi mi Benia, epa o Kspati fopmaxitule *). IV. Aueasli opranisajjisne fiKsti de sns peije pomană ks 2400 de anni înainte de tim- nsxă în Kape ne afximă, sepBemte înKi mi astizi de Ease ja opranisapea mai msxtspa dintpe sta- tele modepne. Ea ape ue-Ba Bsnă, kiui steppe toate ue.ie-jaxte diffepinne întpe oameni, rnfi KJassifiKi nsmai dsni o sinrspi Kateropie, adeKi dsni aBepe. Ks toate acestea e nedpeanti mi tnrpesiitoape nentp» Kxassixe auste, mi e smi- xitoape mi stpiKiuioasi nentps Kxassixe sipaue. E adeBipată ini dpentă, ki uei ue riosedă mai msxtă sînts datopi si KontpisseasKi mai msxtă snpe yinepea statsxsi de Kîtă uei ne nosedș ns- jjins, Kînds e nopsa de Kontpicsyisne ks asepea; dapi Kînds e Bopea de datopii mi dejipenispi nepsonaxe, alsnui fie-Kape nepsoani ape atita dpentă Kîtă Bepi-Kape axta, assti sas sipani, mi fie-Kape e în aqexaiiii' rpadă datoape a se saKpifiKa nentps ■ eineje Komsnă. Se nape ki SepBis ns se siti ja aueasli assiomi; exă fiKS nedpentate uexopă aBSiji, Kînds nsse npe diniuil ama de mapi sapuine nepsonaje, mi fiK8 ne- dpentate ue.iopă sipani, Kînds xe înrssti dp< n- tspixe JieyisJiatÎBe mm xa nsxxi. SmspipLie «api se fiKSpi auestopă din spini npin îmnsiji- napea sapuinixopă, ns sînts în sta pe de a pe- Komnensa nepdepea dpenlspixopă xețiisxatiBe. Eapi în pesneKts-is noxitină, exă nsse fsnda- ' *) T. Livius I. 43. confer Dionysii IV. 18; Plinii hist. nat. XXXIII, 13. A. Gellii Vil. 13.' ; menfsjă snpe fopmapea snsî npoxetapiată Biti- mitopiii statsxsi mi derpiditopiă smanitiijii. Km! Ksină notă K.iassiie sipaue si se asseKspeze în Kontpa asssnpipixopă uexopă assle, daKi boIsjs xopă e tisul)? Ksms nots exe si se pidiue din sipiuie, mi si se nsni în assemine Kateropie ks uexe aBste, Kînds auestea faKă toate jețiixe în faBoapea sa mi snpe jjinepea disnponopyisnei întpe sme mi ssBopdinaijii jiopii ? Mînriiapea de eKsajitate dinaintea ,ieyii, adeKi a IpinsnapisJ»! yisdeKitopesKs. e foapte miKi, mi în 84tnn.i in- slanyi, e Lijssoape. Istopia pomani, în Kape de mi se afji mai ms.iti BiptBte mi mai ms.ill dpentate, de Kits în istopieje timnspi >ops mo- depne, ne di ks toate anestea, essemnie înBC- depate. desnpe aueste sKiziminle. V. Supe a ne nstea opienta assnpa ssm- mejops de sâni indiKate de Sepnis Ts.i-iis, în- semnims ki Kantilalea de apami Konpinsi înlp’o .lifipt, faue astizi 1 fpanKS, sas 1 fjopint» de apami monfeti anstpiaKi, sas 24 Kps'iiapi de apijinls, mi daKi pefieKlems Ja npeuspi.ic xs- Kpspi.iops de npe anexe timnspi, (dsni qitate.io de mai ssss), alsnui Bedems, ki anepea snsî oms de fpsnte xa Poma npe timiisxs xsi SepBis Tsxxis, în ssmi de 100,000 xispe de apami, finea xa 50,000 nitpmlape de rpis, sa» xa 10,000 de oi, sas xa 1000 de boi, eapi a ansia din Kjassea de yioss xa 5000 nitpmlape de rpis, sas xa 1000 de oi, sn» ja 100 de sol,— sanitapis, ns eenits annsa.is. Dapi de Bsm seami, aueasli asepe ns epa Kspali, adeKi în o sin- rspi sueiji de JSKpapI, ui epa amesteiinli. mi uea mai mape napte, sas înKai heredia, sas 2 fuii, adem jokb de 8 ruele de rpiă, Ba si zim ania a natpa napte de sessisne, npeKsmă se so- KOtemte aslizi în TpansijBania. Ks toate aies- tea anepea anei atapi famijil se npejjsia în 100,000 jicpo de apami. Din aieasti ssmrm țiismilate se noate jsa dpentă npejjă ajă m- rmntsJBî; eapi iea-.iajti flisimtate se noate Konsidepa dpentă npeuă ajă Kasei, ajă Bite.iopă. mi ie-Ba Kanitapiă în aere parato. Deii dam 16 țiisrapj de mmintă se npejjsesKă ja 50,000 jicpe de apami, alsnii npe snă țiisră Bină 3125 jiepe de aparat Kapi dsm npeijsjs apamei de *) Bina jugera, quae a Romulo priraum divisa dicebantur vi- riiim, quod heredem sequereutur, lieredinm appellarunt. Karro R. R. 1, 10, •f) Ka npesananece ki fie-Kape Hentspie epa Komnss'B din 100 de ininl, de ml se nape ki qentspii.ie de KJassea 1 epa mai mhl, eajrt M&ie de iciasstie dua upmx, epa mal mapi. I aKsmă, faKă 3750 Biienapi asslpiaii de appintă. Aiestă npcjjă e foapte mape, mi k» alita mai mape, kb mlă mtimă m e npeysjă a 31 eoi, saă a 312 oi, d»m estimapea de alsnii. Din aieasla apă tpeEsi st KonK'idemă, saă m m- mintsjă aă fostă fpsKtifepă npeste misspi, Ksmă ns e de joks în zisa de aslizi, sas m estimi- lisnea jsi aă fostă essopcilante. însi tpecse st OBsepBtmă m Pomanii ns se OKKsna kb ajte . tmieslpii, ii nsmai ks JSKpapea nimintsjsi, Kape se Konsidepa de OKKsmiisnea iea- mai onești, ei nsnea foapte mape npenă npe arps mi npe arpiKBJtspi. Konssjii iei mai însemnau! dsm ie emia din dpenlopie, se dsiea ja apjtps. Ilpe «Isiiă Oiiinnată, Kape asea o momie n»mai de 4 ijisrspi, mi o JSKpa e.iă însswi k» imnije saje, j’aă jsată Pomanii de ja apatps wi j’aă fiKStă diKtatopiă *). în alile onoape epa arpi- KBJtspa, iui alită de înrsslă epa mrmntsjă, în- mlă tpeBsia i i se ssie npeijsjă foapte în Kom- mpnisne ks ieje-jajle JSKpspi. Ja KonsKpiepea Kape ș’aă fiKBlă ja annsjă Pomei 295, s’aă afjată 119,319 letiijiani Po- mani, mi teppitopisjă Pomei mm ja Beii, fi- lea o distanm nsmai de 12 mijiape, eapi nini ja Fidene (letini ks Kapi Pomanii tpiia în os- tijitate) ftiea Kiapă nsmai 6 mijiape pomane, Ba st zim o distaniji de jjismitate de nostt. Aa annsjă Pomei 405 fiKîndB-se KonsKpiepe, Pomanii fopmapi 10 Jeijisni, în nsmepă npeste 60,000 de mijitapi, Kapi npessnnsnă o îmnonB- iiiisne de 240,000 de ssfjete, Ba si zim de dose opi mai mape de Kită kb 100 de anni mai, înainte. Aa annsjă Pomei 430, Pomanii se mtspi kb Samniijii ja o distaniji mai de 30 mijiape pomane (Ba si zim de 3 nosle) de ja Poma, — jsKps neîniepKată mm atsnii.— Dapt de aiii înainte îniene a Kpemle nstepea Poma- nijopă, iui a ji se jipjii teppitopitopisjă. Aa annsjă Pomei 488 (adem zeie anni dsm în- Binjiepea Jsi nipp»), se afjapi ja KonsKpiepe 292,334 uetijiiani pomani, saă în nsmepă po- t»ndă ja 300,000, ks toate m de ja întemeiapea slatsjBi n’aă mai înietată Bitiije k» Beiini **). Kb aieasli mim nstepe Pomanii Konpindă toati Itajia, Bată npe Kaptajiinesi, npe Maiedoni, mi se întindă npeste toati Espona, mi npeste lea mai mape napte a Asiei wi a Ăfp'iiei. De aiii înainte se SKimm toate KajKBJCJe. *) Lucius Quintius Cincinna’us diclator est factus, qui Bgrum qualnor jngerum possidens manibus snis colebat. Îs, cum în opere, et arans esset inventus, sudore deterso togam praeiextam accepit, et caesiș hostibus liberavit exercitam. Eutropius I. 17. **) Inventa sunt civium capita CCXCII mîZlia CCCXXXIV, quam quam a condila tirbe nunquam bella ces*assent. EuttvpiuiW. 18 — 88 — VII. Muitapii Pomani za. înienstS tpensia sb se îmBpaie, si se înapmeze ini si nstpeasKB ks sneseze jopă. Ja anns.iă Pomeî 348, npe limnsjă îmnpessspBpii Beuopă, se înlpodssse - slinendisză mi-itapis din sânii slatsjsi. Atsnii se întpodssse mi Kontpissijisnea. Tits JiBiă ziie kb senalopii snpe a apBta Kîtă de msată koh- tpissesKă ei snpe jjinepea stat848i, îmi înKBpKapB Kontpissnisnea în aere gravi npe KappB, mi ama o dsssepB 4a epapiă (aerarium, Bestiepie). în adeBBpă, daKt KontpmsipB nsmai 1 za 200, a- BspB ne înKipKa dsni sns Kanita.iiă. de 100,000 .lilpe, adeKB 500 jitpe, dapB nstea sb Konlpi- saeasKB mi 1 ja 100, adeKB 100 ) de jitpe sas 250 oKa de apamB KBnlBpilB.. KbIb de mape aă fostă slinendis4ă mizitapiă 4a înienată, ns ne snsnă istopiii iei Bem, îhsb dsoB daleje mai din spmB, se nape kb n’apă fi fostă mai mape de 4 snije npe zi, 1 jilpB npe 3 zi.ie, 10 jitpe npe jshb, mi 120 jitpe npe annă, nentps ană zeijionapiă, de dose opi atBta nentps ană doKtopiă, adeKB 240 Jitpe, mi de tpei opi atBta nentps snă Kuapiă, adeKB 360 jitpe•. ana tpissnă asea de 10 opi maî msjtă de KBtă ana KBJapiă, adeKB 3600 jitpe de apamB npe annă.— Sb îmnspijima stinendisjă de 120 jitpe în 4 nBpyi: Bină 30 jitpe nentps Bemtminte, 90 jitpe nentps annonB. Dintpe aiestea-: 32 jitpe nentps nme, ks Kape nstea KsmnBpa 16 nB- tpBntape sas 48 mozi de rpiă, nposisianea op- dinapB, mi ieze 58 jitpe nentps Kapne, jersmf, Bin% etc. KBiapiajă man KBnBta mi Kajsjă de ja stată fequus publicus); kb slinendia.ia înlpeită natea sb se jjinB oii npe sine mi npe feniops.iă SBă (< quiso) mi npe amBndoi Kaii. — Ssmma de- 120 jitpe de apamB nentpa ana jeuionapiă, Kom- malatB în apțiintă danB Bajoapea de astBzi, faur ja 48 fjopinui de apiiinlă sas 144 Biienapi as- stpiaii.— 8nă mijitapiă Komană asslpiasă înainte de annsjă 1848 n’aBea în Tpansi.mania mai ms.it de 4 Kpaiiapi npe zi, mi nmea, Kape se mai noate soKoti în 2 Kpaiiapi, mi faie lipește Iotă npe annă 36 fjopinjjî, 30 Kpsniapi de apyinlă, ! mai pimină 11 fjopinui 30 Kpaiiapi nentps I Bemtminte. Din aieslă Komnslă Bedemă, kb ană Pomană I de KJassea V, Kape anea ană Kinitapiă de 12,500 jitpe înainte de întpodsiepea stinendisiai mi tr KontpiEBijiBnii, tpecsia sb sninds nentpa întpeqi- nepea sa ja mijijjie, ie.iă naijină 120 jitpe npe annă, Ba sb zîkb 1 ja 100 din KBiiitajis.iă sbb, Kape e o KOntpiBBijisne foaple mape, ama înin>tă mai mape na se noate imnsne ni'iî in ană timus, fBpB de a paina npe oameni. 8naiă dintpe ici de fpante nstea fipemte sb suindi de zone opi mai msjtă, dapB nentps aicea tpcsaea sb se îin- Bpaie mi sb seînapmezc mai Bine, mi sb inenprB în fpantea- omtii, sb se esnanB icjops mal în - aedepale nepiKje. De aieea nelimă ndesc opi .ia istopiiii Pomani; „kb în K8tape mlaie aă ne- pită alBte mii dintpe letinianil iei mai de fpante.*⁴ SepBiă îi fbKasse sb’uiI n.iBleasKB sKsmiiă pan- ra.iă întBiă. (Ba spmn), Komsnikanisni snientifbie mini. Simit ks eanop în Sinepia. în Pssiea a msKOiit» aKsmă an» noaiz» din Si- sepiea, a faie sinii Kape amB.ja ne sinadi ks Bimop», întoKinal Ka Baroaneze k» poate sinajă ne dpsmă de fepă; ama daps nopdsză Pasiei, ande Kziina- pirspoasi. na ueprhite d’a faie ană dpama de fepa, sa asea iotă senefiqiaja aqestel insenijianl naoB mi fi.pi Keztaiazi; Kiwi zinada Ba yine. aKozo 40Kă de mine de fepa Aqestă nosij» Ba si nperi.tcasKi aKamă, ks antatopa.i PaBepna.i»!, o esnedijjiane tomnai nîm za pîa.ia Amap. Imnoptanjja aqestet innenrjiani în nanKta.iă de Bedepe a KSJtapei mi a no.iiti'iei Pasiei nentpa Biitopa-iă in- f.iaimjeî sa4e în qentpa’ă Asiei, este destaza de în- Bedepat» OetepeaUfisnue meteopo.iophie .ta EsKspcuitî de .ia /G—22 Maplie. Tetnnepatspa dani tepinomeipa .tal Keamnure, în aniBpi. Dim. za opa G, d. a. za opa 4, jcap.1 ja opa 10. Ja 1 6 0 8 3,8 Ja 17 1,5 10 2 Ja 18 t 7 2 Ja 19 2 7,3 2 4a 20 3 11 3 Ja 21 3 2 3 Ja 22 2 4 - 2 • 1,8 7 2,6 Temnepatapa de nnz.ioK» za 6 dimineajja ja 4 d. a. ,1a 10 seapa., Eap ometpajă a Bapiats întpe 332 «linii de ilapiss mi înipe 336. Niql o zi de ujoaie; noanlea de .ia 21 a ninsă. liflBpită în Tinorpafia Kojeyisjsi Sf. Saaa.