JURNAL I1ENTP» PESUÎiNDIPEA 1UTIINJJE.'IOP8 NATBPAâE U1I ESAKTE, ÎN TOATE KjIASEAE Pediyeafâ • । II d c * PROFESOR DOCTOR IULIUS BARASH. 10. (Ans.is a.is natpsiea) Bskspeintî 15 MapHe, 1859. Koiipimlepi':,: Desnpe hxlinxte.ie anim.i.icjop».— Desnpe intsKpI anli'il.— Komsniitauiisnl snienlifiae miai. Desnpe instinkte.ie animaje^ops* (Epmape) I,lenaj» SKBmi>pii.iops joKsemte nnpi.ie nop- ds.isi; însi nins ne fie—Kape an» în nensme- poase nii.iio.ine de ,iei,iioane .ia nipmsjs mipii din Espona, Asia ini Amopiiia: iaps snpe mia— zi-zi ns se maî înainteazi de kîIb nîni .ia na— tps—zeii mi linii de rpade. 8niB.ielB.is .iops este atîta de pers.ials, în kîIb s’a fiKBls mi xapte nen- tps Ki.ntopia .iops dsni fie—Kape ans.— li npi- miBapt, îmeiis a ceni de .ia nopds snde s’as af.ials toati iapna; în .isn.i .isî Anpi-iie mi Mais se apali ne ja ane.ie de npin npepispsj» inss- .le.iopS IlIeLiaiidS (în nopds.iu Enr.iitepil); însi în sfîpmits.is .isi Isnie mi Is.iie, e.ie se af.u n’aKO-io în ama nemippinili KÎtinime, în Kîts a- KOiieps faija mipii înlp’o înindepe de mai msjte ini-ie mi înlp’o adîniime de maî msjle sste de slîniKinî, mi sînts ama de stpînse sneje de a.i- te.ie, în kîI^ si se noati, npinde în mii de mi- .lioane. Maî lîpzis se pisinesKB în toate nipmspite Ennitepiî ni’aje SKOiieî, m’alsniî, adini de aa SenlemBpie mi nîm .ia OKlosuipie, se taie npin- depea .iop» ’iea mal mape, fie spmi mepriî ja Uipmspije Ojandeî, întinzînds-se Kitpe Kanajsjs Jamanms mi mapea EajliKi, mi în aieste pe- tiisnî pimîne nîm ja Noemspie sas Deiiernupie, dsm Kape timns se ’ntopKB iapiuii snpe nopds snpe a se peîntoapne iapimî ja npimiBapa. Bii- — 74 - țoape.— în juna jibi lujiie mi A^restij, medă în miz.iOK8.i8 mpii mi ne spini intpi în ane mal miui KEStîndu aKOjo joicspi faBopaBije nentps de- nsnepea oai.iopă jopă, m’aKOJO pemînă SKumEpii nîni în iapns. Sicurncpii Mei BEtpînl, se ’mnpesni ini densnă mai nainte oai.ie Jiopă mi uei tinepi mai ne spini. Dam densnepea oaijopă, sje- EesKK mi de aueea nesKapii îi npindă mai ’na- inle. EI se îtnsjiijesKs nesle fipe. S’a risită mai ms.ilă de 60,000 de oai înlp’o supli a unei SKsmEpiî d’o mipime de miz.iOKă. Ka se ami 'iine-Ba o idee de mipimea auestei nesKipii, {pense se mlie ke în seKO.is.18 a.iă mante,-snpe- zeuejea, numai Olandezii sinrupi au OKSnată o sstE de mii de oameni ks aieaslE pamspE a in- dsstpiei mi dos mii de KopEsii nentps tpansnop- tujă jopă, ne fio-Kape ană. Debe SKsniEpii sînts iapEmi pemapnaniji nen- tpu emirpajiisnea în souietijii, nemții din yens.iă Salmo (Saumon) npeKum am zis mai sss— Ei .lOKsesK mipLie apKliue (înrejjate din naptea Mea mai anpoane de no.is.ju nopds.i8l); însE în fie— Kape npimsBapE, se noroapE snpe miazE-zi, se anponie de Konlinentă mi se sse iapimi npin rspa pîspuopă nînE .ia isBops.iu jopă. în aueste KE-iEtopii, ei umsjE în Ko.ioane dpcnte ks o mape pemapilate. în Kans.iu aueslopă Ko.ioane se a- fjE sna Mea mai rpoasE din naptea femeeasKE, iapa tinepii fopmeazi sl’îpmilu.iă icojoanei. în uniBJetuJă jopă, mai ks. seamE ssindă pîuplie, fa«ă sns mape sromotă, ks toate ke ei înoatE înuelă, numai alsnui se rpimidesKă Kînds sînts anieninjjajji de np’uns ncpiicojă, mi alsnui ei nolă înota mai iste de Kîtă o Kopauie de Banops. Kînds ei rEsesuu în pîspi Bp’sns zErază Kape .ie îmniedeiiE dpsmsjs, alsnui sapă în sssă nesle ZErază .ia o înE-iipine de 12 nînE .ia 15 niuioape (S st.). în venepe, icaslE nimte pîspi ns npea adînui, k’bbs fundă dc nisină unde femeea sanE o rpoanE în Kape-mi dcnsne oai.ie; Bipnalujă cine ne' sprnE a podi oaEJe. Duiie aueasli o- nepațjisne, Eitpmii se ’nlopKs iapimi snpe a epna ja mEpLie înreuale, iapă tinepii emindă din oas, KpesKE iste nînE aacsnră .ia o niipime d’snă ni- uiops, atunui mi ei mepră ia -mape snde pEmînă nînE în miz.ioKs.is sepei auestsi ans, m’atunui dsns ue as ascunsă .ia o mipime de 4 nînE ja 5 niuioape, Bină mi ei în pîspi Ka ss-rni dense oaEJe jopă. ToKmai Ka pondune.ie.ie- aă mi ei auestă ks- piosă instinKts d’a Beni ne fie—Kape ans ne Ja jioK8pi.ie Jiopă. Snă natspa.iislă ansme De.ian8 a nsss sns ineaă de apami ne Koade.ic a doi- snpe-zeue dintp’auemti nemți Kape ia risită în pîsjă Ozs in Fpanija, mi ne upmi .ie-a dată dpsmsjă. Ileste KÎtă-Ba timnă, loiji aă njeicală; îiise .ia ansjă Biitopă aă risită totă în ziss.iă .lOKă uinui din anei nern'i; nesle aiă doilea, aă Benilă tpei mi neste a.iă tpeliea ană aă nenită iapEmi tpei.— A.ile asouiayisni Bpeme.iniuemti, se ’ntOKinesKă întpe animaje, ns nentps a.ilă-'icBa de Kîtă nentps miEuepea jopă.— Ama aă bezsIs ună KEjiElopă anume Jesaianîi .ia Kanu.is do bu- he snepanjjE, în fie—Kape scapi suini de uns fejă deosenilă de nanf>ra.ii (peroqnels, psitacus insuscatus) ue se aduni ks mape sromolă, mcp- rîndă .ia ună isBopă jimnedo ica si se sKa.idc; mi aîKunrînds aico-io, aă înncnulă a so acsica unu.iă ku a.itb4s îmiiinrîndu-se mi lEBijindu-sc no Bop- deajji, anoi se ’ntopică ja nidupea dc undo se adsnasepi înlîiă, îmi nelezesKS iicnc.ie, mi du ni ue fie-nape îmi faue toajcla, se tpaijc în joku.is ssă nentps noanle. Dapă inslinKls.iă souiaiiuilEnil. uc.iă mai dos- Boatată, este aue.ia icapc sliemlo ar.ima.ie.io a tpii tolă-deasna îmnpesiii, a-nil K.iidi aoKsinjio icomsne, a so aaesta sna no a.ila în .isKpiplie aopă IpcEsinuioase mi în fine, a fopma uns fc.is de stată. 8nă asemenea insliiiKlă îaă risimă în rpa- dsjă uejă mai pcmapicaBus ja icastopi, .ia cesni, .ia aMuie mi .ia [spiiim. dcsnpe Kape Bornă nopui aKsmă mai ne japră. Kastops.1 din Kanada (boz! fig. 1) este anima.is.i din K.iasa mamifepi, uc.i mai pemapuaDi.i nentps instinKlsjă siă dc souiaEliitale mi de KonstpuK- jjisne (KJidipe). Bapa Ipicmtc sinrspă în rpo-- ne.ie ue je-a fEicstă în maju-iă pîspLiopă mi BEJUliopă; dapă anponiindu-se limiiu.iă epnei, se adsnă în uete de doi saă tpei sule, a-mi K.iidi îmnpesni .loicsinija de iapiiE; alsnui ei a.ieră o Ba-iti saă sns pîă destu.iă de adînKă, im iapna se ns noali. înrejja iiîiie în fsndă. Ka si pimîe ana ja o înE.ijjime nolpiBiti, îi înnon- ijispi majsjs K’snă rapdă, dapă (.isups de mi- pape!) finlspa auestsi rapdă este nolpiBiti ks toate misaplie apxiteKloniue (inijinepemti) ue- — 75 — pute ja o asemenea jaspape, adins ks rapdaja este fsKats ks naeje, ne dinafaps aKonepita kb nsmînta, stînda kb faija nea Bo.itits snpe ans, Ka ss ns se slpico. Ei, ne fie-Kape ans, întspesKa kb JBKpspi naoi acesta rapda; dans ne as isnps- Bila rapdaJB, se desnaplă în fami.iiî, snpe a Kjsdi jOKainyeje jop. Acestea sîntă fsKBte Ka an fejs de Kojibe polsnde de naeje, aKonepite. sbsb mi ne dinafaps kb nsmînta, mi sînta nașe în jan- ijimca ma.i8.iBi sas zsrazajai. Diametpajs .iops ape de ja mease nins ja meanle nicioape de Jamjîmo. Ko-iica ape dos Kalapi, cej^ de sasă Kape este sens, este xolspîta nentps JOKaintja Kastopi.iop, iap co.i do wos Kapo este ssb ans, ape nsmal o raaps Kape Komsniiis kb ana npin Kape esc mi inlps Kaslopii. Ei, în ce.ia de acosa îmi nsslpeazs nponizisnea jopa. Kînds Kaslopii îmi fana KO-iineie jînrs Bp’o ans Kaprstoape, alsnii se danii în sbsb.ib anei .ia ana namila mi taie (kb dinjiii jopa de dinainte Kapo nola Isia mi anii apnape rposS) .icmnc.ie tpoBaincioase, jo apamiB în ans mi .10 dipiijcazs snpe jokbjs tpe— sainciosa. Toate aceste janpspi a.ie jopa,. se fana foapte ialo mi se apmeazs namai noantea. Ei Kaats joKspijc nsslii mi dcnsptale den jokb- inua oamcni-iops, fiind» ks ande so af.ia anpeane do oameni ci ns fana iiojine. Daps acesta in- sliiiKla de KonslpaKiiianc, se nsslpeazs Kiapa mi .ia Kastopif Kapo sînls nncsnaiji în mina oame- nijops; fiinda ks s’a Bsrata de seams ks nimfe ■ asemenea Knstopi, kb țoale ks se afiș în mise foapte nane, ei opi-ce BXKats de jemna rssesKa, o i;ars în nsmînls i:a Kîndă apa Bpea ss fans opi zsrazs opi K.isdipe.— întomnai Ka Kastopi, apsts întpe anima.ie.ie mamifepe csemn.ia.is anei sociels^i sine opra- nizate Kape ’ml zidemle josainna Komans Ka noi oamenii; asemenea mi întpe nasepi, o sneijs namils nasepea penssaiiiaiio ^Loxia soția') ne apats, cscmn.i8.ia anei jonsinije Komane. Aceste nasspi, Kape tpsesKs .ia Kana.ia de Bsna snepanys, aa osiceia ks, Kîndă Bops ss se auieazs andc-na, s’adans ma.ile .ia ana .ioks mi faKs ne ana ap- Eop an aKonepiui mape (bczi fig. 2) întoimiai dane fopma Kama sînta anonepimapije Kase.iopa noaslpe, napKs mtis Ka ast- fe.i, n.ioaiea o ss Kazs îkos mi na je stpins aiionepimajB. AKonepiiuajs. e fsKSts d’o matepie foapte tape mi aiK-anșe .ia mspime mi de 2—3 slînatini în ’ dîametps. ITe fajja de atos8 a aKonepimBJBi, mepne pîndapi de KaiEapi de ja cenlpa Kstpe nepifepie, asemenea mi îm- npenispBJa mappinei de ®osa sînls amezate pîn- dapi de KaÎBapi, k’o mape persjapilate, întOKmai Ka .linii.ie ajiijejopB în opame. Ssb. anS ase- menea aKOnepims, se af-is 600 saa 700 de kbî- Eapi de aceste nasepi kb famijiije jops (Bezi fig. 1). Aceasts nasspe sociajs tpsemte în penBEJiKanisms ini na’rni da slinaJB Ka a.isineje; de aieea se mi nsmemte penaEJÎKana. întpe inseKte, Kainaja ajfiinejopa este Bes- tits nentps Kjsdipea sa perBJats mi minanals. Aceste inseKte desjinesKa kb rapa jopa ebks- ifue de jemnă natpeda din Kape faKB sns feja de nass mi din aceasts moaje matepie e.ie fop- meazs nimte Kssane (cellnles ks mease koj- napi jinite ana de a.ila). Daps • ie jSKpa de mipape ! Matematicii aa rssila npinlp’ana KajKaja foapte adînKB,. ks nimle asemenea Kssaije eKsa- ronajie (kb mease anriapî) jinite 8ne.ie de aj- te.ie, sînls în slape a Konpinde în eje, ccjb mai majtB fjaidS kîIb este kb nslinijs, tota d’o dals sînls mai Kanasue a se .lini aneje de a.ileie fsps a psmînea ce-Ba joks ro.i8. Dap malepiea npin Kape ajnineje faK miepe, 'leje JSKpstoape o adan’fi ne Kîmna, adins se f.iopi se afiș aceasls ns-isope ra-isens (bczî fig. 3), Kape ss .linemte ne ni'iioapcJie nspoase a,ie albinei; anoi KÎnd ajniina soseuile în stan, fpeaKS K8 an ni- " •liops ne ceJ8-.1a.at8, întoKmai Ka k’o nepie, a- lancl aceasls na-icepe ss des.iinem(e mi Kade în nimte ifomapi mici Kape Natapa je a fsKBtă îkosb ne nicioapeje d’îndspsts aje ajeine.iop8 (Bezi fig. 4). Daps kb cioK8.i8 .1op8, ajsineje adsns ne f.iopi o a.its matepie peminoass namils pro- polis. De aceste matepii eje faK8 ccaps. Nimte inseKte asemsnstoape ks ajbine.ae, sînt Besni-ie (vespa). E.ie asemenea tpsesK în socie- tsiii mi îmi fană KBinapi d’o pera.japitate admi- pasLis (fig. 5). Matepia de Kape faKs aceste KBÎBapi, este jemnBJB natpeds Kape trâ pods ks rapa .wpă mi ’jb fpsmînts' astă-fe/s în Kîlg ss face Ka ana fejs de KoaKS sas Kaplons (xsptie rpoass de ..ierstopi de Kspai). Dintpe aceste matepii, îmi faKB ce.is.ie.ie jopa esarone pers- jate, je înmipeazs în pîndspi, napns sînt Katspi.ie anei nașe; anoi întpe dos Katspi, nana stî.sțiî miii 76 — ne KÎmna mi adani din fjopi ana fjaidă dajqe, mai BÎptosa ana fejă de zeami Kape cse din Kopnajă ansi miKă inseKlă namila Blatla sas pn— ceron (napeqe de foi de apsopi). MaJle fapniul na șe maiijamesK a adana namai aueasti zenmz, ui îm;i mi ne nasepona îjb Ipansnoptcazi înianlpaj Kojoniei Jopă mi-.iă natpesKS i:amă noi natpimă o BaKi nentps jante. S’a mi Bizala snă fejă do OBiueiă Kspiosă ja .iqesle fapniui JBKpitoapc, adin: ki dani qe aa îmnitpînilă, ne mai nstîndă jaiipa sinrape, iaă japne de fapniui janpitoape în Kaseje jopă, Je KpesKa mi ne apini se scp- BesKă kb dînseje Ka noi Ka s-iEțicJe. xa st snpfadneasKi Bine Kalaptie de sass. Tot», ksîbbjS este tnBejila întp’ană înee-iiuiS Romană. De tpaiaja admipasijă ajă KOJoniei aJBine- jopă mi sesnijopă, ama Bopsită Ja an ajtă jok8; de aueea o Si Bopsimă de ajte insente mai mini Kape mi ej ne apatz nimte inslinKte de totă admipanije; aqeste inseKle sînlă fspniueje.^— Fapniqeje (formicae, formis) tpzesKa ia- pzmi în soqietale Komnasi de BipBaui, femei mi de fapniql stepne, JBKpitoape, Kape n’aă apini, aqeste fapniqi lipi apini, sînta înszpuinate kb jb- Kpipije KOJoniei (npeKam ajBÎneJe femei în Kojonia ajBiheJopă). 8neje KJidesK joKainija Komsnz în nzmîntă fiKÎndă mai ma.ile Katapi de Kamepe, însi ajte.ie îmi fană JOKaiuua în Jemne nslpede. întp’ană asemenea apeope, e.ie fana iapzmi mai majte Katapi snaja neste a.ila.ia Kape sînts des- nipjjite npin bskzjjî de Jemne siniloase, saa nenstîndă risi asemenea Jemne Bane, înlzpesKă BBKijjije qeje nalpede ks snama jopă, întpena- inuînds-je Ka snă fejă de slîjnă snpe a nalea gine Katapije de sasă. Inlîmnjînd8~se Ka, fiind» sjasi slîjnii, si Kazi nimte Katapi de sasă, a- tanqi fapniqeje jaupitoape qe aă SKinală dinlp’- aueastz moaple nenopoqitz, JBKpeazz kb îndoiți aKliaitate, pelperîndă din dipîmilapi, fapniqeje moapte mi înrponate sac sfipîmilapi, Ip.nsnop- tînda ja ana joks sirspa ne ueje pinile mi dpe- rîndă toati naptea KJidipii qe s’a dipîmală. Fapniqeje BipBilemli mi femeemli na se ’mnzp- timesKB niqf odăii de aqeste jaiipipi. lIe.ie d’înlîiă pemîna najjina timus în Kojonie, cse mi se npinidesKB, dapă qeje femeemli aopa mi cjo asemenea a emi din Kojonie, însi alsnui Bina jBKpitoapeje (stepne) ini je sari kb si.ia în Kamepije jopă, ande pzmînă îniiise mi natpile npin qeje nizitoape. , Dani qe o fapniui de yensja femeesKă aa denasă ana oă, o ajli fapniKi jaupitoape se ansKi de ejă, îiă nane întp’o deosesili Kamepi mi-ja ijine saBlă înrpiatipea ei, nîni -qe'se kjo- qemte japsa; însi mi alanui JBKpitoapeje na se jasi d’a înrpiaci de natpejisja KBBunuiosă, a’je njiinsa întp’o zi fpsmoasi, daKînda-Je scapa iapa înanoî ja kbiebjb jopă mi uiinda-Je întp’o kb- pijjenie foapte mape. Fapniqeje na fană npo- . Bisiaue, din Kontpa ne Kîndă mai majte din eje si OKani kb înrpiacipea ko ionici, aJleJe se dana I Desnpe ingedenufonca aniiiiaae.io; Dini aKsmă ama BopBÎlB de insontcjc ani- nwjejopă. Ama Bizstă Ja qe onepajiiani koiii- njiiiate mi minsnale je adauo imiisjsisnijo in- stinntiBe, aqeste sînlă dapapi qepemtl kb i;apo Veneposilatea Nalapei .ie-a îmiiorijiilă din zioa namlepii jopă. însi sînlă mi a.itc oiicpanianî în sfepa aKtiBitijjii animajcjop i;apc na sînt npodaso npin Bp’ană instinută .ni npin pajiiane (îinje.ien- uisne), npinlp’o îniunsipci pauionaniji.— Ilalemă ziue în țienope, ke în suapa fiiniiejopă animaje, fie-Kape dinlp’înse.ie, i;apc npin opranizauianca ei ști ja o Ipcanli mai aupoane do orna, este fepiuili în înlindepea faKa.ilinjii înticjcnuianei mi Iota de odatz mai jinsili în dapapije inslinKline. Nalspa este Ka o maiiiz mijosliBi. Ficr- Kipaia din - Koniii sil, Kape naale sinrspă-aniBja, îi di dpamaja Ka si so dipiijcze - dani mintea jai; însi ne fie-Kape diit Koniii sii, Kape ns sînt în stape a se dipiija mi nzslpa sinrapi, îi ia san spaue mi-I noapli sen npotoKiiianea sa, ne Ka- piepa sninoasi a auestei Biejji.— în înlindepea înijeienuianii dani orna, Bina maimancje; dani ia fiapue, dani fiapi nine țjenajă uaxidepină, snpe esemnja: ejefanlana mi Ka.i8Jă; dani a- neslea Bine ijensj psmerzlopiă (bob, oaea mi i:a- npa), iapa ueja din spini în aqeaslz npiBinyi este penaja pozitopia (rongenrsj supe esemius: eiispi, BeBepiije mi «aslopi.— Ama dapă pozi- topiî, niui odăii na aaanră în stape a Ksnoamlo m’a deoseni ne omajă Kape je natpemte. Ani- majeje din țiensjă pameritopia, kbiwskb ne sti- nînsjă jopă; dapă auea Kanomliiini eslc alîta — 77 de mtpijinilt mi imKomiMeti, în kîIb numai SKim- sapea xainejopă sltnînB.isi, esle în stape d’a o nepde. finii BtKapiă esle npea KanosKats de Bi- le.ie Kape .ie' ntzemte; dapă, de se Ba MepKa d’a se îmBpiKa în ajsastps, Bite.iopă îndalt se Ba ntpea de slpeină. Doi BepBeMî Kape ag Ipiită Kîts-Ba limn» îmnpesnt, s a» ftEsls npieteni mi se isBesas ansjă ne a-itajă; dapg dani ne ji se Ba lande JÎna, se silt anaiă Ja e.ilsjs Ka Ja ana stpeins mi ne mai peKanosKÎnda-se, înneiis a se sate. Din Kontpa, Ka.i8.i8 mi ejefanlsjg, ns nsmai kb ntslpeazt totă-deaana Kiiiajg slt- nînsjai Jops; ii sîntă în stape d’a înBtya asKB.i- tîndă nimte semne deosesite. Klineje este înst mai desBO-itată ja minte, ejs este ană adeBtpată npietenă ajă sltnînsjsi sta, peKanosKttopă nen- Fig. 1. Castor; fig. 2. Ilnsepea PensB.iÎKans.ts; fig. 3. AjBin.n ; fig. 4. lli'iioptMs de d’indipil8 ti.tă a.isinei; fig. 5. Ksibsj» Bcsne.topii ; fig. 6. Opanr8-Staiir8. tp« fa'iepi.ie de sine «ie ie-a npiimita. înnejeije întpistapea sttnînsjsi stă, npeK&ms mi mînia sa iui Kastt npin mînrîepe a-.is îndanjeita ; ama dapă Bedemă ki, Kîndă sltnînajg aă jantă ntjt- pia mi Easlona.iă Boindă a emi ja n.iimBape, KÎIneje îndalt Bine a~jă mînrîia, i;a sînda apă Boi a-jă îndan.iena st-.ia ia mi ne e.ia ia n.iim- Bape.— Dapă nea mai ms.ilt desBo.ilalt înye.ien- Miane dsii'B orna Bedema ja mainisup (singcs). întpe mai msjte esemiue assnpa auesteî malepii niqi, BoesKă a sopsi nsmai de sns.is. In mena- i,iepia nauiona.it ja Hapiss este o maimsjji din fe.isd opanr-stanr (bczi fig. 6.) aneaslt maimsut se noaplii întoKinai Ka sns Konija; este KanpiMioast, se neKt/Kenile, slpiri mi se dt ks Kana.iă de nt- mînts daKt ns i se faie Boinya. Kînds a fostă sinrapB insist în Bp’o Kast, a Kislală miz.ioaMe d’a emi, înst fiindă miKt mi nenalînda nacsniie ja Kjanua spoamtei, a jsată snă stmans, j’a nssă jînrt aiut s’a ssits ne ejg, a îmninsă k’o mînt K.ianija, a desKisă ama m’a emită. Anoi Mine — 78 — noate nera ki toate aveste onepaijisni ns sînts pcss.itate.ie snei înKinsipi înijojente, soKOlite de sine, ne KîndS ea n’a înBiijats de ja. nimeni? Ama daps, no Ba înlpeca vine-Ba ve deosenipe este întpe aqeasti maiinBjji ini oms?— Me deo- scBipe?— Mape! Mape Ka de ja nimînts nîni jia veps! Deosesipea este viBi.iisajjisnea, simli- menlsjS mopais iui Kpedinița pejiifioasi, Boiniia jiinepi do favepe de Bine mi ooprÂpea. Dsne Kiasa mamifppi (i;s utije), sînlȘ întpe ve.ie-.ia.ite K.iase a.ie anima.1e.10ps mai sipave de' minte averea aje nemți lop ini-a.ie penli.ie.iop (tîpîtoapejops); nasepue sînts mal nsijins’ sts- nide.-----Din animajeje veje mivi neBepleBpate (fipi rpesins sag oss.is sninipiT, iapimi insen- te,ie sînts averea Kape, ne jînri njnile instinKle minsnate, npeKsmS ams bizsIs, as fosta faBopi» sate de natspi mi ks dapsjg snops silinței de înijejenvisne. în fine, dsm toate aveste oissepuaijisni ks- pioase aje anima.ie.iops, Ipesse si apilims mi spmitoape.ie fenomene, adini: natspajimtii s’as înKpediriijals ki anima.ie.ie d’o snerjie (fejs), sînts în stape a-mi KomsniKa rîndspLie npin nimte senine îniie.iese tstsjops. Ama daps .ia nanima- jieje sejcative, npeKsms mi ja nasepi-ie Kape tpiesKS în nete, s’a bizsIS de ms.ile opi ki nsns îmnpeijisps-is tasepei Jops, Kapas.ie din ai jops Kape, npin nimte stpinpî deosebite, .ie înmliin- Heazi de anponiepea Bp’snsî ininiÎKs. Mapmojiii nii Fjamanzii apali npea dess sns asemenea esemn.is. Asemenea s’a bizsIs .ia nsii ponds- ne.ie.iop8 ki, KÎnds sînts am'cpinuani de Bp’snă nepiKOJs, das nimte stpiripi deosebite dpenls semns mi nsmai de Kîts pondsneveje nins din toate nipu'ue a-i aîKSta. Daps o asts-fejs de KomsniKanisne este ms.its mai Kspioasl .ia in- se'Kte mi mai ks seami .ia fsprii'ii. OBsepBajiisni.ie fiKslc npin mai msjiii na- tspajisti, mai ks scami Hauber mi Lafreille, ns jasi nivi o îndoiaji assnpa avestsi nsirnls. Ama daps Kînds JOKsinua snei Kojonii de fspnivi Ba si dipîme, alsnvi s’a bizsIs ki, ave.ie fspnivi Kape sînts n’anpoane de nsnlsjs ameninjiats, se pisinesKs k’o isuea.n foapte mape în toate mp— jji.te Ko.ioniei mi alinrs ks Kansjs ne opi-ne fspniKi v’o‘înlîjnesK8 ne dpsnrâ; dsm aveste fe.ispi de înmliinjjape, toate fspnivije d’odali ess întp’o dipeKjjisne afapi din Joiisinija jops ame- ninuitoape mi npea papa se ’ntîmn.ii ki, dipi- mînds-se o kost. de fspnivi, si sdponeasKi ms.ite fspnivi ssb dipimitspa unsei. .Ja .isnto fspioasc nape, ns npea paps, se spmeazi întpe doi ko- -jonii de fspnivi, s’a bizsIs ki din amîndoi nip- ni.ie se nsns înaintea apmiijops Ka sns fe.is de nizitopi, Kape înmliinucazi n’ai .iops de nstepca mi de nosinisnea ininiiKSJSi; însi .ia np’o nosi- nisne KpitiKi, Kînds inimiKS.is este ms.ils mal nslepniKs, .ie noBijisesim a se ’ntoapvo înanoi a Kasi mi dsni ve s’a spinala aveasti petpa- ijepe, iapinii eso aveasti apmic de fspnivi îm- nstepniviti de sns amstops, snpe a siipimini .isiila învensli — Toate aveste onscpoaiiisnl ns sîntif e.ic asin de npezst? Aszinds’.ie, oapc ns ni se nape i;a, uînd ams fi în mizJOKS.is popi.iops fass.ioase a.ie o- pienlsjsi, snde fie-Kape fioape îmi ape r.iass.i ei mi fie-Kape anima.is nopneiiitc ? Toate aveste fenomene oapc ns ne adsvc aminte do faii8.ie.ie .i«i ISo.iomons în Kape se zive, ki aps fi înue.iess .iimBe.ie ts.t8.iops anima-ie.iops de Ja Bs.itsps.is din . aeps nîm. .ia Bcpmeie vc se lîpemtc în ni- pîni ? AdeBipal»! Aste fante ncliridsite ni se naps faBs.ie, fiinds ki Nalspa este atîta de mape mi întinși în nemipyinipe, în kîIs fansja mi a- deBips.is se alinrs întp’inse.ie. ToIsjs domens a.is Aalspei este alits do adîn.KS, mistepioss, KOBÎpmilops a.is Istsjops ima- țiinajjisni.iops noastpe, în kîIs insale Kape astizi sînts soKolite de faBS.ie, mîine ni se apils Ka I fante de adesips. Eali Na'spa ! - 79 — Desnpe mi>sspi anlbii. *) De A. Treb. LaurianH. A. I. Mi.sspi.ie islopinc adsKs adese opi în Konfssisnc npe .leKlopii 'iei mai denpinuii în Is- topie. Noi dans o ’iep'ictape sepioasi în obî- CKls.iă a’iesla, amă soKOlilă de KbBÎinjji a stpîmje pcs8.ilatc.ic ’icp’icti.pii noaslpe în snă IpaKtată panionals, ks i;apc st> se noali sopui ijisnimea pornim .ia slsdis.iă Islopiei. Ilenlps fissnpea idei.iops, Kspelims a fi nea- nipală de a Komnapa îndali a iii ia iimenslă misspije modepne ks 'ie.ie anliie. Dsiit> missp’uc ijeorpafi'ie, nepKs.iă mepi- dionă a.iă nimînls.isi fa'ie 40,000.000 metpi sas 5,400 miaiapc i.icpmane, sas 21,600 mtiiape mapinc, napi daă 21,600,000 slințiini ycorpa- fi'ii, sas 129,600,000 ni’iioape yeorpafi'ie (sas o.iimiii'ie). bns mi.iiapă i.icpmană fa'ie ama-dapi 4 mi.iiapc mapinc ; mi a’icslc 4 mi.iiape mapine lai>s 5 mi.iiapc pomane. Ilpin spmape ’iepKb.is mcpidians a.iă m.mînls.isl faic 27,000. mi.iiape pomane, Kapi da« 27,000,000 nanii pomani, sas 135,000,000 ni'iioapo pomane. Den : i 400 mclpi fană 1296 ni’i. o.iimni'ic, s. 1350 ni'i. pom. 1 mctps fane ni'iioapc oainiii. 3 24. s. n. pom. 3.375 ; 24 ni’i. o.iimni'ic fană 25 ni'i. pom. s. mclpi 7-475; 1 ni'iiopă pomana fa>ic mclpi 0 296296: 1 nașă pomana (—5 ni'i. pom./ fa'ie melpi 1-48148. 1 mi.iiapis pom. (=1000 nanii fa>ic metpi 1181-1815. Datc.ie a'icslca koiissiit foaple cine ks mi- sspilspi.ic fruste assnpa dislanye.iopă i;siiosK8le din semne nosiline. întpe a.ite.ie niepiti .isape aminte no.iamne.ie .isi Tpaians mi AntoninS Kapi se af.n în fiiniii .ia Poma, a.ie Kipopa face sînls aKKspals de Kitc 100 ni'iioape pomane, ini das mclpi 29.63. R. Fanniă ne snsne ki nilpinlapis-iă (qua- dranlal) saă amfopa pomani epa sns ni'iiopă KbEiKs, adesi o mTsspi Kape în fie-Kape dimen- siane, în .isnră, în jats mi îna.ils, ape sns ni- ’iiopă pomană *“). Ksbsjs niqiops.isi pomană aa) Pes longo spatio latoque notetur in anglo, Angnlns ut par sit, quem claudit linca triplex, Quatuor ex quadris medium cingatur inane; Ampbora fit cubits. Rhemnius Fanniat. (adeKi a.iă Jisnijimii de metpi 0.296296) ne di jitpe fpannese 26.012294. A’ieasla e misspa de Banalitate a nilpT.niapiB.-ibi pomană.— Atestă nitpmlapiă suinastă ks cină, dsiiT njenisTits-iă SLiiană, (pensia si tpari 80 de .liiipo pomane ***). Ilpin spmape aaemă panopls.iă : 80 jiispe pomane fană Ki.iorpamme fpamiese 26.012294, sas nsnzi Biennesi 46.44950. De snde dedb'iemă kt 100 jiepe pomane das KLiorpamme 32.5153, sas nsnzi' Eiennosi 58.0619, mi ano! Jiiupa poraarn. di rpamme fpannese 325.153, sas nsnzi Biennesi 0.580619, Ba st zîkt 'lena mai sine de o ijis- mitate de nsndă Biennesă. însT Kiapă aceasta este mi rpestalea Aitpei din npiminate.ie pomine, ama înKTtă nslemă ziie, kt Jiitpa pomini este ks lolsjă identiKi ks Jispa pomani, mi ni 80 de jispe de Bină fană 20 de okt de Bină, .isate alilă na misspi de Kana'iitale, Kîls mi Ka mi- sspi de rpestate (nonds). Ja asestea mai onscpaimă ansmă îndali, kt 80 de jiBpe pomane fi’iea'snă la.ientă atliiiă, sas 60 de mine allise, npin spmape 4 Aispe pomane (sna oim modepni) fiica 3 mine atliie. II. Pomanii sitspi mi monela dsni non- ds.is .lispei, mi ansme monela de apami Kape se întpodssse do SopBiă Ts,i.iiă, înlpe annii Po- mci 176—226, npeKsms ne snsne ILiiniă *). Pomanii nsmia AÎBpa Ka moneti Asse (as, assis), mi o îmnipjjia în 2, semisse, (semisses), în 3 tpienjji (trienlcs), în 4 nitpaniji quadrantes), în 6 mestanqi (sextantes), mi în 12 soție (unciae); sas înicnindă de Jia 'icjc mai miii: 2 snije fi'iea snă mesianic, 3 snije sns nitpanle, 4 snne sns Ipicnle. 5 sune se nsmia quincunx 6 snije finea sna semisse, 7 snne s'e nsmia septunx, !YOTT>. AhcsIs apliitapie (sextarii); meslapiaiă asea 2 semine (lieminae), 4 nitpapie (quartarii), 8 ayetapie (acetabula), 12 Kaate (cyathi), mi 48".iinrspe (ligulae). lllestapiaiă epa to ă de odatE mi mEsapE nentpa apide, rpîa, fbinE', in. a. Konijis.iă Koiipindca 6 meslapic. mozaiă 16, apna 24, amfopa saă nitpEiitapia.iă 48, *)• HI* niEsapa aneasta de nină, adeKE 48 • de mestapie, tpEijea în KEntapiă 80 de .linpe, npin apmape Koniiia.iă 10 .linpe. F.indă ke die- sapLie de Kananitate sta în icritapE i;a iin>sa- pi.ie de isnijime mi de rpeatule. de micea l’o- manii fbnea npe dEnse.ie mi SKapa de .lampinc, mi siipiea mi nonda.iă, npeKamă se ucde npe Konpia.iă .iaî Besnasiană: P. X. adeKE pondtis saă pondo decern.— Doaae meslapic de fEinE se soKotea de ai,iians nentpa nEnea anal mi.iitapiă npe zi, mi 4 mozl npe jbiie, npin apmape -18 mozi saă 16 nEtpEnlapie de rpxă npe annă,— mEsapE opdinapE Ka i;ape se ai,ii«mjo ană oină npe annă, mi în ziioic noastpe. Ilpe .iîhte 117-110 se maî da mi.iilapi.iopă icapnc, aapdă, .icramî, sape, miepe, antă, o.iiă, ojjclă mi nină. Kanli- lalca talapopă ane,iopă npoiiisianî nentpa ană annă se namia annonE (annona). DapE ,ia înnenată, mi.iitapiî pomanî (pensia Ise se îmnpanc, se se înapmeze mi se lialpeasKE ks sucse.io .wpă. (Ba spina) *) Quadrantal quod nune pkii'|iic ainphorani 'neant, Itahii iir- nas dnas, modios nes, setnimodios sex, congios ocio, sexta- rios quadraginta oclo, Ituin 'nas twnagînla sex, qtiarlarios con- tnm nonaginla duos, syailu»' qtiin^enios sex. Folusius J/dc- i cianns de distr» ,;ⁱ) Vario Ii. II. 12. Komsnikanisnt SHientifhie niiqi. OBsepoaiusniJie Dim. .ia opa 6, d. a. ja opa 4, seapa .ia opa 10. de nieleopOMifiue Jia EsKspeuiti ' da 13 1 ■ 11 2 TeinnepatKpa m 9---15 Maptie. ,1a 14 1 5 9 în BUlEpt. dsnE tepmometps 48Î Reaumure, Jia lă 0,5 5 •> Dim. ja opa G, <1. a...ia opa 4, seapa Ja opa 10. 2,9 8,6 3,1 Jia 9 5 12 5 / Temnepalspa de «la 10 5 14 5 j mizaoK» «ia 6 dimineajja aa 4 d. a< •ia 10 seapa., Aa 11 5 7 3 BapometpB.iă a sapiată întpe 330 -linii de tlapiss Aa 12 3 6 2 j ini întpe 335 tpel zi.ie aă n.ioats o noante a ninsă. ftTOTT>. Din rpenia.n, s’a linipitS în nsmip? 8 data de ja 30 Fespsapie. Desfxinjj-Lms dapS aqeasli dati ini sinleinS inKpedinnațiI ki shîmS din D-nii asona|ji ns ne Ba fane desnpe aqeasta Bp’o npetenjjie; kmî nimenea ns ne a n.ntiifi acona- menrâ nenips 30 FeBpsapie. Ped. TiiiEpită în Tinorpafia Ko.ieijis.isi bf. Sasa.