JURNAL IIENTP8 PESnlNDlPEA IUTHNHE.I0P8 NAT8PA.IE IUI ESAKTE, ÎN TOATE IMASE.IE Pedii,ieat§ I ii t*er'¹ H PROFESOR DOCTOR IULIUS BARASH. (Ans.is a.is iialps.iea) Bskspeiufi 30 Feepsapie, 1859. Desnpe insiinuiejc animn.iejops.— Mapea.— KonixniKațjÎKni niMÎentifi'ie tiiÎM*. Desnpe instinkteje animajejopS. KapaKtepa.iă ’ie deoseBeuite jsKptpLie npo- dsse npin instiuK(a.i8 aniina.ie.iop8, din neae npo- dsse npin Inije.ien'iiBne ja oameni, este Kt, neae d’inlîiă ns sîntă pesBJtatsjă Bp’snel imitajjisnî saă esnepienjji (Kape oinsjă Kîțnlirt npin înBt- Htlspt), Hi sîntă spinale lolă-deasna întp’ană modă nefiiodă ssiissă .ia Bp’o nepfeKijisne, ni'ii emile npin sp’o sOKolea.it de npeBedepe, saă de fo.iosinijt. IristinKla.i8 este o imnsjsisne (în- demnape) oapBt, npin K®pe Natapa siiemle ani- ma.ie.ie a jsspa întp’ană Kină xottpîtă. .IsKpt- piae omenemtî din Kontpa, emindă npin înije- .leuiisne, sînlă pessjtate anei atadeKijjî mi d’o a- Aeyepe jinept a Boinuel noastpe, dapă na d’o îndemnape oapBt. lalt snă esemnjs a.iă anei .iBKptpi foaple simnje, dapă foapte Kspioase, Kape nerpemită este npodsst npin inslinnlsiă ’ie natapa a dtpsilă animaae.iopă Ka ană fe.iă de Ktjtszt sirspt, a’je nelpeie npin dpsms.iă Biejjei jopă; nslemă snsne aiul o fault ossepsatt ja nail de pajjt skouiI npin rtint. Aceste pa^e tptindă îmnpeant kb na i do rtint, n’aă Btzală ni'H odalt înKt ajtt nasepe Ka st je semene, ni ai sînlă înBtijate de nimeni; ks toate a- neslea, ja nea d’întîiă OKasiane, rtsindă Bp’snă jai;ă, se apanKt înlp’îns8.iă înnolindă ks njt’iepe, ne Kîndă K.iouiKa se Bailt ne mapiiine, de fpiKt Ka st ns se înne'ie. A.ite asemenea esemnje sînlă jsKptpiae ajșinejopa, a Ktpopa ititdipe ne apatt o persjapilate admipaB.:.it; ks toate auestea, neaBîndă niii odatt Bp’snă înBtytlopă; în Kontpa Ka. Kîndă s’aps fi ntSKstă apxileKfopf, se ansKt — 58 — de aieasti dejiKa>i KJidipe îndati d»ni nam- tepea jopă. Din penepajjiane în țienepaijisne spmeazi tot» aiea KJidipe fipi si fie sanssi ■ ja Bp’o nepfeKiiisne, mi nejisînds-se d’a ns jBKpa Kiapă ja îmnpepispipije în Kape aieste KJidipi sîntă de npisosă nentps fo.ioss.iS jopă Ilpin spmape, ns nstemă soKoti aieste JSKpipi Ka Kînds apă fi emită dintp’o pefiesisne înijeje- ritoape, npeKșmă ja noi oamenii, ii sînls jb- Kpipije instinKteaops. InstinKteae animajejopă se osesesKă dsni feasjă aiejopă fiinije, mi sînls 8ns osieKts foapte intepesantă de stadie nentps filosofi, npeKsma mi nentps natspajimll. Ka si K^noamtemă toate aieste instinKte deosesite, Ipessia st ne întin- dem» aiii asBnpa istopiel tstspops animajejopă; daps neasînds aiii JOKă în aieslă aptiKOjă nen- tps o asemenea stadie, de aieea aii ne Bornă mipyini a snane dintp’înse.ie nsmai Kîte-ca din qeje mai msjtă Bpedniie de însemnata. Ama Bopa aBea jeKtopii nostpii iejă nsijină o idee assnpa aiejopă mipamoase fenomene Kape ne apati înuejemisnea dieini pissitoape npin js- Kpipi-ie aiejopă Kpeatspi aje ei, mi înajjji inima noastpi, smnjînds-ne d’»n» simlimîntă pejițiiosă Kitpe Alots-nstepniKSJS, a Kipsil manifestaijiBne este rjopia natspei; Reje de Kinetenie JBKpipI insfinKlÎBe je nstemă îmnipjji în tpei luase, dsni ne eje a- tîpni de nostpapea \iens.isi sas de vzstpapea in- dieidsMii (nepsoanel) opi de pejayisne întpe ieje din spmi ks a.ile animaje saă de souianiMtate.— Sîntă instinKleje date din mîna natspei a- nimajejopă nentps asirspapea snei nsplipl a jopă, npeKsma mi nentps nizipea aopă de fejs- pimî de Kasse Eitimitoape Kape je inKanțiispi npetstindinea. Aiqi natemă snsne mai întîs, dis— iiosiijisnea d’a se nstpi nsmai de deoseisite sbe- stanjiie. Rea mai mape napte a animajejopă, as aieasti fipe, mi ja KÎte sa dintp’înseje aiestă instinct» este alît» de nslepniK», în Kîlă je Be- demă jinidîndă totă fej»jă de nBtpeijs mspindă Kiapă de foame, daKi n» .ie dună nslpejjBJB Jop npedeslinală de nalapi. Sneje minînKi Kapne, a»teje se n»lpesKă k» Beyetaje, mi întpe ie.ie din »pmi sîntă m»jle nape se ijină nsmai ks fobie saă noame.ine nolpi- sits ks rspa lijindpsjsi; de aiests KanaKs, jin- sernte nimte fipî de mTtase Kape Je sKoate din rspa sa; aiemli fipî sepBT a tpape sma KTtpe lijindps Kînds Ba animajs st’i înKizT. Ssnpafaga estepioapT a KanaKSjsl, ns se deoser.emle nil de Ksms de lejs-jajls KÎmns; asta este fTKStî denadinss Ka st ns KsnoasKT niminea kt esle aiii Bp’o JOKsingT; ne Kînds ssnpafaua de ut- sntps a Kanamsî, este foapte netedT mi jsii- toape. în dpenlsjs KanaKBJsi se afjx ne isndsj lijindpsjsi nimte TTspî snde nTiațiensjs EarT niiioapeje saje npin Kape tpaye îkoss fipeje kape atîpnT woss din KanaKs mi tpTrînds fipeje, ]jine ks sija KanaKSjk înKiss îmniediKÎnds opî-ie Ka st ns intpe aKOJO. 8ns Boiapiops mliinQifiKS a asirspats kt s’a jsntats msjts ks nTiapensjs nînx Kînds a pesmits st psnT fipeje mi st desKiiT sma. Daps în aieastT jshIt, s’a silals npintp’o KpT- nTtspT, în nTsntpsjs lijindpsjsi mi a btzsIs ne nTiapens kt este în fsndsjs lijindpsjsi mi gine ks fopgT, fipeje KanaKSjsl Ka st ds’js des- kîzt iine-Ba. Aieasta este snsjs din esemnjeje pape Kape je Bedems ja jOKsingeje fTKSte de animaje, adiKT st faur mi sma; ktiî în penepe, sma este npiBUepisjs joKsinnejopg oamenemli. — 61 — Dapă mi Ja insecte se Bede sns nsmipă mape de oaepajjisni instinctise nentps KonslpsK- Ijisnea (faqepe) JOKsinyejops jopă. în rptdini nsimă d’assnpa foijopă de jijiaKă mi de arpemi nimte KstEspi ajce a snopS omide (chenille) vape sînts ajKitsite npin KssTtspa foiiopă fiKste ssjă. Kiap roromije de qepniajț, ns sînts ajts- qesa de KÎtS nimte KsiBBpi aje snei omide de fjstspî fiKsle ne folie de stexaps de sns uenă deosebită. Msjte animaje întpenpindă Kuitopii (Boiațje) isniji. Dsnt ie as mînKală toate npodsKteie snei jjepi meprînds a-mi kt sta nstpeysjs, sas Kîndă se anponie iapna, se dsKS în Kiimeje mai Kajde. Aqeste animale mepră de ia nopdă (miazi-noante) snpe sadă (miazt-zi), dapîf mi No. 1 J. Insecta Myrmerophaga No. 2. Iapna, No. 3. Kspsa Japnel. No. 4. Besepiya, No. 5. Amstep, No. 6. Kstssj m>iaocii8J81 Mygale. ajteje din Kontpa, snpe a se ntzi de o Kudspt foaple mape, fsrS eapa din Kjimeie npea Kajde snpe nopdă ja Kjimeie mai ptKopoase. Aqeste KiJitopii je fană eje asia emindă ja jsme (qeie mai msjte sînts nisKste în aqejă ană), npin sp- mape Kînds ns mlie înKt nimiKS a fapt din ijins- tsjă jops snde aă tpiită nînt atsnqi. Odatt (mi de msjte opi Kiapă întp’o zi) se adsnă în qete mi înqenă Kajea jopă dpentă ftpt Bpe o îndo- iajt, Ka Kîndă apă asea în inima jopă o Kt- itnzt, Kape Je apati dpsmsjs în aepă rojs snpe a ns se piti'ii în Kajea jops isnrt dc sste de miispi georpafiie; daps aqeste Kutsse nts- K8te ks dînseie qine sîntă ? lapăNatspal Aqeasti mai kt, Komsnt, Kape înKBnpispt npeiBtindeni ne nensmtpajjii fiT ai sti. Dapă st Bopeimă maî desismită! Aieslă KtJtsză este snipitsiă diBină, Kape a smn.istă ks stpusqipea pazeiopă .isminei saie tots 8niseps8jă, Kape este ssfjetsjă safje- teiopă mi Biajja Biejjeiopă tstsjopă fiinyejopă.-— Ama nimte maimsije (singes), Kape tpiesKă în nidspue Arnepiiei, SKimst din timnă în timnă (dapă ns ia nepipade persiate) joKsinya jops dsnt qe aă mînKats toate npodsKteie nimîntBJsI, - 62 - mi emirpeazE (njeaKE) în nete mapi, sEpindă din painspi în pamspi, meprînd» a «ista «ns ajlă josă snde se .afjE npodsKteje de îndestsjapea •jopă. Msmeje noaptE osii jopă în Epajje mi toatE leala apatE o esnpesisne de njEiepe mi stpirE de ESKBKBpie. Tot» în aiesl» nins emirpeazE din tirană în timn» în Kîte-Ba ijepî de ja nopdă (NopBeyia mi Janonia) nimte animeje de o mEpime Ka a moa- piiijopă (Kiamayî jeminir). Aiesle animale ie joKsesKă Jia jjEpmsjă mipiî înriejjate, în emi- rpipijie jopă snpe miazE-zi, mepr în iele foapte mapî mi tOKmaî Ka sojdau.iT întp’o jinie dpeantE; dîndă neste Bp’snă pîă înnoatE, ne msnuiî diri dpsmsjă jopă se s»e. Eje mepr» noantea un fană stpiKEiisni foapte mapi ne »nde ipeii», fiind£ ke minînKE toate npodsKleje nEmîntsjsî, dap» este nopoK» ke nsmai odatE ja zeie anî se în- tîmnJE o asemenea emirpape. (Ba spma) III Mapea. PeMtujsnea întpe KonfinentS mi mape. Smsjă de pînds ’mi imapinE ke »nde esle ansmă mape, epa tots-d’axna mape mi snde este aKsrnă »sKat», epa totă-d’asna sssată. Dap» n» e ama; keii o msjjjime de lepuetEpî mi de se- nElspi în nEmînt», a» nposată ke în rasate JOKspî »nde este ansmă mape, epa odatE ssKală ne rând» în ajte JOKspî »nde epa odatE mape, esle aKsm» »SKat», Ea înKE sîntă okojo pEdiKayî msnijî piranliii d’o înEjjjime foapte Konsidepasije. De msjte opi nedemă ne Bîpfspije msniji- iop» stpate KonsidepaBi.ie de Konxijie' (skoîiî) de mape. Sînt» msnijî Kape sînt» Komn»mi n»~ mai de aneste Konxijiî. De »nde dap» a» Benită aiesle Konxbii Kape tpEesKă n»maî în mape, nînE ja aieinli msniji ai KEpopa BÎpfă se s»e aK»m» ja o înEJyime de mii de niiioape neste niBejsj» mEpei ? Sînt» ne nEinîntă mânui imenși de KpetE sa» tisimip» (s e. mantele iejă mai înajtă neste nEmînt» adeKE Daoajauipă în Himalaia mi msjiji ajijî). Noi intim» aK»m» ke Kpela n» este ajlă nimiK» de KÎtă pEmEiuijje de animale miii (in- fszopii) Kape IpEesK» în mape. Aiesle animaje aă peste tape ajse. D»ne moaptea jopă, pEinîne aieste peste Ka nimte SBBenipe nemspitoape în slnsjă niEpeî. flpin »pmape este însedepată ke msnteje DaBajațiipă ajă KEpsia BÎpfă se afjE aKsm» ja o înEjpime Ka d’o mkiE ijeorpafiKE neste niBejsji» mEpei mi ajpl msjui asemenea msnpi, sa» afjată odatE aKonepipî k» aneje mEpei. Aieste fante ne npoBE ke peiapisnea întpe 0- leansjă mi Kontinenlă n’aă foslă totă-d’asna aieea ie este aKsrnă mi ke amîndoE as siiimnat» no- zipisnea jopă peiinpoKE snsjă KEtpe ajl8.iă. Dap» sîntă în npininpa aieasta, a.tte fanle nsmal nspins Kspioase. Ama s. e. s’a npor.ată ke sînt» nimte opame Kape în anliiisilalea epaă JÎnrE mape mi ansmă sînt» denEptato do mape ks mai msjte msjte mi.ie peorpafne. Aueasla s’a înlîmnjats s. e. în opaiusjă Idria Kape epa odalE snă noptă JÎnrE mapea MeditepanE mi aiismă so afjE ks sn» dpsmă de 6 ope densplal» de mape. în Snepiea s’a nposată ne ja ansj» 1743 nînE aKsm» ke mapea BajtiiîE SKade ini ke pEp- mspije jînrE Stoidiolm se sse tot» maî pEă. în Xiii s’a sait» pEpm»pije ja o jsnijime de o s»(e mbe peorpafile ja o înEjpime de 15 ni- lioape, n»maî în K»ps» de 11 ani adeKE de .ia 1824 nînE Ja an».is 1835. Ile d’ajlE napte a» nponal» a.itE fault ke aneje mEpei s’aă ssilă în »neje JOK»pî. Ama s. e. în SKania totă în Snepiea s’a OEsepBală ke pEpraspLie se noroapE în mape din ie în ie maî msjl». Sînts sneje opame în Ita-iia de Kape este nposată ke sîntă aKsm» nsse maî a;osă în panoptă ks mape, de Kîlă epaă în tiranspije an- tiie. în an».iă 1275 s’a fopmală o napte nsoE din mapea nopdiKE nsmilE Suider-See Kape a îneKat» o mape întindepe din (banda mi aiestă jOKă snde epa maî nainte opame mi sale este aKsrnă aKonepită ks aneje nrtpeî în Kîlă se njiniEE Kopasia ne dînss. Asemenea e nposată ke slpim- toapea niEpeî de Gibraltar, Bosforus în Con- stantinopol mi stpimtoapea jsî Behring în nopdă- — 63 — osUjă Sisepiei, s’a fopmală mai ne spm ini a peslanijilă KomsniKayibne întpe doi mipl Kape epa nînE olanii desnipnilă npintp’o jimsE de nEmînlă. Tpt Eae se nomenimă aici ini faimosa tpa- dijjisne Kape se af.iE adsse mi de Apislotejă în opjji.ie saje, adeKE ke în JOKBjă snde este aKam oieana-ia At-iantină, epa odalE ană Konlinentă mape, mal mape de Kîtă Eapona, epa joKsită de nenamepomi nonsji, epa msjle senan leatpajb jaKpEpei maî msjlopa îmnEpEijiei mapi; dapă înlp’o noanle, lojii aiemti nona.ri, toate aieste îmiiEpEjiii s’aă fEKată neBEZste. Oceansjă Atjan- tiKă ac a aKonepită mi ansmă zaie în fsndsjă mEpel At.iantiie puineje aiestei asini tpcKate slepse dane fajja nEinînla.181 Kape a JOKnită odăii, aieaslE napte nenalE a nEmînlsjsi Kape s’a na- milă ₙĂtlantisu. AieaslE tpadiijiano mi nsmiteje fante Kape s’a Konstală npin OEsepBajjisne, npose ke pe.ia- jjianea înlpe Oicanujă mi nEmîntă n’aă pEmasă lotă-d’asna aicjnmi mi ke aiemti doi aijenjil (adeKE anE mi bskoIb) aă fEKată neîncetată nimle innazianl, snsjă în peuianaaă ajlBia, întoKmal Ka doE slatapl inamice Kape fană neînietată inna- ziano snsjă în nEmîntsjă ajlsia. -¹ ¹ Epa mi sîntă neojoțiii Kape aă zisă ke din— tp’aieste doE, adeKE dintpe mape mi Konlinentă, mapca a SBimnată niBCJbjă seb de Ja Kpeapis- nca nEmîntajBî nînE aiismă. EI aă npelinsă ke Oieans.is a aKonepită odalE toalE ssnpafajja he- mînlsjsi nînE ja înEJjjimea msnjjijopă mi ne BpmE s’a petpasă mi a JEsată spmeje npezenjjei ea.ie ne aieaslE îm-Juime, npin pEmEiniije animaje mapine Kape je rEsimă ne Bîpfspi.ie a- Ibjsi, dapă aKsmă ke intimă ke în sînsjiă nEmîn- IbjbI se afjE ană foKă etepnă în Kapeje toate metajeje mi minepajije pEmînă tonite; ansmă ziieraă, esle o mape Kbestisne: snde s’a adssă aieslă imensă oieană antedejasiană Kape e aKo- nepită toalE ssnpafaija nEmînlBJBi ninE ja în- nEJijimea msnijijopă cejopă mal țiirantiil? Oape nstemă ,șe ne imaijinEiiiă ke aieaslE KEtEijinie de anE, s’a nepdstă npin eBanopajjisne ? Niii asta ns se noate; kei! intimă aKumă, ke ke- tEjjimea de anE Kape oceans.iă o nepde în toate zijeje npin enanopanisne, îl peeine înanoi npin ujoi mi ane.ie pîspLiopă Kape se BapsE neînce- tată întp’înssjă. Asta este b cipKB.iaijiune etepnE în Kape ana nici na se nepde, nici na se mi- peiute. Ama dapă iapă pEmîne Kaestianea ce a deBcnită oceansjă antedejSBiană ? Aieste defiKBJtEiji mi msjle ajteje. aă fE- K8tă k$ mal loiji ijeojomi din zijeje noastpe aă adonlată ideea ke na oieansjă, ci mi Kontinen- tsjă a SKimBală nozijjisnea sa în panoplă kb oieansj. AdiKE ei zÎKă ke oceansjă ns epa nici odalE mal mape de Kîtă aKBmă, însE atsnci nEpiji mapi de Kontinent epaă mi eje mi sub anE; s. e. toalE Espona kb msnijii sei d’aKsmă epa sbb anE, adiKE aiemti insnjjl n’aă esislală alunei. Dapă ne spmE, îndalE s’a pidiKală nEpjjî mapi de de- S8Bl8Jă anei emindă neste anE mi fopmîndă msnijî mapi. Anoi fiindă ke stpateje Kape se afjE aKsmă ne Bîpfspije munyijopă epaă odalE sbb anE, de aceea rEsimă în aieste stpate nimte pe- inEmiue de animaje mapine fosije. Dapă Kauza | pidiKEpei aceslopă muniji epa razeje suBlepane Kape înKonyiopă centpsjs înfoKată ajă nEmînlsjuI mi Kape întEpEtîndu-se, se întinde de î fepBinle cestopă msnjjî. Dapă o mape rpeatab' se npe- mi jsKpeză alunii Ka Banopujă anei, adiKE anE- zintE ansmă, adeKE:‘ie a deoenită aieaslE keIe- sîndă k’o fopyE KOBÎpinitoape, Koanca nsmînlBJBi jiime imensE de anE? KeiI Laplace a KaJKUJatăj«ape je înnonțiiopă o pidiKE mi npodsKă ama ke aieaslE KElEjjime de anE Konpinde o masE emipea niBnijijopă. . de anE eiisajE ks sste de mijioane mi.ie KbBice ! O mu.iirme de desKonepipi neojoțiiie Kape O KElEjiime mujlă mai mape de Kîtă aieea a s’a fEKbiă în timnujă nostpu, a Konfopinată acea- oceansjsi aKtsajă. Oape esistE în sînujă he- sIe idee. Eje aă apEtată npin fante nelErsdsite mîntbjsi alîla KaBepne (rojicisne) snde s’a stpi- j ke sîntă întp’adeBEpă ne nEmîntă, nimte JOKspi Kopals aieslă oieană antedsjaBiiină? Asta ns s’alnape s’aă disjonată adiKE sneje s’aă suită din doBedilă, niii ns e npouaBijă. IIîiie Kîndă oa-jniBeJ8Jă jopă npimitiBă, ne Kîndă ajteje s’aă je-, menii ’mi aă înKinsilă ke nEmînlsjă esle 8mnjBtă| sală în acosă; neo.ionii nitiă ansmă îijke mai msjlă îriEsnlps ks anE, Iotă aă hulută snii se’iiiI inia- | adiKE mtiă se npeijseasKE enona în Kape s’a în- jrine ke aieaslE anE s’a tpa*ă în sînsjă iiEmîn-1 lîmn.ială aieste pidiKEpi, npin .upmape mtiă se - 64 — anpeusiasKi Bîpsta difepiijijops msniji. Kini dane difepinua ptrn'uniaejop» opraniie ie se afxi în- tp’a'iemti manjjl, si noate deosesi difepite enoie a nimînl8.i8l în Kape a tpiits aiesle difepile st- nimaxe, npin Bpmape se noate npe'iiza mi eno- qexe einipeî aqestopS m8njjî. ¹ Komsnikaijisni SHientifhie nibri. Uns KopiiS omenesics Kspiosă. fazeta de Ilpara, panopti desnpe o npodsKjjisne Kspioasi aape a apitat’o .ia Eep.iins sns oms în- naintea anei Komisisne KOînnssi de oameni de mti- ințje. Atestă oms se nsmemte Manaux ini Iletpo- no.iisă. E.is a incitată disnizi o ms.ijjirne de mediqî sa si se înKpedin^eze ki exă este în stape a npo- dsne ks Kopns.is sis nimte mimiiipl estpaopdinape, asiea KpedisMe, nstems ,si zîqemă de snepiats iui Keaps nessnopiaBMB nentps okîI sneKtatopixops. Me- dicii asistaniji, as deit-iapată ki el n’as Bizstă, nim n’a Kpezsts .ia asemenea toptoKepI a memnpMops sns! Kopns de omă. D. Jlanau.v este d’o Bîpsti de 21 de ani, Kopns.is siă este d’o fintspi persian, msmKil sil sînts foapte țapi; e.is este d’o taxie mini., ape OKil nerpil mi m>ps oaKeiuă. AptiKS.iajjisni.ie (gles- nile) Kopns.isl sis, Kînds sînts în odini, apită fopme opdinape, în st npin dis.i0Katji8ne sas 4sKpape, aneste aptiKS.iayisne as antsnss a fi ama de sxiBite, în uîtă aiests oms este în stape si disxojie (si nsie .ia sns axtă joKă) oase.ie Kopnsxsl siă, snde Bpea, dîn'dă ama Kopnsxsl sis fe.ispimi de nozijtianî foapte aizape. Ama dap, aqests omă în totă minsts.iă ’ml SKpîntemte o mini sas sns ni'iiops, sas 8nă sns depets mi iapă dane sns minstă .ie nane -ia jioks fipi dspepe, fipi rpestate mi fipi niit o safepinjji saă o KonseKsințji nen.iiKSt'b. Daps nstepea sape o ape anests tînips assnpa msmKi.iops sil, este sns qesa mipaKs.ioss. Ama s. e. a jsată e.iă ks nintena qizmel sa.te nimte nap- toil dintp’o fapfspie mi înBÎptind nitiops.i neste nans.i sis, ’i a nsss Bimns.isl sis în rspi! Aati dati stînd în ni'iioape, îî a dată qine-Ba sns naxapă ks bios, atsn