JURNAL nENTl’8 PESnÎNDIPEA IIITiINUE.lOPtf NATSPA.IE IUI ESAKTE, ÎN TOATE ILIASE1E Pediyeatis PROFESOR DOCTOR IULIUS BARASE. 6. (Ans.i8 a.râ natps.iea) ~ Bskspeuill 15 FeBpsapie, 1859. Koiîpîntkpcn: Nitouk ks nips dc Gtus.— ArpiK84ixpa.— Desnpe sniî npEOpî istopun He.RBpu. —■—da——maîMii»i mi ruraMPrngramwi» unai hi ui.i t— Neron.6 kb ni>pb de omb. Papa se rBsemte in Natsps JBKpspI d’o tp’Lini'iio alîta do mape Ka nBpsjs oinsjBi. Toate 'ie.ie-ja.ite nipiji aje KopnBJBi nostps, KÎnda je deniptimă din Kopns, fiind» KopnsjB bis sas inopts, sb stpiKB Kspînd, ne Kînds nBps.! pBmîne ms-ita timns senapals din Kopns nii na’î nasB nimiKB; Iota nBstpeazB {piuniiia jbi. S’a risits în mopminleje epinijiene, nipa Kape a ptmas» anojo mii de ani: ks toate aiestea, Kînd» ’jb a SKosg ’jb a rBsitS în slape foapte bbhb nii tpainiKB, niii sKimBats în Kojoape. Sna ABKps KapiosB este kb, Kînds nBpaJ este jinilă de Kopns, ns este ama de tpainiKB mi de dapasue. Este mtists kb întpislapea mi nenaza ajBesns Kspînda HBpsj omBJBl, anoî Kînds nBpsj s’as ajBits, este zns semna kb s’a sJBnilB. Daps sîntB nimte dspepi mopa.ie adînil, nimte anssietBiji Kape tspmenteză atîla safjelB.iB omBjai, în kîIb s’a bbzbIb kb în nBiijne zije s’a ajeils DBpsj. în panoptB.16 Ko.iopei, rBsiins natps feaspi de nBps, adiKB: iiBps EBjans, poms, oauems mi nerps. Anatomia a apBtata kb OBsepBînds nBpsi npin miiiposKons, eedems kb seamBnB kb sn8 miKB ni.iindp8 fBKBlB de sIîkjb mi smnjBlX k’o matepie rpasB. Dsne Kojoapea acestei matepii, se apalB mi Kojoapea nBpsjgi; daKB matepiea este oaneniB sas nearpB, nBpsjs s’apatB opi Kastanis opi nerps; daKB aieastB matepie este raJBeriB, HBpsjS este B.ionds (EBjană) sas po- mis. Anoî Kimiea a apBlats kb Kojoapea aiestel matepii a nepuopS este detepminatB npin kbIb- Himca de KBpBam sas de naiioasB-, adeKB daKB — 42 — matepiea este Borati în KipEsni, s’apati nearpi mi dam este Eorali în nsMioasi, s’apati EJOndi sa» poinic. Eati na ie si pedsMe mîndpiea snei dame kb nipă nerps: ja snă dpamă sas doi de KipBsnî maî msjtă, Kape Nalspa a nssă în mpsj ei mi Kîndă o sjondi pesfipi nipsjă ei stpi- JBiindă napKi Ka fipe d’aspă, iapa ns faqe a.ită nimiKă de Kîlă ne apati Kitiiiimea mape de ns- Mioasi kb Kape Nalspa a înzestpală opnamentsjă Kansjsi sta. Eati ja ie desijszisne ne adsMe anajiza anatomiKi a fpsmBsenei Kopnsjsî noslps ! 8nă saBantă uepmană a aBBlă pcndape (mi nsmal snă yepmană noate si aici o asemenea pisdape mi fjermi) mi a nsmipată nepiT ja ms-ite Kanete sjonde, oaKeme mi nerpe ml eati ki ie a risilă. A nsită ki Kanete saonde aă Kîte 140 mii de nepl; Kanete kb nepl Kastanii aă 109 mii nepl, Meje nerpe aă 102 mii mi Meje pomii âă 88 mii nepl. Aieaști îmnpe- yispape ki oamenii kb nips nerps aă mai narjini nepi în Kan de kîIb Mei kb nips Ei.iană, ne es- n.iiKi de ne Bedems mal msjiil iiJeniBBi ja no- ns.ii kb nipă nerps, de Kîlă ja Mei kb nipă bi- jană; kimî Kaneteje nerpe n’aă ma-ilă si neapzi mi Kspîndă se faKă n.ieuiBBe. ₍ # Dr. Prichard a apitată kt Mea mai mape napte a JOKsitopijopă mmînts.isi', aă nipă oaKemă sas nerps mi kt nsmal în sneje jjipi nopdine aje Esponeî, oamenii aă nipă BJondă. Oamenii BJonzi de nopds-iă AmepiMei, aă senilă aKO.io totă de ja Espona. MepMetiplie etnoJoijiMe (desnpe Natspa di- fepilejopă noiiaji) aă apelată kt rpadsjă 48 ajă jTijimei nopdiMe, fopmeazT xotapsjă mepidionajă nenfps nipă BJondă; ktmî toiji nonsjii, Kape aă nipă Bjondă: npeKsmă Enrjezl, Bejyl, IJepmani de nopdă, Sneuii. NopBeyi mi o mape napte a Psmijopă, JOKBesKă în nimte rpade yeorpafiMe nsse mal snpe nopdă de Kîlă rpeduă 48. De ja rpadsjă 48 nîm ja rpadsjă 45 j. n. jokb- esKă nonB.ji ja Kape se af.ii amestecată amîndoi fejspi ie de nip: oaKem mi B.iond npeKBin ja Fpan- Mezi, EjBeijieni. [Demontezi, Boemi, AsstpiaMi (din dsKats.18 Asstpia), Snrapi mi IIpinMinateje-Snite. Ja noi însi, kb Dsnipea, în liajia kb msnijii Aneninii mi în Snania kb Flipenei îmiene pepis- • nea nips.isi nerps Ka Hipcsneje. Ama dap, Eb- pona npezinli totă fe.ia de nipă: BJondă desKisă Kitpe nopdă, oaKemă în mizjoKă mi nerps Kitpe sadă .ia mapea Meditepam. Ks țoale aMeslea, s’a OBsepeală msjle es- Mennisnl ja aMeasti per8.il penepaji. S. e. Ip- janda mi msnijii SKoijiei, de mi amîndoi jjipije sînlă nopdiMe, npodsKs oameni kb nips nerps. Din Kontpa, risimă în Benepiea, în aMestă opauiă nspă Itajiană, Mea mai mape napte a damejopă d’aKOjo aBîndă ne Kans-iă aopă Ipezaspi de nipă BJondă, aspită, npeKsmă slpiJBMesKă în laiijospue nemspitoape a.ie jsi Tipiană. llîni aKsrnă amă Bopsilă de nipsjă omsjsi Kape esle adeuipala jsi ‘ nponpietale. Dapă, npeKsmă sînlă dame Kape mepră ja ca.iă ks skb- je.ie stpeine. auia sînlă ini fiinue omenemli d’a- mîndoi seKse.ie Kape mepră .ia Ba.is.iă de toate zi- jeje, adiKi în S-iipi, kb skbjcjc stpeine ne Ka- nsaă jopă adÎKi kb nipsjă Kape n’a KpesKBts în na- tpiea jopă. AMe uti oameni Kîndă ziră ki sîntă natpiojii, sîntă natpiojji nsmal nîm ja nips din Kană; kim! mps.iă jopă este Kosmonozită; se njimBi din papi în papi în K8lii.ie nepaniepi- jopă nîm Kîndă risemle odini no snă Benepa- bîjb Kană njemsBă, Dsmnezeă mlie snde. Nb noale si’iui înKinsiasKi Mine-ea, Kîlă de imnoptantă este aKsrnă în .isme, noniepMis kb nipă stpeină. S’a KajKB.iată ki nsmai nersiji- topil de nipă în .london, BÎndă ne fic-Kapo ană 100 mante de nipă slpeină! Mal nainte, aMestă aptiKOJă Kspiosă a fostă denindînte de azapdă, dapă aKsrnă aMestă Komepjjă s’a opranizală astă- fe.iă ki nsmai deninde de Bp’o întîmnjape ne- sirapc, Mi esnoptayisnea aMestsi apliKOjă este pe- r’ijată întOKmai npeKsmă este pers.iată esnopla- riisnea rpîB.iBi saă a Meais-iBl. Ilips.iă BJondă esle snă apticojă Kape se esnopti din IJepmania. în Ojî nda, s’a fopmată o sonietate KomepMiaji Kape (pimile ayenyii sil persjală ne iie-Kape ană ja IJepmania Ka si adsne okojo aMestă apliKOjă iicnlps Anuiea, aude, nainte 50 de ani, mpBJ BJondă epa foapte stimală mi Kistală în Kîlă ană dpamă de nipă c.iondă s’a Bîndslă ks doi dpamspi appinlă. AdiKi nipsjs îndoită de sKsmnă de Kîtă apyintBJ-, nips.i B-iondă ziMe atspnajsj .isi Chambert de sndo îm- npBmslimă aMestă aptiKo-iă, epa Ja wejă mai mape noetă Kape a npodssă Mapea Bpitaniei (adiKi SheaKespear) simBOJSjă fpsmsseuel nep- - 43 feKle ini idea.ie. Dap» mi EEtpînsjă Omeni mi mai toni nejespii nintopl din sKoaja ItajieanE ini Fjamar.de delepi asemenea o mape npefe- pinjjE rn.p8.iHi Ejondă mi este pemapKaEÎ.18 Ka în totS mszesjă de taBJoapi din Jondonă, întpe sste de Kanete de femee ne se afiE okojo, ni'iî »na n’ape mp» nerp8. Keapă mi niutspa sappE, a adontală aneasta; înijepii mi Xpists sînt» npe- zenlaiii ks nEpă Ejoniă. Dapă rssts.18 nentps nip» E-iondii, s’a miK- mspală aKsms ms.it» în Anrjiea mi aKOjn da» aKsmă npefepinjja nEpsjsi oaKems sas Kastaniă din Fpanniea. Kasza anostei sKimsEpi a rsstsjBi este, npeKsmă nsirspi oamenii Komnetenyi, ki Ko.ioapea sa fajin (teinte) oamenijopă din inss- jeue Epitanine, s’a SKimnats In ninnî-zeni de ani dsne spini., adeKE s’a îiiKisă msjtă; a'ieasla npo- iiine din Kasza ke d’atsn'ii, Anrjezii aă emită din sojitsdinea de mai namte, msjjji s’aă ke- SElopită ks a.mî lionsji Kape as ntps oaKems, de aneen d’alsnnl teinlsj onpazsjsl oaKems, mi neps.is oaKems este assins ms.ită mai nsjiins papă în Anrjiea de KÎlă atsnni. Ners|ji>topii de nips din Anrjiea, npefepă nEpă fpanneză, anoi jsiips Kspiosă, sîniă în slape si KsnoasKE npin miposs dani »nă nEpă oaKems Bine din Fpannia sas IJepmania; Ea îhke mai msjtă: nerajji>topil dc ntps în Fpannia sînl» în slape si deBine (nncasKi) npin miposs în ne deniptamerits a KpesKEts anestă nEpă. Iltpsjs nerps Bine ja Anrjia din Brelagne mi ssdsj» Fpanniei; aKojo este adsnată npin a- renjjil snopa Kase mapi Komepniaje din Ilapisă. O asemenea Kasi KsmnEpE ană nesle ană nips ne sama de 400,000 rajseni. lipeai» ks Kape KsmnipE „sns Kană de nEpă* este de ja an» dîiie ja 5 fpanni, dane mipimea mi fpsmssejjea mp8J8i. Anemii arenjji noptă ks sine fejspimi de nanrjine, opsate, mElESEpie mi țdsBaepiKaje eftine mi ama mepră în sate din lîpră în tîpră snde întpessinueză fejspimi de mizjoane Ka se dofiîndeasKE nEps de omă, mai ks seamE de femee. Eatț ne panontE sns Boiațiiopă: amă fostă ja sns Etiniă (tîpră) ja snă opamă mÎK» în Bre- tagne. întpe msjijimea de jsme ne s’a afjată aKOJO, amă ossepBală tpei, nalps KsmnipEtopi de nEps. Ei as aranjată din tîprs în tîpră Ka! se se înssmeasKE Koadeje fpsmoase aje fetuopj d’aKOJO, Kape adsKă aqeslă aptiKOjs ja Eîjniă npeKsmă adsKă ja noi iiEpannije rEinI mi obe. Mi s’a BEpslă ke Banilatea fem'eeasKE Ipesse se se peuojte în Konlpa snsi asemenea nerouă, dapă din Konlpa, amă bezsIske ms-ile fele mi femei aă Konsimjjită kb o mape BuiBpinjjb a da riEpsjs jopă. nentps nirale nanrjiqe saă mEtEsEpii m. n. j. Amă asistată ja o snenE KspioasE Kîndă anemii - nerBjjEtopi a t8nsă o msjiiime de fete sna dsne a.ila, întOKmai Ksmă se tsnde oije nentps jinE mi fie-Kape fatE stîndă k’o sonetE în mînE a- mtenlîndă Ka se se aKonepe ks dînsa Kînds foap- i’enije airentsisi o Ba desnoia de nEpsas ei ad- mipanijă Kape a atîpnată nînE ja spîs. Dintpe anemii ayenyi onepatopi, epas mi femei; JÎnrE onepalopă epa snă koih'. mape snde s’a adsnats aneaslE jîhe omeneasKE Dapă mi feleje din Bretania faKă kb aneasta snă neroijă nsnă, KEni nEpsjă ei se njEletnle sine mi eje na nepdă nimiKK din fpBmBseijea jopă, fiindă ke este snă osineiă aKojo ke Keapă mi feleje noplă tolă- d’asna o sonetE slpînsE ne Kană, Kape fane ke ns se Bede nimiKă din nEp8.ii jopă afapE. Onepalopii tpimetă anestă nEpă Ja KaseJe mapi de Ilapiss Kape Bindă fsntsjă (150 dpame) de nEpă k» 10 fpanni fi 3 ijRanjjițn) Ja anii oa- meni Kape se oksoe ks asoplimenlBjă mi apan- piapea nEpsjsi omenesKB. Kînds anemii oa- meni FEsesKă întpe nEpsjă KsmnEpală minte nepi jBnțji bsni nentps o nepsKE, o KBpEjjE, o jsKpez ui. n. j. mi o Binde nepsKiepijopă, kb npeijB de 40 mi Keapă 80 fpanni f»nl8; dapă o nepBKE deosesitE rai ajeasE, este întp’adeBEps ja ama- topii aneslBi aptiirajă, snă jBKps fspE npeijă; în- tomnai Ka o antiKE saă snă taB.ioă papă. OsineiB-iă d’a nspta nep»KE este foapte an- Iîks; Keapă Eyinjjienii în timiiBJS fapaonijopă nsptaă nepsni. în temnjBJ de ja Isisă Ja Theben (în Eyintă) s’a rEsită o asemenea nep»KE d’o BîpstE de nalps mii de ani nejă nsijină! Bpo- fejjil siEjine BopnesKă maJlă desnpe Banitatea Asipienijopă în panoptsjă nEpBjai Jopă iui psi- neje de NiniBe rEsite în zije.ie noastpe, koh- fipmă aneasta mi apats. nepfeKipBnea Koadejops mi uejopă-jajte opnamente Kape s’a rEsită ne itaiiete.ie Asipienijopă npeKsmă mi în Eapseje jopă. Dama Ejena noaptE snă «Kopimsosă» ne — 44 — Kană, adeKi ntpsJă ei epa apanțieată înlp’»n» modă simnJB dapă rpaijiosă; EipEapii noaplt totă în aieslă modă, ntpsjă jopă. Din'Kontpa Bedemă în Milojoqiea Eient, zeilttjije .iop nsp- tîndă ntps.iă jopă în difepite modspî. JKsnileps (JKoe) noaplt na nimte lUindpi miii de nepi întp’snă moda maacestosă ne fpsntea uși dieinE; ne, Kîndă EpKbjă noapli m>p« sK«plă mi Kpejiilă ne KanS, daps Neplun aeea iiEpă jsnră dpenlă iui smedă, în oKmai Ka snsjă Kape se ssie de ani aBÎnds înKE nEpă sdală. Apolon mi Venus nspta nips.i Ka Komedianrii Kape »OKă aKBmă ja teatps pois d’întiiă amanul. Pbmanii pensEJÎKani, nspta m>ps.i8 jopă nponpiă tEiată sK8ptă mi Kpeuilă; lOKmaî ja de- Kadenija Pomei în limnsjă îmnEpat8isî Komodă, a emită moda d’a nspta nipă jsnră aKonepilăKs nSJEepe- d’aspă. Dapă damele pomane esapepa msjtă K8 opnamenteje Kansjsi jopă. AieaslE csanepauisne îhse a intpeKSt’o inKi dame.ie fpan- leze din, seKOJ8.iă tpeKstă. Ama se ziie s. e. Kt Mariea Antoisatte a ntsKOiită o KoefspE ns- milt «kb bei mi isiazspi® snde s’aă bezsIs Ka nimte pîspî d'apyintă, nimte KasKade sspindă neste nEdspi mi rpEdini sepzi mi toate aneslea epa npezentale- ne Kansiă aiesleî dame, npin nt- psjă ei nponpiă mi aieea ie n’anea iiipsiă ei îndeslsjă nentps isiazapi, rptdini mi Kîmnii, ’mî a nponspată aieasta npin nEps.iă nepsKiepsjsi. înlp’o zi, ja o penpezenlajjibne sojemnejiE, mapKizt Bpînds se întpe în jopea ei în tea- tps, s’a bezeIs îninedinalE-, keiî sma joiiei n’a fostă destBJE de mape Ka se înKane i;oaf»pa ei. Ea epa si.iitE se ioane snă zidapă Ka se jip- yeasKE în zidă suia joyei. Dapă mi EEpEauit nspta nepsKE; ks nepsita a îmenblă atsnii oms de «E8na soiietate»; nepsKa epa mapea kscs- lisne mi npoEJrinsiă Biejjei. EatE snă semnă KapaKtepisliKă nentps o so- lielate Kape s’a namilă nociie mi Kape întp’ade- BEpă a Konssmată nieaija ei în riminspi mi bq- nilEyi pidiKKje nperEtindă npinlp’aieasta peBOis- Uisnea. mape mi tepiBi.iE Kape, darie nsjjini ani a Benilă assnpa jopă mi Kape, în miz.iOKS.iă pÎ8- pijopă de jaKptmi mi de sînție a (inasrspată) o enoKt nsot nentps jsme, o enoKt In Kape ns st stiniE aieea ie noaplt omsjă ne Kană, ii aieea ie ape în nană. Arpikîutspa. I IIop8mES.l5 SaS K8K8pSZ8M. IIopsmBSJă saă KBKspszsiă fZea L. ble d’Es- pagne, ble de turqnie.) AieastE njanti Kape este ama de inlepesanti nentps JOKsitopii po- maniei mi ajte milioane de oameni joKsitopii Utpuops nesa mai Kudspoase; aieaslt n.iantt, ziiemă, Kape fopmeazt Baza arpiKsjtspei noastpe mi nîînea ; din toate zi.re.re a jjtpansjsi nostps, Ba, fi osieKlbiă stbdisiBi nostps de astizi. Kapaictepue Eotardue. . KsKspsssjă anapjjine npin toatE natspa sa, ja famijiea nianlejopă Graminee, aiestopă n.iante Eine-K8BÎntale de lepă d’a fi nstpimîntsjs ijens.iBi amană. Daps KbKspszsiă st deosisemte în aieea de ja ajte rpaminee, ke Lropi.ie sa.re ns sîntă epmafpodite, ii ..BniseKsaaje. Adiict. în fiioapea K8Kspsz8J8i ns rEsimă naptea masKSjint (stamine) mi nap- tea feminint (nistija) îmnpesnate, ii o deose- sitt fioape este masKsxt mi o ajitt femeJE; iele d’intiiș se afat ne Bîpfsiă mantei, snde fopmezs Ka nimte sniie fpsmoase, sîntă îmnpes- nate Kîte o nepexe întp’snă xajiiiă (naxapă) es- tepiopă, Kape ape doi saiBBje (ssze) mi fie-xape fjoape ape Kîte snă xajiiiă sas o ițopout npo- npie Komnsst iapă de dos BajBe (bbzo) mai miii de Kîtă ue.re d’inlîiă. întpe eszo se Bede 3 stamine Kape aă fjopi ssbiiipi iui a.iEe, nsp- tîndă xîte o nepexe d’anlepc mimKttoape. Fjo- plie femeie sîntă nsse sbb le-iopă masKBie. Eje fopmeazt o snadiiie (o teaiil) .isnrt, li- lindpiKE mi KtpnoasE în Kape se afjt o msjjjiine de fjopi foapte dese, fie-Kape aBîndă Ka doi foiije miii, snă marazină auă O8c.ropă (ovariu) foapte misă, snă stus saă fips ssEijipe Kape noaptE ne Bîpfsjă sEă o slirmt ntpoast. Sti- jspije sîntă îmnpesnate în fasiime saă jen- topl în naptea jopă de sssă Kape esă afapt de însejimă ie înBejemte fiopiie mi fpsKts. Fp8Klsaă este aieeami snadiie (leaKE) Kape noaptt fjopue femeae. Se Komnsne d’sns mape nsmtpă de stmînije saă soase țapi, dese, rpoase Ka o maztpe, potsndt, snusioase ne Basa jopă, amezate în 8 saă 10 pîndspi ne KOienie mi fop- mîndă astă-fejiă o sniKt foapte mape . mi fpa- moase fie-Kape sosă se aht amezată întp’o ne- isAt (kessqe) miKt Kape se afit napxt sinatt ne .xoienî. Koaxa soaseiopă este sssjjipe, tape, — 45 — raaEeni iui asuiloape, dapă de dessstBaă noadei risimă o malepie aasi Ka frâna, inși Eitîndă în raasenă; asii malepie este naplea aaimentapi ini nstpilÎBE (xpiniloape) a nopBmnsasI. Kînds fpEKteje sas EoaLeje s’a» noul», înseaimipiae aopă se denipleză sna de aata uii atsnui se Bede în mizaoKsaă aopă fpsmoasi Koaoape ausi a nopsmssjbî. Pidiuina nopsmEsaBi este asnrE, tpsnKÎBaă siă ape maate nodspl în difepile dislanjje, foiae saao sînlă asnții înKonțjiB- pîndă IpsnKiB (Ka aa ueani) toate aceste KapaKtepe sînt Komsne nopaniEBaBi, rpîs- asi mi Istspopa feaspiaopă do uepeaae. Ilalpiea noparnEBasi csle Amepiim. IJîin> aa dest;o- ncpipea auestsi Konlinenlă nsoă npin Chrislophe Co- lumbo , .ismea n’a uilislS d’a'ieaslii manii npcUioasi; dc a'icca ns se rssemlo niui o nomcnipo de no— psinsă aa niui snă aslops Eacnă sas Pomană uii uei d’inthă aslopi Kape nopccsii» desnpe nopBmsă, sînlă sna- nioaî din sricsasa aa 16-aeo. K'B’iî ane sli iiaaiili a fost aa înucnslă, tpnnsnop’ali de aa Arncpiun aa Snania mi d’auoao aa Fpanuia, do a- ueea se nsmemte în aimna Fpanuezi mi rpîB din Sna- niea (ble d’Espagne.) Dapă aoFfiilopii npimi- IîbT al Ainepiuei, ndiKi In- dienii, întpenBiniiapE no- pBmEB kb msate seKsae mai naintc nînE n’a fostă des- Konepită de KElpe EsponenT, ns nsmal nentps mînKape, ui d’a npenapa snă feaă de Bistapi foapte snipilsoasE de nopBmsă; aueasti EEBtspE nsmilE (chicca) epa foapte pesneKtatE aa auemtl nonsai ssasatiui în KÎtă aa niui o ije- pimonie peaițiioasE din a aopă, n’a asistă se ainseasKE chicca, sa îhke . acea» oniueis ke tspnapE mina în rspa mopaiaopă aopă! Noi Esponenii, n’aBemă osiueiă a tspna în rspa mopyiaopă nomtpii paniă mi sniptă, dapă EejjiBil nomtpii Bii topnă înssmî în, rspa, aopă Ilopsniss sas KXKspszs (Zea L.) msată sniptă fiKBtă de nopBmsă, keuI din no- pamnă se noate tpație msată sniptă mi zaxapă. Papă se risemte. în Espona o naants mal EoratE în zaxapă de KÎtă nouenii de nopsmsă mi este nsKată ke nimBasi n’a Benită nînE aK»mă aa noi în rîndă a foaosi jjapa de miaioane de Koueni de nopBmsă Kape toamna s’apsnKE mi se îmnBlpezesKB ne Kîmnspi frpE niui »nă foaosă. Auestă foaosă apă Konsista d’a SKbate zaxapă din Kouenii de nopsmsă. Întp’adeBipă aueâsta •iepe Kanilaaspi mi sn snipit de întepnpindepe indsstpi- aas mi snpe nencpouipe, aueste doi asKpspi ain- sesKă aa noi. Eotanistsaă Turnefort a deosesită nîni aa lual-snpe- zeu-t sneije (feaspi) de no- pBmsă. Aueasti deosesipe este de npisosă nentp» a~ ;rpiK8alopB.i8 npaKtiK» mi e destaaă Ka se mtie ke sînt doi feaspi de nopBms: ansa Kape Kpeuite iste, (se ns- memte quarantain în Ittî— aia) adius în doi asni mi «smilate mi aals Kape iepe nini aa uinul asni nentps Kpemtepea sa. AueastE deo,- sesipe de sneije, s’a api- tată aa nopBmsă Keapă aa opiyina asi în AmepiKa. în npiBinija Koaopei, e- sistE nopamsB raasenă (o- Eiunsilă aa noi), nopsmEsaă aasă, ponis, Biopiă, aasastpB, oauemă mi Keapă nerps mi nitată. însi aueasti dife— pinijE a Koaopei ns Kon- stilse difepinije de snejje; keui ne ană Kîmnă se Bede KÎte odăii de toate aueste feaspi; npin spmape este nposală ke aueste difepinije ns Konstitse o difepinuE peaai a snejjeaopă. _ ' nopsmșsaă este întpe uepeaae, naanta msată mai nsjiină ssnsse aKuidenteaopă BEtEmE- toape de KÎtă ueae-aaate snejje de uepeaae. Keui Natspa a dată nopBmEBJBi snă înBeaimă mai so- aidă Kape îaă HEșipeazi msată: în Kontpa ataKS- piaopă timnsasi; ks toate auestea, ns e do țș- ridsită Ka mi eaă ss stpiKi de msati smezeaaE aa timnsaă Kîndă Eossas siă si aeari iipensmă — 46 — zin) adiKE se apati ne njante niuite snfjitspi de difepite fopme mi mi- pime mi Kînds se ssskb, deaine Ka o nsjsepe nearpi mi stpiKi toati njanta; de aqeea Kînds Bede qine-Ba asts-fejs de snfjitspi ne nopsm- bsjs sis, se se rpiBeasKi aje denEpla, însi ks BErape de seamE Ka si ns pineassi mi se stpi- qe Keaps tpsnKis. IJipansjs Kape Ba se semene nopsmBs. tpeBse se ajeara Koqeni K8 soaBe de Ja peKOJteje npeqedinle mi se ns deoseBeasKE BoaBMe; din Kon- tpa s» Je jase ne Koqeni; npintp’aqeasta, soaseje ns se Bops ssku ama msjts mi asta este d’sns mape fojoss nentps pepminaijisnea (podipea) nopsmESJși. Asemenea se iea în EErape de seamE ke nentps SEinînijE ns tpesse jsats Boaseje Kape se afjE ne Bîpfsjs Koqenijopă, Kiqi aste sînts mim, sipaqe în fiini uii na Bops da sns soia Bsnă în nimînts. Eoase.ie în Koqeni, noate se se mstpeze asis-fejs natps ani mi mai sine mi ne spmi tots sîntă nane de SEmînuE, mi tpesse namai si ns fie aKonepits ks msqirais. Este sine d’a moia Eoaseje 24 de ope în ani Kajdi nîni ns’jă nsns în nEmînts; npintp’a- qeasta, se smspeazE msjl podipea saă țjepmina- jiianea nopsniBBJsl în nimînts. Kînds qine-Ba Boernte se aiBE nopBmBSJS jsî ks Kîte-Ba zije mai nainfe rata, de kîIs ajijil, se jjie nopsmns în anE nînE a înqensts se KpeasKE uii ne spini ÎndatE se’je nsie în nEmînts. Eje Ba mînKa nopsmss nsos mal nainte de kîIs Beqinii jsi. Kînds timnsjs npimiBepei * este faBopasus, atsnqt tpesse se înqeariE se semene nopsmss: semEnapea nopsmBSjsi se faqe în difepite mo- dspi, daps opi-qape Ba fi metoda arpiKSJtspei înlpeEsinijatE, tots tpesse ossepsals Ka si pi- mîie întpe fie-Kape doi Koqeni o deniptape Ka de 2 '/₂ niqioape qejs nsQins. «IiKomiea aqe- jopa Kape apă Boi se semene nopsmBS npea dess sns jînrE aJts, Ba fi nedensiti npin nsuins fojoss qe Ba aBea din peKOJta jsî. Eati mai ms.ile metoadc d’a semina no- psmss. Metoda I. Aqeja Kape seamșni, noapti sns xoms njins de coase de nopsmBs nii ama mep- Irîndă ne KÎmns, Je apsnKi ja o dislanijE Ka de Idol niqioape deniplate o simlnjii d’a,ita, ÎnsE toate coaseje tpesse se Kazi în Bapra tpass ks njsrs, asemenea mi dsne semEnape tpeBse iapă se je aKonepe ks nEmînts moa.ie lEiată npin njsrs. Metoda //. Se tparB ks n-isrs dos BspijI ne Kîmns, fie-Kape Baprs anîndă o adînuime ns- mai Ka de 2 uojspi mi deniptate sna de ajta npintp’o dislanyi Ka de 2 niqioape. Metoda 7/z este ke seamini papă mi în- rpoans SEmînua ks' njsrs; aq^asli metodi este Jesne, daps nsiiină sirspi. Metoda IV este ke fașă sns pînds în Kape seaminj ja o dislanjjE de doi niqioape, KÎIe 2 sas 3 Boase; ne spini faKă ja o distanjii de doE niqioape de pînds.is d’întîiă, sns a.Hs pîndă napa.iejs în Kape nsns iapă rpsne idte 2 sas 3 BoaBe denapte sna de a.ita Kîte 2 niqioape; ne spnțiE jasă sns snajjis Ka se noati tpeqc snă n.iBi’B ks doi Bol mi nsns a.ite doi pîndspi mi ama tots mepeă. Metoda F este qea mal nepfeKlE dapă mi qea mai jsnrE mi Kostesitoape; mi este npaKli- Kacue nsmai ja KBJlspa Kîmnspijopă mini; asta este ke faKă k’bus instpsmentă (planloriu) o ras- pi în Kape nsnă sns bobs, ’js aKonepe ÎndatE ks nEmînts ijii anass ks niqiops ne nimînlă. Metoda VI Konsisli a semna nopsmss în jsna jsî Jsnie dsne qe s’a fiKsts ne KÎmnS pe- KOJta de ins sas de nani. Aqesle Boare Ipesse moiate în anE, nainlea seminEtspel. flopsinEs^S asts-fejs S' mEnatâ, Bine mai Upzis ja mats- pilatea sa ; ks toate aqestea, e foapte bebe mai ks seami Kînds este o toamnE fpBinoasi Kape pEmîne Kajds nînE în jsna jsî OhtomBpie. Desnpe K&itKpa tiopsmKs.tsi. Kîndă stsdicmă ke atenijisne natspa aqestei njante, o se BcdemS ke ape tpeBsinijE de ja semEnapea sa nînE ja peKOjtE, de doE js pspi; adeKE de KEJdspE mi de smezeajE. Daps niqi snă JSKps ns KonlpiBse atîts de msjts a desBOJta mipimea tpsnKis- jsî mi a faqe Ka si npodsKi sniqe corate în Boace, de Kîts a npi%i nopsmBS ja timns de ja qea d’întîia desBOjtape a aqestei njante nîni ja jsna Kape npeqedi pemta sa. tfine nerjiaeazE npuKitsjs nopEmBBjsi, ns mtie a anpegsi fojossi mape Kape 'doEÎndemte npintp'înss. EfeKteje — 47 — topinqina-ie aje npiKifsjBî, sînlă qe4e spmi- toape: 1. npimil848 faqe nimînl84 mal noposă, npin spmape înrile mai aesne smezea4i aepsjBi. 2. Kspmt n.ianta de Beqnilatea feaspimiuopă de epsapi npoasle Kape se nstpesKă din zem8pi.ie nimînt8.i8i ne Kosla-iă nop8ms848i. 3. Fa’ie ki îm!ipeyi8pa4ă n.ianlei si nis- tpean o peKopa.it, anoi înlipemte mi tpanKis-iă în Kontpa BÎntB.isi mi iipoteace pidiqine.ie naan- teî d’o mape ssKiqiane. Ilpimilajă nopsmr>8J8i e sine si se faKi în Ipel pîndspl mi în apnitloapeie enoqe, adeKi: Înlîis.ts npziuită tpesse st se faKi Kîndă nop8inr>8jK a KpesKBlă neste nimînlă uînt 4a o îni.njiine de 5 sas 6 yojspî, mi Kînds ntmîn- la.iă esle 'ieaa sdă. Ja aqestă npiinită Ipeeae SKOS8 opl—qe iapst npoaslt mi Keapă IpanKiapi de nopsmsă Kape n’a npinsă sine, tpesse SKOse. Kînd nopsmssj a emit npea desă, tpesse pipită; dapă din Kontpa, Kîndă s’apati snă .ioks ro.iă, Ipesse si’jă amn.ie. z/.<ă doi.iea. npziuitS seamint kb qe4ă d’inlîiă. Ja a'ieslă npimilă, nopBmsa.iă tpesie st aici o îni.iuime d’snă niqiopă ue.iă ^Byină. Ja a'ieslă feaă de npimilă, iapă Ipesse skosb loate fejspije do iepsspi npoasle mi a siioate pams- pue SBBijipi Kape esă din pidi'iini. J.iă tpei.iea. npzuiitS se apmeazt Kîndă rpisnlejo în'iene si se fopme în sni'ie; din iiBoă Ipesse Kapnjată aKsms ntmînts de opi- qe fe.iă de uspieni mi Ipesse rptmidilă ntmîn- t8.iă îimpeyispB.iă mianlel, qe.iă nsuină qinqi saă mease no.iiue (uojspi) aslă-fe.iă ki nopsmsBjă napKi se af.n ne o moai-ii. Aqeasti onepa- jjibne esle neqesapie snpe a ntslpa ptdt'iina d’aKyisnea npea tape a soapeasi, tolă d’o dali snpe a npoKspa mai ms.ite nalpiminle mantei. Dane aqeasti onepay:ane, n.ianta papă ki este sanasi .ia Bp’o slpiuiuisne saă nepdepe. în ntmînlapi țapi, noate qine-Ba dane npi- uiils-iă qejă dane spini st semene maztpe, sosă saă faso.ie înlpe pîridspi-ie nopainss-isi; Ki'iî a~ lanqi snauiaaă întpe pîndapiae nopamEajai sîntă Toa.ie, KBpijjite de opî-qe iapst; npin spmape, noa- te si pesmeasKi aK040 K8.itspa nsmite-iop .lersmi fipi st slpiqe qeBa peK04tei nopsmB84si. De m84te opi se Ks.itiBi ne ană Kîmnă îm- npesni nopsmss mi Kaptofii. AdeKi se seamint siiă pîndă de nopamnă mi ană pîndă de Kaptoft. Esnepiinjja a apilată ki aqesle doi mante se moli ana ne ajta în Kpemtepea 4opă mi arpi- KSjtopB KÎnds ns se na sfii de o îndoiti jaKpape ja npmi't8.i8 nopBmssjBl mi a Kaplofuopa, Ba aBea snă îndoită foaosă 4a peKojte. Tpesse si npofile Mine-Ba de pesapseje Kape je di nop8ms84ă în timnsjă BețielajjiBnel saje, fiind» ki eje KontpisBesKă mi 4a ssk- qess.18 peKOJtei. A fapt de Koqeni sKoase 4a qe.iă d’întîiă npimilă Ka si se faKi nopamsa mai papa, si Bede în mmîntapi Bsni mi mai ne spmi ki d’snă Koqeans ease doi saă tpei a4te pa- mape Kape însi na npodsKă sniqe ssne. DaKi 4e 4asi qine-Ba nîm 4a peK04(i, aqeasta na namai ki> Bopă slpisa KSa.iitatea soB84si, sa îhki Ba mi înlîpziea matxpitatea (Konlspa) 481. De aqeea Ipesse aqesle pamspe SKoase afaps; ase- menea Ipesae SKoase mi sniqe.ie miqi emite tîp— zis mi af.iînds-se de desaBl848 sniqe.iopă de ki- netenie. Kîlă-Ba limnă naintea peK04tei, e sine Ka si taie qine-Ba naptea tp8nKÎ848i Kape se af4i .ia înqenal848 sniqei. Aqeasti onepaijiane se faqe Kîndă nop8mE848 s’aă fiKBlă «sipsală» a- deKi ki a înqenslă si’i easi Ka o sapsi de mi- lase de desasl848 teaqei Kape înKonyiopă sniKS. Aqeasli liiepe, Bpmati ks uitiinije, ns nsmai ki ns Ba s.iisi Kpemtepea mantei, din Kontpa Ba înrpisi peK04li. Tinins-iă Ka.idă mi ssKată esle mai faBopa- si48 nentps nopsmsă. Kîndă nopsms84ă s’a Kontă, si apali aqeasta npin îînnpeyispapea, ki iiopam- 6s.iă sKirnsi Kojoapea sa de mai nainte mi tolă d’o dati ne.iiye4e Kape înKonijiopă teaKa mi aă ijinslo înKisi, aKsmă din sine se desKidă mi des- Konepe naptea de sasă a nopsmsBJBi. nopsms8.iă si desnsne iu amsapă în ki- mama sa. Asii melodi, npeKsmă amă zisă, e sâni Ka si nistpeze smezea.ia soss-isi. Ile spmi sKoate sniqii din Kimama 4opă mi Mei mai ssni sosi îi nistpeazi neitps iipisi.ii. Dapă K8.il8pa nop8ins84Bi esle înlpessingali în 8ne.ie .lOKBpi, ns Ka nîine nenlps oameni, , ni ieasKE m>niînt»,,î.is inrpamt; keu! fiind» kt st taie njanta Kînds ptdtnine-ie sa.ie sînts înKt foapte ssnnipe, de aueea auesle ptdtuini st îînnslpezesKS jesne în nttnînls, de- Bins sns fe.is de xsmt mi înrpamt ntmînls. (Ba spina.) Desnpe snii apcopi istopbrî nejeapii. esislt sns a.ils apsops, asta este sns noms, sss Kape nemspitopsj» Washington a ntSKOuil» ji- Beptalea snei a.ite pensujiue, îmit mai mape, aste sînts slatspLie suite a.ie Amepiuel! în Daj- majjia esisit mi ausms sns apuops de dafin», ks a Ktpsia parnspt s’a noponats Is.iia lIesapl Kînd s’a npoKJamats ue.is d’înlîi» imnepalop» a.is Pe- rnei. Tots sns Dafin» smspeazt mi iiîiit> în zi- Jte.ie noastpe niopmînls.i» uejci;p».i»l noets .latin Virgilius Maro. „lînrt Bujaudere .ia Conslanlino- pol a sltlsts înKt în scks.is.ib Ipcust» sns mips de apsopi miatani i;apc a sinupit» apmada ICpsuiauLiops ssb Godefroid dc Bouiilon în ans.i 1096. Ile inss,ia FpeaKt Koss slt mi ausm» jînrt nopts o mianlant anliui, ssi; Kape, d«ne tpadiițisnea nono.iapt, a mczsls Ilippocratc latt.i aptei mediK3.ie. Asemenea se apalt ne inss.icje Boromeiue sn» apsops în KoaiKa Ktpsia ijenepajs Bonaparle a inuizats ziuepea Victoria (Bipsinija) o zi- nainlea Btltaiei ueaespc do Marengo. Eatt Kt apeopii sînts mai fepiuiiiî de KÎls noi; eje ntslpeazt Kîte odalt inemopis.i» fante— ,iops noastpe, ne Kînds noi înuiine de msjts ne ams nepdsls mi fiinjja noastpt s’a stepss dsne faija ntmîntsjsi. Daps asemenea antimltijl, tpesse st fie saupe mi Benepale de Kttpe opi-ue oms de simijiminte de.iiKate mi nouiie mi asemenea apsops tpesse st fie npotegeall de Kttpe Keaps nBSJÎKSâS înssrni în Kontpa Banda.iisins.isi snopa oameni opdinapi Kape n’a» niui sn» simjjimînts nentps Benepayisnea tpeKsl8.i»i, fiind» Kt n’as niui sns Biitops. AmiKSJS mei Domns-is Dostops FranKel în onsjs sts „Boiaijis .ia Ierusalem* ziue Kt ns intie daKt uine-Ba a rîndit nînt aKsm a faue desKpiepea a apsopLiops antiui ue.iespl în is- topiea jsmel Kape esistt iui aKsms. Dînssjs nomenemte de sne.ie snejje pemapitanijie, aae a- ueslop» apsopi de Kape Bom» uita sne.ie aiul. Keap aKsml înfjopenite ne fie-Kape an» apsopsjs TepeBinlina (Kape dt tcpinentins) în Mampa în Ilajestina sss Kape, dsne sinaiea, Ilatpiapxsjs Afipam» a mezsls nainte linul mii de ani mi a npiimits ks osnita.iitale KtJttopil Kape Bineas .ia dînss. Mamesloiuii Medpii din Aieanons Kape a smspits peijeie fijosofs S0.10- mons, stas mi aKsms în msnteae JliBanons. Apsopsjs Siiiomora ssb smnpa Ktpsia s’a odinits St. Maria Mama Domns-isi, esislt mi aKsms mi noaptt fpsKte ds.iui. Dapl Masjinii din Tae- tane nsmiiji în Edanțiejis, stas mi aKsms mi nopts dsne 1800 de ani, fpsnze Bepzi. lIine ns mtie, Kontinse Franitet de nestits apsops de Kastane ne msnteje Aetna în Siuijia, asemene? mi de steacapsjs ueiesps în Eoemia ssb Kape a dopmils ue.ieEps.is peBOJsiponaps Bisna Kape a fost» ttials denadinss dsne¹ opdinsj îmntpatsjsi losifs II ? Asemenea esislt mi a- Ksms în Mtntslipea San Onofrio în Itajia, ste- iKapsjs sss smspa Ktpsia a Bisat» disinsas noets a.i „Ierusalimu liberata¹⁴ fiind BOânaB mi OKsnîn- ds- se mai msjts de Bizisneie snei aite jsme de KÎta a jsmei npezente ? Teis.is sss Kape Gul- lom Teii a npoKiamats jineptatea pensBimant a EjBejjiei, slt mi aKsms; anoi în Kontinenlsjs naos Tinipits în Tinorpafia Kojeyis43i Sf. Sana.