JURNAL HENTP8 PESIIÎNDIPEA IUTIINIIE.IOPS NAT8PĂ.1E UIIESAKTE, ÎN TOATE K.IASE.IE Pedipeats I l dc il profesor doctor iulius barash. 5. (Ahsjib a.iă natpsiea) EskHpeinti 8 Feapsapie, 1859. Konpindepea: Mapea,— Caoutschouc.— Maziie uizape. Mapea. n. Afapt din miuiKapea ijenepa4t a aneaops oiean»48l nape mepr» do 4a ptstpil» 4a anssa; afapt din miuiKapea sa pematt nsmilt Î48KS848 iui pcfd8Ks»4» mi afapt din mimKtpi4e nepers- 4ale a ssupafeneî mtpei npodsse npin BÎntspî, sînls înKt iute miuiKtpi naptiKOdape tot» npo- d»so npin Kasza penepa4t; înfine sînls iap» a4le miuiKTpI napliKOdape aje ane4ops mtpiaopg, npo— dsse npin miaza naplimapt mi 40Ka4t. Ama s. e. este miuiKapea Kape adsie neîncetat» ane4e . oieaii848Î 4a mapea Meditepam, npin slpîmloapea de IJinpadlaps. Kasza auestsî fenomen» este Kt mapea Medilepant nepde ne fie-Kape zi maî m»4lt ani npin enanopajiisne, de KÎl» Kîmiirt npin pîspî Kape se napst întp’însa; ama dap», ane4e meditepanei se îmnsjjineazt mi nÎBe4«48 st8, în panopts kb 0iean»48 At4antiK8, snade; de aueea, dane 4ețjea eK8i4iBp»48i, ane4e ouea- n848l Ipesse st se spanie în mapea Medilepant. O Kaszt. Kontpapie npodsue Kt esistt o SKspțrepe de ant Kape mepije de 4a mapea Nea- rpt în Apxine4ar»4 rpeuesKs (mapea rpeieasKt) fiind» Kt mapea Nearpt npiimemte ne fie-Kape zi maî ms-ilt ant din pîspi mapî (Dsntpea, Dniesler, Bug mi Don)ț ie se Bapst aKoao, de KÎl» este Ktttuimea aneî Kape o nepde mapea Nearpt ne toate zi4C4e npin eBauopauisne; aueasla fane Kt mapea Nearpt Kpornte mepe» — 34 — mi aneie saielpesse si s.e Bepso în mapea rpe- «jcasra npin Kanaisiă (Bosfor) de Konstantino- noi» izi mapea de Marmara. Daps rapilspa neîncetati de imenși rati- U'ime de ani Kape Bine neîncetată de ia Ocea- nsi ÂUantiK ia mapea Meditepani mi pimîne a- koao, nemai întopKînds-se nici odăii, aceasta, zicem», a fiiistă ki mapea Meditepani esle m»ită mai sipali de KÎt» ăneie Oceansisi; raci ana Kape epa însojjiti ks aceasli sape, se ecano- peazi neîncetat», daps sapea i;a o matepie no e- BanopaBLie, pimîne aioio mi face ana mai si>patî>. O aiIt. mimKape a mipei nsmili rtM/stpomS, a fost» stsdiati în ziieie noaslpe. Adera din roifsiă (sîn»j») mipei de ia Mcksîko în ssdBiă Amepiceî, aneie oceansisi Atianlmă se nsns în mimKape în dipe'Kjjisnea ratpe nopdă-eslă mi adsKă snă pis de ani Kaidi mi foapte inpră (de mai msite rpade țjeorpafice) de ia ssds-eslsiă Amepiceî, ratpe nopdă-Beslsi» Esponei adera ratpe jjipmspLie OKcidentaie aie Fpanceî, mapei Epitaniei mi mai ks seami a Ipiandei mi a SKojxiei. Acest» r».ifstpomă este Kasza ra K.iima Anriieî este msils mai dsice de Kîtif apă tpessi si fie dsne nozițjisnea sa ueorpafira, fiind» ra este înraizili npin aceste ane Kaide, Kape sKaidi jjipmspi.ie iopă. De aceea, în nici o uapi k» o asemenea nijimo Jjeorpafira Ka Ipianda, iapna n» este ama de Biîndi. Aceasta este mi Kasza ra Ipianda s’a nsmits totă-d’asna „inssia tolă- d’asna Bepde.“— r»afstpom54» epa mi nîni Ja snă rpadă, Kasza desKonepei Amepiceî; raci, acest» pis BniBJÎnds în mizioKsi» mipei Atlantice, Kapi .lesne fpsKte mi aite OBieKte Kape Kadă în mape ia ssdsiă Amepiceî mi ie adsce ratpe nopdsiă Esponei, anoi KoismBs întîininds ne, dpsms a- semenea osiOKte, a KonKiss ra tpesse si se n- seasra mai ia Baie ratpe OKcidentsi» ismei an- tice, sns ailă Konlinenl» de Kape npoBÎns aceste OBieKte. Kasza fizira a Ts.ifstpom8.iBi este cea sp- miloape: aneio mipei tponiKaje Kape sKaidă ssdsiă Amepiceî, înraizinds-se npea tape npin .raidspa apzitoape a soapeisi d’aKoio, Kasti a se nsne în eraiimps ks aneie oceans.isi mai pece Kape se afn în iijjimi yeorpafice mai nop- . dice, Ama dap, ap Ipecsi Ka r»ifstpomă si meap- n dpenlă de .ia ssd» ratpe nopds; dapă fiindă ra în timnă Kîndă alomeio (nipliceieiej acestsi pîă, mepră de Jia ssdă ia nopds, nimînlsi» (npin potauisnea sa de toate ziieio îmnpepispsiă aic— sei sa.ie) mepije de ,ia anssă ia pisipilă, de a- ceea aneie oceansisi Kapo ieas mi e.ie naplo ia aceasli mimKape, mepră mi o .ie do .ia anssă ia pisipilă, ’ npin spmape anele Ts.ifstpomsisi sînls silite a mepve toi» d’o dali do ia ssds ia nopds mi do in ansss ia pisipits; do aceea spmeazi e.io o dipeKțiisno finali Konnissi do amîndoi aceste dipcKijisni, adera mepr do ia ssd- Bests ratpe nopds-esls. (Do ia Mcksîko ia nopdă- Bestsis Esponei.) Opelslindenca mapea oslo sipati, însi osie dinlp’snă modă foaplo no ensaiă mi denindo "do temnepalspa Kiimct; ama sa oBsepsals ra în pepisniie mepidionaio mapea esto mai sipali de Kîlă în peyisniie nopdice; aslă-fciă tpcBse si mi fio, Kîndă no adscemă aminte ra enano- pauisnea anei este msilă mai mapo întp’snă iok» Kaidă do Kîlă întp’snă iokb pece, npin »p- inape mipi.io mcpidionaio enanopcazi mai insilă de Kîtă mipiio nopdicc; anoi ks Kîlă mapea o- Banopeazi mai msjtă, peslsiă anei Kapo a pi- masă, esle mal sipali. ¹ : Dsne sneio analize Kimico, în mapea nop- dira asiea inlpo 64 do f»n|ji ani, esto Konpinsi sns fsndă de sape do mape, no KÎndă în mapea Kape sKaidi uipmspiio SnanicI, esto Konpinsă snă fsndă de sape în 16 fsnijl ani. Dapă în oceansiă IponiKs, este Konpinsă snă fsntă do sapo in onl» fsnnî do ani. Ba si zira, oceansiă Ipo- niKaiă este de onlă opî mai sipală do Kilă ocea- nsiă noiapă. Asemenea s’a OBsepBală ra slpatiio adinei aie anei mipei, sînlă mai sipate de Kîlă ceie ssnepficiaie (d’assnpa.) S’a OBsepBală asamenea ra în Bicinilalea BOiKaniiopă, mapea esle nsțjină sipali; aceasta nponeazi ra o naple a sapii din ana mipei, esto întpaBsinjjali a npodsce fenomenele BOiKanice mi ra o epsnuisne BoiKanira Konssmi nipui KonsidepaBiie de sapea de mape. EsmiKajjisnea Kaszei de ce npetslindenea. Mapea esto sipati, a OKsnală msilă nalspaiislii. 8nil aă npetinsă Ka ne fsndsiă mipiiop» esisli ninito mine (orae) imense de nietpe de sape; — 35 — înst aKBma se npezinti o a.iti Kaesliane: de ue lOKmal ne fandaia mipiiopă se afjt astă-feia de mini? 8nă ue.ieBpaJă fiziKa (Kronsled) a zis de ma.ilă, ki sapea de mape se fopmeazt în toate zije,io d’auidă mapialiKă Kape se nsemte în aopă în stapea jisepi KomBinînda’j kb Natpon, Kape se afjt tonită în aneje mtpel, Ka mai în toate aneje a.io pîapijopa mi naijapijopă. Ana mtpei este na namai sipati, ui mi amapt mi rpeuoast do Biată. Aceaslt ami- ptuiane Bine de Marnesiea mi sapea amapi Kape o Konpinsi în aceaslt ani; dapă mi raslsjă rpe- Ijosă, so Bcde ki npoBino ne d’o napte de pe- rninapl mi andă de neatpi (petrolium) Kape, dane ideca anopa, so af.n tonii» ne mape mi Kapo npoBino din noJKanii saBmapini; anoî ne d’a.ilt napte, nerpcmită ki npoBino mi de maj- uimi dc KadaBopi Kapo so nf.it în stape de îm- nalpozi'iiano în Konpinssjă mipijopă. Ana mipoi, dane namitejo Koa.iiliEi a.ie el, e înBcdcpala ki na o nani de Biata, de aueea opl-’jo Kopanio adscc Batol do ani dBJce nenlps joKaitopii el, înst sînts mcloade dane Kape st nalemă fauo aceaslt ani KanaBi.it d’a fi Bialt mi do oameni ini aceasta oslo d’o mape necesi- tato KÎnda odalt, npin Bp’o înlîmnjape nenpcBi- zalt, jiiiseiuto ana dajuo do Etala ne o Kopaaie. Metoda nea mai Bani este aceea ki se nane ana mtpei întp’ană Basă jininililă KÎlă-Ba timnă, ast- fojă o ma-njime do jaiipapi (matepii opranice mi noopraniue) ce se afji tonile în ana aceasta, Kada acosă no fandata Basa.iai, atancî st Btpst încetă naptea d’assnpa mi Kapall a acestei ane întp’ană ajlă Basă mi si deslijeazt; npin desli- jauiano, ana mtpei nepde stpilapa mi amipt- cianea ei mi desino desta.ii de sânt nenlpa fep- sepea BSKatejopă m. c. ă. Aceaslt onepauiane cepe înst majlă timnă, de aceea a peKomandata ana Kimislă AnrJeză o ajlt melodt mai sKsplt; asta este d’a nane în dot-zeci de sedepe de ani de mape, nafps anei! (Ka 50 dpamapi; de naisepo de oase de. animaje mi natpa ancii jemie KaastiKi (Kali causlicun) mi ne apmt st se desti-ieze aceaslt ani îmnpeant kb aueste doi malepii întp’ană Kazană. Ana Kape ease de aceaslt destijauiane, este desta.ii de Bani de- Biată. O metodi mai Bani înKi este aceea a ceiespajai mediKă Poissonibr Kape a nosiuaită d’a nane întp’ană Kazană de tpei Bedpe, Ka 100 dpamspi sodt mi a distija aina ana mtpel Îiri- npeant kb sodt. Beslitsjă naniratopa Bougain- ville a întpeBBinjjalB aceaslt metodi în kijiIo- piea sa îmnpețiiapBjă nimîntajai mi a asirapată Kt nici odalt n’a anală IpeEsinjji d’aiti ani nentpa oamenii ce s’aă aflata ne Koponiea sa. Adtiwimea mtspel. Kaeslianea desnpe adîncimea mtpel, este ÎnKi denapte d’a fi peso-iati kb oapemi-Kape ueptitadine, mi întp’adeBipă este o JBKpape mai majtă de.KÎlB țiiranIiKi, nstemă st zicemă, ko- Bîpmitoape fopijejopă amane d’a Aetepmina npe- tatindenea ks esaKtitate, aceaslt npofandilate. De aceea,'ma.ită timnă aă Bapiată oiiinianue natapa- jistijopă desnpe auestă namilă întp’ana modă foapte simuitopă: anii aă npetinsă ki mapea apei o adînuime de mai msjte mije yeorpafice, ne Kîndă aJiiii aă zisă ki adîncimea mtpel inepție namai ja Kîte-Ba sate de stîmKini. Alîta înst mtiim ki în mai ma.ite joKapi ajo oueanajai na- uifÎK» mi a mtpel din Indiea, na s’a risită ană fandă nici Keapă .ia adînuime do 600 niuioape! Dapă în mape de Ja Coromandel, na s’a risită fanda nici .ia adîncimea imenși de 700 ni- C'oape! Aceasti adîncime a mipei, tpeBse înst sl fio visată mai Konsidepasijt în aneje joicapi; Kiui e mliată aiiamă Kt fandajă mtpel seamtnl în aueea kb sanpafajja asKati, ki aKOJO Ka mi aici se afli nisniji îna.iiji mi Bii adîhci. Fan- dsja mtpei, zice ană natapa.iistă modepnă, înli- . ijimeazt nenamepoase napiajiiani; Kîndă este a- Konepilă kb njanle țiirantice sas-mapine în KÎtă npezinti ntdapi imense sas-mapime; Kîndă este aKonepită kb epsapi saB-mapihi asemtnîndă kb izjasapije Bepzi, Kape Je Bedemă ne asKată; înfp’ană ajlă JQKă fanda.iă mtpei esto aKdnepilă ks nimte animaie zoofiter (Anemone saă fjopl de mape) Kape pemînă în toali Bieaya jopă ijinlaite ja joKBjă snde aă ntSKălă mi KpcsKBtă, dapă sînlă opnate kb nimte Kojopi alîta de Bâ- pianije mi de fpSmoase, în KÎIă în aceste jonapi fandajă mtpei seamtnl k’o admipaBiji rptdihi aitonepilt K’ană napKetă de fjopi de fejspimi de Koiopi apmonioase mi înKîntitoape. Aiti dati, — 36 - fandaas mipei este o Baae d’o adîniime imens* daps roaa*, înlaneKoas* mi tpist*; ne fandaaă K*piia zaie nenamepoase Kadaeepe d’animaae, noate mi de oaseminte de. oameni mi de pem*- mijjapi de KopiBii, Kape s’aăîneKată aKOJio, npe- ritindă nentpa naBiratopii aopă o mopmînlape ctepn*, tepisia* mi heBÎziBÎa* nenlpa OKii anei fiinue SK8mne, Kape a pemasă dane apma aopă, ne n*raînlă; daps iapă întp’snă aală aoKă, fsn- daaă m*pei se pidÎK* aa o îniajjime imens*, fopmîndă manjji estpaopdinapi mi Kîte odat* din sînaaă aiestopă mânui eas* ană foKs ncînielală, o aaa* totă-d’aana fepmnle; acestea sîntă bo.i- Kani ssE-mapini. Eal* k* fandaaă m*pei ns este Bp’ană aoKă meijs, monotona, ii npezinl* nenamepoase siene Bapiasiae, sna mai fpsmoas* mi mai intcpesanl* de kîIs aata; daps toate naine de Biean* mi de miuiKape de milioane mi Euioane de fiinjjo nii, ie se miiHK* mi tpiesKă aKoao; K*ii pernaaă animaaă este rasata mai sorală în fandaaă m*- pei, de Kîtă ne asKată. Anoao, toate animaaeae de feaspimi de dimensiani mi de fopme, sîntă npezentate. Ns r*simă ne asKată sns animaaă de dimensisnea imens* a naaenei, dapă niii ns r*simă ne ssHată animaaeae miKposKoniie ama de miii Ka în mape; ama daps, Kîndă Bopcinis de npofanditatea m*pei, nalemă s* Bopeimă ns- mai întp’snă sîmjjs peaalină; K*ii întp’aden*pă fandaas m*pei na se aseam*n* npclalindinea Ka mi fopma aiesiai fanda na se aseam*n* npeta— țindinea. în panoplaaa manuiaopa saii-raapini, r*simă o îmnpepiapape naptÎKaaap*; adeK*, ne Kîndă manjjii d’asanpa nimîntaasi din ana în ană se miKmapeza, npeKamă aă npoBată o maajjime de esnepiinjje famate aa m*sapapea în*ajjimei man- jjiaopă, manjjii ssBmapini, din Kontpa, na se mÎK- mapeză; k*iI infaainjja stpiKBtoape a atmosfepei (aepaasi) Kape aaKpeaz* totă-d’aana asanpa man- Ijiaopă; naoi țapi Kape snaa* Bîpfapiae aopă des- Konepinda-ae de Bepdeajja aopă mi K*pînda k*~ țijjimi KonsidepaBiae de aa BÎpfapi Kitpe noa- aeae manjjiaopă mi ama miKuiopînda’i din ana în ana mi din zi în zi mai maată; aieste infaa- injje, ziiemă, ns esist* ne fandaaă m*pei, npin •pmape manjjii saB-mapini p*mînă mai tolă-d’a- ana stasiai mi papa k* SKimB* fopmeae mi m*- pimea aopă, afap* namai de Boaimnii saB-mapini Kape nerpcmita, npin epanjjianiao aopă, SKims* fopma nîpfapiaopă (KapaKtcpiae) aopă. în panoplaaa npofandilBjjei ■ B*iaopă ssb- mapine, se miie namal atîta, k* în aneae aoKapi tpeBae s* fie nimte npeiinijjspi lepisiac, kbiî Koniaazisfiiao mapinicpiaopă îi a nepinisă a npe- sama k* aneae d’aieste b*I în mizaoKaaă oica- naaai icaă mape aatanră aa o npofandilale do natpa mii de slîmKcni, ca s* ziK* aa o npofan- ditalo atîta do mape de kîIb este în*.ijjimca man- teaai icaaî mai mape d’asanpa n*mîntaaal (a manteasi Davalagiri în Asica). finii naoiralopi aă f*r;ată or.sepnajjianca, k* jj*pmapi', msinc na fi o fault nettrtdsilt. în asemenea tazs se aht in«njjT ni8zita.il. lIe.i» d’intîi» Kape a Bopnil» desnpe aiesl» fenomen» KspiosS, epa noiauiopsj yepmanB See- ze/i. E.i» s’a af.iats no ncninss.ia Sinai Blide esle 8U» manto nsmit» «Djcbel Nukus (msnleJe luonot») desupo Râpe so ziie de mal ni84te se- K8J0, o tpadijiisne non»4ape Kt în sîn8.i» aiesl»! manie este înrpoualt o sisopint a Ktpsia Kt.i»- rtpl sînl» Kcmaui .ia s.i»Hmt teapă npin m»nle.ie Însămi, Kapo siioate sande Ka an» kjouoIb. Dane Boiaa;op»J8 anr.iez» Hardy »n» asemenea mante Kape sKoale ssncle Ka sn» luonol» se aht .lînrt opamsa» Tur 4a utpm»pi.ie mtpei pomie. See- zen a anal» Kspaijia mi s’a saila ne aiesl» mante ne Kape 4’a rtsil» tomnsss de sirt (nealpt ni- sinoast) ajut mi fpayelt Kape, 4a amîndot .ia- lapLie este anonepit» napKt k» dot nanraiie de nisins moaae. Aiesl» Boiayiopa a aazils, înlp’a- deatp» niuite sande napliKo.iape emindă din a- lest» mante. Aiesle ssnele, înlîia opt îl s’a nt- [atâ moz-inr,. pata Ka an» sromot» mit» saS na »n? rjasS ssb- jjipe IpemspîridS Kape, KîndS s’a ftKalS mal tape, Kind» mal sjaBe, KÎnd» a» înietals k» tot».i8 mi KÎnd» a» înienal» din nso». Dap» KÎnd» aiestă BoiaiKop» s’a s»il» ne BÎna de nisin» Kape se a- f.it ne mante, alsnil îi s’a ntpslă Kt napKt a- icste ssncle case do sbb niiioapeae saje. Dapă mipapea a»! lea mape epa, KÎnd$ s’a »pKat» ne Bîpf»J» m»nle4»l mi a militată nisin»jă t» mîl- neje mi niiiop». At»nii a înienslS st a»zt »n8 sromot» ama de tape mi de infepnajs, în KÎIS î! s’a ntp»l» Kt napKt ntmînl»jă tpemspt sbb dinsB.i»; BoiaiKopsi» a ptmas» napKt slhnils de sspnpize mi mipape. Dbiio aiesl» Boimtop», eapă a Bizitată aieslB m»nle, anr.iez».i» Goj de 4a Oxford. DînssjX destpie aiesls fenomen» întotmai Ka Boiaacop»jS Scezen, înst ziie Kt rjasaj» Ipemspînd» tape a aszils .ia înienst», seamtnt k» sanelsj» uns! K.ionol». Aj» lpei.iea BoiaiKops Kape a Bizitat» aiestS msnle, esle jOKOtonenlBJ» anr.iez8 Welstcd. Dln- S848 ziie Kt ni8nte.ie sanitops ape o întjyime ta do 400 niiionpe mi Kt este în KomsnHcajjiBno kb ma.i8.i8 mtpei (tape se aht 4a o dentptape - 40 — de 3 % mize anrjeze) npinlp’snă mlpa de mo- cLie de nisină. Jsl i s’a ntpală, rzasază nisi— nszsi ssnitbpă întomnai Ka rzassză snei apne nsmile Apna zaî Aeolus Kape Kînli din sine noantca; ne apmt Kînds s’a înltpită, ateste sa- nele îl s’aă nipslă Ka apzetBză snal lanetă de denapte, Kape fate Kt napKt tota mimleze tpe— mapi. SlîiiKa (nealpa) ne Kape atestă BoiaiKopa a mezală Ka st aszt ateaslt maziiti sizapt, a tpemspală mi Ktmizezc ne Kape Boiaxopii s’a sailă ne mante, as foslS npinse d’o mape snalmt în Kîls aă spală st fan. în zizeze noaslpe anrzezază Ward a uizi— tata din naoă ateslă insule Kspiosă. Dane jdîn- sază, dpamsjs Kape date za atestă msnte, tpete neste o nînt de nisină Kape st sse întelă de za mape ini amEzt ne ana feză dc nealpt iiopoast nzint kb aepă, în Kape Bîntază uii ana aă mi stnală nimte Btpjil adîntl. 8na dintp’atesle Btpni Kape asea o znjime Ka 4a 15 melpe, a mepsă nînt 4a BÎpfs4s msntezBi mi asea o noBîpnpe de ana anria de 40 nînt 4a 45 rpade mi epa 4a amîndot 4atspi4e napKt înicis» kb zidspl nala- paze Komnase de Sirt. Ja întcnală, tota epa zinimlită; ne apmt a întcnală st se aazt sns rzasă saBuipe napKt de msziKt Kape, Kîndă se înttpi, Kîndă st sjibî mi seamtnt niB.ită kb sb- netsză anei f4asle. Daps îndalt, saneleze s’aă fixată atîlă de tape mi de sromotoase în itîlă semtna sanetezopă anei opre mi teta manteze napKt a întenală st tpemape. Daps a ossep- Bata Kt totă-d’aana ernipea sanete.iopă epa aso- site-kb o miniKape a nisinazal de manie. De Kîte opi Boiaacopază fttea ană nașă năinte, mi nisinază snmînds st se nsie 4a zonă a îmnzini rpoana npitinailt dane nasază BoiaacopBzsi, ks atîtea opi a emită sanete mi rzase msziKaze din mante, KÎnd napKt ana emind dintp’sn izBop, Kb Kîls Ktltjjimea nisinazal nașa în mnimape epa mat mape, ks atîtS mi ssnete.ie epa mai tape, mal nzine mi mal me4odioase. bna azlă asemenea mante msziKază, desKpie BoiaiKopaza anrzeză ' A.iensandps Burnes Kape ’ză a Bizilată în anază 1837. Ateslă msnte se afzt 4a o dentplape de 40 mize anrzeze de opamaza Kobul în Hepsiea mi se nsmemle Reg~ Ravan (manteze miuiKttopa). Atesta msnte ape o Înt4uime de 400 nitioape, o noBîpnipe de 40 Tintpits în Tinorpafia rpade mi o slpalt de nisină azsă, ne Kînds manijn Betinayi sînlă ftKSijI de rpanilă. Aiti iapă s’a onsepBata Kt, Kîndă sns oapemi-nape namtps do oameni s’azsneKt în îkosb neste a'iesls nisins, atsn'ii s’asdc sns ssnelă sispds i;a de 4a o toni; ateaslt OBsepuajiiBiic s’a finală deaca în scko- 4848 348 15-400. Doi ani ’nainlea OBScpnapisncî a D-4sI Burnes^ sns azlă Boimicopă ansme Charles Darvîn a finală esnepiinije ana.ioajic în B.uea dc .ia Xizi .lînrt Copiapo. „Kînds epamă în a'iesls opaniă, ziue atestă Boiamppă, aszcaină de mal ins-ml .lOKsilcpi d’anojo ki în Bctintlalea sc a- fzt snă msnlc namilă El Bramailor (sp.iito- ps4ă). Alsntl ns npea amă sirată de soaint .ia ateasti napajusne, însx aadeam Kt atestă msnte este nKonepilă ks nisins mi Kt atestă sro- motă se asde nsmal Kîndă se sse oameni ne dînsa; Ba st zîke, nimte îmnpeyisptpl Kape se af4t mi 4a tei sssă nsmini mânui ssntlopl. Daps amă mi OBscpBală .ia jjipmspizo EpazLucI Kt Kînds K34B4B încă amnza ne nisinază rposs d’aKO.io, ams aszits sns ssnelă naplimaps, dc mi ns npea tape.* Snă a4ls Boiațiiops lanamo D. Cari Meger nomenemle d’snă fenomenă anazoră nape .fa oe- scpBată 4a Kazifopnia, adiut Kt KÎndă nisinsză Kadc îKosă npin BiiiBzapca oamcni-iops saă a a- nimazezopă, alsnti se asde snă sromolă tape Ka d’snă Kjonolă mape. Desntzi s’a rtsilă ană ază tinte4ca zokb sBnttopă nă inss.ia miict Eigg st se afzo ne Hipniapize anasanc aze SKoyiel. Atcaslt insszt este ftKBlt iapă de nialpt de nisină (sige) aznă mi ssnjjipe Ka ftina azst. *Ia fie-Kapc nașă te ama finală ne atestă nisins, zite ueozorsză Hugh Miller^ rimă aszils snă mape sromolă. Amă fost kb mal majul amitl; fie-Kape din noi a skos an sBnelă naptiKszapă, clsne iaijea.ia mi rpestalea nasszsl stă, npin spmape noi lojii îmnpesnt npin 8mE.iet8.i8 nostps, amă sKOsă snă Konteptă apmo- niosă foaple Kspiosă. .NeîntelalS aă emită din nisină ană sromotă penelîudă „Vu, Vu.“ Ealt o maziKt Kape o fate Nalspa ftpt mîni de oms; o maziKt ftpt inslpsmente, ftpt EBplBomI, ftpt asditopiă mi zsKps teză mal nan, ftpt antpeă. KozețiiBzsi Sf. Sana.