ISIS SAă NATURA, c, JURNAL PENTRL RESP1NDIREA ȘTIINȚELOR NTTLRALE Șl ESAkTE ÎN TOATE K.IASE.IE. PediyeatS de 4 DOCTOR lULIlTS R1R1SCH, ,[ ; ] Profesor de Istoria Naturală la Colegialii Național și la școala de Medicina DIN BUCURESCI AN 3.1 4-aea, 1859. BUCUREȘTI. Tipărit în Tipografia Kolegiulul Sf. Sava. TABJA MATEPIMOPS. A. Aplino.iii. Ilaijina Snops-iS rîndspijopă • • • . 1- Istopiea nimînlBJBl . . • 4, 9 mi 17. Bpacica .... • . 12. KaBzeie nenoposipijopB ne mape . 15 iui 32. Apeopi.ie najmiepe . • . 21 mi 18. II.iante.ie Orciliddo . \ • • • . 21. Mapea sau Oueansas . .25, 33, 49 mi 62. Caulschouc.................................... 37. Mfizi’ie uizapo .... a. . • ■ - 39. .NerouB.KB nipg de orna . . . . 41. ,nopBini;8.!B sas KBKBpszB . 44 mi 55. Desnpe anii apr.opl .istopi'ii 'leaefipiî ■ . .; 48.: O.iiimiB.'.B mi Sinai . \ . . . . 51. Desnpe instinide-io anitnaaoaopB 57, 65, -73 mi ■ . _ ‘ , 81. XadniiiuBiB . . . . 70.; Desnpe misspl anti'il . .. 79, 85, 103, 111, : 118, 133, 143, 150, • 159, 166, 181, 190, 197,206,214,221. . -. : mi 228. Jeyea metainopfozel . . 89. Eslpemi.10 întpe aoKBitopii aepsjBî . . 92. MipaKsaeae nioneî în minialspi. . .94. .De ho mapea este sipati . . . 97. Sofeipea npimsBepel •. . ■ ,..i; :99 ini 105. StexapBJB .. a. . . .: . .107. Mszma în metaia. . . 113. Nautilus • . : . i' v Apta tasamei. Onisag uri'âniniajiBJiB . Boa-ieae anopa mesepii PestaBpajjiBnea tpeKBtsjai DijaBiajă sas notongjB . 117. .. 121 mi 137. . 122. .■126.iui 129. . . . 132. 140. 145 iui 158. Ilasipea ffcps apiul (Apteryx) : . • • ; 148. Jepue mipiliuiBaaî în nalapi 153, 177, 185, 193 mi 201. II Jijin a Ka.is.i8 de mape . • . . . 157. IHapue-ie Binepa . • • . . 161. Pemeziî în «onlpa dapepel . 169 mi 179. BînalBJB kb iiiotma . • . • 172. Tucanulu . . . . . 181. InscKla iibpl’Bloape de fejinapă . . 186. Bena desnpe oameni în lnsa.ia Iaca . 195. Jșlpa sas cidpa . . . . ’ . 196. Erodiulu . ; . . . .. . . 905. Desnpe inscula nape slpius paniija .. 209. Jksțpea fjBtspama ...... . . .. ... 212. idîji ueiitpa pefopma sislcmuJiii instpaK’jisnel ’ naB.ii'io Jia noi . . ... , , 217 mi 225. îleiut.I kb apini . .¹¹ . . . 220. Uas'Bpea Pinguin din Ilataronia ■. . 229. StiKja lonitoape în ani . . . 230. IIemtiI e.ieKtpmî . . .- 231 mi 235. neua desnpe opiyina fiinije-iops anima.ie 233. n.ianle.ie psminoase . . . . 236. Mtsspa ina.itimei npin Bapomelpa . 241. Kpansjia . ... ... . . 244. TpaiBJB: animajejopa , ... 246, 254, 262, 270, ‘ 277, 286, 294, 301, , .. . 310, 318, 326, 334, 342, 350 iui 359. AjeKsandpB de Humboldt . . . 249. Cactus de Cochenille . ... . 253. gns monstpa Bețieta.i8 . . . . 257. OEÎ'iriBipea anima.ie.iop8 kb diuepseJie • mînKBnei . ... . . . 259. Tpafii •' • . • • •. 260. lIeBa desnpe istopiea o,i$topiijiop8 în saloane . . . . 265 mi 274. lIesa desnpe ptsnîndipea jeiiopu ne ni>- mînls antiKB .‘ . . ... 268 ZinouinajB ...... 269. Ilai.iin',. P națrino. Sn8 apEops yirantiKg în Kaailopniea .... 273. Istopiea Natapaji a EBKitipiel 321,- 329, 337, ILianla Jaspa . . . . . 276. 347, 353, 366, Desnpe malepiea jsminel . . . 281. 374 mi 378. X8K8.18 . . ... . , . 285. Hlopiieas mi mono.ian8 . . . 324. AssesIs.iB în apta vesilspel nonsmopă Apeopajg Tamarinu .... 332. antini . . . ... 289. ApBopujB Dafins *..... 339. fieKajjeje iui EeKaHineae ... 292. Uena desnpe naoaie .... 345. Guano . . . . , . . . 297. Arctomisul sas Marmota ’ . 349. 8na fe.iă de apyapa în Arnepiua . 300. Opamjiea mi noplouaja . . . 357. Desnpe nasipiac uape ssoapi neste oneans 305. Istopiea snal asasinata zKsdeKEtopesKB 361, 369 Epssjă în anliasitate .... 307. ; mi 382. MiKposKons.18 mi infjBinija jb! asanpa ks- Podiea mi XBmîiea .. . . . 365. noHilinjjei natspei . . . • . 313. Dse-iBpiie în nalspi . . 372 mi 380- Indigo . . ■ . : . . . 316. Adio Kttpe jeKlopi . . . . . . . 377. B. Komsnikanisni nitiintifiqe mim. națtina. naqioi. Kbrib noate uine-Ba si Kîmtiție 200 tajepe Difepite rastupl desnpe fpsm8seuea . . 144. întp’o zi mi si ns faKi nimiKB . . 8. OBsepsagisnue meteopojoiji'ie (. . 152. 8nă Kopns oamenesKB Kspios^ ’. . 64. 8nu K34K848 KspiosB .... 160. 8iib aparană deosesits . . . . --- Simînjja de stpidil., . . . . --- OssepBajjiBni meteopoaonî'ie . . ( . --- TazB-JB în ssayisJB domestiKa ... --- Idem .... 72. OBsepBauisnue moteopojovine . . --- Idem . . . . 80. Idem .... 168. Idem . . . . 82. 8n Kita BBnS nentps metaje . . 170. Sanie kb Banops în Sieepiea . . .88. OBsepBaijiBnue meteopoxoniqe . . --- Mstase de rîndaKB de pininS • • .96. Idem .... 184. Kanpa d’Angora aK.iimati în Tpanmea . . --- Ilînza IpansnapinVt .... --- IlEJBepea de in seule din Rasuaziea . . . •--- Snsma de mape aptifiniaje ... --- OEsepBauisnue meteopojionine . . --- OssepBaijiBnLie meteopojoyiie . . 192. Desnpe KonsepBauisnea snopa apțiKOJl de . Idem . . . . 200. mînKape . . . . • • 104. Idem . . . . 208. HpodriKijiBnea mi esnoptaHianea ose^ops în Idem . . . . .. 232. Fpaniiea . . . ■ • • --- SnimBapea ujime^ops . ... 240. OssepBauisnT meteopo.ioiji’ie . • • --- OBsepBauisniAe meteopojoyiie . . . 248. Idem . . • • 112. Idem .. . . . 256. Idem . . . • 120. ILianla snipntoapea zidspuopu . . . 264. Idem . . • • • 128. MsziKâ npin ezeKtpinitate . . . --- X.iopofopm8, ana pemedu .ia natima de 06sepBaiji8ni.ie meteopoioniue 272, 280, mi 288. mape . . . . • 136. Seminjieje «ape se.mimKii de sine :. . 296. Mo.i8SK8.i8 înripaitops de iielpe ■ • --- AnsnjibâB . . . i .. . 352. OBsepsa^ianl meteopojojji'ic ■ • ' • --- 8ns KazS KspiosB de uatajensiea . . 384. Idem . . • 144. SKimsapea ne.iei Beneta.iejops . . . . . --- JURNAL IIENTP8 PESnÎNDIPEA HITIINIIE.I0P6 NAT8PA1E IUI ESAKTE, ÎN TOATE K.IASE.1E Pedipeats l ii de ' il . PROFESOR DOCTOR IULIUS BAR ASII. Jfâ 1. (Ans.is aia natpsiea) Bskspemti 8 lansapie, 1859. Konpindepea: Sr.nps.iS rindspâopS.— Islopi.i nTminlsJSî.— KomsniBauisnl iiitiinjjifiie mini; Suops.iS rîndsptiopb. „Kîta de Kspînda fage tiînns.iS! Kîta de kb- pîndii a fagit anai 1“ Asta este esnpesisnea maitopa Bonnepsagiani d’astEzf, în zioa anaiBÎ naos. Dapa acei Kape BopbesKă asta-feia, n’aa misapata bine KBBinteio lopă. Keci timnsia ns fațre, fiinda-KE este elepnă ini infinita, anoi ana .iBKpa infinita na noate se farE nici se tpeaKE. Ama dapa, na timnaia, ci Bieaga noastpE a fagită, fiinda-KE Bieaga noastpE este tpeKEtoape uii na etepnE. întp’adeBEpa, Kînda ni-a fagila ana ana din Bleaga noastpi, ni-a fagila o napte KonsidepabiiE a esislengei noastpe. Bleaga noastpE se SKimbE în opl-ce minată, în opî-ce senandb, anoi întp’o opE sînia 3600 senande mi întp’anS anS sînta 31 milioane seKande! întp’ana ana, nendaia cea- sopniKBiai s’a mirnKat de.31 milioane de opt mi Iota d’o datE în acesta tirana, Bieaga a fEKStă a- șemenea 31 milioane de SKimbEpl neîncetate, nesimgitoape, dapa adeBEpate mi peaie! \ Fie-Kape orna mtie ke KopnsiS nostps este ana npodanta aia timna.iai; eia namte kb . timna, ape tpebaingE de timna nins Kînda Kpemte, kb timnaia nainteazE mi K8 limns moape. Asta este uiliata tatapopa.’ Dapa msigl îmi imaginE ke snipitaiă nostpa na e sanasa timnaiai. O es- npesisne aoirapE zice „iate Ka o idee“; napKE ns cepe tpesBingE. de nici ana momenta aiS limnaiaî Ka se nasKE o idee. Ile Kînd aigî nonaiî ’mi imaginE ke rîndipiie noastpe, Ka iBKpapI Kape esistE mi sînta bîi, tpesae se aisb o mimnape; nsmai iBKpapiie moapte n’aa miuiKape; dap zîk ke imaginile mi ideeie tpebse se aîBE o mimKape — 2 foapte iste, napKE szops;' de aicea a nsmit’o „zuops.is rlndipÎMpsu. EalE iapa o șsnpesisne Kape npezintE ibjjeajia iea mai mape, nea mai nemes8pani.iE. • SsEjimă mi fpsmoss este aieasta imapinapea adeKE ke simyipue ini rîndipije, tis lepă niii snă timus; Ki■ sînla fiinjje idea.ie nessnsse timnsjsi. Dapă uitiinjja modepnE a stpiuată insele imații- ntpi fpsmoase Kape ns epaă Konfopmă adeBE- pă-isi; se Bedemă aKsmă ie a ÎEKBlă mliinija kb aieastE imapinape. Ultiinjja a TEsită ke mi ideLie ini simpipi.ie noaslpe sîntă ssnsse timnsAbi. Ba îhke a K8le- zată a mEsspa aiestii timus. Ja întîia Bedepe se nape a fi o aasapditate, Ka se Bpea iine-Ba se mEsspe timus lepslă Ka o id^e se nasnă în i>a- U8.I noslps; îriSE-aiiem ajte esemn.ie d’aAle ase- menea înienpindepî aje uitiinjjei, Kape as pesuiit. ITeue .ia ansaă 1675, asmina s’a EBKspată de npiauepisAă rîndspbopă d’aKsms; adeKE hehe atsnii, oamenii ziiea ke JBmina ns e ssusse tim- nsjis. înlp’adeBEps, se'stea line-na ja sus ko.ijjk îritp’o saAE mape OBSKspE mi în kojusjs onssă se anpinzE iine-Ba o Asmînape, îndalE iejs d’înlîis Ba Bedea .isminE; ama dapă, nedemn aiii ,KE ismina ns iepe niii snă momenlă de timus Ka se aiKsnrE din .iokb.is d’snde a emită uîiie ja OKii nomtpii. . Dapă aslponomsAă O/af lloemer din Danemapna, a desKouepită în nsmitsAă ană ja 48mina sate.iijjiAopă a njanetel Isnitepă, ke a- leaslE JsminE iepe snă’timnă de 8 minate- mi 13 seKsnde Ka se stpnsalE snă snajiiă de 20 milioane mue peorpafiie. întp’adeBEpă,. o is- UeajE estpaopdinapE Kape n’ape asemmapea ei ne nEmțnlă; keiî în, aieslă timus în Kape noi faiemă. nsmai idte-Ba sate de napii, Jismina a fEKstă dos-zeui de miMOane miie peorpafiie! Auol întp’o seKsndE (adekE snă. timnă Kîtă aBem noi tpcnsinjiE se înKidem.n-ieone.ie mi se -ie desKi- demă); în aiests timus, jsmina a stpEEEtslă, sns snajiisjă de 40 mii miie peorpafiie, aderi. snă snajjis.18 de meanle opi mai mape de kîIs loalE nepifepieă (okojsjs) uEmînlsjsi Kape este 5460 miie peorpafiie. EatE difepinrja întpe ispeaja noastpE mi a jsminel. 0 Kopanie eshe ape tpe- EsinyE d’snă ană i;a se oKOJeasKE Iotă nEmîn- tsuă. Ama daps, o Kopanie EsnE faie în meanle ani asia dpsinaAă Kape ’aă faie .lamina întp’o seKsndE. Daps în meanle ani sîntă 217 mili- oane seKsnde; npin spmape, jsrnina se miuiKE kb 217 milioane de opi mai iste de Kîtă leze mal Esne KopEsii a.ie noaslpe. Kîtă de .leneiui sîn- temă ne JÎniE jsminE! După de ie se ne mipEmă ke miuiKEpiio Kopns.181 nostps sîntă ama de jeneme mi îniele jînrE aieea a Asminci, Kîndă Bedemă ke Keapă ssnelbAă Kape meppe ms ilă mai iste de kîIs BÎn- tsjă mi Kape faie întp’o scKsndE dpsms.iă do 1070 naiul, este foapte jeneuiă în panopls kb •ismina; beii, ie sîntă 1070 naiul .linrE 40,000 miie peorpafiie (20,000 nouite)! Dsne ie mliinpa fiziiiE a dcsKOiicpilă ke mi .ismina iepe snă timnă nenlps AbKpapca ci, iuti—v injja fizioAopiei n’a înlîpzială a dcsKonepi Ka mi idei.ie mi simjjipiie ’ noaslpe sîntă ssnsse timns- asî. Kîte-Ba esnepimcnte foapte simn.io noato se doBedeasKE aieasta. Se ia iinc-Ba snă KEp- Esne de fonă, sE’jă nsio ne snă icpuă mi sE’.iă înBÎpleasKE iste, albirii o se i se iiapE ke Bedo snă lepnă de fonă. De ie aieasta ? Fiindă ke ' imupcsisnea imapinci KEpnbnbJbi do fosă Kape iipodsio în noi simys.iă Bcdepei, iepe oapemi- Kapc timnă mi ijine în noi oapeuiî-Kapo timnă, niEKapă ke în aieslă inlepBa.iă KEpnsne.io s’a mimKală din .lOKsjă SEă mi ns se mai aiiE ne ,ioK8.iă siide a npodssă întîia imnpcsisnc; insE noi ne imaijinimă tolă a Bedea KEpsBUB în aieslă 40Kă. Dapă fiindă ke în aieslă timnă iepKs.iă s’a mimKală, npin spmape KEpEsnc.ic do foiiă a a- : iKsnsă ja snă aală nsnKtă Biiinală ks ic.iă d’în- tîiă, de aieea npodsie ansmă în noi o im— upesisne hsoe; auol fiindă ke cfcKle.ic imnpe- sisnel d’înlîis n’aă înielală, de aieea amîndoE imnpesisncje se KombinE mi ni se nape ke Be- demă snă apsă de fosă mi icpKSjă tolă înBÎp— tinds-se din noă, tolă npodsie imnpesisni nsoi nape Kombinînds-so ks icjo bckî a.ie KEpopa efcKte 'n’aă înielală, npodsie în noi simijipen ansi iepKă înlperă înfonală. E;iIe daps npocală ke imnpesibni.ie sinuispuopă iepe opi~ie limnă mi jjine opi-ie timnă. Sântă oameni Kape npiicnă snă jbKps mai Kspîndă, ne Kîndă a.iyii tiă npiienă mai înuelă. Ja iei d’înlîiă, rîndspi-ie inepră mai iste de Kîtă ia iei d’a.iă douea. Ssnlă oameni miini de sni- pită, însE aă nefepiiipea ke, Kînd îi alaKE linesa — 3 - în societate, na noate se dea .îndalE bnă pes- nsns snipitaaj Ka si’mî noalE pesEsna de adBep- sapii jopă. ToKmaî KÎndă aafBnră a kose, je uine o idee iui sîntă Coapte neKEadin: de ie ns je a Benilă a'iestc idei mal ’nainle ! Ja anemii oameni, snipilB.iă esle Ka snă Kajă xpEnită kb nopsniBB; esle rpasă mi JBiitopă, însE mepție îniet. Ssnt a.iiji oameni Kape ap Bpea se npi.ieaze în sajonne npin snipitB.iă jopă mi se atparE a- tenuisnea tstopa. Dap snpe nenopoiipe, snipi- ts.iă mi ideiie jb'iitoape îi Bine Kam tîpziă, tOK- inai KÎndS se noroapE ne srnipE dsnE ne a zisS adio soMielEjiei. Se’iiu îiminBiasKE ninesa kîIS de nenjEKbt mi fi»pE limii este aiest snipilă ne Kape Jean Paul î.iă nsmcmle «snipitajă sKEpei». Sni- pitsjă a'icslopS oameni, esle Ka o sibfe jenernE Kape ads'ic sape dam» >ie s’a sKB.ială de .ia masE. Am KsnosKSta snS omS foapte snipilsajă însE Kam dislpanlă. A'iesIS omS anea snă K8S8pS ke IpcKÎndS înaintea .tal, mai kb seaniE în IpEsspE, 6n8.i8 din ami'iiî șei, hb’jb a KsnosKslS îndalE mi ni'il ns’jă a sajalală; tomnai dsnE ne amiKSJă a tpcKStS, ’i a Benilă in rîndă: ialE a Ipeimlă ami- KBJă KBtape mi îmi nape pEă ke na .i’em» sajs- ta/ă. IalE dap ană suipt lapdif. ₍ |₍ Ama dap, mliinija a donedilă Ka simțjipije noastpc «iepe bob oapo-Kapo timnS Ka se j»Kpeze mi ke SEopsjă rîndspi.iopS se spmeazE KÎnd mai înuola, KÎnd mai iste ja difcpîjjT oameni. Ja bnsj, rînd«pi.ie snopă în'ictă i;a an KBpKană mi .ia ajtă snopS iste Ka 8n B8.it«p; dap mtiinjia a mi mops mai denaple mi a 'icpiiată a mEsspa aneaslE. i«- țjeajE a rîndapi.iopa noaslpe. Dap KBină o si> mEsapEinS „ssopbjă rîndspliops ?“ IalE kboi: J«Kpapea idei.iopă mi simnipijopă noastpe se noale misspa dsne cfeKtsjS jopă. Anol is- uea.ia jopă se noate rnEsspa de .ia îmienslajă jSKpEpei finei imnpcsibni sîmijiBi.ie, nînE ja în- nenslsaS jBKpEpei a snei mimKEpî Kopesnondente. Se dEinS snpe aneasla bnă esetnnjs esnjimiliB. 8nă omS țiiindă mîna sa ne masE, npin în- tîmniape, a-dală aKOJO neste snS bks Kape ’i a înuenată deiîelb; aieastE imnpesisne ’i a npodbsă o d«pepe Bie; efenls iS aicsleî dspepî epa ke o- ms.i a tpas mîna sa mi a denEplat’o din jokbj nude epa. O asemenea înlîmnjape esle foapte ko- msnE, în KÎIă nimîni nb’i dE ni>n o alenițisne; kb toate aiestea, esle ană aids npixojoyiKă foapte KomnjiKată. AdiKE, KÎnds ukbjb a înjjcnată Bîp- ₍ fbjS degetb.i8i nieS, în momentbjă a'iesta, simții- pea acestei atințiepi s’a KomBniKată Kpeepijopă mei npintp’bnă deoseeilă nepBS simjjitopă Kape inepție de ja BîpfbJă dețietbjsi nînE Ja Kpeepi. Nsmai în bpma aqeslei KonibniKauibni, Kpeepiî mei aă fostă înmiiinijaul ke Ja BÎpfs.iă deijetsjsî s’a înlîmnjală ană jbKps nen.iEK8lS, dbpeposă. Am>ni npeepii, Ka domnitopb.iă KopnbJbî, opdoneazE ansi ajls nepus mimKEtopS Kape esle„îți KombniKajji- bne kb niamah dețielb.isi atinsă . Ka*SE petpaiE deijelBjă din jokbjk anesla ; nepnBJă asKBJlE, îm- ninije ne niBînms Kape petpaije deițeta mi kb a- lestea s’a lepminală peannisnea Kpeepijopă în Konlpa imnpesibnei dspepoase a aKbJbi. DaKE s’apă nstea mEsspa Kîtă timnă tpeue de ja atiri- țicpea dețielBJBi npin aK8, nînE .ia petpaijepea mînei, amă iuti iaijeaja simjjipijopă uii rîndspi— - .lopă noastpe. Dap mtiinya a aamisă npin nimte esnepimcnle ințienioase a niEsapa csaKiă mi ata întp’an» opdin» esaKtS mi neBapiaBU», fie-Kape KapaKtepizindă o enoK’b otipîti a nimîntBJBÎ, mi înlOKmai în- tp’o Kapte, nayinue se apmeazt întp’sn» opdin» KonseKsent» mi neBapiac'uS, ama mi stpateie în apmiBa nimîntBA»! se spmeazi întp’snS opdin» e- saKtS mi Kontinsat», de ja enose^e seje mal nostepioape mi spmîndă nîm .ia enoseje seje mai npimitiBe, seje mai antise. Dap ii» n»mai nietpe mi nisin», si mi pt- mimijie de Bețielaje mi de animale fopmeazi o napte însemnați în apmiBa nimînt»j»î; Kisi d»ne KapaKtepeje mi fopmeje asestop» pemimiu»pi a- Apsops.iS Sigitaria. Mamuții in sniEpa de Cicas Iclitliyosaurus. Pterodactylus. Plesiosaurus. IguanoJon. TaE.ios.iS n.iante.iopS mi aninia.ie.iopS Anledeasiiiane. niniaje, n»tem» Ksnoamte timns.i» mi enoKa nt- mintsjisi în Kape aS esislatS. Asi oesepBimS o sipK»mstanjji intepesanti mi nenepaji, adim : k» kîIb smirnă mai adînK» în ntmînl» , k» kîU stpate.ie ssnlS mai antise; k» atîl» pemimijj»pi.ie animale se se risesKS a- K040, sânt» mai difepile d’aseae se se aht aK»m ne ssnpafaya uimîntsJHi; din Kontpa: kb K^t» stpateje ssntă mai ssnepioape mi mai modepne, K» atîl» pemimiijspue animaje K»npinse înlp’în- seje ssntă mal anaAope k» aseje se esist! aK»mS ne ssnpafaya r,i0E54»I nostp». Ama întp’o enoKi ns mai nsyin» antepiop! de ja enoKa aKtKaai, se rtsesK» animale îmnielpite fosile Kape se amin! k» eAefantsjs nostp»; npeKsm Mamuth (ElepliaTWW-n-tJ«na^™nnr-»t i ¹ - ■» ■ — 6 — Stodonte sa» de Ejiefante pirantilo antedejBBiane; asemenea a esistală mal ’nainte bus iepnă de di- mensiani ms.ilă mal mapl de Kîlă aieie ie esi- gli axam. Bnă a.ită animală monslpsosă, Kape a ©si- stat» în nepiode antede-miane, este Mylodon robustus, ajs Kipsia sKejele s’aă nsită în A- mepÎKa Ja Rio de la Plata. Ejb seamini ks animajiBJB „AP sas jenemă d’ammiă (Bezi Isis» 1857, No. 2), însi aeeao dimensisne mșjlă mai yiranliKl de idts aieslă anima.i în timnsj axtsaj. Pap ini njantejie din enoxa aieasla ante- pioapi, seâmini ms.ită kb n.iantejie axisaje; Ktll mo-iitfsj, Epada.!, apijaps-i mi ajrnBJ as esistat înain- tea dejbBisjBi Ka mi aiism, fiind-KE se risemte în nimînlă, fpsnzeje mi fiopLie aieslopă njanle r>ine Konsepnate, însi îmnietpite. Nsmal o mianli d’a- tsnii s’a stinsă mi na mai esisli axam; asta este an feji de mo.iilBi (pinus succinifer) din Kape npoBine KEuiEapa Kape se risemls în aneje .io- KBpi în nimînlă mi în a^te .loxspl ,ia imuajg mipil. S’apă nstea ’iineiia si ne îiitpose: ke daKE risimă în aiesle slpate sanepiope antedejSBiane aje nimînlajai alîtea n.ianto mi anima.ie Kape seamini kb njanleje mi animale >ie IpiesK aKBm, oape na s’a risită mi sKe.icte de oamenî anle- dejbBiani? Keslianea aceasta a fosta dcsBitsti • 'de maî m8.nji oameni de mliinijE în difepite mo- dapl mî enoie. în sexojBnă Ipexslă, saBantajă npfesopă Schleichlezer în IJepmania a risilă an sKejeta îmnietpilă (fos'ui) mi a zisa ke asta e- ste sKejetSJ anal om anledeJBBian; j’a mi namit „hojno deluvii testis (oms.iă maptapaja no- tonBJ8i)£< însi snă esamenă mal esaKlă a npo- sală kt> aieslă sxejelă ns e de oină, ii d’o mo- nîp.n (Salamander) anledejBBiann foapte ijiran- tiKi. Ile apnii, s’a rEsilă ne insa.ia Guadelouppe nimte sKeJele de oameni îmnietpite mi anii ’mi aă înKinailă ke aiii sania iap sxejete de oameni anleJBBiani, dap ne Bpmi s’a btzbIb ke aiesle SKejete na epaă înlp’adeBipă foslie adixi oasele SKimsale în nietpe, ii nămol axonepilo kb o stpa- tie de nialpt (xpsstayiBne) npeKsm se axonepe o fjoape kb o stpaln de nialpi xîndă o ijine linesa Kît-na timna esnssă aEspliopă din izBopsjă Kajdă namilă Snpade-i în Kaphsbad. JJeojoijtii modepnî s’aă înwpedinjjală ke nîni c.- aKBmă na s’a nsită în nEmîntă niqT o pemEmiuE fosi.n de oameni anlede.i8BianI. Se na’rnî înxi- nsiasKE lineBa ke asta este în KontpadixjjiBne xa aieea ie se ziie în sis-iie desnpe notonă (de- 48Biă) mi ke oamenii s’aă nimiiilă olanii, keiI de mi na s’a nsită nîm axamS, noate ke se Ba nsi mai ne spini în sins-iă nEinîalajaî adeBEpate pemimiye de oameni antedejSBÎani. ' Dap kb Kîlă ne noropîmă mal acosă în slpa- teje nimîntBJbî, kb atîlă dună mal ms.ilă nesle animale mi n.ianle de fopme sizape iui foapte • difepile de aie.ie ie esisln axsmă ne nxmînlă. Aiesle animale din enoieje 'ic4e mai anime aje nimintajBi, se deosicesxă mal toate npinlp’o ini- pime eslpaopdinapi yiranliKE, nstemă se zmemă monstpsoasn. Totă d’o daln se dcoscnesKB npin simnji'iitatea opranizaiiisnei ,iopă. Ama dap s. e. nsmai în eno'iejic nena mal anli'io de xîlă nepi- oda dejBBiani risimă pomEininspî de anima.ie mamifepe. Nsmal ataivil nnmînl8.iă a aacansă jo o slape nepfdKlE în Kîlă sn noaln npiimi jokb- inna animajejppă mamifepe, aduci aa'ieslopă a- nimaje d’o opranizajiiBiie nepfcKli ini maî S8ne- pioapi de Kîts jia loale 'ie.ic-4-ailc anima-ie. Ja o enoKi mai antixn na maî risimă animaAc ma- mifepe, ii nsmal nasepi. Mai acosă, se laxă mi nasepi n&Bizbte mi în jiokbab jopă se apită ns- mai peniue ; dap a'iestc penlLie nx sîntă nimto fiinije miii mi ncBinonale ua penlijCAC noastpe, 'ii nimte monîpjo monstpsoase de împlinea anei ea-iene adixi de 70 iui mapă de 100 do ni'iioapo! Ba îiiKi, sxejela ansi pentuă monslps anlede.is- Biană namilă Hydrarctos, anca mipimea de 120 niiioape! (Bezi amtapalB lanjoă.) 8nă nalapajislă OBsepBE, opi ke aieslc a- nimaje epaă olanii nsmal epiiinoape, opi ke, daxi apă tpii mi axam fiindă mi xapniBoape, neste ns- ijină apă fi mînxată toalE jsmea. Mai kb seami aiesti monslpi mapini apă fi mînxală toate fiin- ye.ie iiii ie se af.ii în sînajă mipi-iopă. Mai Iotă în aieasli enoxi aă IpEit nimte anima.ie de fop- me alîlă de sizape mi de stpeine în Kîtă, ossep- be yeo.ioi.iii, daKi ns s’apă risi în riEmînlă do- Bozi ns lEridsite desnpe esistinjja .iopă, ns ’uii apă nstea înxiiibi ,iineBa ke anesle animaje aă esi- slată Bp’o dali întp’adeBipă. înlpe aieste ani- maje;, nsmimă-aiii ie.iă nsmilă Plesiosaurul Kape aoea snă xană mi rîlă dd rnapnc, ană Kopnă de uionîpjț mi nolatoape de nemți, Bns Ichtheosau- rul, Kape epa, ks st ziiems anin, asmitate ne- tule iui xsmilate monîpji, Pterodactylul, o nio- nîp.ii Kape ssspa în aep mi Kape epa nap’ kb mamitate monîp.ii ini aismilate nasepe. A'iesls anima.!» EizapS anca sns Kans mal kîIs JKsmilate inipimea a lols Kopns.isi ses, dinjji foaple asKB- Ljiljî mi pedstaBlri. mi riape foapte țapi; Ba si ziKi a'iesls anima ,is țiiranliKs epa ans KapniBOps SEspilopa foaple'nepiiis-ioss (Bezi tanjos.) , Dap njanlcjo a’ieslel nepiode sînts iap de nimle snenc ks tots.is stpcinc Kape ns mai esi— sli în zioa a’icasla ; asie ssnls snejjeje: Sigil- laria, Lepidendron, Cicas mi Zamia. Dap anima.ic.ie Kape se afli înlp’o stpali mal aioss a nimîntsjsi, ssnls îni;i mal simnie în opranizauisnea .iops mi iipin spmapc înKi mai infepioapo în sKapa fiinjje.iops. Ama se risesiis spme do r.poamto -Kape seaniini kb Kîini, dap Kancte.ie mi dinyiî a'ieslop animajo doncdesK kb aicslo npoamlc anli'ie opas d’o mtpime kb IoIbj eslpaopdinapo în kîIb ’iea mai mape snej|i de Epoamto «ic csisli aiism în Amopisa, scamiiii în npiainjia kb a'icsle spoaiiilo anli'ic, înloimial Ka 8118 miK8 BpolticJiB aînri o spoasKi mape. Unii ’mi îiiKiuscsKB Kt a'icsle spoamlo tpe- ebc st fi fost anima.10 piiiitoape, Ki'ii spoainlcjc d’aKsm IpicsK ks insoKlc, dap a'icsle spoamtc aii- lidcjBBianc piiiiloapo, tpiias do animajc mapi mi opas adcBipalc animajc sîigiepoaso. Ja bnc.ie a.ie a'ieslop anima.10, diimii sania fiKsjji înlp’snB moda alils do înKBpKats în Kils .ie namesiis animajc Labyrintondbnte (kb dinții de jacipinls). Aiesle animajo Kspioasc, Kape epas lols d’o da li nc- mle, spoasKi mi monîpji, animaje-ie Kape .10 as sopBila dpciils nslpimenls, ane.ie ancas Ka nimic naBOfce. lapi Ka nimic npoamle jjcsloase, a.ilc.ie Ka nimic KonKi.iii (skoimI); de a'ieea nalapa a dai anima.ic.iops labirintodonte nimic dinjjT ama de țapi în Kîl mai Ki na esisli ne .lamca aicasta, sn lEKps ama de lapc; Kiaps rpanits, feps mi oye-ia na sînts nimiKs în upieinua lipimei în Komnnpa- UÎBiie kb aiemli dinyî- Eali sns jssps pemap- KaEi.ia: Nalapa a mtista si faKi din srîpiis îm- npeBni kb Baps, nimte dinyi mai lapi de Kîls KiapS feps mi oue.isj. II ISTOPIA Il'bM ÎN T 8 .18 1. „JLa înnensls, a Kpeat Damneze^ ieps.18 mi nimînlsjs; dap nimînlsjs epa sns xaoss aKone- pits de aneje oueansjsi, mi sns ssfiels zeesKB fîjifîea assnpa aneiops; mi a ziss Damneze^: „fie jamini! mi a fosls jsmini (țjenezisS I. 1—3)5 Kb aieasli SKapli fpasi îniene BiEiia mi ks BiEjia îniene Islopia ismei mi a omsjBî. — In aieasli SKspti fpasi esle itonpinsi toali is- topiea Kpeaijisnei jsmei, toali istopiea fopma- ijisnei nimînlsjsi; Eirajji aiisma de seami, KsmS ssnls npezinlate aiqi țoale ejemenleje fiziie (nimînls, ani, aeps mi foiisj dinlp’sns moda atits dc muls! nimînlsjS este sns xaoss, adiKi o matepie nefopmali; o nemipmniti mi rpozaBi amestcKitspi din iejc mai rpozane nstepi npi-, nidiloapc Kape Kasls a se nimiii sna ne a.ita. 8ns înlsnepoKs adinss, sniimînlitops înfiinoapi aueasli sncni de npinidipe OEmteasKi, aieste mapi peBO-isjjiBiii c-iemenlape. O asnli infepna^i se sssijinc înlpc aneae mi înlpo nipli'ie.ie.ie ui- mîntemli ue sînts pisicile în toali îulindepea sni» ncpsB.ibi.— Daps anams sns luass lepesKb, sns r.iass nopsn'iitops pissni nilpsnzînds lots sna- ijisJiK .ismii, loali roiijisnea sniBepss.isi; întp’a- nesls minsts, Jisnta infcpnaji a nimînlsisi kb ane, în'icleazi; ană snipits Kpcalopă, omninslinleț o înna.ili Boinui de zidipe mi dc opîndsia.ii se înlindc domnindiJ mi anisîtids assnpa cjemente-' .lops pcfic.ic. Ansnis snS riass risos pessni, sns r.iass depus, casi de ssnls-Iponsis Alols- nslepniKB.ibî slpirinds: „fie .ismini" mi în aiesIS rninsls înlbnepiKs.18 s’a smipls mi iiiininisis s’a jbminat, s’a îmiiodoEit n’an cjemcnl nsos (jsmini), e’a îmiioriyils ks o nslcpe nsoi Kape d’aKsmfc înaililo î.iii Ba înssfia ne’n'ietals, Ba npods'ie in- finile.ic Kpealspî assnpa nimînls.isl, îis sa fa'ie tcalps.i» rpandiosB a.iii rjopiei Dsmiiczccmll. Asia esle în iipesKsplape înjje.iesbJS adinKS a nonicnile.iops nsjjine Bopse kb Kape Bis-iia no Ecslemle de Kpcajiisnea .ismei. .lînri aicasli islopie saKpi de Kpeauisnea nimîs.ibi, risinis .ia toate nagisnue, do ja pi- sipils nini ja ansss, Kiaps ja 'iei mal Eapsapi iious.ii, nimte tpadiuisni desnpe Kosmoijenio (zi— dipea jamei) mi țieornosie (niSKOiipea nimînls- — 8 — jibi). Auesle tpadijjisnl ssnt» foapte Bapiacije, foapte deosesite în îmEpiKiminjji noetiue, mito- jioyîie, din Kape «neje sbiiIb foapte fpsmoase, adînue; dap» în toate aceste deoșenite tpadiuisnl, risim» dsoi nsnlspi de Kinelenie, Kape tpeBse 8i npiBim» aKBni» de anpoane; aceste doi nsn- tspl de Kinelenie ssnlB: ana ini Fokb ; aueste doi e-iemente ®oaKi »n deoseBits po.i» în toate tpadijjisnijie najiisnuops desnpe KpeajjiBnea ni- mînt»4»I. O si Bedem» aKsms ie apmonie mis- tepioasi mi admipasLii se afn întp’auesle Kpe- dinjje bcki nonsiape mi întpe pessjlaleje kb* intirate npin esnepienjje nsoî. Auesla o si ne apate din n»o» ki nposedinija disinia n»s» în sînsjg ideijops neamsjsi omenesas, toate is- Boapue adeBips.iBl, loali adînuimea Kbnouilinijei Jbinel! Natapadstii a» aBSts deoseeife inotesc a- ssnpa msKouipii nimînl8.i8î, fiind» Kt în ade- Bip» toate ideiie noastpe assnpa uentp»J8i sas sîhbjb nimînlsjfiT, ssnt» inotese; aimapiti niti- injji aBems nsmai assnpa JBKpipi.iop» ue atinr» de Koa'zKa nimlnlBJBÎ, daps JBÎnds în scaun ki sinitspue ueje mai adînui ue s’as final» asa- npa nimînt8.i8i (npin nayapi apteziane) n’as a- îKansa niul .ia o adînuime de a acsmitatea napte de o mi.ii yeorpafiKi, rte KîndS rposimea nimîn- ta-iai este mal ma.ita de o mie inanle sate de mije ueorpafiue; de aueea este înnedepata ki santema foapte denapte de a ne Jisda ki aBems intiinjii nositise desnpe aueea ie se spineazi în sina.ia nimîntBJBl. Dapa aueste sinitspî, ne aa îiiKpedinjjala de doi îmnpeatapipl foapte imnoplante; fiind» ki ne aa apilata ki, kb kîI» ne nafandima mai inajlis în nimînta, ks atîla se mipeinte mai ma.ita rpa- daia Kudspei ne domnenile aKOJO. Ama dopa esnepienija a apital» ki ja loali simlspa nosi de meaî-zeui slînacenî în adimiime, s’a ssita lep- mometpa kb ans rpads; npin aproape, nedemn ki Kudspa mepye KpesKînds de .ia sspfaiji nini ia nentps.ia nimînl8.iai mi a'icasta înlp’sna nins atîla de însemnai», ki nsloma ziue, ki în sîn».is nimintajBl domnenile o Ki.idapi nesnasi, ana folia noînuelal», apzînda kb o nalcpo atîla dc în- rpozitoape în Kîta țoale meta.ieje mi minepa.1o.10 ’ie se afli aKo.io, se Iohcskb mi fepB» ne’nuo- lal». A'iesta fong sBiitnimînlcsKB sc Kiami fonii njaloniiia (snpo adsucpo aminte ja ideea mito- joyiKi a Eâenuop Kape ’mi imayini, ki IIjbIoii, zeitatea infcpna.n, ape pesidenya sa în «ienlp8J8 nimînl848l). (Ba Bpma) ------------------------------ .-igiTw - _ t- . Komsnikaijism smentifhie mim. KsmS noate uine-ea ss Kîiutiye dos sste de ta- Jiepe (1000 sfanițixi) întp’o zi iui ss ns fans nimijiS? Eatz KamS. Si naie o nepeae de qiopani rpouii ne niiioape, si se ameaze ne »pmi întp’ans pîsS ini si ineazi aK040 jiniuitit nîni scapa, si na fam nimiK mi seapa Kînd sKoate niopanil, na anca sn Kîmtir de 200 ta^epe. ,,*16 rJ8met‘‘ Ba stpira uititopsji». Ns e niiî o rj»mi, pisnsndemît, ui »ns 48Kps foapte se- pios» npcKHnirf se apati în «pinitoapea nocajii a »nbl ®»pna4» din California. Eati ue zi'ie auest» «spnajg: 4a noi Gn Kajifopnia) pîspije Kapg msati ns^sepe . d’a»ps. Kînds ’mi KBmnipi uine-Ba o nepeKe de uio- pani . fiKsjji de nejca de oaie, moaie o noante naptea 4înoasi a uiopanijop în rnepuspi» (apvint-Biii) mi ne »pmi ’I nsne dimineajja în niuioapc ks naptea nipoasi afapi, se amezi întp’snă pis uii pimîne aKOJo nîni scapa, alsnul scapa sKOuindS uiopanii mi srsdsinds-l cine, Ba mdca afapi ns.i- nepe d’aspS în Baioape do 200 ta.iepi. Eati K8in noate si’inl Kîmtiije uine-Ba în Kajifopnia întp’o zi mai msaiji Bani ks uiopanii de kîtis ks Kondeis .ia noi. Daps aueea ue sînts uiopanii de .itni în Ka.iifopnica ,sînts „pira“ mi „fante" ^a noi; mui snS oms Kapo se oKsni ks aueste .isKpspi fpsmoase, noate si KÎm- tiye întp’o zi ma.itS aspis mi si ns fam nimihă. Tinipits în Tinorpafiea Kojejjisjsi Sf. Sana.