JURNAL                     '
IIENTP8 PESnÎNDIPEA IIITIINIIE10P6 NAT8PA.1E IIIIESAKTE, ÎN TOATE K.1ASEJE


' ii ■ Pedufeatâ                      • H
      .                                           dc' . •' ‘.''.
PROFESOR DOCTOR IULIUS BARASH.

    ■Jfâ 48. . (An8.isa.i8 tpei.iea) Bskspemtr 30 PekemBpie, 1858.
Konpindepea: 8118 urna Kspiosș istnpiK».— .Isit<s.rf.— PefeKlo.te nen.fiKSte .ta anii oameni.— Koinsniitaijisnl mtiingifiie mi’ri.


Uns nena kspioss istopiks.

      De snjri.a nssjiKal» sn» nssawislă țiep-
man» a nsme I. E. Horn, »ns ou» namilă „uep-
KEpi istopiKO-finanniape* în Kape Bopsemte iui
desnpe faimos».»» Jean Law Kape a amEijil» Ila-
pisB.i» mi Fpanija în K»pș» de uinui ani, adiKE:
,de ja ansa» 1715 nint ja 1720 k» npoieKleje
mi onepaijiBnije sa.ie Gnanniape, de mi n’a» fostă
alsn'il în j»me\E»pse Ka astEzi. Anoi fiind» ke
afspna.i8.i8 noslps Bopsemte kîte o dalE mi des-
npo. fojiea (nesaniea) ormenijop», de aueea amă
Kpez»l» ke nstemă eslpape d’auest» ons o eni-
sods istopiKE Kape a npodsss, na se zîks ama, o
' nessnie ijenepa.iE în toalE j»mea. '
      lati a<ieea 'ie panoptE aslopsa» noslps des-
npe a>ieaslE enoiiE mcmopaEijE:      • -
      „Imn»jss.i8 nentps aueaslE arnEpipc mi în-

ine.mi8ne, a senil» de s»s». tfeJe d’înlîi» nsme
din Fpanuia, npeKsm» npinu.ii de Conți, Bourbon
mi La force, a» fîrspată întpe ssESKpintopi aa
aKjjisnue ji»I Law. Aueia ue ziie npodeps»!»
fpanuezs ke eslpemeje se înlîjnesKs, aieasta s’a
BEZ8l» mi aiui; keii în 8.iiHa nsmitE alsnuT Rne
Quicampoix »nde- medea Law, s’a» întlinil» mi
s’a» JOBit» siniopii mi oamenii din K.iaseje ueae
mai scos» aje soijietEiji. ~ S’a bezsI» ne ».iiijE a-
meslenaiji npinjjî k» sjhrI, adBOKaui k» npeojji,
ofiijepi K» EEKani,' KEJBrtpi k» »Bpiepî, noejii k»
fspi; dame oncsle k» „dame n8EJiie“ tojji Bopnind
»n»j8 K8 aJt8J8, tpaKlîndă snsjs k» a.ils.is întp’o
fpEuic neKpediEm; toiji fsrînd» însoaMi mi în-
kojo, nopsind», slpirînd» mi ijestiKBJiîndă Ka ne-
Efmi de dimineața bîiie seapa, nsmai Ka se do-

— 378 -

EÎndeasKi o aKjpsne mai nmlb din aKu’ibiii.ic .ibî
Law firidbiloape fepiyipel.
      Fie-Kape slînntenb de 40Kb în aueasli s.ii-
fli, se n4ilea kb aspg. Î5nii sneKsjanuI as 4»alg
mal ’nainle K8 Kipie mai m»4lo Kase înlp’aueasli
8.iiui ini ne spini Jie a înaipialb K8 o Kipie în—
zeuiti mi Kiapg o suta de opi mal sKbmne mi a«
KÎmtiralg ssme [asEioase. O Ka.i[i de uizmapg
Kape dpeyea uizme bck! ne ans sKibnauis de
jernng întp’ana Eopdeia Kape se af.ia ne aueasli
3.iijji, a înKipials în toate zi.ic.ic SKibnauiBjg .itri
damo.iopa noni.ie de Kape nenea niB.iiiinie în a-
uensli b.iiui, eneje snpc a se sila .ia auc-ts Eî.iuib
Kspioss mi a.ite4e snpo a .isa naplc nKliui în a-
uest EÎ.viis, adiKi a KBmnipa mi a nindc aKjiisno;
mai ne spmi aueslb sipaKb uizmaps a [ikbIS mi
o a4li înlpcnpindcpe, adiKi a ijinblb Tata xîptio
mi Ki.iiniipî ncnlp» aici i;apo fiucab în nopdc-
Î848 46), KonlpaKte no ssmc [ans-ioasc moprîndg
în milioane; aucsls uizmapg snoKs.ianlg, KÎinlin
ne zi KÎte doi sble de .linpc ([panul). A.njl oameni
as fiKblg sncKB.inuîsnl slpc.ibuiloapo kb sninapca
40pg. Adiiîi a ofopilg sncK8.ianui.iopi> d’aKijibno,
sninapca 4opg Kn si supic ne dînsa finind ne 8-
j'UJi KonlpnKlc.io jopS. 8ng nor.i.ig nriBino Nan-
thia n’a incnpizalg a Imr.piuima aueasli indbslpic
nsoi mi KBpioasi mi a Kîmliralb kb sninapca jbî
[iK8li masi, same mapi In Kîlg tpiicn i:a bng
npinjjg. Dap anii so.idnlg i;« o sninapc .inpri a
Kîmiiralg K8 (linsa njla In KÎlti ns nsmal ki s’a
pcsKBînnipalg din s46/KEa mi-iitapi, r.n Imn. ’f a
pimasg o ssini însemnați din Kape ’mi a K8in-
nipalg o moiuie! Dap ud mal ni8.njl nani a kî-
mtiralg kb sninapca jbI, sna Koiiomalg ne Kape
Natspa a fcpi'iit d’a anca o sninapo oi;.iii;i, sc~
minîndg npca tino kb o masi do snpisg. A'icstw
KOKomalg a KÎmliratg intp’bnS an» 150,000 [panul
kb KOKoauia J8i npeuioasi! in aslg-fc.i8 de limng,
o [aii KOKomati nspla no sninapca ci o zcslpe
mape.
      Iloate si’ml InKiiibiasni uincna ansm, uc kî-
mlirspl mapi Ipensia si fnici sncKBJanjji, daKi ass-
topil .iopg nB Kîmiiralg alita ! Siniopiî uel mapi ne
Kape Law a inlpodssS do ja înuenblg în seiipe-
tcje întpenpindepei sa4c, ag Kîmiiralg dc ja în-
•icnstg ssme dcoscnilo. Ama sc iulie ki Dsi;a dc
Bonrbon a Kîmlirals în «ici d’înlîig doi ani, ssina
imenși de wal-zeuimilioane [panul; Daia d’An-

ten a KÎmIiralb dobi-snpo-zc'ie milioane, dap
npinii8.i8 de Conți Kape ■ a Kîmiiralg nsmal natps
milioane mi acbmitale, epa alîta neKindtS așsnpa
.tai Law, în KÎls a KonlpiEbilb nis.ilB ne Bpmi .ia
Kidepca întpenpindepei saje. Dap mi Komnalpio-
U’u jbI Law Kape a. Benilg kb dînssjg de .iaAn-
r.iia .ia Fpanuia, as KÎuiliralg msală. Ama s. e.
snS Enr.iczs Buvet ’mi a KÎmliralB sus nenilS a-
nba.is dc 50,000 jinpe stcpiinije (100 dc mii de
ra-ibcnl).
     Dap mi canKppil • mi Kanitajislil Kape hce-
Kapi ne B.iijjl kb nKijii.ie .ibî Law (npeKBinb se
;Koai;i aKBmb ks anuisniie jbI credit-mobilier în
EBpse) n’nB cmilb kb mîine.ic roa.ic. Ama s. e.
a KÎmlirats bns.ib Lcblanc, 100 milioane fpanui;
8H848 Andre fis.ia snal lanans mi mof.iBZ8, a
KÎmliralB nîni în .iBiia .ib! Scnlcmapio ansjă 1719,
sbma dc 30 milioane, dap mal nc spini în iib-
uino .isnl a îndoita înKi Kanila.i8.ib jbL Dap na

nsmal r>ani;iepil, 'ii mi s.ibiji.ic .lops mi toni ud
'ic s’aS anpoiiialb do dînniil, s’ns Îmr>ori]jil8;
ama a KÎmliralB biib.i Dupin, s.isra ranKicps.ial
Tonrton, ssina do 50 milioane; snii saaoiapdS

Kbpnjilopg do 'lizme no 8.iiijc, a KÎuitiralS 40
de milioane. Dap sub Kc.incps do Jia biib oIcjb,

a nsme Boiudin a KÎmliralB 30 inijioanc, no sp-

nu a mcpsg .ia Anr.iia mi s’a înlopsS .<a llapisb
i:a biiS .lopdg EoratB dstn 'io n kizbIb înlpenpin-
dcpca mi „sislcm8.ib“ 4bi Law. O siKineasi
a DKiiio Cliaiunont dc .ia opanib.ib Namiir, auca
o jKbdcKnli .ia llapisb mi s’a adbsb okojo; dap
abzindb' dc aiujibuuc asi Law, s’a anpinss mi ea
mi a în'iciiblb si sncmezo kb dînse.ie- în ns-

uinc sinlitnînl, a KÎmtiralg 100 dc milioane, kb
Kapo i;nnl a Kbînnipatg mai nib-ilo momii mapi
mi a tpiilb nc spini Ka o npinuinosi. St. Ger-
mani, sug nÎKlopb dc ja opaiiib.1 Aix, a nlmliralS
mi c.ig în aK|jibiilie jbI Law, miKa ssnii dc 40
milioane [panul; dap s’a [iKblă mal uestila de
Kil8 toul npin .iBKSbib .ibl [nE8.ios8 mi neaszilb
Kape a desiiojlalb no spmi. Ama s. c. ’mi a
fiKblb 4a llapisb sas olc.ib moEi.iatg Kape n’a ri-
silb asemenauiBi .ibî. S. c. ziuo ki a Kamnipals 40
dc mese do apyinlb nentps npijintipii.ie aueslsi
oIcjb, Kiaps Eblbi mapi snde ag statg opanuepi
(noplOKa.iib) în rpidina 4bi, epag d’apnints; In
EEKilipilie toate nascje epag asemenea d’apqinlb;
în aueslb olc.ig acea o ss/s de sepoitopl (s.ibui)

— 379—

4a sepBiiiB.iS .ibi, dap în rpaacdsplie jisi s’aâ a-
f.iatS ont8-zeii de Rai de 4bksb 4a disnoziuianea
4bi. Masa 48î epa în toate zi.ie.ie desKisi nen-
tps nensinepomi amili mi RpnBÎBi,, ande în toate
zue.ie s’a« dat» dineapi npimiape kb ieje mal
SKBmrie BBKate. întp’ajte.ie s’as sepsilg aaojo a-
dese-opî o mînKape de maztpe nepde iapna din—
tpe Kape OKaoa Kosta nînt «ia 1000 jispe. Dap
¹ deseplsplie dineBpiaop» saae a întpeKstB îiiki di-
nespi mi a sspnpinsă *iel mal lejespi maminisll.
Ama s. e. s’a bizbIs iapna ne mast nimle me-
aoni (nenene? npoasniui în kîIb toati 48mea se
mipa a’i Bedea ama de npoasnejji în aiesls se-
sona. Dap nsinda ’iinena mina ne ană asemenea
meJonS, îndati se snapție mi din sîhbjb jbî sape
mal mbJte xaBbze de jinsipa mi de ajle Biatapl
sniptsoase njiKBte; în momentsja aiesla, sltnî-
ns.18 nașei mimKt kb niiiops-ia sbb mast mi în-
dată a stpita din napdoseaja Rasei o firapt de
asps Kape, npin mamini, înKonpioap’t masa mi di.
damejopa fe.iapimî de jinepapi m. i. 4.
       Oape tpebae st ne mipima de demopa.ii-
zauisnea nbB.iiKt Kape spini a’ieslS moda d’a se
îmnoriui KBpîndS, iipinlp’siiB fe.iB de jkokb de a-

zapd? (khi hcokbj asuiani-iop 4 a Bspse este mi
ejB ana feiB de stosa înst, astopizăta sas neaS
nsjiina to-iepaltf de rsBepne). Ilpetatindenea ande
oamenii aîKBnra Kspînda ja BOrtui! mapî ftpi
manKi, ai;o.io msnKa a nepdsts Bajoapea ci mi •
kb dlnsa s’a desnpejjBila mi Onestalea mi Bipla-
tea oameni-iopa; A'iestea s’a Btzsls în Kâjifop-
nia, ABslpaiia mi în ajte utpi aspifepe, snde oa-
menii rssesKB asps ne bjijjz; .aiestea s’a bizbI^
în anii d*ne spoit în aneje BBpse a.ie Esponci,
ande stpaii jKBKÎnda ja sapse, as denenits în na-
ijinî ani mijionapi însemnau! mi mieasla s’a bi-
zala mi în timus ia 4 1 Law 4a înienatBJB sei;o-
454ai a4 18-4ea, 4a Ilapisă. '              .
      Kb dpcnlB KBBînls a zisa ana eKonomisU
„Manșa este isBopajg Borijjiei mi fepiiipei a a- ,
nei najjiani, ne Rînda aaps-is este izBopaja stpt-
liei mi a desKandenijei anei najjisnî; andc oa- .
menii 48Kpez8 mi npodaua, amo jjapa denine
din zi în zi mai noralt ; dap ande oamenii se
îmBorzuesKB de aspa vape î.i» KÎmtin opi în
sapse, opi în ranoi, opi În Kipui, aKO.io sfipmilax
Komediei este o tpayedie; o petporpadape fiziKt mi
mopa.ii a uapei mi a oameni.iop «ie jokbcsk aKo'40».

(fjpmapc.)

      DaKa s’ap8 sK8.ia aKsina^ sns Cato pomana
sag ang-Dioțiens, apa mapi noate to.o datz de
noma, Btzînda ie 4bksb aBema aiiams în mîn-
Kapea mastpt de toate zi.ie4e mi ăiestB .ibksb
na se mipijinemte namai 4a iei Borajjl., mi api-
stoKpajțjî, ni a desenit nponpietatea t8l8.iop, niz-
Kap a oamenÎ4op ’ieaopB mai infepiopi.în SKapa
so’iiajt.
      Ka st se înKpedinycze linesa desnpe aiea-
sta, e destB4g st faiems o miKt peBislt de mîn~
Kapea anal „Eaponeana" în toate zi464e.
      KîndS se SKoa4t, ia o da.iieajjt mi no sp-
mt eea o Kafea nearpt sas kb jante, dsnt ne
Ijine de sislemB4s acKis sas de sislemsjB naos.
8n8 astopS snipil8a4S a ziss: snsne’mi ie mi-
nimi, mi o st’jil snaia line emli.» Noi a iii în
0apa pomțneasKt nslemȘ ziie: st ne snsie ii-

neBa Kam Bea Kafes.i8 sta dimineaua, mi o st’l
ziiem8 ne fe48 de orna este. lati KBm: KindS o
st ne zîki >'i diinineaya nea o Kafea tBpieasKi
kb uaimanS, ne spnit tale din ■ najme mi, s48ra
îi adaie ans iîbbskb jBnra; o st mlima ki este
din iei antiii; npoBaEi.ia.din nitapă în sbsb;.yine
de «Kaitanaj» sta, mi- se neKtacemte KÎnd. „Bte-
UiiK mi „dasKuii® BopBesKa de desfiinijapea pan-
rspijopa; BopEemte sine rpeiemte; 4a a tpeia
Bopsi ziie „mon“, dap „sfanuBzemteff ns npea’i
njaie; este spiacrnamg’ tatBjopa slpeini.iopă mi
ofteazi dani timnsjs tpeKBta mi Bans, Kinda
isnpaBniK8.i8 se njimsa ne ejîui kb fajanra po-
rnie dsnt dînș84. Din toate Kipjii4e îi n.iaie mai
niB4la Kipul de 1K0K8, dap Kînds , Bede o Kaple
nost Kape Bopnemte. kb „isne^, se nemțenite
tape: asemenea Kînd? npiimemle o SKpisoape Kape

— 380 —

  încene kb „domn8jeft în jokb do „K8Koanoc ini
so tepmineazt ks „sepB8t; în .iokS de „s-isn.¹-
KsBÎntBJ» „KÎBepnisea.it⁴¹ amant ans po.ia mape
1p DOKaEwapa.iă st8. Kîndb îl copEcmte cineca
. de „naptilb.18 naniona.i»¹¹ înlpcaBt: cine csle ?
  Pap Kînd asde de „Kblape Kt csle onn>j Kbltpbia',t
 înue^era npea cine. Nb noate st’ml înKinsiasKt
 Kt ns mal noate st căit uiranil jbl i;a ’naintc
 KB doat—zeci de anî. A/Kbltma, Kt o foaplo npo-
 eobub Kt noplt Bp’o KaBtatpie (deiiopauic).
       Bpem ană lau.ioă ajs snopa din acel Kape
 Beaă Kafea K8 .ianle; ealt’jă. Dîbsb.iS «8 fbinea-
 ze ni'jî o dalt •iîkebkb , tolb d’asnn o jjirapc;
 mtKaps Kt na iulie fpanu«zeiule, lols sa.istca-
 zt toi» d’aana kb „con «răpii¹* niaps scapa, mi
 încenc sKpicpi.io sa.ie pomlnemlc kb ,,mon iucp.“
 Eslo îuiEpiKatB dane moda cea mal naot, dap c
 foaplo npoEacijB Kt n’a n.itlilS lm;t Kpoitopb.ibl;
 în BOKaE83ap8.ib .<bî „amanlt uii amopîi¹¹ ikokb
 biib mape po.is, de uii papa sc mb’.iuamcmlc kb
 o sinrspt „npielene.w Bpîndb, ncBpîndii, aceslii
 arnops ’î a iipoKbpals KBnouilinua do nsmo ’ic—
 jcrpe, npcKani «Roob-Lafectcur, Capsule Capaliu
 ni. >i. J.tl înst o foaplo npocar.i.iB Kt n’n rut-
 tila mcdiKBJBl știi Kapo ’l a KonsbJlalt» aceste jk~
 Kpspl fpsmoasc. Kîndif so kb.iki scapa (adiat .ia
 opa 4 dimineaun) noalc st zint na îmntpalb
 Tilir. «N’am Iptit nsltzl în zadap» Ktd amS ft-
 Kbt msjlo nizilo un amil »3i;nl Ktpuî do .in dc-
 iKsnă nînt 4a cint. KîtS dcsnpo npofcsisnea
 Kpcdinijiî sajo no.ii!i»ie, e.i8 o si;imr>t dant tiînni;
 uii îmnpefflbptpT; nalpiotisnib.ig sta uapKbpt fasc.ie
 jsnel, adiat KîndS slptjsccmlo Ka uatnina .isncl
 njine, ini KÎnda so face ks lolsjg nCBtzslS i;a
 aana nsot. Kb tonic n’icslea, «'icl nani» sîntgmni
 IojiT din naplida do KafoJCl K8 .înnlc.
       Mb npelindemS a rici aici mal nibatH do nîli>
 Kajendapeac Kînds riuesuS înainte limns.ia co bo
 Beni: adiKt „Kam ama.¹¹ Dap st ntptsimg anaiua
 ncestS aptiKO.! mi nvenslt dirpesibnc, Kape noalo
 ne-a ftKBlS Bptaimauil nbol, ini st ne înlonp—
 cemg ja Kafcaoa noaslpt în nbnKlb.iS Bcdcpcî
 JBKS8.I8Î.
       ĂKbmB BcdcmS în Espona Kt milioane
de faniî.iii Borate tui stpaco ns fai;« dimineaua
ajle decane de kîIs Kafeaoa ks aanle Kape a dc-
. Benilb nenlps dînseje o necesitate ama de mape
Ka ini nîlnea din toate zi.ie.ie mi dana !i ap«
desnsia cinena dc Kafea misaps o zi, apS face

îndalt o pcBoasuibiio (de mi na faKB pcB0.!Biji-
bui mtKaps Kt sbnlb desnoiajiî ani înlpeyide jî-
seplalca npesel, do rbBcpnb.i8 nap.iamcntapB iui
de a.ite jisepltul nbE.iico). Ks toate acestea,
Kafcaoa nb opa KsnosKblt iionb.iijopa antici. Ealtₓ
dap bnb aplii;o.ib de .isksb. modepnă, Kape a do-
Bonil nponpietatca Iblspopa. Kape a încetat înlp’ade-
BtpK st fio biib .18KSB mi a der.enitb o necesitato.
Milioane de npaijc Kape .ibKpeazt în India uii
Apar>ia ncnlpb aceste noaiic, ns .isiipczb în za-
dapii; .ibKpczs înloimial Ka ijtpanii nomtpi Kînds
sânt .ia nopbînr.b sas Kînds scamtnt rpîb, adiKt
.iKKpezb ncnlpa snî»: nulpimcnls mitusls mi ns-
Ipili/ni f/.pt Kapo ns mai nslems Ipti în Espona.
      Dap Kafcaoa ub o r.ems ftpt za.xtps (ns-
mai tspcii Bca’b Kafcaoa ftpt zaxtpb). Eale mi
sn a.ilb aplii;o.i do .isks ncKbnosKbl nons.ii.iop
antici. E.icniî mi l’omanil aii îndb.icilii EbKate.ie
.lopii kb miepo; ama aii ftKblii mi nonb.iii țicp-
uiani mi toni cel-.ia.iui Espoucni nînt .ia dcsuo-
ncpipca Amcpiccî mi a n.ianlci Ipcslici do zaxaps,
Sacchai'iun 8accliarininn) Kapo Kpemlo aiîo.io.
Nianal d’alsn'il a înccnsls npodbKuibnen molma-
tcpiT, adiKt a zaxapb.ibl a.ir.ii mi pafinatii dcsnpo
Kapo înainte dobt sble de ani, niminî nb’mî n
iiiiiiiibitii Kt e nosir.i.iii mi Kapo nKbmS oKbnt mii
de r.paue de oameni .ta ii.iantm.ie.io do za.xapS
in sbdb.iii slatbpi.iops-biiito aio Amcpiccî (bczî
firspa), mi «ode sc npodbce mijioano dc fsnul
znxnpii pafinatii, Kape sc tpimilo în loalt .ibnico,
afapt da zaxapii indiucnii in Espoiin impc se face
din sfcK.ic, înst Kape ns csle îm;t nimiKB în pa-
nopl8.iii imnoplanuel, ne .linrt zaxtps.iii dp tpc-
stie din Aincpiim.
      Zaxapb.iii a dcBcnilB iapii iicnlps noi sug
apttKO.iS dc .ibKsS de cea d'in(i;i> ncccs tate. IIs—
tema st zicemii Kt ns csislt Kiapii .ia noi nici
intp’bnb opamii sa'b optmejg o fmni.iic Kape noalo
st nclpe.Hit o zi ftpi> zaxapii. St iib BopEimg
de Sneuil Kapo m; nanii în rbpt nimiiib ftpt
zaxapii, Kape mtnîni.t Kiapii mine, copnt, impno
dc Bant mi fpinlbpt K8 zaxapii; dap mi mapa .ia
noi db.rieuapi.ie iKOKii bnb po.iii mape în Bieaua
anei familii ,,i;am so Kadc,“ anol ftpt zaxaps,
na e db-iceajit.
      .Ia zaxapii mi Kafea dapii, mal ks scamt .ia
zaxapii, sc panoplt aKbmg o Kcslisne nojiliKt
mi socia.it Kape a deccnils de cca d’inliiif mi-

— 381 —

noptanjji nenlpa Arnepim ini îmiipesm kb dînsa,
noale nentpa toati jsmea. AdeKi Kaeslianea
dejisepapei saS nedejiiepipei siuaBi.iops nerpii
din Statapi-ie-Snite aje Amepiiei. E.di fsnda-
mentB.18 iui npoEjema siestei KBCStisni.
     Slatapiie-Snite aS Konslitsjjisnea lea mal
jiiEepaj'L în asine. Anoi o KonscKBiniji neie-
sape mi immediate a anei Konstit8iii»nT .linepajie
este, era.iitatea tBtapopa oamenuopB în dpenlspi

mi datopii.ie .iop8 Kitpe stat# mi soiietate. 4ine
Ba st fie -lisepă, tpesse si BoeasKi na mi a^uil
si fie jisepl. Ama daps, dane npiniinS, n’ap»
Lpeissi si esiste niii ană sKjaBajjis în Statapue
Snite, niii miKapă înlpe nerpii. Asta este mi
npofesianea Kpedinjjel a „AsoijjionistMopă^, a-
deKi aie.iopa Kape sîntS în Kontpa uinepei SKja-
Bi-iops în Amep’ma. Mal toate slatspue snpe
nopdă în Slatspijie-Snite, sîntă aBOjijjionisti. Din

n.iaiitaui' J- in Aincpik.

Kontpa, mal toate stalapLie snpe ssdis în Slala-
pLie-Snite, de mi se nemeșii „demoKpajjia sînta
nentps jjinepea stuaBi-iops. Ei însămi sinii» ki
sîntă în KontpadiKyiBne kb npiniinBpLie deino-
Kpatiie Kape npofese; dapă, zinS, ki sinlă sLiiyi
.ia aieasta mi mai Bine di diso.iBe jentapa r;ape
ae aeri ja nopds.18 slalspi.iopa, adeici mai Bine
si pensniie a fopma aiesl» stata imnoptanla,
mipeua Kape imnaiie aKBmii Keapa Mapei Epila-
niei mi Fpaniiel în Eapoua, de kîIb si penanjie

ja uinepea sK.ianijiepB nerpii. InlpeBitids iine-Ba:
Kape este aieasti naazi mape Kape ’i sijemfe
a fi neKonseKainiji kb mape.ie npiniinajă jops
demoKpaliK# mi Kcaps a amepinna iiiifopBJB na-
Ipiei jops ? Eî pisnande ki Kafeaoa mi mai kb
seami zaxaps ’i suemte .ia aieasta. Kni kbj-
tspa zaxapB.iBi (Kape Kpeinle namai în stalspue
desnpe sad») iepe o manKi ama de ostenitoape
mi de Ronlinse, în kîIb papa ki anii omS AiBp8
Boemlc a .iBKpa înlp’o n.ianlaije de zaxapS mi

— 382 -

no.iilinel, ana poja deosenită; aslt malepio esto
EsniEOKa.
      Mapea Epitanie, onesta stata mîndps Kapo
na ssfept ninl.nea mal miKt onozijiiane do opl
no a.ilă stată în Espona, Asiea mi AfpiKa; a-
neslă stata, zinemă, a safepita fe.iapimî de ofense
de Kttpe Slalspiao-Enile a.ie AmcpincI mi Iotă
a ItKsla. Kasza ancslai fenomene Kspiosă na
este ailă nirntK do KÎlă Esmr.aKB. Anr.iiei na ’i e
fpiKt de EonniECJe mi lanapLie Amepinel, ni ’I o
fpiKt de EoniEamă stă; adeKt loalt mtpimea
finanjjiapt, toalt Eortjjica najjiona.it a Mape!
Epitanie d’aKsmă, este nazale mai toate no indss-
Ipica EsmEaK8.iai. Dot-zenI mi meanto inuioano
Kape jokbosk ne insajeje Mapel-Epilanieî, .laKpeazt
na o salt do milioane do oameni; alîta aă nep-
fcKjjională mamino.ie .iop Kape aa pcmnjasala
manKa oaincni.iopa. Milioane de mase de nam-
r.aKB JBKpată în toate fo.ispi.ie, cast din Anr.iica
mi so ptsnîndcsK» ncsto toate ntpjji.ie ntmînla-
.ial, st înloapno i:cap .ia Arnepiut dc Bnde a oe-
nită ncJSKpal. Dap malepica upimiliot ixentpa a-
ncaslt indsslpic imenst, Anr-iiea o npiimemlo
pic .ia Arnepina; i;i.nî nBinal aito.io Kpemlo nam-
i.ukb. Ama dapă Anr.iica doK.inpîndă aKsma am
pi.si;oiă Stalapi.iop-Enilc, o st sc dcsnoaic de ma •
topica nea mal ncncsapio ncnlps indsslpia el,
dc npinniiiB.iă inejjcl sa.io indastpia.io mi Komcp *
nia.te. Dc nneea, ssfcpc Anrjica mal nino kIIg
odalt o no(T> diii.iomnliKt nenjtKBlt din Ame-
piirn, dc KÎlă ncpiKo.ia.i .linsipcl Eamsaim-tal; mal
ninc st nit o „nolt“ mal ma.ilă, de Kî.ta ană
Ba.ionă dc iiBînr.aKă tnal nsjjină.
      Ealt nslcpca Konîpmiloapo n indaslpiel în
zi.ic.ie noaslpe, mi ancaslt indsslpic osie fia.!»
-isksb.ibI nostpa modcpnă, fiinda-Kt namai noimă
st nspltmă KimtmI npoaslc dc KÎncnt rpoast,
Ka slptmomil nomlpii, mi napltmă Ktmamn fint
mi cflint do madenojonă; do anocn Anuiea na
noalc st deiciape ptsnoisKă Amopinel, mi nanea
.lamei este nsirapalt!

. Kînda jaKpeazt nepe o njalt ne zi ama do SKamnt
In Klts întpenpindepea Ksilapel zaxapa.isl, namal
ape fi K8 fo.iosă ini Ipeneiea ntpi>silTi. Ealt in
40 dueme se af.it demoKpajiî din ssds.is Slals-
pnopa-Enite: opl st abandoneze npinMinBpi.ie
jiopă mi st ptmîe kb asepea .iopa; opl st a-
tandoneze asepea jops mi st ptmîe fide.il npin-
ninspuopă .iopS ? Anoi el fană ie fană în toate
zijeje majjil mi .ia noî: zîk „adio npinninspuop
mi ptinînă kb aBepea.“
        Ealt samă zaxaps, anosta npinnină Kape
no sepBt a ne îndajni nienjia, este muza sncl
Bicjjl foaple amape .ia nensmepoaso fiinjje a-
mane de pasa nearpt, i;apo sîntS Kondcmnalo a
fi skjbb) în toalt Bieajja jopa, a msn'ii «a ani-
majo mi a safepi Ka maplipil •liui.iizniiisneT
noaslpe kb IpenBinjja sa .UKsoăst de nafca mi
de zaxapă !
        lIine na st alr>t o idco desnpe anosta siua-
nayiă a^ă nerpiiopS în Arncpian, st nilcnsKE o-
na.ia. „Eninis-iă Toms“ SKpisă do dama Amcpi-
nant Mils Becher Slwc. Dam. în Bicnijn ,n;I
n’a njînsa, sîntcmă sirspl Kt nilindă oneste na-
tfine, o st n.iînrt kb .laKptml amape. ¹¹
        Ama dopa, în loalt zioa nicua noastpi. jbk-
soast se snsiiino do jBKpapI naoî eenitc de de-
napto ncsto mape, de jjtpl fonplo stpcine mi
Kapo a» fosta kb lolsis ncKsnosKBlo slptmomi-
jiopă nomlpii. în Kafca kb zaxapă dimincaun mi
în ncaiă scapa, mtnKtinS mi seină JSKpapî i.ape
n’ae i.pcsKBlă no ntmtnla.iK Esponcl. Dop» mi
Ktmama mi ncapmafspi.io do madcno.ion mi fc-
japimî do stamr.e de ncpKa.iă, de r.apiniKpî mi
o mic d’a.ite apliKOJO Kape .liiisitanil .io iulie mal
r.ino do KÎlă napi ;Kspno.iisliI, iapă n’aă KpcsKată
no ntmînlsjă noslp», Kt'il toate sînt» furnic dc
EamEaKă mi carncam Kpcmtc iminal în Arncpiim.
        Ealt iapă o malepio do .isksb Kapo a de-
Benită o nencsitale nsG-iiKt mi Kapo a. o a kt. na
msmal în islopiea Kaatapeî mi Kcapă in isiopiea

— 383 —

Defekleje nen.n»k»te .ia snii oameni.

      Oamenii a» miale defoKle; acests «nană de
onept» a Kpeajjisnel, ape miale Kasspspi. Dap8
sînts sno-ie Kape na fana ne oms.iă tOKmal ne-
sanoplaBU» în societate. Ilslcmă npea cine sb
medems înlp’o KasB sas 4a masB Jînr'B sns oms
nape ape o penslajjisne. p.ea; kb na este cetBjxean
nsns, sas kb ns este fonKijionaps onesta, kb ns
npea niBtemle’ datopii.io saje nici, mi sb ns simpirn
nimins d’acestei; daps sini» ajte Kssspspi «ape,
4a înlîia Bndepe, fana ne oms nessnoptani.is.
Asts-fe-is sb înlîmn4B kb Bedo cine-Ba intp’sns
joks nentps înlîia oapB o daniB fpsmoasi; fps-
nisseuea ei î.is atpație, ejs se anponie de dînsa,
încene ks dînsa o KonBepsajjisne, daps Bai! în—
datB fsne^KBni din rspa acestei dame cast sns
miposs - nessnoplaBijs. A.iIb datB asde înlp’sns
sa.iona de denapte sns oms Bopsînda k’o mape
e-iOKsinuB, s’aiiponie de dînssjs; daps îndatb di>
fsra, kbcî opalopsjs ape nenopo’iipe kb nicioa-
peje sa.ie as nBdsmea.iB d’sns miposîi iniepnajs.
      Desnpe asls-fe^s -de dofeKle sidpsoase, boiiib
Bopsi aici.
      Aceste defeKto spîtc se panoplB 4a tpci
din simjjspuc noaslpe adcKB ja simps.is odoapel,
Bedepei mi a aszsjisi.
      Simusjs mipossjsi nostps este atașata npinₜ
defeidejc Kopns.isi Kape npoBins de nimic ma-
tepiî anima.ie nstpede ne se desBOJls în Kopnsjs
noslps. Asemenea matepii sînts Kasza miposs-
jsi apîts Kape casB din rapB; sas din nass sas
din ni'iioapeje snopa oameni. O îmnpepispape
foapto nenJBKStB 4a oameni atinmi de asls-fejs
de natimi nenopocite este, kb ei înssmi ns mlis
nici ns simjjs kb as asemenea Kssspspi; de a-
•jeea fBpB sfiajB se anponie d’aaiji oameni mi
deBins nesEnoplaBLii. AjIb datB, mîimapea snopa
jSKpspi face ne oameni nesanoplasiai în socie-
tate. Fie-Kape din noi mlio kb ns e npea 04B-
Ksls a medea .lînrB ana orna Kape mipoase ceaiiB,
sstspois sas Kpean. AjIb datB sns raaants in-
tpîndS înlp’sns sajons napfsmats mi mssKats,
face dspepc de Kans 4a loiji acei Kape se a-
nponie de dînssas.
      Dintpe toate aceste defente nessnoplaBije,
mipossjs rspei este ceas mai pBsnîndits mi ceas
mai de nessfepits. Kîle, odatB nponine de stpi—
itapea de ștomaKS (indiyestisne), a.itB datB de o
natimt KponiiiB în nasmsrii, daps mai kb seamB
npoBine aceasta de neKspBjjeniea răpii, Keaps 4a
oameni foaple SBnBtomi. AdeKB opi kb anemii
oameni ns’mi KspBjri, rspa nici odalB, noale o-
datB ne ana 4a 4Bsat848 seK848i; sas kb aă mB-
seje stpÎKate, rBsnoase snde pBinîns bbkbjjî de
napne ne mBnînKa mi aceste KBpnspi mi azte

minKBpi, kb Bpeme sb. slpiKS, se îmnsls minpd-
dsKs nsmits-is miposs. Daps mi dinjjii stpiKajjT ,
(de Kapiess) npodsKs o odoape foaple nenjB-
ksIb. Nici sns a.its pemedis esle mai Esns jn
o asemenea îmnpeijispape de Kîls a’mi snBja
rspa în toate zi.ie.ie k’siis snipls amesleKats ks
ojjets tape mi l'inS mi ks eleps de nscioasb.
Daps mi snBJiapea rspeî ks eau de cologne,
esle BsiiB. Asemenea ipense dinyii slpiKajji sb
fie nijijil adese-opi de KBtpe danlisls. Daps
nepioa de din ui tpesse sb fie țapi mi sb fpece
ks dînsa dinu.ii în toate dipeKjjisnue, ns nsmai
din dpeanla în stînra, ci mi din sss în sos. AfapB
d’aceslea, Ipense sB’mi KspBye cinc-Ba dinjjii ne-
rpemilB dsne masB kb sns Jeînng sas o nanB
daps na kb nictajB. însc> este șna osiceis pBB
kb snii sb KbpBUB KB iicneje ajlopa; asta ns na-
ni ai kb este sKÎpsosB, ci noale dB snii, noajeie
ajtsia. Kînds na cine-Ba sb mcaprB 4a sna
Ea.i, dinea, sas 4a o a4tB adsnape, atsnci Ipense
sb înrpiiKeasKB sine. do rspa .isi, mai sine înKB de
Kîls do KpaBalB mi de rs.icps; kbc! Kînds KpaBata
ini F84ep8 sb8 ns sînt „Ksm se Kade“ oamenii na
se ssiiBpB înlp’alîla de idts Kînds rspa 4si ns e
Ksnis se Kade. Mai kb searnB, acei Kape fameza
m84ls talanii, sb aiEB mi4B de Becinii 4opa, mai
ks seamB Kînds Bopa sb’I șspsle. Este de npi-
sosb a antata aici kb ns e npea peKomandaBi.iă
nentps sns ra.ianta a se npezenta naintea sck-
ssjbî fpsmosa, kb miposs de talanii din rapB mi
kb apme4e do o «mapo nearpB» do lanaK, în nas.
      Sînls anii oameni mi Keaps fele nenopocile,
KBpopa easB din nașa ans miposs nesanoplani-iă.
Kaasa aceslai defeKla apîla esle, opi o soa4B
KponiKB în nașa (do nalapa si<pof84oasB saa Be-
nepiKB) .ia Kape nasa.18 însămi este atașata; sas
kb maKBJs nasa.isi npiimeiute Kîto odalB aceaslB
odoape apîtB.— Peniediaja 4a aceaslB natiniB
spîlB esle d’a mi nspiua desa rapa kb anB mdB
mi a face inaceinjiane kb o so-iapiane de Bapă
de K4opa (o naplc Baps de kiops mi 8 sas 10
HBpni anB.)
      Sînts ms4ni. oameni Kape nBlimesKB d’sna
mipos^ apîls din nicioape. Kaaza acestei fenomen
nen4BK8ls esle, kb acemli oameni sb ncdsmesKB
lipea m84l mi sb dcsBO.it 4a dînmii în sadoape, ms.it
rasa amoiaiiB nape npodace aceaslB odoape nen4B-
ksIb. Pemeda4 ce.i mai npincinaa 4a acest difeKt este
KBpBpenie, adeKB snB4ape mi sKMdape a Kopn84Bi
mi mai kb seamB a nicioape-iops, npiiminipea a-
dese-opi a p8fe4op8 mi cîopaiii4op8; asemenea
nepsoane na tpense sb noapte cisme stpimte. A-
semenea e npea sine sb noapte cine-Ba în clo-
pani ce-na sape de 4Bmîie (acidum tartaricum), sav'

— 381 —

înui mai EÎne si noaplc «jîopanî i:apc s’a moials
întp’o so-tspisne de sape de Jimîie mi s’a «sKalii
în spmi. Asemenea o cine d’a fpernt dcyele.te
niiioape.iop în toate zi.ie.ie t;8 ses npoasmt sas
K» o a.tefie Komnssi de Bnts de ins mi de la.tion
(Emplasterum diachylon simplex).
      Asemenea pemedie si> se spmeze .ia nalimn
de ssdope ks mipoase nen.iiK8le cminds de ssi;-
ssBiiioapeje mîinc.tops. Ai'ii sini» Esnc mi es-
niljl de nimînts ra.ir.etm, fiKstc -țapii mi jjinslc
jta ssnjjioape.
      DefcKlcje Kopns.isi oms.tsî i<ape si panopts
4a simijBja Bedcpei noaslpe, si panopli .ta (oale
oprane.ie Kopns.tsi nostps. A a osii notnlpii râ-
pe sînls" or.iinde.ie iniinei noaslpe ; .ta nas» rapc
di fizionomiei noaslpe, KapaKtcpc.it. st.» napii—
tm.iaps; 4a r-8pi râpe este întcpiipcts.is sni-
pit8.i8l mi a simuipi.iops noaslpe; .ta spere râ-
pe este ncnlps noi Bc.slilops.ts snci .tsme idea.ii>,
tmeî .teme Komnbsi. de ssnele Ka semne.ie idei.top
Ka csnpcsisnije rîndspuops ini sinujipi.tops noa-
slpo ’ic.tc mal dc.tirale.
      Defcrleao OKijop sini: inf.iamajjisnca mi po-
moaița «top sas înf.tilspi.ic ii.icoiii.tops mi o mn-
tepio msroasi (ms’ii) râpe se apati .ta suit oa-
meni în snrispi.io ori.tops sii; fc.ispiml de noa.ic,
mai K» soami pc’ica.ta dcuinc raszo nucslop imnep-
fcKiîisni. O pcr».n i;sm ncnlps mimiincpca o-
tîuoplî în stapo esiii este, da ns so osteni ttpca
tn8.itB, d’ai sima In loato zi.ie.tc dimincnița i;t>

ani pcue dap ns îndali Kînds si SKoaji din
nals ra.tds; a’î anipa de Bînts, nejeepe mi a si
sila toi» de sna ja .iSKpspi fpsmoase. lIine ns
noate, si’mi Ksmnepe o ra.iepie de taB.iospi fps-
moase, ue.i8 • nsiiins si’mi iea o neBasli fpsmoa-
si ini dam este rpes ncnlps dînssis mi asta, îi
dun noii si se sile mi .ia neBesle.ie fpsmoase a
.te ajlops oameni; dap si se site nsmai,
      Nass.ts este sn tpiditops mape a.ie snopa •
din nitiini.ie mi niKatc.ic noaslpe, mai ajese in
amops se apati npin nimic ssns.iijje ncnjirste .ta
nas» ; dap es’icss.ts în cislspi-te sttipilsoase ,’di
oms.tsî sns nas» poms i;a foi;», sa» mai rine, t;a
apania. Aucsls ni’ti» pomenite mi orii oameni-tops.
      Defci;lc.ic răpii sini: dinjji opîjjl, e»zc npea
rpoaso i;am» snf.tale (semtis.i» slsnidiliijii) mi o
rspi lipea mape. Femei ks r»pa mape, sînt sns
iad» nenlp» nipiiajiii aoptî; dap oamenii K8 rspa
mape sini» nuni de pedartopi dap sini» snaima
snopa ‘‘oameni nmpl.u Mai no dessfepil» sînls
aucl ks o rspi pca, miKap ki as dimți r.sni. Do
a'iccu ap fi ninc t;a Dame.tc si pctnlie tols d’as-
na în po.ts.18 rpcajjisnci .top», t:s „o rspiui foapto
mim;” ampniuislii noalo si air>i rspi mape,Map»
si SKoayT. din rspi 'icaa n.tirsls mi pajjionaEEilt;
au ci ks rspa pea, »i tain; dap anei ks rspa es-
m, si. ns o Binzi mi si ns lari din rspa .topii
.,o xpisoslomi," o rspi d'aspS.
      Astea sînls pejieto rpc.ic, dap fo.iositoape
oamcni.tops.

Koimmikanwni s'iicnlilbie ini'ii.

.IsKpapca sfiilu.is.isl Houii.iops în I>snspciuli.

     în snilals.râ de sonii, do nîndK s’a desniss,
ndcKi do 4a 20 Anrsslii nîni .ia 31 DcKcitiBpic
mi848 tpCKStil :
     A» inlpalS 418 Konii EO.înnB.I.
     Din Kapo ns emilii:
     Bindcimui .          . ■ . 336]
     NcBindeKaEiii .        .   • ^1 Sb.ₙᵢₐ<iiK
     As mspils .          .     • 111
     Illi as pimasif în Kislapc 30)
     în a'tcsls timus s’a spinal» mi ms.tlo onc-
jiauisnl de ttapc si nomencmlc aiul >ic.to sp-
mitoape:
     Doi oncpatiisni de liiepca iiimi'/cî sdsjsi
hcnlps sKoatcpca nelpcî -ta doi Konii, sns.ts de
3 mi a.il8js de 5 ani; .ia uc.ts d’înliis onepa-
Ijisnea a pesmils, .ia ue.18 d’a.is doi.tea, ns. A-
rnîndoi oncpaițisni-to s’a» spinal ks mape apli de
Kitpe D. DoKlopS TspncsKs, Kapo a sine uoits a

ofepa snila.t8.tsi do Konii, ar.i.iilalea sa onepa-
tiiîi înlp’sns mod» ucneposs mi .lasdani.is. ,
      Asjnjiisnca suci Ismoapo mapo 4a sns ko-
ni.ti. de tpcl asni fiusli do ssr.linsemnals.ta K8
fo.iosi..
      O oncpnuisno n r.szei icn8p8.isi, sas spinali
din namtepe (laldum Icpttriniim) .ta o făli de IO
ani, fiusli do Kitpe s8r.tinscmnsts.iS K8 fo.tos8.
      EKsapliKb'.tniUKiica mai a IspopS dciiete-iops
r.mrpcncsile n.te ni'iionpc.tops ja sns siiats de
12 ani, din Kasza înrcițipei, fiKstc do Kitpe
ssr.lînscmnnlsjs, iaps t;s fluoss.
      A’tcsls nmezimînts, de mi nso8, tolS n’a
.litisils a fi mai tols-d’asna n-iinti. Asia doBe-
demlc dcslo.t» ne'icsilalea j»i în Kanitaja noa-
slpi.
DipcKlops.i snilnjsjsî de Konii. Dortop Eapa ii.
1859, lansapic

   Timpii» în Tinorpalica lxo.iciiis.tsi Sf. Saca.