> JURNAL ' IIENTPtf PESnÎNDIPEA niTIINUEâOP» NAT8PA.IE IIII ESAKTE, ÎN TOATE K.1ASE.1E Pediyeats ’ ¹ - ", deJ . »■ PROFESOR DOCTOR IULIUS BARASH. Jfâ 46. 15 DekemBpie, 1858. (Ansis a.is tpeijea) Bskspeinti Konpindepea; Desnpe StsdiL aslpononihe.—- r.jamioro.— Oins.is.—?. KouisniKaflignl înliingifige nîhî.—’■ Stsdii astponomRie. Kximato.wifie. (Kpmape.') Meprîrids de ja noj8.i8 NopdsjBi nimîntesKs snpe miazi-zi, nsimS nslpimenteje nonsjijops nsmai jemneje din nidspi nentps IpeBsiniia jop, deoseninda-se în fe.i8.iS spmitops: ' Jînri no.ia IpiesKB oamenii întp’o slape sijcaliKi, nslpinds-se nsmai ks neinle uri aînats. Ilîinc minînKi npea papă, ini Kînds Bops s’o aisi, atsnni o faKS dintp’sns fe.is de msmKÎs (mousse, lichen) ne npemle în KîmnspiJe ne.ie șeii d’a- kojo; mdspije din aneasti peijisne sînts mai m8jl8 de mesteawoiu (betula).— Meprînds mai ja Baje (snpe ssdS) risims oameni nstpinds-șe ks odizb, opzs mi mai ks seami de Kaptofi, Kape KpesKB foapte Bine mi în a’ieasîi luimi fpirspoasi.-^- Mai ja Baje dims neste inînKi~ topii de seKapi (seigle, secale), mi de Kama (sarasin, polygonum sarasinum). AstB-fejs so nstpesKB oamenii în tots nopds-is Asiei, .ia ss-. dsjs Sisepiei, înlp?o napte a IJepraaniei npeKsms mi în I]o.ionia mi Pssia. în aueasli peyisno sînts nidspi: de steîKapi (clipne^ qiicrcus), teis (tilid)^ faus (fagaș, hetre\ mi spads (cedms, sapiii).— Mai ja Baje (în Anrjia, Fpanjja, o napte a JJepmanii mepidiona.ie, Assfpia, Bnrapia, ssdsjs Pssieî, jjipije KasKasiane im Asia qen- tpaji) înnene rpîsjg a fi aptiKOJSJB npinninajs ajs xpanei oamenijops. în aneasti Kjimi se fane mi Bina, dc aneea se Bea ani npea nsiiins — 362 — fiepe, npin spmape se seamini nsnină opză; nidspije din aieasti peyisne sînla do slcampl ini de Kastanl (castania, chataigne).— Mal snpe miazi-zi tolă rpîb4ă sa minînKi, însi îniene ini nopsmsBjB saă opez8.iă a firspa na osieste do xpani nsE.iiKi. IJipi.ie d’asemenea Kondi- Uisne sînlă: Doplorajia, Snania, sbds.18 Fpaniiel, Itajia. rpenia, npiniinalc.ie d’anBEiene, Tspiia, Asia-mim, Ilepsia, Apacia, Nopdsjă Indici, Nb- sia (în AfpiKa) Tsnisă, A.iuepia, Feijă, MapoKO mi insB.ic.ie Kanapc. în aieasti pcpisnc nsimă nidspl do tamapnizl (tamaiindus), de noptOKa.il (aut ans, oranges), do 4imît (cit rus), do poiBKOBi (fenurn grccutn), do mani, do mas.iinl (oleum), mi a4ul apnopl mo aă în totă ans.iă fol ncpzl.— Anoi inal snpe sadă, mal kb scami în Indostan, Kina iui lanonia, nalpimînlBJă non8.iijopă esto opezb.iă, întomnai Ka .ia uzpans.iă noslp» no- pamDB.iă mi ma.iai8jă.— în zona cnsatopiaji în AmepiKa nsimă nopsmf.B.iă (KbKbpbză, nmis) mi meiajă (Milcs); în Afpiim, în aneasti zoni oa- menii minînKi nopsmr.a.iă Ka mi opczb.iă, după în Asia CKaatopia.n din toate BbKiitc.ic noastpe nsmai opczs.i8 se nscinlc; însi în aieasti inimi foapte Ki.idspoasi so risesKă mi a.itc mante Kape u'ină 40Kb.iă nîlncl noastpe, aiestea sîntă: KBpmajcjc (dact)fcs) rnaniol, iame mi tanano, (tnusa) în AmcpiKa; dapă în Asia se risesKă KBpma.te, snro, zinadcc mi apnopă do nîlnc (atv- t/iocar\uit) mi apcopă Kapo npodsie .iunie (g“- lactodendton), a'țcslca slnlb ai;o.io malepii.ic de xpani de toate zi.ic.io Ka nîlnca ,ia noi.— în Oicania (ins8.ie.ic din oioana.ia ic.iă mape) na so nsemto niii de Kbmă rpîă; asemenea mi în naplea mepidiona.il a Asslpa-iiel ns se mal nedo apilspi mi seminilspi no Kînină. în aieasti dislpiiibtiisne iapirni ni se înfz- llimeazi ana din fpsmoascac mi ininbnalc.ie Kon- tpaste, nape amă Bizstă în aptiKo.i8.iă nostps de mal ms-ilc opi, or.scpnîndă mal de anpoanc ua- pieluji-ie natspel!— AdiKi in K.iimc.ie ic.io mal fpirspoasc ulmnajă nb noate fi apală (48Kpală); oniB.iă dapă ns noate adista xpana sa do ja o JBKpape înue.ieanli mi do 4a o aKtisitale pis- ditoape, ii tpiemlc din aicea ic riscmte npin Inlîiniuapc (nemto mi uînală). Aieasti stape de Biajii ns so KSBino niii do KEtnă ja o soiietale MIBi.iisati statopniui, snde ns sc noate ks si aici fieml-Kape atîts de msjlă 40K8 Kîtă îl tpe- Bbc nentps Bînală mi nesKbilă.— De aieea, Hi- pice ie4o foaple fpirspoase ns sînlă cine joRsite, fiindă ki ns sîntă fiKble nentps pesidenjja snei soiieliiil lini-iisațe xolipîli a desBO.ita toate fa- Kb-iliJiiJe omenemtl.— Dap ne d’a-ili napte, niii zoneje fepEinijI mi tponiie ns sîntă faBopacijo nenlps .lOKBinjja oameni-iop. Ki-idapa foaple mape ns iapli .i8Kpipi.il- arpiKb-ilbpel; Kiii, iismă esto ks nslinui si ape line-ua nimînl5.iă Kîndă soa- pe.io apde ne icp ks o Ki.idspi de 40 rpade ?— Illi anoi snde ns este arpiKb.itspi, aKoso niii ns noate csista o soiietale liai.iisati. Arpimlspa esle jeritspa nstepniiîi npin Kape omb.iă a ac- diuală ja niana nomadi a nistopi-iopă (ku no- ns-iii iei noul) slnlopniiindb-so no snă .i0Kă, desBOjlîndă în sine alsniî uenlps înlîiaml dali îna.ita ideo do o natpio mi do nalpiolism. Msmia este șoapta binarii, nisniin sinrbpi dc.sBoa.ilE fa- mtiUMe mopa-ic a.ie omb.isl.— Kîndă do .ia în- icnslb iă KpcajjibncI, Dbînnczcrf a zisă .ibl Adaină .,Din sbdoapca fpsnijil la.io bcî mîiiKa nîlnca la!“ dc albirii s’a fiKblă sbdoapca fpbnjjil noastpe eo- IczbJă inopajă a.iă inimi.iopă noastpe, Kapo nc-a fiimlă no noi ki slntcină aimină fiinjjc înjje.ienle, ființe pzndilonpc, frniie i;aiiai;i.ie do ic.ic mal îna.ilc niplsul!— Dc aicea, nnijiBnc.io din K.ii- iiiuc Ipoiiiio n’aă aibuală niii o dali Bp’o po.n mape în islopica .imnel, nc Kîndă adcBipatb.iă jcannă a.iă liiii.iisauisncl î.iă nsimă în zonc.io inodepalc; aiii este opiuiiib.iă soiiclmil oamc- ni.iopă, niii sîntă nislpalc mi seminue.ic Biito- pimel bmanilmiî! O foaplo inlcpcsanli napte apă fi aicea în Kapo aslopsjă ci nc apă îniiitiinya do islopica desKOiicpipil n.ianle.iopă iciopă mal -imnoptanto nentps soiiclatca nonstpi aKlsa.ii.—■ Dapă aiea- sti sncpanui este dci;i.ii, fiindă ki ifasemă tpa— diuibiiî nositioc asbiipa aicstbl nsnlă. Nsmai alîta intimă ki 1040 mal msate ouicKle de Kinclcnie a.io iiblpimcnlc-iopă noastpe nc-aă Benilă (adiKi noi Esponcniiopă) din a.ite mpul a40 nimîn- ts.ibi. — Ama intimă kt. iisjlspa rpîsjsl s’a in- Bcntală în Faiii.ionia (Asia); sesapa mi Kastane4e ne-a ticnită dc -in pasa moiiro.il (Asia icntpa.ii),- dapă opcz8.i8 îmi ape opiuins.iă siă în Indostan; toalo noamc-ic noastpe ie.ic mal dsiil (mepe, nepe, nepsiie, unise, npbne, imu) ne-aă Benilă — 363 — din Asia mini. Aina ini Bcmminle.ie (xaîneie) noastpe ne-a dipailă Asia : fiinds ki .iîna oiiopă, nipsiă de Kanpi ne-a Benita de ia Anropa, Eisasă (aga) de 4a Indostana, jnitasea din Rina, acestea toate sînts npodsKle asialiie.— lIe ap- monie admipaniii! De ande a senilă' omaiă (Asia), de aKOio a Baniță ini toate tpcBBiniioa- seie matepil nentpa miKBla esistengi a sa! Dapă ini anasBiă (Arnepina) a KonlpiBaită .ia îm- Eongipea maraziiiopă noastpe ks npeiioase o- sieKte de natpipe mi de însmitoiuipe; întp’aieie d’înlîiă tpeeae s’a namipă Kaptofii (Kpsmnenu, solanum tuberosum'), aieasti sinrapi snepangi a miiioaneiopă de familii în Esponal— Ilalpia Kaptofiiopă este ILps mi XLti. niinte K.iimc foapte Ka.ide (în AmcpiKa mepidionan), dapă Kaptofii KpesKs în toate Kiimeie nîni mi Kiapă în Janonia ini în Islanda, ande na maî Kpemte niil o aiti Begetagiane natpitoape: Kaptofii dapă sînlă Kosmonoiigl mi el Ka mi omaiă! întp’ană feiă mi mai KommiKată ni se în- figimeazi îmmpgipea animaieiopă assnpa fegei mmînlBiBl.— AiiI asemă a deosesi nentpa în- lîiaml dati Kontinentsiă din oieană. j IJeorpafiea animaieiopă Kontinenlaie (de asKală) ape o mape difiKBitate, aieasla este xaa- sali din faiiBitatca animaieiopă a se miniKa dinlp’snă iokb întp’aitaiă (lOKOmogisnea).— Ja înionstaiă enoieiopă islopiie, Ipense si fi anală toate anima.ie.ie, pegianeie iopă xolipîte, npe- Kamă o nsimă mi aKbmă .ia sneie dintp’înseie. Dapă fasajlatea Jop» d’a se mimKa mi a’rnl sKimsa lOKBiă, d’îmnpeani ks nslepea oameniiopă Kape jc-a silită a se tpansnopta ande a lepată tpe- eainga mi intepesaiă soiietigil omenemli, a'ieasta a fiKată de s’aă nfpdata spmcie npimitiBe aie nalpiol aieiopă animaie. Ama intima ki s’a nepdstă pasa npimitiBi a Kîlne.ial din Asia, mi toate Bapietigiie KÎInemll ie anem anamă ne m- mînlă, sînlă namal caslapde (saiapl st piuate) aie pasei KÎiniiopă opiginapi nepdali Asemenea rnlimă ki gipmapiie pisipitane din mapea Nea- rpi aă fostă natpia Kaisial npimitiBă io s’a de- genepată (sKimiată) în mal m'aite sniiie.— în •fine, toate animaieie domestiie aa nepdată Ka- paKtepaiă lopă npimitiBă, npiimindă aite KapaK- tepe Ka Kîndă s’apă fi moiinsită de KapaKtepe.ie oameniiopă lînri Kape aă tpiită.— Ilatemă dapă ziie, ki animaieie domestiie se af.ii aKamă no nimîntă întp’o stape de linuisagisne (nonata- iaii).— Aieasti modifiKagisne (sitimBapo) a natspeî animaieiopă domestiie, este alîlă do mape în Kîtă Bedemă ki aneio din aiesle ani- male sînlă sanase ia deosebite noaie io dom- nemlc întpe oamenii lînri Kapo tpiesKă. lati nentpa aieasla an esemnia Kapios. NiiI întp’o napte de isme na se afn alîla maigimo de KÎini Ka în opienlă (Asia); ks toate aicstea, ană KÎIne tapeal este în opienlă o întîmniape ’oapte papi, ne KÎnd în gipiic anasane a.ie Eb- ponel.se înlîmmi foapte adesea de IspBeazi KÎInii. Aieasla esle fiind ki în opienlă se n- seinte mi întpe oameni foapte pap noa.ie de fo- lii (tapsape), anoi aieasti papitate a Bpaieiop de mingi (nesanie) în opientă, este iapimi Kaa- sali de nsgina desuoitapo a sentimenteiopă de,- iiKate mi a ideiiopă înalte ia oamenii opienla- listi, ne Kînd Eaponenil în gipiie lisiiisale îmi netpeKă Biaga iopă neîmelat în tspcapipi, fiind tBpmenlagl (KiznigI) de simgipi foapte Bil, de idei anstpaKle mi de nasisnl apziloape, Kape sâ- ni în toate Koijjapiie inimiiop iop, Ka opKanaiă fapiosă în taiasapiie mipil! Ka toati aieasti difiiiailate, nalemă deosesi uiiwi pegisnl în domenaiă animaieiopă de d’a- sanpa niminlaia*. Aiesle pegianl sînlă deosesilc sna de a ita npin mipl, mangl mi naslil, mi sînlă iele apmiloape : I. Pegianea Esponeans (Konpinde Espona, Asia miKi npeKBină mi gipmapiie Afpiiel dane lînri mape Meditepani). II. Peyisnea Asiatinz (Konpinde toati Asia). III. Pegianea Afpiuei (Konpinde toata Afpih'a, inienînd de ia nastia lea mape (Sahara) nîni ia Kanai de nana Snepangi). IV. Pegianea Arnepviei. V. Pegisnea AsslpaMel. Kîndă emimă din xoiapai pegianei Esponene mi dimă în sadaiă Afpiiei, nisimă aKOie nimte animaie Kape sînlă kb lolaiă deoseeite de ani- male Kape ie Bedem în Kiimeie noastpe. — A- koio, snpe esemnis, nsimă ne eiefanlă kb spe- Kiie mapi; inonolamai,- pinoiepsiă kb dosi Koap- ne, gipafa kb rîtaiă iBnră sitînda-se totă d’asna Kitpe iepă, iepBB.18 (iiaiă afpiKană), bîboii deo- seBigl, ieă kb Ko.ami -nearpi, maimagi mbnnan-’ — 364 — ițea Kape esle ue.is mal înne.icnls anima.i» dsne oms, nauiani, ms-ijii din Bs.ilspî mi a.ilc na— sipi ks 'ic.ie mai fpsmoase nene; asemenea nsims okojo ini inseidede deosccitc fe.ispi (hpc- nsins inseute nsmilc tepmile Kape fass mal ms.i- li sIpiKi'iisnc dc Kît .itkssIc.ic .ia noi).— 11c inss.ia Madarasnap nsims sns a.its KapaKleps .ia domcns.is anima.is. Niii sns.is din anima.ie.ie mapl Ksadpsnede (ks 4 nriioapc) din Afpisa ns se nscinle aKo.io : în joks dc maimsiic ni se în fi ji im cazi ai:o.io Maiiiss mi sn fc.i dc ucncpiiic Kape seamini ks maimsne.ie, iipcKsm mi Kamc- .iconă, a'ic.is fpsmoss amfinis Kape în lols mins- Is.is îmi SKimr.i fcjue.ie sa.ie. Țoale a'icslc ani- male inlcpesanle hko.io .ic nedem ! Tpcidnd .ia Indoslan fldia opicnta.n), nsims sns deoscsils e.iefanls ; dims mi nesle uoi, spini, pino'iepT, anli.ionî ini 'lepnl Kape so deosincsKs din ycnspi.ie ,iops Ksms .ic iisimî> mi ja noi în Espona. Tots aKo.io ncdcins ne spanr-stanr (oms.is susatiKs), tirps.is, nnntepa mi nimte na- sipl napliKs.iape. Mepiîndh! .ia AmepiKa, iapiml risimil ms.ite modifimujisni în KapaKtcps.i anima.ie.iop8.][ Ama ancm aKo.io în .ioks dc .teii mi lirps (napensse nscmte în Aincpiiia dc .ionii), no iarsapH ini ks- rvapti. adiKT. nimic fiapi fonplo sînucpoasc, mi iapiml în .ioks dc Kimi.ii. natspa a npodsss In Aincpina ne .iama (Komi.ia-Kniipi). în Asstpa.iin .linsesKs ks lols.t nnima.ie.io mapi, Ksadpsnede Kapninopc (inîiiKiloape dc Kap- ne) mi în .ioKs.ii> ,iops aiicms ne Kcnrsps, ncnc- pijjc.io ks apini ini sns a.ils anima.!» sspioss ncninos (olpinils) mi asoiiepils ks so.izi, Ksnos- ksIs ssijIS nsmipc dc anima.is ns cofă. . în toate a'icslc ncnsmcpar.i.io BapieijisnI ic ni sc npesinli în domens.is anima.ie.iops mi neKcta.ic.iop în difepile.ic K.iime nimînlemll, este o îuinpcyispapo foapte imnoplanli, Kape o ns- lems npirji Ka o .ictje Konslanli în toate anoste Eoralc Bapiari-iilTiiI! adiKi: în K.iime.ic Ki.ide^ nalspa a desGo.ifa! loalo iistepea sa upealpiue, ai;o.io ea a .isiipal în toati n.iini-nslcpca misis- sisneî sa.ic mislcpioase ne a npiimit’o din mîna A- tot-nslepniKS.isî! Toate animaje.ie din K.iime.ie Ka.ide se deo- sir.csKb npin o mipimc yimnliKi, npin o nslep- niiîT. opranisaiiisnc a Kopns.isl, mi mai ks seami npin o fpsmssciic de lopme mi de Ko.iopc ad- mipar.i-ic. .les.t, a'icsls peye a.is Kîmns.isl, tirps.i pcra.is ks admip.im.ia sa ne.ie zsrpmili mi ks i;psziinca sa sîm.icpoasi; mndepa fspioasi nsmi- It. moaple sirspre, înrpozilonpca /e/ic; mipojis.!» c.iefaatsi, Kt,mi.ta, (nsmili Kopania mtstii.iops); snilinînlilops.ts KpoKodi.ts mi ms.ite a.ilo.ie, toate a'icslca sînlS fii al K.iime.iopt> mi-idc.— Ulapricjo noa KonsIpiidopH, dc o mipimc dc 10 nîni .ia 20 ni'iioapc, Kape, KÎndS s’apsni.i noate sdpor.i mi sns cos; otpiuita npolu.in fmapne.io ssni- topii), din Kape niminca ns simni ks ciaiii Kînd este msniKatît do dlnss.iS, npeKsms mi toate ’icjc- .i-n.ilc animn.io olpiuilc as nsils nalpia jops In K.iimc.io Iponi'ie. Se iicdc ki mi natspa a ansls Ipcr.sinui d’o Ki.idspi mape snpe a nstea npc- nti otpiBi.io sa.ic, npeKsms mi Kimists.is. (Ba spma) Flamingo. Eali o iiasipe Kspioasi! Natspa, în i.pea- jjisni.ie ci, a imitalii uanpi'ii.ic oatneni.iop, uite o- dali Kcapii 'ic.ic mal cstpamirantc. Sînlii snii oameni Koniedianuî i;apc smr>.n in s.iiyc ne ni- 'iiopoani.ic. mai ks scami în limns.is K.ipnBa.isjsi; nasipca F.iaminro napul este în toati nicana ci sns Komcdianls Kape stim.ii ne ni'iiopoanve; asls-fc.is sînts niiioapc.ic ci, .isniii uii ssr.nipi întOKmaî Ka Kînds aps fi ni'iiopoanije. Dc a'icea, loali înfiniuiapca a a'ieslci nasepe este napKi -o KapiKalspi, o Komedic. Daps a'icasli nasipc ape mi a.itc cslpaua- ronjjc în mods.is tpais.isi siK; Ki'il Kînds na si înmîn'ie, pistoapni 'iîoksjs mi î.tS nsne ne ni- mînls, asls-fe.is ki 'iîoks.is de sssS Bine alsirnl xos'ii, mi ’ie.is dc moss, sssS. (întomnai Ka în Komedic „în ssss ;koss‘*) mi ama mmînKi. Daps ksIi;s.is a'ieslci nasepe scamini k’o Kiniijîni do zaxaps foapte mape, d’o ni.i|jimo dc 2 — 3 ni- lioapc, aiîînds ne nîpls o rpoani mini, snde nsns 2—3 oai mi nesle a'iests Ksir.s KoniKS meade nasipca Kâ.tape ks ni'iioape.ie S'.ie .isniji mi KJO'icmle oai.ie. — 365 — Aneasli nasipe noaii npea cine în ani, lîntOKmai Ka paye iui rîmle ini KÎndS SEoapl, a- Kiul înlpe dețielcjc jops as o neiiui întinși | tsnni OBsepas OEineis.iS spmitopS; adcKi KÎndS Ilasipca f.iannttro Tboenicopterus Ro» înainlaijl în >iiBi.iiz;>ju»ne, npin spmape mi în .i»ks». In panoplB.1» îinupimniinjjijop», nporpessj» jki;s8.ibI este, înm nixat» mal fpananl» ini eslpa- opdinap». îniEpinimintca de dsminem a sneî Konoane de .8 507 ntpcaijl. tui 487 femei. Dapi inlpe a