JURNAL IIENTP8 PESnÎNDIPEA IUTIIMJE.I0P8 AAT8PA.1E IUI ESAKTE, ÎN TOATE K.1ASE.1E , Pedipeafâ ' ''' ■ ' I :■ de ; . .. • , I . PROFESOR DOCTOR IULIUS BARASE. 45. (Anșjg a.i» tpei.iea) Bîskspenitl 8 Dekemspie, 1858. Konpindepea: Desnpe Stadii astponomwe— Apr.opM de fină.— Oesnpe nalps ejernenteje antige, nimintsji, ana, aeps.iă mi foKtuă.— Kointsniitanianl mtiinnilrte miqi—- Ansnjiă. Stsdii astponomiqe. K.iimatoMpic. mneapa^ eapa, toamna ini iapna, npeKsm mi di- fepipe în mipimea zi.ic.iop» mi a noiijji.iop» în difepile JOKspI ne nimînt» în tot» ans.1». iBedem» aKsm», K»m» admipanua nat»pi, npin nsrjine mizjoaie sininje, npodsne nemip- yinite efeKte kb «leje mai BapiaeLie infjiBenge !— Difepiteje natspi a^e animajetop» mi aje nja- uetejop» a» nepal» difepile B.iime urî difepile (iînnapi.— FpBmoasa înfiopipe a fjopâop», a ne- pal» »n» aep» d8.me de npimiBap;>; foaositoapea podipe a EBKateJop» nepe KEjdspa sepii, npeKBih mi s8Bjim»A8 ‘ mînrîitops a-ia s»fepinHe.iopB ome- nemtiadeKE eîns^ a-nepal o modepati temnepa- l»pi a toamnei; dap sinitatea oamenuop, anest DaKa nimînlsjB s’apa înnîpti n»mai îmnpe- QÎBpsjB aKSB.isî sas osiei, sa.ie (potauisnea de toate zueje), at»nii în tot» ans-is. mi neste toi» DimîntBj» ap» fi nsmal o KJiimi. Dap» o ase- menea neînnelalt monotonii ns s’ap» KSBeni nen- tp» sapiaEi.ie.ie limue nimîntemti.— Domensj» njantejopă mi a.i» aiiima.ie.iops, în infinitele jop fopme mi nalspi, a8 nepal» deosesite KJime, k» deosesite rpade de sudapi npeKam» mi deosesilt infjsinije a^e jsminei zi.iei; de aneea a IpessiiS Ka niniîntsj» si se înBîpteaSKi mi îmnpevi»p»â» soapeJBi înlp’o dipeKijiBne obaiki (KBin» am» be- zBts mai s»s») npin Kape s’aa fiKBl» ne nimintă nalps sesoane sas staipsni (limnspî), adiRi npi-f — 354 — npenioss oBienl» n.is Bieijeî, a uepBtB o Kspiije- nie a aepsJbî npin fpirsjs iepnel.— Aueste di- fepite uepepi, Ksms epa si .ie îndeslsueze na- tspa ?— Me a fiKsts ea snpe a npodsue toate aceste sesoane (limnspî) Bapianue? Ns Ksms-Ba npin sp’o msjyime de iniz.ioauc Komn.iiKate?— Ns!— Mi nsmai npintp’o'jBKpape foapte simn.ii! adin, în joks ki nimîntsjs st se fi îimîplits îm- npeyispsjs soape-isî tols în dipeKjjisnea polayis- nei saje, se înBÎptemle anjeKatS nsijins, fiKinds sns miKS snris (snrisjs de 23 '/ₛ rpade afjînds- se înlpe eKjinliKa mi eKsatopsjs yepesKS.) Ja înirnstsjs Jsmeî. mîna Kpeatopsjsl a înBîptitit kb neBa Kapiepa mmîntsjbi, mi iali ne npodsne o asemenea mini disjoKajjiBne în mîna A-tots-ns- tepniKSJBl 1 Si nph’ims dap aicsmi» nona ja deoseuiteje Kjime a.ie nimînlsjsi, snpe a Ksnonmte în ne pe- jaijisno se afji ks deoseinte.ic njante ini nni- maje Kapo se fiscskb pisinilo no fjodbj ni- mlnlesiis....... Mea d’înlîis imnoplanui nenlps o K.iimi, e- ste wuirne.a sa yeorpafihi. Dmio ₍ Jiiiimea, yeo- rpafil deosii;csi;s aiism 15 K.tinie saîi zone ne mmînls, adiKi: O zbrns tponbcs sas ficpr.blc ssnt eiisatops (ensalopiaJi); Dosa zone tponiue sas foapte im.ide (ne n- mîndosi emisfcpe.ic); , ;■ Doua zone ssriponbie saîi nine na.ide; Dona zone tenmepale-iin.ule •, ț Dosv zone, lemnepafe-peui; Dos-, zone ssrnrnti'ie i mal peni); Boss zone aptclhie (foapte peni); . . Dosu zone no.utpe (înrcyale;. în spiniloapea tas ii. Ba Beilea jvKlops.i pe- janisnea zone.iops ks Jijjimea yeorpafiKi. npe- Kstn mi kb înijjiiinea msnijijopb mi kb jsmjimea zue-iops. ItvbJUiniiH msnyuop , i (jsiui.l lupul tu U OUI 1 assnpa san|i:e.t. Iponile ii23’ (smoKlne, psnikone). ți 12 ope. li'5' 1900 24’ R CKisato- xol. . KBpma.l. Banane II pifMi nalnic, kokos. Si dim? aKsmS o miKl esnjiKajjiBno ass- npa auestel lame. riolpinilă kb jiyimea vcorpafiKi,. mepye ini înuuimea msnifi.iopS; fiindb ki, ks Kîli> sns jokb ne nimîntâ se af.n mal IniutS (assnpa ssnpnfe- pel mipii। kb niîlS se înKi.izemte mal nsjjinB de Ki.Jdspn soapejsî. j,De mipape'¹ Ba zinc nine-Ba, inlpcidiids, „kkiiib sc noate Ka ne BîpfsjB msnle- Jsi si fie mal fpirS dc KÎIii Ii; bojc, Kînds BÎp- fs.i6 este iiisjlK mal nnpoane de soape de kîIs fl.n;ien m.il? Ksm? noate i.pcde nine-na kt! biin.iS i:ape made jînn. soci si Ipcmspc de fpiri;, ne iiindR n.ils.iS mezîmls dermpte de sor.i. si se lo- neasKi de Kljdbpi?'¹— Ajjî anca foapte dpents, Bb noiii pisnsnde, dai;a soapeje nps fi o soi;i mi dana BÎpfBpije mbnuijops apb ii ama de a- npoano de aneasli sor.i a Bniijcpsbjsl. Dap? n» este anin! Soapeje ns înnuzcmle nimiim dpcnts npin pazojo saje, mi nbiiml npin. pcfpai;ijiBiien (pcsfpințiepea) aucstopS paze., mizjonite npin ssiipaiaua nimintaibI.— Ka si ne înKpediiHiim? desnpe aneasta, si jbiuib bus esemius. Bapa Kinds o fepeastpi so af.ii în dpenlBJ? soapejsî, .ia amiazi, nsnlndE mîna ne yemnspi, n’o si .ie risims niul de Ksms îniiuzilc, ne Kînds o esk..Ii de feps ’ie se af.ii în Kasi în dpenlsjs fepes- tpel, na fi foapte Ka.idi! De ne ns s’as îiikij- z’Ub yeamspije npin Kape as IpeKStă pazeje soa- pejsî, ne Kînda fepsjă ue se af.n mal denaple^ •355 — s’a înKUzits?— Aueasta este din Kassi, ki' yea- inspue, Ka niuite Kopnspi slpeBizitoape (tpans- napente) as Jisats pazeje soapejsi a tpeue npinfp’- înseje; de aueea ns s’as înKUzits, ne Kînds fe- psjs, Ka sns Kopns ks o faui înKisi, înriuinds pazeje soapeisi, s’a ini ÎnKUzits. Tots întp’o asemnnea pejaijisne, se afii ini aepsis Kitpe nimînts. Aepsjs, Ka o matepie stpemzitoape, jasi pazele soapejsi a tpeue npintp’înssjs pimîinds pene, în Bpeme ue m- mînlsjs npin ssnpafaija sa oBSKspi, înriainds pa- zele soapejsi, se înnuzemte mi npisosgjis tis pesfpînye înanoî. De aieea, opi-ue onieKts ue se afji maî anpoane de nimînts (în Baje) si în- KiJzemte nsmai npin aueasti pesfpînyepe; mi din Kontpa, opi-ue Kopns afjînds-se mai dinapte de nimîntS (în.aepS ssss sas ne BÎpfsJ» msnyuops). denaple fiinds de. infjsinya înKUzitoape a m- mîntsjsi, pimîne- pene. — . Aieasli ■ pmeaji a msnjiuops este atîts de mape, în Kîts BÎpfspLie msnuuops uejops mai înajiji, de mi noajeJie jopă se afai întp’o uimi tponiKi, ks toate a- lestea sînts aKonepijjî kb o zinadi BeuniKi, îri- tOKmaî Ka aa uipije nojape.— Un sieni Kspi- oasi! Bîpfsjs msnlejsi aKonepils d’o etepm zi- nadi, daps în Baje mi 4a nda.ie.ie msntejsi; în- fjopemle o Bepetauisne IponiKi cuatanti în loati Eorijjiea ei! Bestits.18 Boiaijiops AjeKsandps de BmEChids । inBentalopsjs peorpafiei BOtaniue) ziue: ,,Ja noaaeje msnuijops Andess (în uimeje tponiie din Ainepiita) ams risits nidspi de Banane, Ksp- ma.ll, smoKini înfjopiijl în loati fpsmsseuea jops. Aepsjs epa d’o Kijdspi ostenitoape; ssinds-mi mai ssss (nînt da 1000 niuioape) aepsjs s’a piKopits ueBa, mi ams nsils Kîmnspi de rpîs mi oidspi.de nasiani; iaps mai ssss (Ja 3000 niiioape) Kîmnspue epas înfaopite de seKapi mi Kaptofi. mdspue însi as fosts de sleacapi; daps ja o înuuime de. 10,000 niuioape, s’a piuils aepsjs de tots, msnijii apitînds-ne nsmai epsspi mini (AJniue) mi nidspi de mestealțini, anoi mai sssS de Kîts aueasta, a înuetats toati Beyetauis- nea, înuenînds xotapsjs zinezh Beuniue.“ 0 asemenea disnosiijisne nsims mi ne msn- Ufi Anenini în Itajia (ssbIs 42° jijj. de Nopds). Ile noajeje auestops msnui, nsims o Beyeta- uisne tponiKi în toati njinitatea Borijjiei saje. Aueasta spmeazi nîm ja o înijijime de 400 metpe (anpoane 1200 niuioape); daps ja o înT nujjime de,1000 metpe, noameje lponiue,ns se mai Bidg, ui pimîne nsmai Bins mi Kastane (npo- dsKte de Ja Kjimeje temnepate Kajde); Ja o în- nuuime de 1400 metpe, Kpemte nsmai ueBa rpîs mi msjti seKapi (Ka nimte npodsKte de ja ui- meie temnepate peui); daps Jia o înuuime, de 1900 metpe, Kpemte nsmai mosteamni (betula alba), anoi d’aui în kojo nîni ja BÎpfua msn- uijopS, este o pepisne stepul (steapni) snde este tape fpirs. , Si OBsepBim aKsm ueBa ja aieasli îmnpeyis- pape foapte Kspioasi !—• în sînsjs nimînts.isi, apde o Ki.idspi nesnssi. (npeKsms ams Bizstâ în aptiKOJSJS tpeKstS); ne Bîpfspue msnijuops riimîntemli, domnemte o zinadi BeuniKi, sns fpirs nesnsss!— Toate opnamenteje nimîntsjsi, toati Biaija mi mimKapea, se abil întpe aieste dosi estpeme npmiditoape!— Tots domensjS njantejops mi ajg animajejops ue KpesKs mi se desBoaJti atîts de fpsmosS, nposedinua diBini -ie a nssg întp’o pepisne njiKsti, dsjue, Kape se afji înKonțjispati de amîndoi aieste estpeme sniimîntitoape!— Ue ns noate A-totâ-nstep- niuia diBini ? Dsnt ue ne antâ ssits mi ams ossepeals ne mânui, si ne întoapuems aKsms ,mi ne Baje! Si ne njimBims neste toati „■ faua mmîntsjsi, Ka si nslems npiai deosesiteje KJime npodsse npin deoseBÎpea jiuiinuops ueorpafiue mi Ba- piaBije npodsKteje Bețielaje mi animajeje ue Nalspa a xotipîts nentps fie-Kape din aieste Kjime.— Daps ’nainte d’a intpa în aieasli ma- tepie intepesanti, tpeBse si dims o mini es- njiKauisne desnpe metoda întpeBsinjjati în fisiKi snpe a misspa mipimea temnepatspei Konstanti (slatopniKi) ue domnemte întp’o uimi. Temnepatspa (Kudspa) d’assnpa mmînls.isi se sKimBi ne fiemi-Kape minsts. Aueasta 0 bo- dems npea Bine ja lepmometpeje noastpe. Ka si se noati daps xotipî nîm în ue rpads aacsnue Kudspa ja sns joks • ne nimîntx, oamenii de mtiinui (fisiuii mi ueorpafii) ’ml as înKinsils a însemna fie-Kape uimi dane temnepatspa sa de mioicMKS (Ia temperature moyenne). Aueasta se faue npin metoda apmitoape: dsne ne s’a în- semnata întp’o jsm de zije, ne fie-Kape zi, Ja — 356 — o opi xolipîli, rpadeje lemnepalspel Kape ne apati tepmomelps în aneslă minslă, adsmmă ns- mepi.ie aneslopă rpade mi ssma Kape sa emi îmnipuimă npin nsmepBJă zijejopă jsner, aneasta ne Ba da sn» Kîts, ho ne ea apita temnepalspn de miz.ioK8 a dsnel (temnepatspi mensaaji).— Ama daps spmînds kb OBsepsapisneie noastpe în 12 jsni- aae ansjsl, o si aneins iutiinjjt, de 12 temnepatspi menssaje auo ans.ral. Anoi ne spini adsnîndă aneste 12 nsmepe întp’o ssmi genepaji, o BOin îmnippi kb 12, mi kîIbj ne Ba da temnepalspa de miz.iOKă a antusi (lemnepa- tspi ansaji), a snsi joks.— jîoKspiuo ne aă o eKsaji temnepatspi ansa.n se Kiami joKspiuc isolepme (d’o nolpiBi Kiudspi); anoî JOKspiue ne aă nsmai Bapa o nolpioili Kudspi, se Kiami isofepe (aneasta as o eicsaJi temnepatspi de mizsoKs nentps 6 jsni do ja Anpijio nini un SentemBpie); dapă auto JOEspI ne aă nsmai iapna o notpiBiti Ki.idbpi^ se Kiami isoutimcne (aneste jonspl as o CKsaji temnepatspi do mizuoKă nentps 6 jsni de ja SentemBpie nîni ja Anpijio) A.iensandps de Vmr.o.ufâ (inBcntatopsjă anestei metode) m’a înninsilă n tpnțje ne xaptoJC yeo- rpaline difepite jinil lepmi'te i;apc îmnpesm toate joKspiuc Ksnosi.’ste nîni aKsmă nc mmînlă nc as opi o cksbji temnepatspi ansaBi (.unit isolepme'). sas o cKsa.ii lemnepalspi nsmai sapa {.unii iso- tepe) sas, fiinds d’o oKsaJi lemnepalspi do miz- joks nsmai iapna (jinil isoutimcne). Ka si anemii o idee mi mal jimspili de imnoplanija aneslopă Jinil tcpmine, si dimă ainl «ns esemnjs— Mea mal mape naplo a epr.spi- jops KpesKS nsmai Bapa mi iapna sc ssski. A- neste njanlc as Ipecsinui sapa d’o Kiudspi în- destsjitoape nentps înf.iopipea mi Kpemtepea jops, mi iapna noate si fie Kîlă do fpiră; do aneea isBbtcmle cine KBJlspa nneslopă nuanțe mops în Kiimejc fpirspoaso, fiinds ki în aneasti Kjimi sapa zijeuo sînts mapî, dc aneea piinîne soa- peje (npinn’iisjs Kudspcl) mal insulă timnă a- ssnpa opizonisjsî mi nimînlsjă so tniiuzcmtc mai cine.— în Sisepia (în Oxouk) snde iapna este sns fpiră nesnsss (nîni ja 40 rpade sbb Zepo!) KpesKă în amîndoi jsnije Isjie mi As- rsslă, msjte neamspl de fuopi foapte fpsmoase (sunchtis Sibirictts^ roșa Sibirica mnj.) mi ană slpeină niinds okojo în anests timnă, este ko- npinsă de mipape Bizîndă în Sinep a ană KÎmnă înfjopită atîtă de fpsmoss ! De aneea mi ESKaleje noastpe (rpîsuă, seKapa, opzsuă, obxssjs,) Kape sîntă totă din ncamaus epBsp'uopă (gnjwwea) KpesKS cine mi în Kjimeje lemnepale mi Kiapă în Kjimeje fpirspoase. Din Kontpa, njanleue Kape ijinS mal msjul ani (npeKsmă nomi, ko- nanl, (sfe) aă tpeEBinjji d’o iapm ds.ine a na înriejja kb tolsjă, dapă Bapa Kiudspa noate si fie mi mal suaci; aneasta nedemn mal kb seami ua nipa, Kape isEStemte în Espona npo- dsKÎndă snă Bină r>snă nîni ja Kjimeje lemne- palo Knjde (de ja 45° jiijime deNopdă,; adiKi nentps KBJlspa Binsjsl tpenso o jinie isomimem (o iapm) daune, dapă na o jinie isolepi foapte înnintali (Kiudspi lupe Bapa), de aneea Bedem$ ki în Kjimcjo tponino mi eKsatopiajo snde Bapa eslo o Kiudspi fonte mape, Bins.iă na isbslemle sine.— Bcdcm dapă Kîtă do mape Ipensinui a- ncmă nentps o arpimlspi fojosifoape, do o mtiinjji mclcopojopiKi Kape ne apali temnepa- Ispa de miz.iOKă ks toate Jiniiue tcpmine ass- npa difepitejopă joKspI ne nimîntă! 1’ess.italcjo Kilniiratc npin esnepienjje mi nepncti.pl modepne în tnliinjja peorpafiel solanine, ne îrifi.uiincazi spimlopsuă Insuoă : In Kjimcue npKlinc mi ssimpuline ns se fane KSKate.— în Sisepia Ksutspa de rpîă este ks fo- josă nsmai nîm un 55°, dnpă în Kamuabca ns- maî nîni .ia Ji|jimc; în Nopdă-ests.iă A- rncpinel arpiKBJispn este fpsKlim nîm ua 52° ji.yimc, dapă în Nopdă-Bcslsjă Amcpinel isss- lemle sine arpimliipa de seimpi mi-:i opzBJBÎ, Kiapă nîm ja 57w unjiine: în .Janonia sinrspi se întinde pepisnen nrpiKSjtspel nîm ua 70° ui- Ijime mi anesla este o esemjisne foapte faisopa- siui nentps uoKsitopiî din Jnnonin, fiindă ki nel- j-auul JoKsilopI din iji.pi.ie npKlinc se nstpesKă nsmai kb ncintc uii kb BÎnnts. (Ba Bpma.) — 357 — ApBopsjs de fîirâ. Natspa a Kpeats în difepite Kjime, difepite npodsKte Bețietaje mi animaje dintpe Kape sneje pemiuaseazi jiusa a.itopa. Snde ns Kpemle qe- peaje nentps nîine, aKOJO natspa a Kpeats ap- copsj din nîine (Arcthocarpus) adeKi sn$ apsops ne Kape Kpenite iiîinea: ns toKmal Ka acimsjeje mi fpanzejeje noastpe, dapă sns fejs de fpsKts Kape sepirL oamenijops nentps faiepea nîinejops jops de toate z'ueje, ÎntoKmai Ka rpîs mi no- psniESJX ja noi; Ea înKi, aKOJO n’as tpeosinjj’E ApBopsjs de fi 115. de tarma spstapijops mi de toate amaEijitinije jop Kitpe nsEjiKs; aKOJO fieml-Kape îmi psne sns fpsKts de sns apsops, îjs nsne în Kipssni mi neste KÎte-aa miriște ape o Mcimsji Ka.rdi d’sns rssts dejimoss nenlps deKsnsjs jsi. (Bezl aptiKOJSJS desnpe apsopsj de nîine în Isiss 185(i, No: 8. întp’sns ajts joks Natspa a Kpeats sns ap- Eops de jante (Galaclodendron). A'iesl# apsops sepst oamenijopfi, Ka o bhki de jante; k^m! fpsKtsJS șiș Konpinde în niisnlps «ns tjsidfi ajfilf dsjie mi njiKst întoKmai na janteJe. Akojo oa- menii as SK^nals de tarma Jintipesejops Kape în jokb de jintipese, s’as ftKsls saKapii; K7>il în joks de Jante, adsKs ani. — 358 — Iapa în ajtă joks, nEmîntsiă npodsie sns apsopă de leapE (Ceroxylon). Apsops.is aiesla noaplE în sine KEtEijimi mapi de leapE de -is- mînape. Akojo oamenii n’aă IpensinijE de lar- ma ajeinejopă mi de msmKElspiJC apzEloape a aiestopă insente peceje în Kontpa dominajusnei oms.isi ne nEmînlă. în fine, este ne nEmînts sns ajtă apr.ops nsmită apsopsjă de fină (nezi firspa). A'iesls apsopă ape Kba.iitatea KspioasE ke Kpemte snă din .isme. Akojo oameoii Kape ylnă Kail as sKEiială de oi;ops.is lîprsjsl d’afapi kb nopois.iă ses fEpE fsndă mi K8 o larmE de oameni nsmiijl 'jioKjapI adein. Kape as înBEjjată scKpetbJă d’a fane ne asi;snsă dinlp’sn Kap miK de fin, tpei Kape mapi. O se niE înlpese snii: xsmă este aneasta ks nslinyE? EA pEsnsnds: Ksms e ks nstinijE ke sneje dame nape sînt nsmai nejea uii oss, se apalE ne BjiyE i;a nimte msnjii- yirantiil; Ka Bnă Dauajayips ? Aieea ie a IeksIs «ma.iaKOBS.iS» qkojo,’> aieea as izsslilă 'lioK-iapi npin memtenisrsjs Jops, a- deKE a faie sns .iSKps mape .ia anapinya esle- pioapE mi in>sntps e ro.iă. aeps tui ajtă nimiKă. Duke. s’apă rEsi ne nEmînts o ijapE snde aps fi îmiipesnaju apcopil Kape daă sinrspă nîi- ‘ ne, Jante, ienpE iui fină noale mi sns apsops deiienilă iianhiepă, Kape dE nani; alsniî ap nstea zinc ke as rESits sns Eldorado, sns adeBEpată impadisă snde oamenii as sKEiiată de toate ns- mile îc larme mi ssfepinuc, noale mi de majaKOB; fiind ke ns e npea nponabij ke Keap ini în napadis (pais.ij dame.ie se irnp n.iimi;a în ma.iaKoaBe, keiI n ap pEinînea joks nentps noi EEpsauL Desnpe nalpb e.iemenle anliw, m,nihiU.ib, ana, aep».i8 mi foto. (Spmnpe) flondepacijojo noale se ni se înfi>|jimeze ssnt tpei fopme ; ndiKE ssnl fopmo de siuide, sas ssnl foptne de [.miile mi ssnl fopmE *de (țepoase (ra- zoase).— Aiesle tpei fopme so nsmcsK tpei no- ziuisnl de arperauisne a.ic Kopnspi.iops. — Ana ne dE snă fpsmoss eKsemn.is assnpa aiestops tpei arperayisnl. Ana esle f.isidă în lemiiepalspi. (KEjdspE) osiinsitE; în țjepă, înriniiE fEKinds-se tape Ka niatpn, dap jn o KEjdspE foapte mape (Kîndă fiepse) se sidnibE întp’sns aeps nizisi.is (anspă sas Banopă) ; în nscmencn nozi|]isne sc afjE mi mepKspis (apvinlă niă). lle.ie-.i-a.il<* metale (feps, aspă, •pvinlă), sîntă so.iide (țapi) in stapea oniiInsilE, iui nsmai ja o KEjdspE foap- te mape se faie fjsidE (anonsE). ajte Kopnspl mi mal ks seamE razbpl (aepe) sînt in fopnn> de aeps în KEjdspE osiiinsilE, mi nsmai Ja sus țiepă deosebită do mape sas jn o npesisne (niiEsapei foapte tape, se fașă fjside saă sojide (npeKsm razs.1 aiidă KapsoniKă). Kasza aiestops sKimbEpI, esle ke KEjdspa desnapto nEptiiejeje sopnspi.iopă sneje din aj- (aje, ne Kîndă fpirbjă je slpînye mi je anponie. — KEjdspa este dap îmnotpiBitoape ja atpațiepea saă înKjinapea Kopnspijopă, în Bpeme ke ja noi oamenii toKmaî Kîndă ne înKEJzimă se dewtenlE ] în inima noastpE apzEtoape, simnatiea, atpațjepca mi anjops.is. A'ieslea sîntă jeyl ^Kapdinajo (de KEneto- nie) a.ie Kopnspijopă. Ams zisă mai ssss ke în inima sniBepssisI sînt foptic.ie (nstepi.ic) natspeî Kape înnicazE tot, nsinilă tolă în mimimpc. Aiesle fopue ns nolă fi niin.itc Ka Kopnspl, niii n’aă rpestEițl. npin spmiip ' sîntă imnondepar.i.te (iiinjjE fbpE rpcstnte, nesmissE .ia ksiiiiieiie). — Esistcnua jopă se ma- nifesteazE npin fantejo jopă ; e.ic îmuEpuinds-se, se îmms.ipesKă. Aieasla esle adein,pal8jă KnpaK- tepă a.iă jopă snipilsa.iă. DesnEpuijjI o nialpE întp’o mic de eskeiiI . alsniî fic-Kapo ssKatE bb fi de o mie de opi mal mii»E de Kîlă a fostă toalE nintpn : dap anpind' iiî de o jsmînnpo 10000 de .ismînEpi, jsmînapca ica d’înlîiă ns nsmai ke n’a niepdstă, ii s’a îmmsanit do zeie mii de opi. IIpintp'aieaslE hnupeijispape mi ms.ile aj- leje, îinnondepar.i.ii.ie (nslepije natspeî) aă o mape ana.ioiiie ks j niina sas ks foKBJS. în fisiKa noa- stpE modepnE, KOiipind îmnondepabijije nalps pa- mspe KapdinaJe; adiKE .mminu, KSÂdsps, e.ieKtni- uitate ini marii- tisms (npeKsm am apEtat’o în to- ms.i ai lll-jea din oiisj meă «Minsneje Natspeî.»') Ilstem dap ziie ke în snisepsă se afjE dosE — 359 — fejspi ă'e fiinjje; adiKB fiinue de rpestate (sop- nspi) ini fiintțe de asmins (fopije saă nstepi). Aiii tpeBse sb nomenimă o OBsepBaijisne înfepesantB Kape ne Ba înKpedinija kb oamenii în tots timij8jă aă npesimijită adeBipsjă, de uii n’aă fostă în stape a’jă npesenta în esnpesianije icpsle. .. .. . : Fijosofi mi fisiii antiii (ejeni ini opientaji) Bopsea de natps ejemente, adiai de^nzmîntă. de ans. de aeps. iui de foics. ¹ Fisiiii norntpi pîdă de aiei sanierji BBtpînî, ziKÎndă kb, ne de o napte în JOKă de 4. aBemă aKsm 55 elemente, adiKi Kopnspi simnje ne Kape ximiea ns este în stape aje desKomnsne ; Kînd ne de ajti napte ziKă, Ki nomenileje 4 ejemente sîntă denapte de a fi Kopnspi simn.ie: fiindă kb TiisintntsJis Konpinde ieje mai KomnjiKate Kdmno- sițjisni de metaje, de minepaje, de melajoide mnj. toate ssnt snă fejă, de iiimîntă. — Ana ia- pirni ns este snă ejemenlă (liindă Ki ximistsj desKomnsne ana în dosi raz8pi, (o naptd este d’oKsiijenă mi do8i riipui d’idpopen). Aepsas asemenea ns noate firspa Ka snă ejemenlă, fiindă Ki. ximia deșKOînnsne mi ne aeps în dosi razspi (o naple oKsiyen mi 4 nipui nitpoijenă saă azolă fopmeză, 5 nipui aepă). — în fine foicsaă n8 este nini snă ejemenlă nini snă. KomnBsă, fiindă kb ns este snă Kopnă, ni nsmai o aKjjîărie ximiiti, adiKi toate Kopnșpije aă o înKjihape a se îm- iipenna .kb OKSiyensjs liii aneasli îmnpeanape se nsmemte în esnpesisnea nonsjapB : apdepea Ips- iisjsi,-fiind kb alsnii SKoale KBjdspB mi jsmini. Am । aeslă o jsmînape anpinst în KasB, amă stins’o mi ns mai este fjaKBpB; ne s’a fiKst? snde a sBspată? Dana apă fi fostă fiaKipa sn Kopns , n’apă fi nststă a se nîepde ama ks totsjs; dapă fiindă kb este nsmai o annisne, d’aieea dsni'ne a înietată Kasza aieste!aKjjisni (npin stințiepe), a înietată mi efeKtsjă, npeKsms înneteazi ssne- t8J8 mașini ne Ba emi dintp’o BiospB snapti. în aiestă itină ni se apali fijosofii antini foapte de pîsă în leopiea fisiKB. . Intp’adeBipă, dana .mină înijejes8jă esnpe- sisnijopă aiejopă fijosofi d’snă Kină oniinsită, ni se apati foapte rpemini; dapă ns este ama! Fijosofii antini ns înijejeră ssfită esnpesisne de ejemcntă ănă Kopiiă simnis,' ni înu,ejeră sns npinuins aaă natspei. ; Amă Bizslă sssă kb sueIs tpei npinninspl natspaje (noziyisneje de arperagisne) noate sb ni se infiijimeze Kopniî; adiKi ssBtă foprm, de Șojidă, de fjsidă mi de aeposă. Aneste tpei npinninspl 'aă rBSilă simBOjeje jopă (Kijispije jopă) în sistemsjă fisiKa.i antiK, în KSBÎnfejens~ mln/sas'(so.iidS).,' ans (fjsidă) mi aeps (aeposă). — Iapă jună Bizsts sssă kb ne Jînri fiinije de rpestate (Kopnspi), ;se af.ii în aninepsă iui fiinjxe de JsininB (îmnondpaBijid).' Aneasli pamspB a fiînij -jopă aă foslă KoripinSB ja anlinii fisiii ssbIs hsmipea de fonă-. netlenl ansniă ie idee adînKi ease din aieasti teopie de iiatps ejemente!. . Komsnikagism s^ientifiqe fină Biiată nisKsts, fipi m ÎI nI ransme: Gottfried Dietu apati ansmă bbbjîkkjsI de ja Bep- .lină odeosesiti .denpindepe qe ape în niiioapeje saje a fane k« dinse ie JSKpspI, «ape niminea nx noaie sb je fain,, adeiri, ejs Koase ks niiioapeje.' iieasi, jSKpeazB ja ni^panl, SKpie aii zărpiaeiute. >la dînssj, faKsjlBțjije Kape je nosedună noi in mîlnije noa- stpe, aă tpeKSt»' în-’niiidapcje. : r • KopaBiede oijej. S’a fbKfit aK»m în Anrjiea »n esnepiment a fade KopaBie de oijej in jok de fep; s’a a- pitat kb e d’aacsns de sKKiuBtatea rposimeî a ohcjbjkI snpe a npods'ie tot aneastB tBpime iui pesistenyB lepati .ia o KopaBie in Kontpa aajepijop mipei; înst ape mi aBantamaJiă kb n» meptje ama de adihKB Ka b ko- .peBÎe de fepă. Dsne ie as pesmiiă a faie js'ntpi ini'il de oiiejă, aă fbKSts ansmă ini o KopaBie mape sape ape o jsnijiine de 130 niqioape, o ji.pijirne de 16 niiioape mi ape doB^Siipe-zeie d<'sin.pii,ipi'fi.K8te astă-fejă kb, daKi o desnipnipe sb Inrispeiute mi si IneaKi, lieje-ja.ite; totă piinină; inotindă neste ani. illamina de isanopă Kape nane, în .miiunupe aieasti. KopaBie de ojjejă, ape o nstepe de 2U0 de nai. Tpisspl de tpansnopts îinBsnBtijjite. în Eepjină fană aKsmă lepKipI k» sns fejs de tpi- sspl de tpansnopts Kape sînts fBKbte astâ-fejs lil amspeză msjtă Kaijopă rpeătatea mipfăpijops iui aj- — 360 - topa oBÎeKte de tpansnoptă ie se af.ti ne aieate tpi- sspl. flentp» «nă asemenea Kapă aa fi destK.tă an» Ka.iă a. tpansnopta rpextTiii «ape tepă tpel «al .ia tp-bSbp-E opdinapi uii OBi'înnitx. bnă fenomen» meteopo.iotiiKă K»pios Se sKpie de .ia opautB.tă Kasse.iă in IJepmania de .ia 3 Denemopie „astăzi dane amiazi-zi s’a aszită in 84ijje.ie noastpe stpirapea d’a.iapmi de foKă. (ndati. Kasa to.!»inBe.iopă s’a destuss, toati «otnanda nomnie- pi.iopă s’a n»s» in miuntape; kiiI s’a apțtată o .ts'iipe Ka d’an» foKă ama de mape in Kită napKi totă opa- nia.iă nostpa epa in inuendiji. Dapă Kindă tot» atestă a.taiă d’a.iapmt s’a anponiats .ta'.iOK» d'ande s’a nz- psiS »»e st.’I find8iasKi ie-Ba mi tio d’aAli napto tpccse si’f teapi tena; întomnai Ka Aa intpapen biib! rsuepnă nsoă: este osiioiă, ki stinsnitopsA se n- dpeseazi kb bob KBRÎnts Ki.tpo hoiisab siă, fin- dsindsl mSAlă tui tepîndsl noale ini mal mBAlă. lIe o si tepemă noi de .ia hoiibasa noslps, adem de ja D-nil nsonoijlî Ns tepemă aAtă ni- miKB do KÎtă pîdiKzmă mlinejo Kitpo tepă mi înaomină asBiipn Aopă sencdiKijisncn EifiAiKi Knpc ziio: npisiiiim, ImsjuiuiBi mi fiyî nensme- pontl Ka nisitiBJB îmnpeyispBAă mipiAopă.» Dap» io o s t. findaintă atona[ji.topă nomlpii nentps anB.i8 Biilopă? Oape st>’I firBdsimă a’l nja'te, a Konlinsa, d’a fi instpimliBă iui nAiKsiă? Asta este do npisosă; de asta slntX înKpedinijniji D-Aopă mi fipi opî-to firBdsiaAl. Dapă caii ie’I findaimă: Opedstuisne a npcus.tsl ar,onamcnfsJisInentps msp- na.is.is /siss; npens.is de doi ra.tnenl ss pcds'ie 3a nafps ÎKosapl (22 sfantțixlj ne anS. (Toate kb o sî.’ml imnyino «nif ke aieasls pedBKnisne nponine, fiind» kb p< daKiiisnea ape npea m8.tjjl neonanf; fi înKpedinifîmă din Kon- tpa kb a'tests »8pna.iă, de mi so BBKBpt msjlB de faaoapea nsEAiKBAal, iota apo »nă tepKă do AeKtopi foaple miptiinilă. Dapă fiind» kb enil mi Timpii» în Tinorpafiea KoAcțiisASl Sf. Sasa. a.sfiil ne-aS zis kî pedaKînd npetj8.!B, o st Jtp- tliniă qepK8.<8 ACKtopiAopă, do aicea Bom» «tepKa tui nuensta. DaKB dsno aioasts pedsKjjisne a npcijsABÎ nsmops.tă aconauuopS ns so Ba îinsjui înfp’snS mod» Konsidepar>ijă, »8pnaA8jS IsisS Ba înieta a cmi; fetii ca fi iînnosiBMB pedaK’uisnel a Konlinsa kb nBEAittapen jbî. Ama dapă sneptnrâ kb aiel Knpo so inie— peseză nentps KontinKnuisnoa XBpnn.ts.tsI nostps (mi nBcmă mnjijT noitopl do cine) st sopS sui a jBKpa tntp'Bnă modă >tn niestă KBpna.i8, sin- i'spKjă KHpnajă mtiinuifiKă nons-inpă în Pomlnica, si n8 înielezo. în ansA Kopent, MipKsmstanijo naptimapo nc- npcaizBle, nă fiKBt kb îtntitpijipea iKBpna.tB.t8i nos- ips în Knnitn.ii mi Ipimitopca asî Aa dislpiKto, ii» s’a spinală kb perBAapitate mi esaKlitatea qe- psti. Findaimă nssAiKBAsI kb în unsA» niilopS aieasta ns so tm mal «pma. Dnpă opî-KBmă, au sfipmitsAă anBAsl Kopenlă, D-nil npofesopiî distpiK- le.iopă si cine-BoeasKi a no apita, Knpo nsmepe ns s’a Ipimisă, npin rpemnAi, Aa ansi saă aAtBAă din nconnuil Duopă, mi ao comă tpiinito ateste narnepe, Ka st’mî noalt KomnAOKta KO.ieKuianeie ansoAc. FiradBiaAa OnopaciASAsI Ziapă „PomînsA8a d’a da aEonajjiAopă sil, iKspnaABAă Isisă ks npe- H8Aă d’snă raAEenă nstnaî, înieteazi ks întenslSAS ansABf Biilopă. Pedanițisnea OKSpna.i&xui Isiss.