JURNAL riENTPS PESIIÎiXDIPEA IHTIINJIE.IOPS NATSPAJE IUI ESAKTE, ÎPJ TOATE K.IASE.IE । j PedipeatS ■ < de ᵥ PROFESOR DOCTOR IULIUS EARASH., >- 43, (AnBjg ai8 tpeijea) ' Bskspeniti 22 NoemBpie, 1858. .... H| || Konpindepea: Desnpe Stadii nslpoiiomiqe— — liisiitn.— KoniKniKt'iii.'îni utliinnifrie "mbit Stsdii astpoiwmHe. Z-7. Desnpe peorpafîea fisins. ' ; - - • ' , Dam te ne am n.iimBats în sonpe , în | Iljaneta noastps (nsmîntsjg') ape "dos înirș- J«ns, îti n.ianele mi Kiapîj în K8pioase.îe nomele, jJiimspi; sna yenepaai', neîntpepsnls o înBKieuito aKsms ss ne‘întoaptenis iapsmi -îa nsmînt8.i8 snpetstindenea; ateasla este aeps.iăsas atinosfepa, . nostps. în toals ateasls npesmEjape fsK8(s|mi a.ita este naptimaps, întpepsntsîn mar ins.ite în fipmaments, din toate oprane.îe simjjipijops aoitspi, aceasta este ana. Ilsinînls.iS mi aepsȚs •noaslpe . nsmaî simpla oKijops a irststs fi în- faK» o întpeijime fisins; nsmînlBJs, ana ini ae- destsjatS de aedepea sienejop admipanije dap p«.i« npesenfeazs adeaspateje tpel .nialepii aie- foaple denapte de noi. Dap» aKsms nomă npiei Jmentapc (daps ns e:iemente na KOpnspî simn.ie .ia ana ajts taBjog afjînds-se mai anpoane de pape ns sînls asls-feja, ni ejemenle xa înuens- nol, Borna npiei .ia 8118 taBjos desfslstopă iZspz aae tsts.iops fiinye.iopg nșmîiJtewlI); e.io nentps toate simuipue noastpe, -ia sns taBjog IsîntB npinuinsphe tstBJopS Komsmaijisiie.iopS kî«- Kape înKonijioaps tots teatpsjs uieijii . noastpe!popa sînts ssnsse matepii.ie Kopnopa.ie. npintp’snB Kadps sorată^dp infinite mi admipaBi.w,| KonlinentsâS (ssiiataZ este în npieinna ms- BapietBijL—Atest taB.ioS Konpinde peorpafiafișia^l pimeî în peiajiisne ks fjaidsaa (ana) Ka 1 aslpc — 338 — 3⁴/.; adiKi KontinentB.iă Konpinde anpoane a na- tpa napte a toati sBnpafejjeî nimînlBJbi Kape ape 9 muioane mi.ie țieorpaline. — Toate ins8.ie.ie (oslpoaseje) KsnosKgle nîni aKamă, fană '/₂₃ napte din Konlinentă. Ile nimîntă este în ade- Bipă nsmai bnă Kontinentă Kape este înlpepsntă în maî majte JOKspi; dapă yeorpafii deosicesnă tpei /continente d’întpe Kape fieuil Kape în sine fopmeazi o întpeyimo neîntpepanli. Aceste tpeî Konlinenle sîntă. I Kontinents.i pssspits.isl (saă 48mea Bene), ne Konpinde Espona (kb 155 mii mije natpate), Asia (ks 800 mii mije nalpate), mi AfpiKa (kb 550 inii rnijo natpate.) II Kon- tinents.iS anssu.isl (.ismea nsoi), adiin Amepina (kb 750 miî mi.ic nalpate). III Kontincnte.iii de miazt-zi saă Asstpa.iia mi N<>sa Ze.tanda (kb 120 mii mije natpate) ; ama dapă, Konlinenlsjă ape kb tolsjă o întindepe de doi mi îKBmilate mi-iioane mije țicorpari'ie nalpate. Wea d’întîis îmnpeuiBpapo pcinapKar>iJi Kape ne înfiuimeazi tpei Konlinenle este, ki so si- BîpmesKă kb nipuLie nsicsuito (kojuoIc) mi mân- ioase snpe miazi-zi, no Kîndă snpe miazi-noanle sîntă japi.il mi njane. întp’biie.io din npliKojc.ie do maî sssă, amă Bopcilă d'micnsti îmnpei,lă ns- mipc de mnpl inricuate.— Pamspijc >ie.io mal Bestilo cmiiids din o'ieansjs AtJonliiiă sînls ma- p< a Mtdilepanâ kb deiiendciniije sa.ie (întpe Es- pona iir Afpii;a), mi rnapea HaAlihn în nopdviă Esponci; asemenea mi ro.ifs.iS Mc/isinanS (Kape dcsnaple naptea mepidiona.il a Amepi'iei de naptea nopdsjbi).— înlp’a'ieslă nins Bedems ki toate mipije (Uassnpa nimînlBjsI fopmeazi în- ip’adeBipă nsmai o mape. O esMenyisne faKS — 339 — mapea Nearpz în Espona ini mapea KasrriKz în Asia, fiinds Kt Ja uea din spmi ns s’a desKO- nepits nîni aKsms niui o KomsniKaipsne niziEijB fs ajte mBpi, ne Kînds uea d’întîis (mapea Nea- rpt) ape aKsms 6 miKB KomsniKajjisne npin bo- sfopsjs din Konstantinonojs, BBpsînds-se în ma- pea de Mapmapa ie KomsniKB ks mapea Medi- tepanB, npin spmape mi ks oueansjs uejs mapa; dap£ aueastB KomsniKaaisne npin Bosfops n’a e- sistats tols d’asna, npeKsms ne noBestemte isto— pia antiKi.— Sîntems daps sLiiijî a ne înKinsi kb mapea Nearpt, mi maî ks seamB mapea Kas- nit, as Kanase ssbIb nBmînts npin Kape KomsniKB ks oueans-iS, fiinds kb în ajts-fejs ns ne nstems esnjiKa Ksms ns’mî pesapsB aueastB miKB mape KasniKB aneje saje ne ssKats ? în Bpeme kb ea neînuetats npiimemte o KîtBijime mape de anB npin BBpsapea pîsjsî Bo.ira (snsia din pîspije ueje maî mapî dsne nBmînts) uiu.i. Sojomons a ziss: “snbjs din mipaKOJCJe natspeî este, kb pîspije neînuetats se BapsB în mape mi mapea niui o datB ns se smnje.“ * A- ueasla este înlp’adeBBps sns mape mipaKOJs, în- kb noate mi mai mape de Kîts ’mi ja însinsits înssini Sojomons. Fiinds kb întp’ajts jokb ams apBtats kb admipaeija eKonomie a natspeî a în- ioKmitii Ka uipKSjapisnea anejops ne nBmînts sb se spmeze întp’sns eKsijiBps nenpeKspmats; a- diKB Kîts ana Kade din aepS ne nBmînts (npin iLioae, ninsoape, poaB iuuj.) fopminds isBoape din Kape se fopmeazB pîspî ne neînuetats Ksprs în oueans; ks atîts ana se sse din nBmînts iapBmi în aeps npin eBânopaijisnea (aespi) a anejops oueansjsi, Kape neînuetats tpimits anspî de anB fînsB neBBzsle) în aeps. Ilpintp’aueasta, din nsos se fopmeazB nsopii snpe a întoapue ana iapBmi ja noi. — llpin aueastB admipacuB uipKSjanisne se faue kb, de mi pîspije BapsB neînuetats e- nopme KîtBjximi de anB în oueans, oueansjs. dsne Ksmă ziue Sojomons, tots ns se smnje neste mBsspB. IatB o idee desnpe KÎlBijimea anejops ue se BapsB nenpeKspmats din pîspî în mBpi. A- ueastB xîtBnime s’a stimats ne fie-Kape ans ja 75 mije țeorpafiue ksezI adiKB, kb aueastB kî- tBijime este eKsaJB ks o masB fjsidB ue aps nstea smnjea sns snagis d’o întindepe de 75 mi- je yeorpafiue, în jsnpime, jBijime mi înBJjjime! Adînuimea mBpijops ns este notpiBitB ja toate JOKspije. în oueansjs ucjs mape sas na- uifiKH, ns s’a rBsils fsnds ja adînuime de 12 mii de niuioape! Aite oueane mi mBpi ns sînts ama de adînul; însB aBems dosezi fisiue kb a- dînuimea uea maî mape a oueansjs! tots este mai miKB de Kîts înBJijimea msnuijops ueJopă mai ’najiji dsne nBmînts, Kape as o întindepe aj- titsdinajB de 1 ’/₈ mije peorpafiue*) Aneje mBpil sîntS amestecate k’o KîtBijime mape de sape. întp’adeBBps, dana jsBins în bb- rape de seamB imensa KîtBjjime de sape Kape se rBsemte tonitB în aneje mBpijops, tpeBse sb ziuems kb din toate minepajeae, sapea este mai msjts pBsnîndilB în nBmînts. Daps sapea este JadeBBpatsjs npinuins ajs KonsepBajjisnei fiinije- jops Bii. Sb ne înKinsims kb aueastB, mape kî- tBjjime de anB stalopniKB în mBpi Kapesîntâsm- njste tots d’asna ks mijioane de fiinije opraniue, cii mi moaple, sb ns fie SBpatB; nerpemits kb tpeBsia sb îmnsuB jsmea mi sb SKimBe nBmîn- tsjs, aueastB fpsmoasB joKsinijB omeneasKB, în- tp’sns joks infeKtoss, smnjsts de esajauisnî ne- stijenijiaje (miposspî mojinsitoape) Kape nerpe- mits aps fi fBKsts sb moapB nsmai de Kîts toate iiinjjeje niî afjate d’assnpa Kontinentsjsi, npe- Ksms mi Kiaps în sînsjs mBpijops. De aueea, npoBedinjja diBinB a SBpats aneje mBpijops Ka sns antidots în Kontpa auestei desKomnosiijisni sfpiKBtoape; ks toate auestea, ns sînts toate mB- pije SBpate de o notpiBB. Oueansjs uejs mape este maî SBpats de Kîts ueje-j-ajte oueane; mB- pije ueje miuî sînts mai nsijins SBpate, afaps din mapea MeditepanB nape este foapte sBpatB. IIpin SBpBtspa aueasta a mBpijops, s’a fB- Ksts kb ana de mape sb fie maî rpea de Kîta *) Ueî mai ina^ui mangi ne nxmintS sînt® 10 spmitopi 1. DaBaaayips (ja Ximajaia, în Asia aentpaji)--- 4390 slin®. 2. lanaip idem --- 4027 --- 3. Sopata (4a Andes, in Amepiaa) --- 3949 - 4. Ijimani idem 3733 --- 5. AKonkarsa (în Xui, Amepina) 3623 --- 6. Uimnopaso (in Ksito, .Arnepisa) 3550 --- 7. rse^etiepi (în Bo-iinia, Arnepina) 3440 --- 8. Ejr.sps (Kaakas, Asia) 2783 --- 9. HonoRateneJ (în Measino, Amepiaa) 2771 --- 10. Monlnjank (in lUetnent, Espona) 2468 --- De snde nedemn kt. tej» mai mape mante in Espona n’ape niil ²/₃ napte de iniJjjiniea msntejsl DasajațtipS in Asia! — 340 - nea de pîspi, ini npin spmape si fie mai .lesne de a njsli ne dînseje; fiind» ki, ks kîIs o ani esle mai sipali (sas amesteKati ks aate nipli- ne.ie so.iidej ks atîla este înaî rpea, mi npin sp- mape ks atîla noate si jiie mai cine sns Kopns ne dînsa de a ns Kidea în îkoss.— Aneasta o KsnosKs npea cine ini naBiratopiî nouilpil Kînds ' din mapea Nearpi Bops st dea în Dsnvpe; Kinî atsnni nase-ie Kînds sînts foapte îmnoBipale, je smspeazi snpe a ns se Ksfsnda npea adîiiKS în Dsnipe fiinds o ani mai smoapi (ani dsjneJ. — Aneasli rpeslate a anei mipii a aa;siibS ia rpadsjs ne.is mai înajls în aneae snei mipi foaple mini în Ilă.iestiiia, kshosksIi sscțs nsmipe de niapea moaptu 'AsfajtitsJ. Aneasli mape esle alîls de mc.its silspali de sape loaili, de ns- noasi (ss.ifspă) mi de a.ile asemenea mincpa.ie ks mipdss rpes, în' kîIs si.zinc ki opi ne animajs ns noate tpii ne. dînsa. i;iap nasipije sr.spînd în aep d’asanpa ci. Knds ;koss amenite. Anestea ’ia mi dats nsmipe 'de mape lăoaplv, daps snii animajs îiisi Kizîiids ne ssiipal’ajja aneslei inipl, ns sc Kiifiiiidi nini dc Ksmă. ni se.noapti no d’assnpa ei; Kiaps snii oms Kizînds în .aneasli mape piinînc ne d'assiipa anei (ncz.i Isb 1b57, A’o-l..î KoJoapea (fana) anei napieazi .ia difepite mipi. Oneam.js Al-înntiia; apali o fajji uepde ; îmiipetiispsjs jiipmspijopt; I'pannei, mapea Me- ditepani ape o fain, .xmiaii (a.ir.aslpi',; aneasli, faiii a nepsjsi esle în ijenepajs faun mai a ls- tti iops mipijopS aîndii sînts .linimtilc; îmiipe- liispsji, rojfs.isi Fsincil (în Afpiim) mapea este a.iiii ; îmiipeijispsjs Ka.tifopniei manea ape o fani pomic ; tols aneasli faui ape mi o naple diii rojfs.is Apamics iipiii Kape, dsiie noueslipen Eiiuiei, Fapaons s’a înnenalS jsînds-șe dsne fiii jsi Ispai.iii. îmnpeijispsjs inssjcjops Ma.idiiie. mapea ape o fani nearpi; dapîi mi niapea Nca- rpi nsmcje, sis nejs anliiis de ponlus eu.xinus ja E.ieni mi Pomani .i’a npiimild lot» din Kassa feijei saje îmnpeiiisps.iss nipmspi.iops din Asia- Ninopi Kape sînts întp’adeuips nerpe. . în oneansjs ne.is mape sînls ini difepite pe- yisni snde noanlea stpi.isnemlc ana mipii. A- tsnnî toati înlindepea mipii, se înfijjimazi na- niratopijops ku sui; Kîmns înfoimls nemipirinits⁴ în mape-, snde tnjazspi-ic se spKi Ka nimic msnui de foKS stpusninds ks ssînteî dc mii de Kojopi. Si ne înKinsimS anests ssBjims sneKlaKojs, rînds naBiralopsjs se Bede ’înKsnyispals întp’sns ne- mipiiinils opizonts de sns foKS miiuKitops, snde în tots minstb'js se spKi, msnjji de foKS fiKîn- ds-se nsmai de KÎls neBizsiji snpe a fane jokS. a.itops t.ijazspi .isininoase, fie-Kape dintp’înse.ie aBînds o îniJițime nîni aa 3. mii de ninioape, adisi înujjime de snS mante yiranliKs! lIine noate dcsnpie o asemenea sneni njini de o mi- piinc nemensspaEi.il, de fpsmsseue susatini! Anests fenomens de jsnipe. a anejops mipii esle KsnosKsts ssr,ts nsmipe de f'osfopesuenițe a utopii, desnpe Kape Boms Bopsi mai msjts aa sns a.il». JOKS. . Ane.ie oneansasi ns stas în joks, ni se mimai neînnelals. lIen mai însemnați .mimiiape a ane.iops oneansjsi esle Kpemtepea mi snide- pea persanii de doai opi ne fie- Kape zi. A- neasta este ksucsksIi strnls nsmipe de f.isKss. (Kpeiiilepe) mi pc/juisH (șuidepe. — în toate zi- jc.ie aneac oncansasl înneus a Kpemtc, înwiiîn— dt;-so în limns.is de 3 ope, alsirfi ana tpene neste uipmspi; dsin, aneea ane.ic îiiueiis a dea tpirînds-sc îimnol. sKizînds iapimî în tini-; ns.iii de 3 ope. Anests fenomens so Kiaminia-i pecii yMaice).— Mapea îmi înlîpz.io in toate zi-. jc.’.c ks 50 ininste minmapea sa; ndii;i dani, supe esemius, fjSKssj» sas Kpemtepea anei a în-, ncnsls epi tomnai aa 12 ope .ia amiaz.i mi s’a suiipinils .ia 3 ope dsne amiuzl, astizi Ba înnene Kpemtepea-anei .ia 12 ope ini 50 minste, mi ia siiiipmipo ja 3 ope mi 50 minste dsne amiazi; a'.ls-fe.is sc spmeazi mi ks sKidepea sas pe- Ijskss, Kapo în loato zije-ie înlîpzie i:s 10 mi- asie. Aneasli deoserân, persjapilate, sinrspi no. esnjiKi K.,ssa fenomens.isi; adim înlpeEînds-ne din ne Kassi noule deninde aneasli persanii în- tîpziepe? lle aJls fenomens oslo în sninepss Kape si no apate tols aneasli persanii înlîp- ziepe ks 50 miuslo no fie-iuipe zi? Atsnni ne adsnems a miale ki anests fenomens risims mi ja jsni, Kapo în țoale zi.ie.io eso seapa assnpa opiz.onts.i8i mai tîpzis ks 50 ininste de Kîts în seapa npenedenli; do aneea ks dpents ksbîiiIs iisiems a ne rindi ki noate .isna esle Kassa Kpe- mlepii mi sKidepii aaejops oneansjsi ama de pe- rsjats no fie-Kape zi?— Aneasli rîndipe s’a mi adcBepils în timiispiae noastpe npin aprsmen- — 341 — teae mtiinjjifiqe qe.ie mai nozitiae. — Hltims a- Ksma ki atpaKjjianea jsnei Kitpe nimînts este Kassa fjsKssjsi mi pefjsKssjsi anejops oqeansjsi, de aqeea de doi opî ne zi în timnsjs Kînds jb- na tpeqe mepidiansjs (în mezsjs-zLiei mi în me- za-is-nongil) se apKi mi aneje oqeansjsi.— A- qeasti atpaKjjisne iipodssi npin jsni infjsinds assnpa anejops, este mai nstepniKi Kînds jsna, nimîntsjs nii soapeje se afji toate întp’o jinie, adiKE Kînds aaems jsni nsoi sas jsni în aqeste doi nepioade aacsnfte mapeea ssjb mi pefjBKSBJs) Ja rpadsjs qeis mal njini; (fjSK- mape. (Ba spma) Ilbmifr.iFi. Sns natspajists fpanqess se esnpimi în sp-l «Ani apstă si desKpis nisnsj; m’am dssS Ja mitoapeje KBBinte : I rpidina ks ujante (jardin des planles) în UapisS Hisnajă (Pavo Cristuti.s, L.) fn senijisnea aniinaje.iop, snde si afji mi nisni înKimi întp’sns jokb snauioss. Aiemtî nisni sînts foapte fami.iiepi. Kînds nids ki qine-Ba s’anpo- uie de îmnpeamisipea snde sînts Konpinml, îndati din sine meprs Kitpe Bizitatops; naintezs napKi qepînds qesa antpes nentps Bedepea jops. Daps aqesls antpes Kape îjs npiimesKS nisnii es- te foapte modestii; o EBKiyiKi de nîîne m. q. j. MasKbJBJS pesfipi atsnqi Koada sa fiKÎnds-o Ka o poali, daps Kspînds se ostenemte mi atsnqi Koada sa qea jsnn Kade înqets în jkos8, aqeasli KOadi Kape napul este anonepiti ks Ipisaspue opient8.i8i. Daps kb o mini Kjasape ks jimna, epa d’aatsnss Ka si’.is înKspayeaze din nos mi atsnqi npezinti din nsoS sneKtaK0.is.38 fpamosb ks Koada pidinati. Soapeje Bapsi ne nimînîit o jsmini apzitoape mi eBJbisanli; oKasisnea aqeasta mi s’a nipsl faBopasi.il; am .isat Kondeis mi m’ams disnsss a enrmepa din nsnsls în nsn¹' toate fpsmsseijeje, aje Kipopa întpeijimi m’a - KÎntals. Ams Bpsts înlîis si BopBesKs de nene.i'e ' saje ssnepBe, dapti Kînds epams si npinzs’ sna' dintp’înseje, atsnqi o miKi mimKape a naszpei sKimsînds noziijisnea sa, a npezenlats o a.iti imayini admipaBi.il; ams pimass indeviss; Ksms o si npinzs aqeste tajazspi de jstrini, aqeste .isqipi napKE d’asps fsndals mi napKi de pscins, zmapards mi d’ajte netpe fipeqioase deBenite fjside ? Aqeste neinfinite nsamje Kape napKE fsrs mi si sKiniEB în opi-'ie minslă ? Oidl mei — 342 — epa sbb dominaijisnea snei imnpesisnel KOBîpmi- toape d’atîta marnifinenne mi d’atîta Eorijjie aje Natspel; ok’iI mei, ziuă, as simuită o simsayi8ne dajqe, sbbbi Kape ns osteneuite. O admipajiisne npofandi a nitpsnsă toali fiinjia mea; ams sini— Ijită ki Kondeisjă îmi sKani din mîni, daKi în JOKS.iă jsi ams acea în rnîni o nenss.ii de niKtopă, mi asta mieapă Kidea din mim mi ams pensnjjăls a desKpie npin Bopsi. peqe sns sneK- taKOjă înKînlitops Kape m’a înfepEÎntată mi ns mia Jisală sînye.ie peqe tpensin’iiosă nentps o desKpiepe peqe, mtiimjifmi» Daps fiindă ki este de tpcssinui Ka si SKpimă niqî qeBa desnpe nisnă, de aqeea boiiis uita ai«iî o ajli desKpiepe mal peqe, a anostei nasipe admipasiji. Ilianejă esle de mipimea KspKansjsI; Ka- ns.is, rîlsjă mi nenlSJă sînls Bepzl, Eitîndă în ajsaslps; okîbjb este linsă napni înlpe doi nan- r.iiqe ajse; mojjB.iă Kape ’jb ape no Kană este Komnsss de 24 nene; sninapea este aKonepili de nene Bepzl aspile, sns nepnă Ka de Katifca nea- rpi tcpmineazi BÎpfspi.io nnestopă nene; Koada este aKonepili de msjle nene jsnijl îmnipjjito în mal ms.de panrspl amezato aslă-fejă im ne- nejo neje mai jsnyl so af.n în miz.ioKs.is pan- rsJBl; nana qcn mai mape este dc natps ninioape JsnrS; toate as sn tpsiiKiă a.is, îniiontiispat .in nmin- doi jalspc-io do sapni jsnra, nesnilc, d’o Ko.ioapc nepde ks pef.u tc do Kojoapea do lipanii, .ia nîp- fsjă neniiopă sapncje se îmnpesnă iapă mi fop- mcză sns nepiiă ne Kapo esle zsrpinils Ka snă fejă de OK’is d’o Kojonpc nenrpi-Biojeti; sns qepKB a.nmslps sitîndă în Bînilă î.iă înKonyioapi mi Kiapă cj oslo înKoimi pală do doi ajlo nep- KspI do Kojonpen d’aspă; ssptn mi jatspije Kop- hsjsI sînlă Bcpdc-ncarpi qcca nspito; apinije ->ntă Komnsse de 24 nene do Kape 11 sînls po- mii mi qe.ie-ja.ile n»Tpc: nioKSjs este o.ieî- mofă; ninio apo.ie mi snriijc sînls qensmil; nap- tea EtpEileasKj ape mi sns ninlene ua fie-Kape niniopă. Femeia esle mal miii de Kîtă masKS.is; ea ns ape neste noadi sss nsmite-ie admipasiio nene zsrpiBite ks snă oniă slpusnilă mi în yenepo Kopnsjă sis este maî snifopmă mi mai mono- tomă de Kîtă ja masKSJă. flatpiea msnsjBi este Indica opientaji; în- toKmai Ka aqeea a KspKansJsi Kape iapă este In- diea OKqidentaji; anoi nisns-iă mi KspKansjă aă mi o mape simnatie întpe dînmii. De ja Indica, nisnil as senilă ja Asiea-miKi, d’aKOJO aa in- ss.ia Samos snde aă foslă KonsaKpaui diBinitiijel Jtinon, d’aKOjo as fostă întp’adKinI în Ej'ada, d’aKOJO aă Benilă ja Poma în timnsjă Kîndă Po- mana aă npefepală jskss mi SKjaniea, simnjini- lijiel pensEjinane de mal nainte. De ja Poma iiiBns.iă a Benilă în jjipije qenlpaje mi OKniden- la.ie a.io Esponel mi de aini a fostă înlpodami ja AmepiKa. Ilisnsjs Ipieuite în toate KJime.ie, miuapă în qe.ie mal peqe. Keapă sbb rieaiji s’a întîm- ujată ki snă nisnă a tpiită mal niBJte zije mi ne spini ’.iă aă snosă Biă. Do mi nisnsjs ape apini sKspte, ks loale aneslea esto în stape si zsoapt npea înajlă mi II n.ia'io si meazi ne Bîpfspije tspnspijopă mi a Kasesopă foapte înajtc. Ejb tpieiuto 25 do ani; în ans.iă d’întîiă ajă Bieyel ÎI easi neneje ne.ie zBrpinilo; în ansjă ajă tpeijea înnene a npods’io mi n nsnc osi. Femeja nano 3—4 08i> do mipimea osojopă Kspqel însi nitale de nele ooKeme. în- 30 de⁽ z’uo KJonemle aneste osi. în Kjimcjo noastpe nisna nano obi nsmai odăii nc ană, ne Kîndă în KJimcje Kajde o mnni făli 20 nîm. ja 30 nsl no ană. Ilinnsjă ape o mape Bonitate mi H ruane Kîndă ndmipi nine-Ba fpsrnsseuea sa; dapă e Eine a Bedea nsmai sns nisnă dapă ns ajă mi aszi. Kini rjnrs-iă jsi este Inapte tape mi nenjiKstă impui diaBojiiiă, mal ks seami Kîndă esto si njoi, aneasta fane Kt msjijl pcnsnyi Ka si alin. în nsplo nnesio animajc fpsmoase. Este snă nponepnă jaiină Kapo ziqe: Angchis est penis, pedo latro, voce gehennus (înycpsj este npin neneje saje, dap ne ninioape spițe mi ape snă r.insă infcpnnjăj. Anlinil aă anstă ideea ki msnsjă stpin do neKază Kîndă si sili .ia ninioapcjc saje mi je code ama do spîte. Sîpniansjă nisnă! Ns este ÎnKi niBijizată Ka si mlie Ksmă îmi fane nine-Ba npin a»8to- psjă nizmaps-isl, din ninioapeje spîte, ninioape fpsmoase mi ejcranto I Kapnea msnsjsl epa foapte stimali ja no- nsjil anlinl mal ks seami ja pomanl Kape tiia mi npimdea msjtă d’aneste fpsmoase msipl — 343 - nsmai; nenlps a îndestsja rssisjă jiuitei jopă. Snă astopă siiipitsajă OBsepat: Pomanii as npi— BÎta ntsnil KSină npinesKă snil din noi o femee fpsmoast: ns se msjijsmesKs a o admipa Bedepea, ii Bopă a îndestsja ke dînsa mi Ifijă jops! npin rss-' Llisika. (Spmape.) IlisiKa ape sns smBjetă atîtă de smopă în KÎts ns st asde mal ni*il de Ksmă; sînlă animaje foapte Kspate; de aieea ns nsmaî Ka st sneje tol-d’asna Kopns ks snsma Jop, Ba înKtKÎndBop st east afapt, se asKsnds mi ne spmt anonepă esKpemenleje jops kb lensrnt sas kb Bp’o ajtt nsjBepe. Sînts mi foapte ejeKlpiie, de aieea Kînds fpeaKt iine-Ba sninapea nisiiei kb mîna de ja Koadt Kttpe Kană, este în stape st SKoajjt SKÎntei ejeKtpiie. Este ftpt nBlinjjt Ka st ijie iine-Ba sns nisiiiă jinimtită anast în timnsjă Kînds nisiieje femeje sîntă înfepBîntate. Ejă njeaKt npin fs- pimă mi Bine aKast dsne 15 zi.ie saă o jsnt, aBîndă atsmi spenije pante, fajjâ mi Kopnsjă apttîndă' srîepttspî mapi Kape Jie a Kimtirală in Kîmns.1 de 'Btltjie Bnde s’a zEntat ns nentps ji- Beptale, ii nentps jineptinams mi amopă. Ns- maî Kîndă ’ja ajertoită iine-Ba, alsnii deBine ji- nimlită mi KasniKă, npinde moapeii, ape totă- d’asna o ne.ie fpsmoast mi nesrîpialt mi nsmai mînîKemle moBijeje Kasei kb spina sa (sdejă.) Ilisiieje în npimBtpije jopă nepÎKsjoase ne aKonepimspije Kasejopă ni. i. j. Kadă adese-opi acosă ; înst aă instinKtfijă Kt Kadă totă-d’asna ne niiioape mi ns’rni faKă nimiKB; dapă aieasta se spmeazt nsmai Kîndă nade de sine atosă mi ns Kînd je apsnKt an ajts, Ktii atsnii Ktzîndă, se ptnesKă mi mopă. IlisiKa, mai kb seamt naptea EtpBtteasKt st atameazt de msjte opî Ja joks snde" a ă fostă KpesKBiji, asemenea je njaie a aBea pejajjiano de npietemsră kb nisiieje Beiine; anoî alsnii ea st faie famijiapt mi kb oamenii Kape jonsesită în aiesle Kase Beiinate;. Kîndă je Ipansnoaplt iine-Ba din joKsjă namtepi jopă, de msjte opi fsră mi penină ja jokejs iejă d’înlîis; amadapă| e înBedepală Kt nisiua ape amopsjă natpiei ini a a jiEepltuii; daps ne jînrt aiesle Ksajittiji, nisi-1 ieje ns sîntă peKsnoșKtloape mi fideje Ka kîi— neje, sîntă neasKBJltloape, BÎKjene; jaKsme mi peje. Ama daps nstemă st ziiemă Kt nisiKa ns este snă animajă domesteiită Ka ieje-jajle. Ea ns meade în Kaseje noastpe din Kasza Bp’snfii atamement nepsonaj, ii nsmai dpentă eroismă, fiindă Kt je njaie Ja noî. Dapă ne d’ajtt napte ns nstemă ttrtdsi Kt noi ne QKsntmă ke nisiKa msjtă, maî nsijină de Kîtă ks toate ieje-jajte animaje ‘ domestiie. Noî înrpiasimă persjată de boî, Kaî, Kîine mi nastpije noastpe; dapă nimB- jfijsi ns’î Bine în rîndă st dea persjată de mîn- Kape m’siiejopă saje. Ns e dapă de mipape Kt nisiKa ’mi iea sinrspt aieea ie ns’î dtmă npin nana Boe, mi Sonini ossepBt Kt nisiKa este Ka- uanijt d’o mape edsKaijisne mopajt. SmBJÎndă iine-Ba ke BJÎndejje ke nisiKa mi înrpiadndă Bine de dînsa, o s’o faKt BJÎndt mi alainasijt mi Ba faie Ka nisiKa se site instinKtsjă ei fepoiiă mi sînpeposă mi st deBie o fiinijt înțp’adeBtpă ii- Bijizatt npiimindă maniepiae Kape sîntă dsne rEstsjă nostps iui Komnoptînds-se întp’snă modă Kape je Komandtmă. Este Keapă rntistă Kt în sneje JOKspî (s. e. Ilapiss) esistt snă tealps de nisiiT, adeKt aKtopii sîntă nisiie; eje fană ne suene fejspimi de Komedii. în aiesle teatpe de nisiie, aKtopii fjsipt mi uriașe mi nsBJiKsjă taie, ne Kîndă în ajte teatpe nsnjiKEJS fjsipt uri miase Kîndă aKtopii taKă mi ns mtiă st Kînle saă st BopBeasKt. ■ , 8niî oameni aă o mape antinatie în Konlpa nisiiijopă mi npetindă ki ssfjapea nisiiejopă e nepiKd.ioast; snil aă npeiKsdeKata Kt Keapă sîtt- ispa jopă e nepiKSJOast, Kt Kpeepije mi uapnea de nisiKt esle o otpast m. i. j. Aieste sîntă nimte npeacsdeKtiji; din iea dsne spmt npeiK-B- deiialt s’aă emaniinată mai: ks seamt sirii din tpeitopiî (lîiptamii) din flapisă Kape daă uoiiBi- Bizop Jop, Kapnea de nisiKt dpent iiapne de mie.j - 314 — •Ilisina epa stimati msjlă ja Eyinteniî an- tiqî; el înfiinijas nedeansa de, moaple assnpa aqe.isi Kape a omopîlă o nisinî. llli Keaps moaplea nalspa.n a snei nisiqi epa npiuili na sns do.iiă mi o •JKa.ie în Kasa snde aneasta s’a întimn.iatS. Herodot paKonle mi zine: «Kînds .ia Epinleniî antini o nisinî a mspită, lojii anei din Kasa snde aneasta s’a înlîmn.ială, ’mi pideaă snpînnene.ie dpenlă semnă de tpistejje.» Daps KOpns.iă: uisinei moaple s’a Ba.isamaiă. O dini— uitate-a jopă epa penpczentati Ka snă omă ks Kansjs snei nisiqi. în E.iada bcki ns s’a nsilă nisiqi. doincstiqite; Kiqi aslopii E.ieni ns Bopiiesus nimiuă desnpe nisinî. Ns esisli atîta ms.itc uapiclijiî de nisinî i:a do Kiini mi scapă difcpinue.ie ne esisli intp’a- qeslc difepite snejje, ns sînts Keaps npea mapi. Ilisina sz-inatinv (felis sylvalica imzi firspa .ia No: npeqedcnlă) e mai mape do Kîtă nea do- inesliniti; .ismjimea ei do .ia iiîpfs.iă nols.isi nîm ja pidinina noadei este do 20 nîm .ia 22 ho— .ispî (no.iine); noada ape ammilatc mipiincî n Kopnsasi; îni.ijiiniea ci este 15 uoaini Daps ne.iea sa impiazi nsjaină mi mai lolă-d'asna este d’o Koaoapc oaneiin. aseminîndă urna ntsiqcaopă oslo snă apliKO.iă foapte imnoptanlă în Komcpqiă. lIca mai mape napte do neae do nisiqi nină de aa Nopdsaă Pssieî mi din Nopdsaă Amepiqeî llisiua este esnssi aa sneae r.oaac nepiics- aoasc maî ks seami aa Konsliiiauisne (înssclspi) mi an KoiiBsazisno (snnsmoss.) Pomodisas nen- tps nalima a don esto nena snls de mirdaae a- jinesleKală im inipsns do znictipi, dapă dpenlă ks- pijtenio ai si. di. ks fo.ioss KÎIo-un rpisnjje de npafs do ipeencunnlia. Din tinină în timus s’apnli o iiiidemio în pasa nisiqiaopă în impe mopă ms.ilo nisi’if. Doi rpisnte do alions asnlc odati în doi ziae, sînlă sns pemcdiă r.snă an asemenea enidemie. Afapi d’nqcasla sîntă nisiqeac tinepe foaple so.inanc Kînds ae esă dinjjii; oac napsi atsnqi insală; iii- nidiea este o naar.ti foiositoapo nisiqcaops Ka mi Kîlniaopă dapă siiiplsaă mi afionsaă sînlă otpi- Kspî inoplmie nentps dinseae. in .Tionslz opininiți nisiqiac se ascnniini ks npielcnil aop Kinezi nape minînKs ms.ită afionă, niqi ks ronilopil ai npic- teniaops aops, adem i:s Anraczii, nentps Kape, npcKsms si mlio, sniptsaă ns este Bp’o olpani moptaai. <-CK» Kom&nikanisni sⁱiicnlifhie nirii. Fspni’ă (imatoape dc ijisoaepiKa.ie. Snă Boiapiopă mliinjiifikă modepnS ansnie .Voc/ Lautcn, pauonfb Kt in distpÎKtE.iă diainanuuopi in î>pazi.iiea, oamenii Ktstinds dsne diamanui tui a.Ue nelpe npcHtoase, spmezs .toKsin* ue.Ie fspniie.IopS d'uso.io «ude rtsesKS de ms.tle opi diamanui, pscinî, zmaparde mi a.lte nctpe npriioase. Daps ns nsmai fsp- ni'ii ic, si mi a.lte animn.le sînlă amjtoape de diamanjil mi de n.it- nelpc npc'tioase sa» de .iskpspl stntjsiiloape kape .ie fspx iui ai sKBnde s. c. Koijofana. Ealt Kt ns nsmai inlpe noi oamenii se mi in perns.is anima.i» domini Bonitate tai jjksS mi kt mi acea- sta e>i<- sasza Kt snii se dentptezî de IW.UM dpenltiții. Tiiiipils în Tinorpafica Kojepis.isi SL Saca.