JURNAL IIENTPE PESIIÎNDIPEA IIITIINIJEjIOPE NAT8PA.IE IUI ESAKTE, ÎN -TOATE K.ÎASE.1E Pe di ii cais ■ ‘ ... 11 ... ' II ; . de PROFESOR DOCTOR IULIUS BARASH. Jfâ 42. (Anaia a.is tpetiea) Eakapemtl 15 Noemepie, 1858. Konpindepea; Desnpe Stsdil astponomine.— Aepsjis olpioiss — Ilisiua.— O n.iantT, Kape se n.nmsT.— KomsniKațlisnt snienlifise mint. Stadii astponomhie. Desnpe inf.isinua Kopnspi.iopS uepeuitl, sns^s assnpa as.tsia. (gpmape.) în timuapi.te antite iui Kiaps în seKOJeje de mizjoKS, nins ns s’a KsnosKsts ki Kometeje sînts ninile Kopnspi tepemli Kape as o îriBÎptipe nepiodiK’L, nono.iii mi Kiaps saniențjiî d’atsntî Kpedea ki Komete.ie "sînts ni nte meteope (bî- . zisni) Kape BestesKS sosipea snsi eneniments ma- pe în jante, fie bsiis sas pts. — Kometa Kape s’a BBzsts în ansjs 59 dans Xp., a Bestits (dsne KpediniȚB Kontimnopanuopa) moaptea lipansjsl Nepoți (Beste Bsni); daps înaintea namtepii ti- panajal Mitpidate iaps s’a apitats ateasli ko- mels (Beste pea). — Ja moaplea .isi rIesaps, a BestitM o Kometi îm>jijapea ist în o.iimnsjs zei- tTijijops I —- în ansjs 1337, ne nOBestemte o KponiKt, s’a apstats în teps o Koadi de nians țo Rometu), Kape a Bestits o «teaptt întpe im- nepatops mi nana. Eepeit, adaort KponiKaps-iS, Kape as amtentatS în spma anestei Mepte sosipea Mesiei jops, as fosta Bînsijjt ki ns soesKS Bine imnepatopsjal; aieasti Etnaiaji s’a întipits npin o njoae de sînțje te a Ktzsts; de ateea în tots imnepisjs, Efipeii aa fosts înKimi mi apml de bîî. — latib în te derpadajjistie adate irnopanjja mi nepoziea, na namai ne ans oms, ti ne tojjl — 330 — Kontimnopanii ansi BeaKă întperă! — Ia li Kîlt nenoponipe, kîVb nedpenlate mi Kîle jaspimi npo- dsne aneasli irnopanui Kîndă. esle asonialt ks sopa sa nea apinioast, adiKt kb iniojepanui în JiEKpspue pejiyiel! Anoi JBKpB tpistă ! Aneste nenoponipi ns je a sBfepilă sns oină sinrsps ni o natjisne întpean, adiKt mii de oameni Intpe Kape aă fostă Btlpîni mi Konii neainoBnui Kape s’a ("Biată mi s’a apsă de >Bn! — Dapă jtsajji-no st ne dentpltmă kb Bedepea noaslpi d’aneslă sneKtaKO.iă rpozană!— Jtsajji-ne st siltmă Kt smanitalea a natală Ktdea nînt ja anestă rpadă de derpadajiiane stanidi, ja anestă rpadă de cap- Eapismă înrpozilopă ; mi st oenimă iapiint -ia timnapiae noastpe, .laminate de .isinina mtiinjiei, mi înfpBniBsetialt de tojcpanua Kpedinijijopă mi de fijantponie! în timnapue noastpe, Komctoae ns mal sîntă npÎBÎte Ka npofcyi de nenoponipe. Kiapă oins.iă opdinapă se sili ja dînseje kb o Kspiositate, dapă na kb snalmt, mi nsmai amatopil de nins-iă r.snă, se ssKb'pt de Bedepea Jopă, ziKîndă Kt Kînds s’apatt o Komelt, iftsnnl se fano nins-iă dejiiială; înst ncperBJnpilatca bmr.jelBJEl .iopă a înssfjală în inima snopa din astponomil nomtpil, o tcincpc deslsjă de scpioast de Kapo Bornă Bopr.i neBa aini. Sînlă înlp’adenipă sno.io din Komelo Kapo în KBpsB-iă Kapiepii Jopă s’anponio npea msjlă de ntmînlă. Komeln Kape s’a nptlnlă în nns.iă 1770, s’a anponial de ntmint npea ni8.il, adiut nnpoanc nsmai atîl Kît este Jsna deriaple de noi. — Ko- meta jbî Bi.ta mi aneea a jbî A.tei s’aă anpo- niată noate mi mal rns.ilă de nimînlă.— Ama dapă astponomil ’mi a ftKslă întpenapc: dam se noate înlîmn.ia Bp’o dali Ka o asemenea Komeli. anponiindb-se foapte msjtă de ntmînlă, st fam Bpe o Btltmape spîlt ne r.ior>b.iă nostps ? Adim Kîndă ua fi Komela mim. st Kazt riestc ntinînlă (tpase fiindă Ktlpe ntinînlă npin nstepea alpaii- Uisnei saje), atBnni uerpemită Kt o st zdpo- teasKt o mape naple a m.mînlBJbî, înrpoiiîndă ssElă psine-ie saje mijioane de fiinjie bîI : saă Ka Kometa ininapă mim, st Kaz.t în o'ieană. npodsKindă npin aneasta nimte ntpstfspi rpo- ziibc aje anejopă oneanBJbl assnpa Kontinents- jbL adiKt snă nolonă naos. — Saă Kîndă Kometa Ba li mai mape de Kîtă nimîntbiă, atsnni noate ki anponiinds-se foapte msjtă de ntmînlă, o st tpan Kometa (Ka sriă Kopnă Kape ape o mast mai mape) ne nimîntsjs nostps Ktlpe sine, mi mtKapă ki nimîntsjs ns Ba Ktdea neste Komelt sdponindB-se în mii de eskujI Ksmă Kade osom- m întp’o notata BptîKmimeasm, Iotă noate Beni- ntlalea snsi Kopnă Ka ane.ia aj snei Kornele mapi, st tpan aneje oneansjă Kitpe sine adsKîndă snă nsos KataKjismă anosă; saă infjamîndă (fiindă m Kometejo sîntă noate foapte înfoKate) sspfaua ntmînlBJsi kb snă fosă țjenepajă, Kape Ba ni- miKnini totă ne se afjt ne rjosbjă nostps. Aneste inimi fpiKoase aă mi risită în na- tspt msjte esemnje Kape jo aă intipilă în fpina aopă. — Este înlp’adempă foapte inlepesantă a iiomcni aini oneste esemnje. întpe n.iiinete.ie Mapsă mi Isnilepă se af.it niB.ile n.iancte mini Kape se Kiamt Astepoide (lIepe, Ha.ins, Isno, Besta Astpeca m. n. j.); e.ic sînt foapte mini, foapte anponno ana ja ajta, mi Kinpă Ka- piepijo jopă so tao sna ne ajta; în fino ns scamini. nini înlp’snă Kină kb no.ic-.i-ajte nja- nete; nintp’ancsto îmiipcuispipi s’aă înKpedinijată astponomil Kt nneslo nslepoido sîntă nimto eb- kijjI saă piiniinijjKpl d’o mapo njonelt Kapo s’a sdpor.ită în fipmamenlă K8 msjul seiioji mal ’na- in'c : dapă fiindă ki astponomil Eijintienl mi E- jcni n’aă nstfită aedea mini.10 astepoide (neanînd tejesKoniie). de aneea ns iiomenesKă de nini o njancti nf.iîndK-se întpe Mnpsă mi Isnilepă. npin spinapc este înaedepată ki Kataslpofc.ie nslcpoi- de-iopă tpcK«e st se fi înlîniruală mal ’nainte de înnenslsjă csistenuel istopiel țienbJKi omenesnă, adiKt ne.iă mnl nsuină nini ’nainte dc di.ibBisjă fi’ir.jiKă (notoiiBJb jsi Noc). Aneastt sdpocipe a suci n.ianeli, a asistă si se spinezc nsmai npin- tp’o Komcti. — Dapă afapi. din astepoide aă pt- masă tn fipmamenlă mi a.ile Kbpio.ise ssBenipe din anca mape ii.iancli. sdpor.ili; fic-Kapc din noi a Bizslă nerpemilă npe o dali. noantea ki Kade o stea din nepă stiurlndB-se în dpsmsjă Kidcpil. Dapă in nonuijojsl Anrss'ă mi Noem- Bpie se îiilîmiui de ms-ite opî Ka tnlp’o noante ssie mi mii de asemenea stcje st se Bazt ki- zîndă din nepă.— Ansmă intimă ki aneasla este nsmai o amiippe ontiKt; o stea ns Kade nini o dali din nepă, dapă aneste nsnlspi .isminoaae Kape ni se înfiyimeazt sssă în aeps Ka nimto — 331 — steje mimKÎnds-se Kitpe noi ini stinrînds-se ne dpsmă, sînlă ninite nietpe miqi Kape Kadă ne ni- mînts din rojiqisnea sniBepssJsi. Aqeste nietpe as o Komnosiyisne KimiKi Kape ns o risims Ja niqi O matepie nimînteasKi. Kimistii je nsmesKă ■nietpe nosmiue. Ilimînlsjă nostps meprîndă în Kapiepa sa (eKjinliKa), di Kîte o dati neste a- qeste nietpe, je tpape Kitpe dînssjs, mi ama a- îKsnrs eje ja noi. Daps întpeBÎnds-ne. ie Ka- sti aneste mijioane de nietpe Kosmiqe în roji- qisnea jsmii? nitiinya ne pisnsnde ki eje sînts iapimi nimte mini pimimijje de psine din no- menita njaneti mape sdpoBiti npin anponiepea snei Komete; anoi de alsnqi înnoaqe nîni n’a dată mmîntsjă neste eje, as fosts smBJînds e- patiie în snajjisjs sniBepssjsi. lati daps sns ap- rsments nsos nentps sdposipea snei njanete în fipmamentă, mi tots de o dati fiinds sns aprs- mentă nsos nentps smBjapea nimîntsjsi în sna- U’isjă jsmei îmnpepispsjs soapejsi! Anoi mi ne sspfaija nimîntsjsi nostps n- simă nimte spme matepiaje Kape ne doBedesKs ki Kopnspije qepemti infjseazi snsjs assnpa aj- tsia npin Kidepea ESKinijopă matepiaje dintp’s- nsjs assnpa ajtsia. ¹ ¹ Istopiea Ejenijops ne noBestemte de o nia- tpi Kape a Kizsts din qepă în pîsjs nsmită E- ros-IIotamos. Bestilsjă Ajensandps de timeoMl ne noBestemte de msjte nietpe meteopiie mapi ie se afji sinrspatiqe în joKspi nsstioase ne m- mîntă. Aqeste nietpe sînts mapi mi stas ne m- inînlă^ daps ns sînts KpesKste de dînssjs niqi ns sînls anonepile ks nimînts poditopă, mi ns se afji în miac.ioKSjă msnyijopx nietpoinî, în fine eje ni se înfiuimeazi toKmai Ka Kînds aps fi ki- zsle de ssss (pierres meteoriques ou de l’at nos- phere').— Anoi se înlîmnji Kîte o dali ki ni- mle mese mapi de fepă Qblocs erratiques') nadă din qepă (din aepă) ne nimînts. Jînri Arpamă în Kpoaijia a Kizstă sns bjobs foapte mape ja 26 Mai 1751; jînri opamsjă leniseitâ în Sisepia se afji snă bjoks epaliKă (nji ă de fepă qepesKă) de 700 Kijorpame; în Ojsma (jînri f-t. laro) este 8nă bjoks epaliKă Kape Kîntipemte 14000 Kijorpame; daps jînri MeKSÎKO este sns bjoks de 19000 Kijorpame, anoi jînri majspije pîs- jsi Senerajs sînts Bjoqe epatiqe d’o mipime nKi mai însemnați. în Kafiinets minepaJopiKă de Biena mi de Ilapis» ams Bizstă nietpî me- teopiqe d’o mipime npea însemnati. O simjjipe Kspioasi m’a mtpsnsă afjîndsmi jînri aqeste nietpe dintp’o ajti jsme! . ' FpiKa de anponiepea snei Komete ja m- mîntă, a fosts în ansjă 1836 foapte sepioasi. înaintea sosipei Kometei jsi Halley, toate raze- teje mi Kajendapeje Bopsea de fphta npimdipel . nimîntsjsi în aqestă ană (1836) din Kassa aqe- stei Komete. bnă Enrjeză estpaBarantă a mepsă în aneasti idee npea denapte în Kîtă a dată jokb Ja o anendoti opiijinaii. Eje a aBBtă o stape mape mi o BBni Boiniji nentps spmamii ome- nemtî Kape Bopă pimînea ne nimînts dsni a- qests KataKjismă nsos. Dapă mi bbm Boinija en- rjezBJSi iapimi a fosts opiijinaji; ejl$ a xoti- pîtă a jisa o sisjiotiKi venepaji nentps aqeî Kape Bops tpii în jsmea nsoi. Kini, ’mi-a în Kinsită ejă; Tafaji mi Noe ziqe Bisjiea a nis- tpată în Apta neBa din toate dositoaqeje, în joke ki tatuă Noe a mstpată mirapsjs, es Boiă nis- tpa Kopni nentps jsmea Biitoape, kim! desnpe mirapi ns mi temă; ei Bops fi tolă-d’asna în jsme. A Kejtsită toati stapea jsi foapte însem- nati Ksmnipînds Kipijl. ¹ S’a mi sfîpmită sta- pea, mi EiE-iiotina ijenepaji totă ns s’a Kom- njeKlsită; atsnqi enrjezsjă a înqenstă a se îm- npsmsta ja nani, dîndă nojiije de a njiti ja 1-iă lansapie 1837 (fiindă ki se rindise ki a- tsnqea mmîntsjă fiindă de mBjtă npinidită, ns se Ba mai nsi Kpeditopii sil Kape Bopă qepe Bani, niqi Ipisanajapi de Komepjjă npin Kape se Bopă qepe). Dapă snpe nenopoqipea jsi, ko- meta a fostă deslsji de amaBiji nentps noi oamenii, a IpeKbtă întp’o demptape pesneKtasiji de ja mmîntă; anoi ja 1-iă lansapie 1837, toiji Kpeditopii Kape aă pimasă în niqioape nealinmi de niqi snă. KataKjismă, s’aă npesentată ja en- rjezsjă nostps fij mtponiKă mi nensinds’jă în stape de a njiti nojiijije saje, ’i as Bîndbtă npin liijitajjie toati EifiJiotiKa ; ama, daps enrjezsjs nostps de mi ns s’a înesătă în oueană. npeKsmă se temsse, totă a mspită ne bpmi de foame ne ' ssKată. . , Aneasti temepe sepioasi de npimdipea m- mîntsjsi Kassati npin p Komet®, s’a notojit de Kînd astponomsjă OjinepsS a apstată npin snă KajKsJă sine întemeiată, ki întpe 439 mijioane de ko- — 332 — mele Kape sinii mapî ks nimînUjS noslp», ns- maî sna noate, a’j alinije; anoi fiinds ki no lols ansjs (soKOlinds snsjs nesle ajts.ii») Bins doi Koinete în nepiejis (anponiinds-se ja sonpe ini ja noi), de aneea ns noate fi nimîntB.iiî nostps atinsa de o Komeli, ne.is mai nsnini» mai ’nninlc de 220 muioane de ani! — Odixnijji-bi dapă, domni.i >ps! Ilim atsnni este ms.5ls timns, mi o si fanejii Bine si ns bi, snepiaiji In zadapă kt» în ans.18 1837 mi mai ks seami, a ns isKiai no.iiir.ie de n.iilils a doa zi dsm npimdipea niminlBJsI, Ksms a fi.i.sls enrjezs.is întemeiata ne Ka.iendape.ie npofele! Aeps.râ oljrLBils. n. Mea mal mape napte a ncnoponipi.iops 'ic se întîmnji npin rass anids Kapi;onii;s, se în- tîmiui aa fepcepea ASKpspuops snipilsoasc npe- Ksms ja «ins, paris mi iepe. A'ieste f.tsidc se nsns în Kiliijiml mapî în nianipe snpe a fepr.c asls-fe.ts ki acps.!8 olpmitii sa« niidii Kapr.onit;ii ,si desBoa.ili ai;o.io în mapî Kitipiml; Kini se rntie ki snii Bo.isms de 14 ninioape Ksui'ie d'a- neste fjside, desBoa.ili, «n« aojsms d’anidii i;ap- EoniKs d’o mipime de 450 ninioape KSbine. Dapii Binsis mi cepca Kînds fepue, desiiojts mai ms.ils aeps otpinils de Kîts snipts sas ¹ paris în disti- jatopil. De aneea oamenii Kape ns sinii; orin- nsipl ks asemenea .losspi, nizilîndii asemenea slar.uimentc, si inlpe ai.o.io ks nea mal mape npe- Kasijisne mi rpiiKi mi si ns asi:sjlc nc .ibKpi.lopii anestops aoKspI i;apo îi zii;s ki ns c nimii-s. fiinds ki mi el inlpi ai;o.io fipi ailimapc; Kini ei sînts oBinnsijj! kb anesti» aeps ptpmils mi o- ri'icisjs noate si adsiti ne oms si ns nitimeasKi Keaps d’olpinspi.io ne.ie mal nozitine. npeKasjjisni.ic ne se spmeuzi snpe a îm- nedena adsnapea aeps.isl otpinils în asemenea joKbpl, sînts de doi fc-ispl; ndcKi opi ki si în- tpodsne aKo.io sns sistemă de rispi Kape funii kl aeps.18 si npefipi deșii, mai ks seami în stpateje de acoss a.ic niuniuel, opi ki Konsisli a Komuina mi a .icra ximinemte razn.iîi anids i.ap- loniKS ks up’o a.iti matepie KimiKi. Metoda d’inlîia este malsiinii.ii însi ns lols-d’asna npai;- tisarije, Kini e de Ipetbinui ki aneste rispi si fie nașe foapte arnss jînn' fsndsjs nimiiuei mi j;i afapi de niBnifji si se af.ie snii maii|ri saii o rpoani adînKi snde razsjă si se jase îiiki mai jkoss de kî s fsndsjs nienijiri, atsnni nerpc-| mită ki ns Ba fi în niuniui nini sni» aeps otpi- nits mi nitimilops; însi ns toate niuniye.ie sînlă fiKslc astii-fe.is i:a si se noali înlpodsne ase- menea rispi. De aneea în ms.ile i;azspi siiitis oameni si.iiyî a Ke.ilsi msils ks nianiije.itf Ka si si;oi|ji razs.is anids Knpr.onibii d’ai;o.io npin nimte nînminc nnesmaiine m. n. J. Metoda a don uonsisli d'a nsne întp’o ase- menea niimijji napii nestinsă, adeni mips nestinsa ape nponpielalea i;i înrile mi ai;soapr>c .icsno ms.its razii aridii i;apr,uniri; npoicsmii mi anspl d'mn, ne be nf.ii în nepiiJ Ama dapK dani întp’o n imijii snde fapte iiinspi mi r.epe. si nsne în ms.ito .loi.spi rpimezi de napii neslinss în KilimI mapî, atsnni niimipn ns nsurni ki »a li KS(>njili de aeps.iii olpi.iiilii anoi mi ssimli. Dapi; imps-ili tper.se penoilji (npcmenils) din timus în timus, îiibi ns Ipeiise npsnimli;, ni e.-»le foapte m;ns d’a sepiii dpents malepiea de îrirpimimînls.ib KÎmiis- pi.iopii; saii ki'.is nmestei.i ks am mi fasii din— Ip'inss.is i;a nimte r.ionjjspi Kape apdii din naos în Ksntoape de napii, atsnni iaps na pcdcBcni napii ssă nentps K.ndipe s s nentps Kspipipea tiiimijje-iopii, Tpei-zcni de oi;a mips nesiinsii o de a;K8nsii supe a nspiija o niimijji, d’anids i;ap- r.oniKS nponenilii din fepr.epea snei Kiliiiiml de 400 oKa ninii saii iepe. Kindii ape nine-ua tpeiJbinyi si inlpe în- tp’sns joks snde se af.n adsnalii razs anid» Kapiionius, alsmii tpeiise mai naintu se deuip- (cazi aneslii rusii din niiiniui. Dam ninniim este asls-fe.ii» fmsti ki ns noate si, sKoaiji ano.io .lesne anostii rass (ipin dessidepca fepeslpi.iops mi npenoipea acpîiJSÎ, atsnui si s.ionoazi ai;o.io rile-ua nsmni sat; uisloaje înKipi;ale; iipinlp’a- — 333 - nesla niizJOK#, inlpapea în niBnljjt nsmai este nepimoast. Asemenea este Bine d’a (spna îkoss ne fsndsj# aiestei nianijje o Ktlîjjime mape de ant în Kape s’a stins» nap». Onepajjisnea apdepei Bapsjsi în Ksntoape noate :t deaie nepiKSJOast mi Keap» a da inoap- tea oamenijops; adeKt Kînd» Ksnloapije sta» sjo- Bods în aep8 mi a# sn» koiiis slpiml», alsnii aepsj# otptnil# Kape east npin koiii», se ames- leKt îndalt k» aepsj# almosfepÎK# mi st nepde; dap# Kînd# asemenea Ksnloape sînt# nsse în mizjoKSJ# autopa KJtdipi în Kîts aepsj# olptnils n» noate st se amestiie tine mi uspînd# k» ae- p»j# almosfepiK», alsnii oamenii ie JSKpezs jînrt sn» asemenea Ksnlops, sînt» în nepiiioJ». în o- pamsj# Marseill s’a înlîmnjat# Kt dintpe mante oameni ie a joiisit# întp’o Kast snde s’a aLial# în K»p'e ne fspiui» sn Ksntops de nap#, a# ms- pil# linii, din Kasza razsjsi aiids KapBOiiiss Kape a skoss Ksntopsj ini a olptnils aepsj Kasei. AjVb dalt s’a întîmnjals Kt oamenii Kape s’a KSJKat# .lînrt rspa Ksntopsjsi adopmind# skojo, ns s’a mai SKSjat#. Ealt o jeKyisne npaKtiKt foapte imnoplanlt nentps aieea Kape se OKsnt ks apdepea eapsjsî mi ks a.ilt pamspt de indsslpie Kape npodsK# aiids KapooniKS sas aepsj» olptBil#. Ilisika. llisÎKa (l-elis domcUica.) Jlisiua (Felis domestica, Chat, Katye) esle lej# mai miK# ini iejg mai HJtK l# anima.i# dintpe toate animajeje Kape sîntă Konpinse în qensjs Felis (nisisa'). Kopnsj sts jsnr mi rpa- Uioss, este nss# ne niiioape sKspte, spenejo saje stas dpeiil#, nassj# st# este nponoptiional# dap» tape mi rojg; rspa sa este inii.t înt;oni,i'8palt de msstiiji tapî, ape mi dessuls osii nimte nepl lapi, daps osii sti sînt# mapi mi stas snsj# jîiirt ajtsj# mal anpoane de KÎI# Ja opl-ie anima.is. — 334 — Ilsnija, Kape în întsnepiKă este mape mi po- tsndT, zioa este Ka o KpTiiTtspT sbBuipe, de aueea nisiKa Bede zi îp.ii(ă, 8pt*Ki.ie JTsate în zKo.să, sninapca sa st pidiKT mi st KspseazT, niuioapeac saje denină jjenene; în aueaslT nozi- Uisne, ca st nsne naintea Kîine.isl mi faue Kîle— Ba STjfapI snpe a’jă snepia; dapă daKT e.iă tolă nnintcazT, atsnui so apsnKT nc dînsa mi îiă ataKT ks fspie; dapă daKT c.iă fsiio, Dă spmeazT kb ia- Uoa.iT, însT nsmai Ka st so nsirbpcze kt a n.ie- Kiilă, no aprnT st înloapuo un nsii ci Kape în nueslă liînnă s’n nsKbnsă do fpiKT; ca nlanul ÎI KcainT ks InndpcuT, ÎI ndbUT, II ImapTuimeazT mi II linuo kb snă mape amops. Ilisiim este, ko st ziucmă anin, snă «npielenă n.iă bncpimel» ktuI se apali. k’o mape teniipenyT ns nsînnl KTtpo nsii stI nponpil, ui mi KTtpo nsii snsl ajlă nenmă. mTKnpă mi ai inamiuijopă si>I. Sonini paKonti. Ki. o nisiKT n nstpilă kb IPUe-ie el, doi KÎInl linepl Kape nă nepdbls insma .iapă; o njfa asemenea înlhnitiape s’a întîmnjaiă mi in Anr.iica snde o nisiKT a nstpilă doT bc~ Bcpiue miui pTinnml opfnni. Hisiuijc linepe sînlă fonpte ventile, mi mal kb senini, fonpte Kbpioase; eje uîoukt loalT zioa, dapă api,lă în acoK8.iă Jopă mi oapeiul Kape pTblale; e.te Bmr.jă kb o mape alcnuisne mi kb Bituenie Kn st upinzT no nnsTpi în ko- jiBii-ie mi dsne ue jc aă anpins, st ikok ks dîn- se.te mi ne apmT jo omops. Dapă as OBsepBată kt nisiuije Kîndă sîntă sine nstpitc, ns mTnînKă nasTpI tinepe; nsmai Kîndă jasT uine-Ba ne nisiKa jsi st moapT de foame, atsnui de neBoe, mi- nte mi ne nasTpi din Hoaisie mi atanui se des- — 335 — BoaJts Ja dînseje instinKtBjă ronipei mi a js- Komiei în qejă maî mape rpadx, daps fiinda ki nisiKa n’ape, Ka Kîineje, o odoape fini, de aqeea întpesBinijeazs ea totă-d’aana okîî ei mi ns ro- nemle sna animajă nînt Kîndă n’sjă Bede. IlisiKa tepmineazs Kpeintepea sa în timnă de 15 saa 18 jsni; ea noate si fete înKi nîm, n’a aatsnsă ja BÎpsta d’ană ana; tpsemte nîns ja 10 saa 12 ani, dapă sînlă d’o nataps msjtă mai ijeansns de KÎlă ajte animaje Kape tpsesKă maî majtă. Sîntă Keapă în stape a pssda msjlă timnă fsps mînKape. Ss mtie ks s’a rssită nisiqi Kape aa psmasă înKise mi neminsate dos-zeqi mi na- tpa de zije; ks toate aqestea eje n’aă mspită de foame mi aă tpsilă. ₜBisiqeje msnînKă mi maqins înqelă; Ksqi dinpii jopă sînlă sKsppi mi astă-fe.iă amezapi ks ai sepBa mai majtă snpe a pane, de KÎlă snpe a msqina saKaleje; de aqeea Kaats eje ks npe- fepinps dane Kapnea qea maî moaje mi mai kb seams je njaKă nemteje. Dapă ans seaă msjts. Somnajă jopă e în genepe foapte omopă mi na dopmă totă-d’aana Kîndă ni se nape nos ks dopmă; namai Kîndă s’a ostenită majtă dane o janrs npimajape ne aKonepimaplie Kasejopa, saă Kîndă aă mînKala npea majla, atanqi sînlă ostenite mi dopmă foapte rpeă; Kîndă ss SKoajs, nină niqioapeje penene mi sninapea Kapsats Ka Kîndă apa fi KOKomate. IlisiKa ape difepite modapî a esnpima maJ- pamipea saă nemsjpamipea, dopinpa mi afeK- pian'ue saje. AdeKS Kîndă sînlă majnemite, npo- daKB o mapmaipe înqets mi neînteppants, saă ks pîdiKă anajă din niqioapeje denainte, Kîndă dpen- tajă, Kîndă slînră mi întinzîndă atamiî degeteje niqiopajaî pîdiKată. Kîndă nisiKa este neKSatiti saă simpinda în sine o mape nasiane mi do- pinps, atanqi miniKS Ka Koada, o pine pîdiKats mi Kapsals mi mepge dpenlă Kstpe osieKtsjă Kape a apîpată dopinpa el. Ilisiqije sîntă foaple Kapioase; eje ninsesnă opi-qe OEieKtă Kape îjb înlîjnesKă ne dpamă; ss temă majtă d’a ’mi ada niqioapeje în ans, a- semenea na noale ss safepe mipoase apîte mi mai K8 seams fpira; de aqeea «aata totă-d’aana dane ană KajKamă Kajdă^ Iotă d’aqesle Kaaze Kaată jOKBpi ande sînlă nașe napfBmapi mi aJte odoape njsKBte. O nisiKS Ba mepge majtă mai jesne ja ană omă napfamată, de Kîtă Ja ană omă nenap- famată. Dapă este o njanls odopants namits iapna nisiqeî (nepeta cataria L.) Kape npodaqe ja nisiqi o simsapiane ama de dejiqioass mi hjskbIs în Kît napKS sîntă tpansrioplate mi în eslase de njsqepi. (Ba 8pma) O iManti» kape se n.rimB'B. Kîtă de Kapiosă, ziqe Hcapnajajă jbî Cham- bert în London, apă nspea anopa qititopi titajă aueslai apliKOjă, kb toate aqestea asta este o -fanls adeBspats mi ns Bp’an' sasma, este snă jBKpa Kape esists mi na qeBa imaginapă; sa îoks mai majtă, aqeasts njanls este atîta de pemats în npomenadeie mi Ksjslopiije ei ne fie-Kape an, întOKmaî Ka pîndspejeje mi ajte nasspi mep- rstoape în Ksjslopiije jop ansaje. ÎntOKmaî Ka snii EnrjezI sonipi mi apistOKpapi mepră ne fie- Kape ană Bapa ja.Brighlon saă ja ană ajlă JOKă nașă ne pspmapije mspei snpe a se psiiopi. ama faqe mi- aqeasts n janls ne fie-Kape ană Bapa o Ksjslopie janrs, densplînds-se de jo- iiapi npea Ksjdapoase aje Konlinentajal mep- rînda snpe a se psKopi în Bajapije mspei. Na- meje aqestei njante estpaopdinaps eSle: Anas- tatica Ificrochontica saă pose din Jepixo în Jim- sa EBjraps (șezi Isisă 1857 No. 14 ande se a- fjs mi firapa aqestei njante). Apașii (Maapii) mtia din majte tpadipisni, nonsjap'e qe se pa- nopts Ja aqeasts njanls, nonsjii qei antiqi ’mi aă imaginată ks aqeasts njanls noseds Biplapi estpaopdinape, dapă msKapă ks aqeste idei sînlă nimte fantasii imaginape, opi samă psmîne des- t8Je mipaKBJe estpaopdinape ja aqeasts njanls adeKS îînnpegispapea mai sasă namits desnpe KSjetopiea pcrsjaps a aqestei njante Kape ne din afaps na apats Bp’o înfspimape eslpaopdi- naps mi imnozants. qi din Kontpa toati mspi- inea ei aniea aatange ja mease pojapi. ' Eals mi o ajls îmnpegiapape Kspioass. Fiziojogiea njantejopă ziqe ks nentpa Kpe- mtepea oapeuii-Kspiia njante sîntă qepate tpei jBKpspi adeKS: amezeaja, KSjdapa mi aepa. Na- mai «poza din jepixo» faqe esnenijisne adeKS ea - 336 — Kpemte în JOKspî snde mnî niii od,.li ns rade n.ioaie. Daps K8mă si noule ki aieasli n.ianll si faKi esicniiisne din perna ijenepiui? Eati ksiiik: Natspa însimi a miz.ioiilă înlp’snă modă eslpaopdinapă, iislemă si ziiemă mipnKK.iosș, în aieasti îmnpeqispape: adeiii a miz.ioiilă ki n.ian- ta aieasta faie ne fie-Kaj e ;.nă Ki.ntopiî .isniji ja oieană nsmai snpe a se sitspa ks ani kd si noali Kpemte, pesini mi a se îms.iiii. în mizjOK8.i8 npimiBcpel Kînds Natspa a •SKOsă ne Kîmnspije Sipiei mi Ila.iestinel sns ko- Bopă admipasi-is Komnssă de mii de f.iopi de di- fepite Ko.iopi; Kînds aeps.iă uiestopă Kimnspl fc- piiilo este însipnals kb odoape de.iiiioase de Iloplsrajie mi de a.i(e f.iopi ssaiie. alsn'ii noia- uiops.iă ks sirape de seami, .onsepni în .umspi . deniptate mi sinrspatiie ki Kpemte o n.ianli mini asica Bizinije; asta este poza de jepi.xo. Fie anonepiiiispije Kase.iopă, în icpinilspije zi- dspi.iopă, no rpimezî do mo.ios, ne psina i;ei;ie în asemenea JOKspi nipisile de oameni mi snde nsmai idTnil Jitpîndă ’mi as nsitS Ks.iKsms.is jops; ai;o.!O Kpemte «poza din jepi.xo». Daps Kîndă a a/KSnss napa din lla.ieslina ks toali ns- tepea ei Kînds paze.io soape.isi* npzilops aii ss- Kală mi nemleinilă f.iopi.ie (oale dsne kîiiiiis, Kînds opiiuans.iă nipiscmtc opnmsjă ks Kl.idspn mi HSJBcpca .isi, Kîndă Anr.iezti.iă mi Konlincn- is.iă (sije Kilpo jjipmspiie mipicl, Kînds npets- tindenea oamenii so iipcrilesus de Kintopio «nil BmEJÎnd» dsne namanoplspi, a.iiiii dsno câni, daps toii? dsrio geamantane mi i;ofepe. utsnil mi fjoapea noaslpi, si npenleiiile de nuilopie. anoi fiindă ki n’apo tpcr.siniji niii do nainaiiopts niii do canl dc ncjlsiaji, dc aicea si okbiu nsmai do ueamanlane mi de Kofepi.ie eî adeit îniene a .lenidn l'psnza sn, ne spini mi pams- pi.ie .oue si îndoesKS fii;îndb-se Ka nimte rao- Bspi mi impin. si Beslemesus însi nsmai npin iiiapinna estepioapi. Aiibmă Bîntsjă despidiii- neazi l’.ioapea, o noapli în aeps mi o apsnni ia mapea Medilepani; Kiii aîntsjs ssf.ii atsniî de ja pip<-a tepani, xape d’atiul jihmi Kapi toiS mepcls ni ins mi ne.'piiuH din msnjjii Acisiniei iui EuiuisiS »an8 ki ,,D8 nsinila Kpcnilcpe a ntnnnls.isl d'iiso.lo ne lir-Kape scks.iJ, aii .ia peitLioisnA nspiosj tui nespi- dir.i l, ki ane